Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)
1970-05-23 / nr. 7887
* ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr 7.887 Sîmbată, 23 mai 1970 4 pagini, 30 bani TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN ZONE SINISTRATE ȘI AMENINȚATE DE INUNDAȚII DIN JUDEȚELE BRĂILA ȘI GALAȚI In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c. tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru in județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decât o săptămână de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești— sate și orașe — asupra unor cimpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării, în vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor, Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oamenii muncii răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul. Sn județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, prizărea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat râuri sau piraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, in grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumeginde ale Combinatului de celuloză și hirtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lngînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Măcin, pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au Întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, netulburată : Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o câmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1.400 km. în insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. În urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepind din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ... Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii In fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Până la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m, unde viitura se ridică pînă la 60— 70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție — imense forțe umane și materiale sunt aruncate in bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare și de floarea-soarelui, pe 6.000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dirzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor aflate in pericol Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30.000 de animale au fost evacuate. Este pregătită in amănunțime și evacuarea populației,din caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter, ușor de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atingind o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spectacol pe cît de contradictoriu, pe atît de fascinant. Aceasta imensă întindere în palmă, fostă pină acum netedă ca cîțiva ani „Balta“, împărăție a apelor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște in care culturile se dezvoltă normal și oamenii, muncesc la câmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebește cu ușurință culturile de porumb de cede de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sunt în plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă , spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sunt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt. Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al orașului, aflat intr-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflînd că în orașul lor — vestitul oraș dunărean, azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hirtiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în întimpinare, au venit sa-i ureze bun sosit, sa-i asculte îndemnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul“... De o parte și de alta a străzilor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire „Progresul“, una din principalele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7.000 de salariați -muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători in aparatul de cercetare și proiectări, funcționari. Valoarea producției marfă realizată aici intr-un an se cifrează la un miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul“ este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare, rulourile compresoare, concasoarele cu tbor, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale țării. Itinerarul in uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Mașini moderne de mare randament, cu care uzina a fost înzestrată in ultimii ani, strunjesc, frezează, rabotează piesele grele de metal. Se asamblează părți din produsul finit, subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe Munteanu, directorul general al întreprinderii, răspunde la întrebările în legătură cu calitatea producției, cu destinația ei. Un număr de 42 compresoare rulouri,, făcând parte dintr-un lot de 72, sunt gata să iasă pe porțile uzinei. Inginerul Gheorghe Munteanu face precizarea, că beneficiarul, o firmă străină, satisfăcută de calitatea produsului, a adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăți. Pe platforma de încercare a compresoarelor și excavatoarelor are loc un schimb de păreri asupra calității produselor. Se arată că excavatoarele produse în prezent sunt de o concepție depășită și că uzina asimilează acum un tip de excavator modern și de mai mare capacitate, excavatorul cu acționare hidraulică, ale cărui 5 prototipuri sunt în curs de execuție, urmînd, ca în cursind el să intre in producție de serie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază faptul că utilajele , acestei întreprinderi — exacavatoare, rulouri compresoare, mașini grele destinate lucrărilor de construcție — au o mare importanță acum, in eforturile ce ne așteaptă pentru refacerea drumurilor, șoselelor, căilor ferate, a contracțiilor din localități, întreprinderi și din agricultură, după retragerea apelor. Pretutindeni, în secțiile și tu toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat opri(Continuare în pag. a V-a) B nemaipomenit sentimentul de a mă simți util. In literatură, nu poți acționa decit prin cuvinte. E adevărat, în cele mai uriașe încleștări, în calamități, în măceluri, au contat și cuvintele. Oamenii își aminteau întotdeauna de cîteva: de cuvintul familie, de cuvintul luptă, de cuvintul patrie. Chiar dacă ei nu acționau după cuvinte, in sufletul lor ele existau,, nerostite, și-i întăreau. Dar acum sentimentul utilității mele în lume se extinde. Nu trăiesc numai prin cuvintele pe care le spun, ci și prin acțiunile mele. Ele converg, cu ale tuturor celor din jurul meu, spre o țintă, aceea de a apăra, cu orice preț acest minunat ținut fertil al Banatului, al județului meu, de invazia apelor necruțătoare. Înaintez spre acea țintă unică, mereu, și eu, în toate aceste zile. Dar in jurul meu înaintează o întreagă suflare omenească, pe toate rutele posibile, de la comandamentul județean de prevenirea și combaterea inundațiilor, in frunte cu președintele ei, tovarășul prim-secretar Mihai Telescu, și pină la colectivistul care își apără casa, pămintul și avuția obștei. E de-a dreptul tulburător să asist la această mișcare uriașă de oameni, o mișcare de masă, care euinde multe mii, la acest xoc de mașini de toate tipurile, spre acea unică țintă, zona periclitată dinspre grinarul fertil al județului, spre Sinnicolau, Periam, Cenad. Mă încearcă un sentiment ciudat. In timp ce înaintez printre aceste lanuri verzi de ghiiu robust, printre aceste livezi minunate. In timp ce îmi încînta privirea întreaga frumusețe desfășurata a primăverii îmi spun că ele, toate acestea, nu pot, nu trebuie, in nici un caz, să cadă sub calcitul necruțător al apelor invadatoare. Ele reprezintă aici, în această parte a patriei mele, portdrapelul fertilității, al măreției naturii, al grandoarei muncii acestor minunați oameni ai pămîntului timișean. Dacă, în Transilvania, imaginile sînt de-a dreptul declanșatoare de coșmare,, imaginea pămîntului meu de aici, gata de rod, înseamnă un motiv în plus pentru ca o umanitate să se îndrepte spre țintă, numai spre țintă, și să spună, după zile și nopți, un N unanim apelor care amenință încă. Ținta, aceasta înseamnă, pentru mine. In aceste zile, peste zeci de mii de oameni care au ridicat aproape 60 km de dig nou, peste cel înțelenit de o sută de ani. Ținta mai înseamnă peste 200.000 de saci umpluți cu pămînt, încărcați pe spate, tasați la pămînt. Înseamnă cite 50 de ore muncite zi și noapte, fără repaus, inseamnă ploi torențiale, sub care umerii cară sacii și mai grei, înseamnă oameni intrați pină la briu sub apă, ținuți de fringhii de pe mal, pentru a introduce in țărm pal planșe de lemhn,la locuri critice. Ținta Înseamnă un comandament, suprem, care stă zi și noapte printre oameni, care dirijează forțe umane și materiale, care iau măsuri prompte in cazuri extreme, in furnicarul de la punctele critice, la Periam port, sau la stația Bogova-Cenad, în aceste zile, am avut sentimentul solidarității depline umane. Peste suprafața agitată a apelor Mureșului care cuprinde teritorii de fiu viu revărsat, asistam eu însumi la un act epopeic. Cred că asemenea momente tragice sunt și motoarele marilor epopei legendare. Oamenii se incleștează din zori in alți zori cu undele perfide, caută locurile unde ele vor să scape spre câmpia fertilă, ei coboară și urcă febrili taluzai' vechiului dig privind nu ihspăimintați, dar, in orice caz, plini de un curaj demn, spre ceea ce ar putea să-i amenințe dintr-un moment in altul. Ceea ce pare straniu că, în toată această mișcare unică, fără goluri, condusă de logica de fier a unui comandament minunat orientat, au existat fisuri care ort pomii din însăși gindirea perimată a unor bătrîni. Ideea că „apa nu va ajunge la noi“ a fost doborită de înseși realitățile existente. Cochetul port Periam, cu un grup de case, hectare de grădini au ajuns fund de lac, iar spre Cenad, spre vechiul pod, casete unor bătrini au fost văzute cu apele gilgiind prin ferestre și cu pereții năruiți. Dar asemenea discrepanțe, fisuri intr-un ansamblu, în arhitectura perfectă a ideii de acțiune decisă împotriva unei calamități, au fost izolate. Ele au dovedit doar că o viziune prăfuită nu poate rezista. In aceste zile, de-a lungul țărmului timișean al Mureșului revărsat, pină și animalele au înțeles că nu e de glumit cu elementele dezlănțuite. Surprinse în lăstărișuri, in păduri, ele au căutat să înoate spre țărm. Unele au ajuns. Altele, niciodată. Oamenii le-au întins adesea mina. Le-au pe cele care mai reanimat dădeau semne de viață și le-au redat naturii lor, în alte zone, mai ferite. In Cenad, in aceste zile și nopți (sau poate că nopțile s-au prefăcut aici , în zile) dinamica umană a ajuns la o tensiune extremă. Camioane tăcute așteaptă gata de acțiune.Continuare In pag. a II-a) INVINCIBILII reportat de Ion Arieșanu IN zona periam-cenad w ro w A SE DA O LUPTA INDIRJITA ÎMPOTRIVA PERFIDIEI INFILTRAȚIILOR Ieri, de-a lungul a zeci de kilometri de dig La stația de pompare „Mureșul" (Begova) de la km 1, din zona Cenad, de marți noaptea se dă o luptă indîrjită pentru stăvilirea infiltrațiilor. De peste 80 de ore se muncește neîntrerupt, se înfruntă cu abnegație și dăruire puterea nemaipomenită a apelor învolburate ale Mureșului. încă de la primele infiltrații prin dig, semnalate de către tehnicianul Ioniță Jebedia, au intrat în acțiune 600 de ostași ai Forțelor noastre mate, 7 screpere, 5 buldozere, ar30 autobasculante, 30 de tractoare cu remorci. S-au pus imediat zeci de mii de saci umpluți cu pămînt, s-au așternut mii de metri cubi de pămînt și piatră iar in fața digului, în dreptul infiltrațiilor au fost bătute palplanșe. Această dramatică încleștare cu forța apelor Mureșului continuă. Apar mereu infiltrații putermice, sub formă de șuvoi, pe o lungime de 200 metri; paralel se petrece fenomenul de înmuiere Vă banchetei digului, care se accentuează pe măsură ce timpul trece, afară plouă torențial și apele se mențin încă la un nivel ridicat. De fapt, nu de mult a și început alunecarea unei porțiuni din dig. In fața acestei situații deosebit de grave s-a luptat eroic, îndeplinindu-se operativ toate obiectivele stabilite de către Comandamentul județean de prevenire și combatere a inundațiilor, ai cărui membri se află permanent la fața locului, stabilind cele mai corespunzătoare măsuri. Toată suflarea prezentă la acest sector de dig a înțeles chemarea Comitetului județean de partid și s-a făcut un zid viu în fața amenințării apelor dezlănțuite. „Pe aici nu vor trece apele“ a fost lozinca tuturor celor prezenți la kilometrul 1. Au urmat zile și nopți, de aprigă încleștare, o luptă permanentă, plină de momente dramatice și acte de eroism. Ieri, citeam pe fețele militarilor, ale mecanicilor screperiști și buldozeriști, ale specialiștilor dîrzenia și hotărîrea de a lupta neîntrerupt pînă la stăvilirea completă a infiltrațiilor din dig. Il întîlnim pe inginerul Ovidiu Chiscop, de la I.M.T.L.SF. Timișoara, conducînd activitatea buldozerelor și screperelor, care lucrează la consolidarea digului din fața stației de pompare. ..De 6 zile lucrăm zi și noapte — ne relatează interlocutorul nostru. Majoritatea mecanicilor muncii, neîntrerupt, patru zile au nopți, perioadă în care n-au dorși mii deloc. Pînă acum brigada noastră a dislocat, așezat și țasat peste 30.000 lac de pămînt. Oamenii noștri n-au precupețit nici un efort. S-a muncit la condiții foarte grele, dramatice, pe timp de noapte, cu ploi puternice, prin apă, făcîndu-se eforturi supraomenești... Este greu să evidențiez, pe cineva din această brigadă eroică, formată , din 36 de mecanici și condusă de inginerul Chiscop, care, el însuși, supraveghează lucrările zi și noapte, în ultima săptămînă a dormit doar cîteva ore. Amintim doar pe cei mai buni dintre cei mai buni, mecanicii screperiști : I. P. Mihăilă, P. Demeter, I. Botiz, P. Scarlat, D. Simion, Gh. Simion, T. Vlaicu, I. Supărare, I. Țîrlea, I. N. Mihăilă, S. Tatanici și mecanicii buldozeriști Gh. Hoplă, D. Nicolin, I. Cărbunaru, I. Iliescu. Pentru a înțelege semnificația acestor eforturi deosebite este suficient să amintim că ruperea digului pe această porțiune ar însemna inundarea localităților Cheglevici, Cherestur, Beba Veche, Valcani, Dudeștii Vechi, Cenad, și parțial orașul Sînnicolaul Mare. Apele ar putea ajunge pînă la Jimbolia și ar afecta, în județul nostru, aproximativ 74.000 de hectarede teren arabil. — Am prevăzut că aici va fi situația cea mai grea — ne spune tovarășul Mircea Cosma,, directorul C.F.F.G.A.I.F., care se află în această zonă începînd cu data de 19 mai. Stația de pompare trebuia să funcționeze permanent pentru crea o contrapresiune a apelor din Mureș, care, cînd au ajuns la nivelul maxim, au prezentat o diferență de 7,50 m îrn plus față de nivelul apei din canalul de legătură dintre Aranca și Mureș. Dacă activitatea pompelor ar înceta doar o A. RACHITOVAN (Confirmare în pag. a II-a) Buldozere și screpere acționind fără întrerupere la consolidarea digului în fața stației de pompare Mureșul (Begova). La kilometrul 7 ostași pun încontinuu saci pentru stăvilirea infiltrațiilor. (Foto : E. ROHICSEK) PROGNOZA HIDROMETEOROLOGICA Din datele primite ieri la Comandamentul județean de prevenire și combatere a inundațiilor rezultă că precipitațiile căzute în ultimele zile n-au influențat decit în mică măsură cota apelor Mureșului. Pentru următoarele două zile, se prevede o ușoară încălzire a vremii. In bazinul hidrografic al Mureșului, nivelul apelor a continuat să scadă, această tendință manifestîndu-se și în continuare. Totuși, în unele localități, scăderea este foarte lentă, apele menținîndu-se încă la niveluri ridicate amenințînd digurile prin puternice infiltrații, înmuierea și alunecarea taluzelor. În timp ce la Alba lulia, Săvîrșin, Pecica, Nădlac și Cenad nivelul apelor se află in scădere, la Lipova staționează, iar la Arad și Periam scade foarte puțin. Apele se mențin peste cota de inundații în următoarele puncte : Alba Iulia cu 8 cm, Săvîrșin, cu 140 cm, Lipova cu 140 cm, Arad cu 101 cm, Periam 162, Nădlac 238 cm și cantonul Cenad cu 208 cm. Pe teritoriul județului nostru, pericolul cel mai mare să- prezinte infiltrațiile continuă de apă, care, pe unele porțiuni, la Cenad și Periam, se produc cu frecvențe crescînde. Pentru oprirea șuvoaielor de apă lucrează cu multă dîrzenie și hotărîre sute de militari, membri ai gărzilor patriotice și cetățeni. à i