Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)

1970-05-23 / nr. 7887

* ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr 7.887 Sîmbată, 23 mai 1970 4 pagini, 30 bani TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN ZONE SINISTRATE ȘI AMENINȚATE DE INUNDAȚII DIN JUDEȚELE BRĂILA ȘI GALAȚI In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c. tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru in județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decât o săptămână de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări ome­­nești— sate și orașe — asupra unor cimpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și al­tor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării, în vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor, Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oa­menii muncii răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Execu­tiv al­ Consiliului Național al Fron­tului Unității­­ Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichi­darea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității eco­nomice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului stră­bătut cu elicopterul. Sn județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, pri­zărea distinge largi suprafețe cul­tivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și a­­colo unde nu s-au revărsat râuri sau piraie, apa provenită din ma­rile ploi din ultimele zile bălteș­te pe ogoare, in grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegin­­de ale Combinatului de celuloză și hirtie — Chișcani, fabricile și în­treprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activita­te. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele um­flate, pline de mii, lngînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se în­dreaptă spre est, de-a lungul bra­țului Măcin, pînă în apropierea o­­rașului cu același nume din jude­țul Tulcea. Peste tot, apele în­volburate ale Dunării s-au Întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o u­­riașă oază de verdeață, netulbura­tă : Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și al­bia Dunării vechi,­­ această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunos­cută sub­ numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ul­timii ani, datorită unor mari efor­turi materiale ale statului nostru, o câmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lun­gime de 156 km. Lungimea cana­lelor principale, secundare și ter­țiare, săpate cu ajutorul mijloace­lor moderne, totalizează 1.400 km. în insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. În urma dese­cărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabi­lă a ajuns la 56.000 hectare. Ince­­pind din 1965, pe pămînturile smul­se apelor s-au înființat 40 de fer­me agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insu­lei au fost create ferme de ani­male cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tena­citate să apere acest valoros pa­trimoniu agricol al țării. ... Este ora 14. Elicopterul ofi­cial aterizează în insulă, la mar­ginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți con­ducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Ni­colae, prim-secretar al Comitetului județean Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii In fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Până la aceas­tă oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m, unde viitura se ridică pînă la 60— 70 cm de cota digului, este, de a­­semenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de con­strucție — imense forțe umane și materiale sunt aruncate in bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care nu­mai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare și de floarea-soarelui, pe 6.000 hec­tare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dirzenie această mare­­ avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea di­gurilor aflate in pericol Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30.000 de animale au fost evacuate. Este pregătită in amănunțime și eva­cuarea populației,din caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter, ușor de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atingind o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul parti­dului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pen­tru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru e­­conomia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în dia­gonală drum pe direcția Brăila. Este un spectacol pe cît de contra­dictoriu, pe atît de fascinant. A­­ceasta imensă întindere în palmă, fostă pină acum netedă ca cîțiva ani „Balta“, împărăție a apelor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște in care culturile se dez­voltă normal și oamenii, muncesc la câmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la de­părtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebește cu ușurință culturile de porumb de cede de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sunt în plină desfășurare lucrările de­­ întreținere. Oamenii se opresc din lucru pen­tru o clipă și, căzînd în sus, în­dreaptă , spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sunt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care în­cing ca o centură Insula, au rezis­tat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi po­rumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste­ întin­deri de pămînt. Brăila. Se aterizează pe stadio­nul nou al orașului, aflat intr-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflînd că în orașul lor — vestitul oraș dunărean, azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hirtiei și celu­lozei, al șantierelor, va sosi secre­tarul general al partidului — i-au ieșit în întimpinare, au venit sa-i ureze bun sosit, sa-i asculte în­demnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Con­stantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele lo­cuitorilor orașului și al său per­sonal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul“... De o parte și de alta a străzi­lor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu în­suflețire „Progresul“, una din principalele întreprinderi producătoare de uti­laje rutiere și de construcții, nu­mără aproape 7.000 de salariați -­muncitori, ingineri, tehnicieni, lu­crători in aparatul de cercetare și proiectări, funcționari. Valoarea producției marfă realizată aici in­tr-un an se cifrează la un miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul“ este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare, rulourile compresoare, concasoa­­rele cu tb­or, excavatoarele pro­duse aici fiind prezente ca măr­furi de prestigiu în listele de export ale țării. Itinerarul in uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Mașini moderne de mare randament, cu care uzina a fost înzestrată in ul­timii ani, strunjesc, frezează, ra­­botează piesele grele de metal. Se asamblează părți din produsul finit, subansamble, motoare. In­ginerul Gheorghe Munteanu, di­rectorul general al întreprinderii, răspunde la întrebările în legătură cu calitatea producției, cu destina­ția ei. Un număr de 42 compre­­soare rulouri,, făcând parte din­­tr-un lot de 72, sunt gata să iasă pe porțile uzinei. Inginerul Gheor­ghe Munteanu face precizarea, că beneficiarul, o firmă străină­, sa­tisfăcută de calitatea produsului, a adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăți. Pe platforma de încercare a compresoarelor și excavatoarelor are loc un schimb de păreri asu­pra calității produselor. Se arată că excavatoarele produse în pre­zent sunt de o concepție depășită și că uzina asimilează acum un tip de excavator modern și de mai mare capacitate, excavatorul cu­ acțio­nare hidraulică, ale cărui 5 proto­tipuri sunt în curs de execuție, ur­­mînd, ca în cursind el să intre in producție de serie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu sub­liniază faptul că utilajele , acestei întreprinderi — exacavatoare, ru­louri compresoare, mașini grele destinate lucrărilor de construcție — au o mare importanță acum, in eforturile ce ne așteaptă pentru refacerea drumurilor, șoselelor, căilor ferate, a contracțiilor din localități, întreprinderi și din agri­cultură, după retragerea apelor. Pretutindeni, în secțiile și tu toa­te sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spirit de­ dăruire. Muncitorii de aici fac tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți con­ducători de partid și de stat o­pri­(Continuare în pag. a V-a) B nemaipomenit senti­mentul de a mă simți util. In literatură, nu poți ac­ționa decit prin cuvinte. E adevărat, în cele mai uria­șe încleștări, în calamități, în măceluri, au contat și cuvintele. Oamenii își aminteau întotdeauna de cîteva: de cuvintul fami­lie,­­ de cuvintul luptă, de cuvintul patrie. Chiar dacă ei nu acționau după cu­vinte, in sufletul lor ele existau,, nerostite, și-i în­tăreau. Dar acum sentimentul utilității mele în lume se extinde. Nu trăiesc numai prin cuvintele pe care le spun, ci și prin acțiunile mele. Ele converg, cu ale tuturor celor din jurul meu, spre o țintă, aceea de a apăra, cu orice preț acest minunat ținut fertil al Ba­natului, al județului meu, de invazia apelor necruță­toare. Înaintez spre acea țintă unică, mereu, și eu, în toate aceste zile. Dar in ju­rul meu înaintează o în­treagă suflare omenească, pe toate rutele posibile, de la comandamentul județean de prevenirea și combate­rea inundațiilor, in frunte cu președintele ei, tovară­șul prim-secretar Mihai Telescu, și pină la colec­tivistul care își apără casa, pămintul și avuția obștei. E de-a dreptul tulbură­tor să asist la această miș­care uriașă de oameni, o mișcare de masă, care eu­inde multe mii, la acest xoc de mașini de toate ti­purile, spre acea unică țin­tă, zona periclitată dinspre grinarul fertil al județului, spre Sinnicolau, Periam, Cenad. Mă încearcă un senti­ment c­i­u­d­a­t. In timp ce înaintez printre aceste la­nuri verzi de ghiiu robust, printre aceste livezi minu­nate. In timp ce îmi încîn­ta privirea întreaga frumu­sețe desfășurata a primăve­rii îmi spun că ele, toate acestea, nu pot, nu trebuie, in nici un caz, să cadă sub calcitul necruțător al ape­­lor invadatoare. Ele repre­zintă aici, în această parte a patriei mele, portdrape­lul fertilității, al măreției naturii, al grandoarei mun­cii acestor minunați oameni ai pămîntului timișean. Da­­că, în Transilvania, imagi­­­nile sînt de-a dreptul de­clanșatoare de c­o­ș­m­a­r­e,, imaginea pămîntului meu de aici, gata de rod, în­seamnă un motiv în plus pentru ca o umanitate să se îndrepte spre țintă, nu­mai spre țintă, și să spună, după zile și nopți, un N­­ unanim apelor care ame­nință încă. Ținta, aceasta înseamnă, pentru mine. In aceste zile, peste zeci de mii de oameni care au ridicat aproape 60 km de dig nou, peste cel înțelenit de o sută de ani. Ținta mai înseamnă peste 200.000 de saci umpluți cu pămînt, încărcați pe spate, tasați la pămînt. Înseamnă cite 50­ de ore muncite zi și noapte, fără repaus, i­n­­seamnă ploi torențiale, sub care umerii cară sacii și mai grei, înseamnă oameni intrați pină la briu sub apă, ținuți de fringhii de pe mal, pentru a introduce in țărm pal planșe de lemhn,­­la locuri critice. Ținta În­seamnă un comandament, suprem, care stă zi și­ noap­te printre oameni, care di­rijează forțe umane și ma­teriale, care iau măsuri prompte in cazuri extreme, in furnicarul de la punc­tele critice, la Periam­ port, sau la stația Bogova-Cenad, în aceste zile, am avut sentimentul solidarității de­pline umane. Peste supra­fața agitată a apelor Mu­reșului care cuprinde teri­torii de­­ fiu viu revărsat, asistam eu însumi la un act epopeic. Cred că ase­menea momente tragice sunt și motoarele marilor epopei legendare. Oamenii se in­cleștează din zori in alți zori cu undele perfide, cau­tă locurile unde ele vor să scape spre câmpia fertilă, ei coboară­ și urcă febrili taluzai' vechiului dig pri­vind nu ihspăimintați, dar, in orice caz, plini de un curaj demn, spre ceea ce ar putea să-i amenințe din­­tr-un moment in altul. Ceea ce pare straniu că, în t­o­at­ă această mișcare unică, fără goluri­, condusă de logica de fier a unui co­mandament­­ minunat orien­tat, au existat fisuri care ort pomii din însăși gindi­rea perimată a unor bă­­trîni. Ideea că „apa nu va ajunge la noi“ a fost dobo­­rită de înseși realitățile existente. Cochetul port Pe­riam, cu un grup de­­ case, hectare de grădini au ajuns fund de lac, iar spre Ce­nad, spre vechiul pod, ca­sete unor bătrini au fost văzute cu apele gilgiind prin ferestre și cu pereții năruiți. Dar asemenea discrepan­țe, fisuri intr-un ansamblu, în arhitectura perfectă a ideii de acțiune decisă îm­potriva unei calamități, au fost izolate. Ele au dovedit doar că o viziune prăfuită nu poate rezista. In aceste zile, de-a lungul țărmului timișean al Mureșului re­vărsat, pină și animalele au înțeles că nu e de glumit cu elementele dezlănțuite. Surprinse în lăstărișuri, in păduri, ele au căutat să înoate spre țărm. Unele au ajuns. Altele, niciodată. Oamenii le-au întins ade­sea mina. Le-au pe cele care mai reanimat dădeau semne de viață și le-au re­dat­ naturii lor, în alte zo­­­­ne, mai ferite. In Cenad, in aceste zile și nopți (sau poate că nop­țile­­ s-au prefăcut aici , în zile) dinamica umană a ajuns la o tensiune extre­mă. Camioane tăcute aș­teaptă gata­­ de acțiune.­­Continuare In pag. a II-a) INVINCIBILII reportat de Ion Arieșanu IN zona periam-cenad w ro w A SE DA O LUPTA INDIRJITA ÎMPO­TRIVA PERFIDIEI INFILTRAȚIILOR Ieri, de-a lungul a zeci de kilometri de dig La stația de pompare „Mureșul" (Begova) de la km 1, din zona Ce­nad, de marți noaptea se dă o lup­tă indîrjită pentru stăvilirea infil­trațiilor. De peste 80 de ore se muncește neîntrerupt, se înfruntă cu abnegație și dăruire puterea nemaipomenită a apelor învolbu­rate ale Mureșului. încă de la pri­mele infiltrații prin dig, semna­late de către tehnicianul Ioniță Jebedia, au intrat în acțiune 600 de ostași ai Forțelor noastre mate, 7 screpere, 5 buldozere, ar­30 autobasculante, 30 de tractoare cu remorci. S-au pus imediat zeci de mii de saci umpluți cu pămînt, s-au așternut mii de metri cubi de pă­mînt și piatră iar in fața digului, în dreptul infiltrațiilor au fost bătute palplanșe. Această dramatică încleștare cu forța apelor Mureșului continuă. Apar mereu infiltrații putermice, sub formă de șuvoi, pe o­­ lungime de 200 metri; paralel se petrece fenomenul de înmuiere­ Vă banche­tei digului, care se accentuează­ pe măsură ce timpul trece, afară plouă torențial și apele se mențin încă la un nivel ridicat. De fapt, nu de mult a și început alunecarea unei porțiuni din dig. In fața a­­cestei situații deosebit de grave s-a luptat eroic, îndeplinindu-se ope­rativ toate obiectivele stabilite de către Comandamentul județean de prevenire și combatere a inundați­ilor, ai cărui membri se află per­manent la fața locului, stabilind cele mai corespunzătoare măsuri. Toată suflarea prezentă la acest sector de dig a înțeles chemarea Comitetului județean de partid și s-a făcut­ un zid viu în fața ame­nințării apelor dezlănțuite. „Pe aici nu vor trece apele“ a fost lo­zinca tuturor celor prezenți la kilometrul 1. Au urmat zile și nopți, de aprigă încleștare, o luptă permanentă, plină de momente dra­matice și acte de eroism. Ieri, citeam pe fețele militarilor, ale mecanicilor screperiști și bul­­dozeriști, ale specialiștilor dîrzenia și hotărîrea de a lupta neîntrerupt pînă la stăvilirea completă a infil­trațiilor din dig. Il întîlnim pe in­ginerul Ovidiu Chiscop, de la I.M.T.L.SF. Timișoara, conducînd activitatea buldozerelor și screpe­­­relor, care lucrează la consolidarea digului din fața stației de pom­pare. ..De 6 zile lucrăm zi și noapte — ne relatează interlocutorul nos­tru. Majoritatea mecanicilor muncii, neîntrerupt, patru zile au nopți, perioadă în care n-au dor­și mii deloc. Pînă acum brigada noas­tră a dislocat, așezat și țasat pes­te 30.000 lac de pămînt. Oamenii­ noștri n-au precupețit nici un efort. S-a muncit la condiții foarte grele, dramatice, pe timp de noap­te, cu ploi puternice, prin apă, făcîndu-se eforturi supraomenești... Este greu să evidențiez­, pe ci­neva din această brigadă eroică, formată , din 36 de mecanici și con­dusă de inginerul Chiscop, care, el însuși, supraveghează lucrările zi și noapte, în ultima săptămînă a dormit­ doar cîteva ore. Amintim doar pe cei mai buni dintre cei mai buni, mecanicii screperiști : I. P. Mihăilă, P. Demeter, I. Bo­­tiz, P. Scarlat, D. Simion, Gh. Si­­mion, T. Vlaicu, I. Supărare, I. Țîr­­lea, I. N. Mihăilă, S. Tatanici și mecanicii buldozeriști Gh. Hoplă, D. Nicolin, I. Cărbunaru, I. Iliescu. Pentru a înțelege semnificația acestor eforturi deosebite este su­ficient să amintim că ruperea­ di­gului pe această porțiune ar în­semna inundarea localităților Che­­glevici, Cherestur, Beba Veche, Valcani, Dudeștii Vechi, Cenad, și parțial orașul Sînnicolaul Mare. Apele ar putea ajunge pînă la Jim­­bolia și­ ar afecta, în județul nos­tru, aproximativ­ 74.000 de hectare­­de teren arabil. — Am prevăzut că aici va fi si­tuația cea mai grea — ne spune tovarășul Mircea Cosma,, directorul C.F.F.G.A.I.F., care se află în a­­ceastă zonă începînd cu data de 19 mai. Stația de pompare trebuia să funcționeze permanent pentru crea o contrapresiune a apelor din­­ Mureș,­­ care, cînd au ajuns la ni­velul maxim, au prezentat o dife­rență de 7,50 m îrn plus față de ni­velul­ apei din canalul de legătură dintre Aranca și Mureș. Dacă acti­vitatea pompelor ar înceta doar o A. RACHITOVAN (Confirmare în­ pag. a II-a) Buldozere și screpere acționind fără întrerupere la consolidarea digului în fața stației de pompare Mu­reșul (Begova). La kilometrul 7 ostași pun încontinuu saci pentru stăvilirea infiltrațiilor. (Foto : E. ROHICSEK) PROGNOZA HIDROMETEOROLOGICA Din datele primite ieri la Co­mandamentul județean de preveni­re și combatere a inundațiilor re­zultă că precipitațiile căzute în ultimele zile n-au influențat de­cit în mică măsură cota apelor Mureșului. Pentru următoarele două zile, se prevede o ușoară în­călzire a vremii. In bazinul hidrografic al Mure­șului, nivelul apelor a continuat să scadă, această tendință manifes­­tîndu-se și în continuare. Totuși, în unele localități, scăderea este foarte lentă, apele menținîndu-se încă la niveluri ridicate amenin­­țînd digurile prin puternice infil­trații, înmuierea și alunecarea ta­­luzelor. În timp ce la Alba lulia, Săvîr­șin, Pecica, Nădlac și Cenad nive­lul apelor se află in scădere, la Lipova staționează, iar la Arad și Periam scade foarte puțin. Apele se mențin peste cota de inundații în următoarele puncte : Alba Iu­lia cu 8 cm, Săvîrșin, cu 140 cm, Lipova cu 140­ cm, Arad cu 101 cm, Periam 162, Nădlac 238 cm și cantonul­­ Cenad cu­ 208 cm. Pe­ teritoriul județului nostru, pericolul cel mai mare să-­ prezinte infiltrațiile continuă de apă, care, pe unele porțiuni, la Cenad și­ Periam, se produc cu frecvențe crescînde. Pentru oprirea șuvoaie­lor de apă lucrează cu multă dîr­­zenie și hotărîre sute de militari, membri ai gărzilor patriotice și cetățeni. à i

Next