Drapelul Roşu, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7895-7919)

1970-06-30 / nr. 7919

DRAPELUL ROȘU—7.919 L­a îndrumarea­ Comitetu­­lui județean de partid, organele agricole jude­țene, specialiștii din u­­nități au stabilit acțiuni amănunțite pentru ca recoltatul cerealelor paioase să se desfășoare cu maximă ope­­rativitate și fără pierderi. Dar, în condițiile acestui an, prezintă importanță cu totul deosebită depozitarea și păstrarea noii recol­ti­te. Cum sunt pregătite, pentru a­­ceasta acțiune, utilajele, instalați­ile și spațiile de depozitare de la bazele de recepție din județ ? Firesc,, pi'i'îiîesc răspunsuri te pri­mim de la tovarășul Emanoil Olă­­nescu, directorul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor. — Condițiile climatice, cu totul deosebite, din acest an, ridică, și pentru noi, probleme specifice, în­­tîi de toate. Instabilitatea vremii ne va impune o recepționare cit se poate de operativă. Se prevede, a­­poi, un procent mai mare de cor­puri străine și, în consecință, grad mai ridicat de umiditate un al produselor. Aceasta presupune o rapidă selectare și aducere la ba­remul de umiditate prevăzut pen­tru stocare. Iar o bună conservare solicită­­ și spații de depozitare a­­decvate, bine puse la punct. — In ce stadiu se află pre­gătirile pentru a face față a­­cestor probleme ? — Noi am pornit din vreme cu pregătirile. De acum sunt reparate și curățite toate spațiile de depo­zitare. Peste 83 la sută din ele sunt și dezinfectate, gata să primească produsele- Avem un mare număr de utilaje pentru mecanizarea lu­crărilor de descărcare-inmagazina­­re. 87 la sută din aceste utilaje sunt­ revizuite, reparate și vopsite, a­­flindu-se în perfectă stare de func­ționare. O atenție cu totul aparte am acor­dat-o pregătirii instalațiilor de condiționare și uscat. Avem­ asigu­rată o capacitate zilnică de uscare de aproape 2.500 de tone de cerea­le. La nevoie sunt pregătite și mari spații de salarii. La bazele de re­cepție, care nu au uscătoare, s-au pregătit relee cu utilaje de încăr­care direct în vagon, pentru ca pro­dusele cu umiditate ridicată să poată­­ operativ dirijate spre us­­cătoare. — Ce ați întreprins pentru o mai mare operativitate la re­cepționare 2 — Fiecare bază este de acum in posesia unui detaliat grafic de li­vrare. "Am îmbogățit laboratoarele cu aparatura necesară, cu persona­lul instruit, pentru a lucra în două schimburi. Urmărim, la fiecare ba­ză, deschiderea ci­ mai multor guri de descărcare, cu relee mecanice. O treabă foarte bună s-a făcut, in acest an, la bazele din Alioș, Ja­­mul Mare, Dudeștii Vechi, Uivar și Giulvăz, prin dotarea lor cu insta­lații complete, pentru condiționarea și înmagazinarea mecanică a pro­duselor. — Ați verificat calitatea tu­turor acestor pregătiri ? — Acțiunea este în curs și-i a­­cordăm multă atenție. In acest scop am format, la nivel de între­prindere, trei comisii de recepție, foarte exigente. Ele au constatat pregătiri de bună calitate la bazele din Sinnicolaul Mare, Jebel, Topo­­lovățu Mare, Gătaia și la altele. Din păcate, nu au lipsit nici sur­prizele nedorite. La Variaș și Bu­­ziaș, de exemplu, comisia de verifi­care a respins recepția lucrărilor de pregătire, pe motiv că ele erau cu totul superficiale. Cei vinovați, împreună cu șefii bazelor respecti­ve, Dușan Petrov și Vasile Roman, au fost sancționați de conducerea întreprinderii și obligați să le re­facă în cel mai scurt timp la cali­tatea cerută. Pentru a verifica și noi, la fața locu­lui, aceste pregătiri au vizitat, recent, cîteva baze de recepție, fiind însoțiți de tovarășul G. Gom­­boș, șef de serviciu la întreprinde­rea pentru valorificarea cerealelor. încă de la prima privire, baza de recepție din Jebel îți lasă o bună impresie. întreaga incintă a bazei pare un solar. Toate căile de acces, începînd de la poartă, sînt betona­te, asfaltate, majoritatea în cursul acestei primăveri. Nu se poate pierde nici un bob de grîu. Din 4 m­agazii, 3 sînt curate lună, gata să primească noua recoltă. In 2—3 zi­le va fi gata și a patra magazie, abia degajată de produse. Echipa de mecanici și electricieni, în frun­te cu Ioan Bociu, secretarul orga­nizației de bază, a verificat și pa­raverificat toate instalațiile și uti­lajele pînă s-au dovedit că „merg ca ceasul“. Ne așteptam, după situațiile ra­portate, să intilnim aspecte asemă­nătoare și la Deta. Realitatea e insă cu totul alta. Pardoseala uneia din magaziile „gata pregătite" ne­cesită încă reparații serioase, ca și a­­coperișul alteia, prin care numai cînd nu plouă nu intră apa. Intr-o altă magazie, „dezinfectată“, s-au in­trodus benzi transportoare și alte utilaje, care nici măcar nu au fost măturate de resturi vechi de pro­duse sau martăr. S-a dat peste a­­ceasta, murdărie cu vopsea proaspă­tă, să se poată spune că utilajele respective au fost reparate. Nici uscătorul nu e încă în stare de funcționare. In lipsa șefului de ba­ză, plecat la un curs de instruire, principalul vinovat de această sta­re de lucruri este Tom­a Cermeș­­ciov, șef de depozit și, în același tim­­p, secretarul organizației de ba­ză, însărcinat cu urmărirea și ve­rificarea calității pregătirilor. Credem că măsurile aplicate de conducerea I.V.C., la bazele din Variaș și Buziaș, sunt oportune și la Deta. Am aminti, in încheiere, necesi­tatea stringentă a îmbunătățirii u­­nor porțiuni de drum foarte dete­riorate, din apropierea bazelor de recepție din Sinnicolaul Mare, Je­bel, Deta, Giulvăz, acțiune a cărei rezolvare solicită intervenție prom­ptă din partea consiliilor populare lo­­ale și Direcției d­e drumuri de la Consiliul popular județean. Intrucît transportul de cereale din noua recem se va face cu pre­cădere în vrac, respectivele căi de acces pot cauza risipă serioasă de boabe, ceea ce este inadmisibil in condițiile acestui an. GAVRIL MALAI BAZELE DE RECEPȚIE — in așteptarea noii recolte La I.A.S. Timișoara, DUFUN­­iCQ s-a muncit din plin Conștienți de importanța­ acestor zile, pentru producția agricolă, muncitorii de la I.A.S. Timișoara, în frunte cu comuniștii, au ținut să scoată sărbătorile din calendar și să folosească din plin fiecare oră bună de lucru, astfel că și duminică a fost o zi de muncă intensă. „Suntem la Începutul u­­neia dintre cele mai importante campanii — ne spunea inginerul Iosif Erja, tehnolog-șef al între­prinderii. In prezent, din cauza ploilor abundente, lucrările agri­cole sunt întîrzite, s-a suprapus recoltatul orzului cu întreținerea culturilor și adunatul furajelor. De aceea, pentru recuperarea rămîne­­rilor în urmă, cu sprijinul comi­tetului de partid, ne-am organizat mai bine munca și azi, deși e du­minică, suntem­ cu toate forțele in timp. Cu 22 de cultivatoare pră­șim și îngrășăm razial porumbul. La recoltatul și adunatul finului lucrează patru cositori, trei greb­le păianjen, patru prese de balotat și zece remorci. Din 268 hectare cu lucernă, sunt cosite 238 și în cel mult o zi terminăm această lucrare. De asemenea, cu zece combine, se recoltează orzul“. Afirmațiile interlocutorului nos­tru sunt confirmate de activitatea desfășurată în teren. La ferma nr. 4, vegetală, de la Remetea Mare, se lucrează cu toate forțele. La porumb, cu patru cultivatoare, se execută prășitul. II, concomitent cu administrarea a cite 120—150 kg azotat de amoniu la hectar. Sunt condiții ca în patru zile să se termine cu întreținerea celor 300 hectare insămînțate cu porumb. Pe inginerul Alexandru Comănes­­cu, șeful fermei, l-am intilnit în lanurile cu orz controlind calita­tea recoltatului. Aici lucrează 7 combine Cs și Cs, precum și două autopropulsate, din care una este tip „Gloria“, noua combină ro­mânească — Avem 200 hectare insămința­­te cu orz — arăta șeful fermei. De sîmbătă, am Început secerișul. Cu toate că terenul este cam moale și se lucrează mai greu, pînă de­seară vom recolta cel puțin 60 de hectare. Producția este mulțumi­toare, vom realiza media planifi­cată, adică 2.410 kg la hectar. Toți muncitorii din secție sunt hotă­râți ca in timpul, cel mai scurt posibil să termine cu adunatul or­zului, pentru a nu se pierde nici un bob... Discuția a fost întreruptă, fer­mierul fiind solicitat la organiza­rea activității de transportare a orzului In aceste condiții, rolul specialistului este hotăritor, pre­zența s­a in timp fiind obligatorie. Numai astfel se poate dirija, în cele mai bune condiții, procesul de producție. Intre timp, combinele înaintează in lanul de orz, ca niște nave pe valurile de spice. Trec pe lângă noi mașinile conduse de comuniș­tii Ion Dirilă, Dezideriu Kraus, Mihai Ileș, care, prin exemplul lor, au însuflețit și pe ceilalți mecanizatori la folosirea fiecă­rei ore bune de lucru, la aduna­rea grabnică a noii recolte. Mai remarcăm rezultatele bune ale combainierilor Ion Duță, Ștefan Greșco, Constantin Avramescu. Cu combina „Gloria“ lucrează Liviu­­ Jidov și este foarte mulțu­mit de felul cum recoltează aceas­tă mașină. Spunea că productivi­tatea se ridică la nivelul celor mai bune combine autopropulsate, și le întrece, în ceea ce privește calitatea­­ la selectatul boabelor. Pentru a reduce cheltuielile de producție și a spori productivita­tea utilajului, la combinele Cs și Cs s-au montat buncăre, din care se descarcă producția sub formă de vrac, direct în remorci, care se basculează in magazii. Condi­țiile grele din acest an, cu sol umed și multe ochiuri unde a stagnat apa, impun o bună orga­nizare a muncii. In acest scop, la ferma nr. 4, s-a organizat o echipă de șapte muncitori, cu pa­tru cosași, care recoltează orzul din porțiunile unde nu pot intra combinele. . In vederea compensării pier­derilor de producție, înregistrate în zonele calamitate, au fost luate măsuri de eliberare operativă a terenului și însămînțarea lui cu culturi duble. Cu cinci prese, în cîteva zile, se balotează paiele, care imediat se vor transporta la ferma nr. 8, de taurine, de la Săcălaz. La arat, patru mecanizatori vor lucra în schimb de noapte, iar cei de la combine, prese de balotaj și remorci vor executa, de aseme­nea, cite un hectar zilnic. Intrucît, cu forțele proprii,­ nu se poate termina, în cîteva zile, aratul și semănatul, conducerea întreprinderii a organizat spriji­nirea cu tractoare de la alte fer­me. Terenul va fi semănat cu porumb din hibrizi timpurii. Exemplul muncitorilor de l.A.S. Timișoara, în frunte cu co­m­­muniștii, ne demonstrează că, printr-o temeinică organizare muncii, prin folosirea integrală a a timpului de lucru, a forței de muncă și a mijloacelor mecanice se pot recupera grabnic rămine­­rile in urmă, concomitent cu recol­tarea fără pierderi a culturilor păioase. ing. A. RACHITOVAN vremea PENTRU 30 IUNIE. Vremea devine nestabilă, cu cerul schi­m­bător mai mult noros. Vor cădea averse locale de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat, cu unele in­tensificări locale și temporare din vest și nord-vest. Tempera­tura in scădere ușoară: noap­tea minimele vor fi cuprinse in­tre 14 și 18 grade, iar ziua maxi­mele intre 23 și 28 grade. PENTRU 1 si 2 IULIE : Vre­me nestabilă, favorabilă averse­lor de ploaie însoțite de des­­cărcări electrice, mai frecvente după-amiaza. Temperatura ae­rului la început în scădere apoi staționară. PENTRU ZONA DE MUNTE: Vreme nestabilă, favorabili ad­verselor de ploaie însoțite de descărcări electrice. Locatarii din str. Fucik 20, a­­nunță cu durere încetarea din viață a colocatarului lor, Ioan Udrescu. Familiei îndurerate ii transmit sincere condoleanțe. Ziua de repaus (Urmare din pag. I) propriu, lucrătorii de aici vor pune la dispoziția constructori­lor din Satu Mare panouri mari prefabricate pentru 100 de a­­partamente. „Totul pentru șan­tierele reconstrucției­­“ — devi­za constructorilor timișoreni de prefabricate — a căpătat dumi­nică noi materializări. ...La capătul zilei de muncă, facem — în biroul tovarășului Ioan Pricop, inginer șef cu pro­ducția — un total al roadelor acestei duminici. Punînd laolal­tă valoarea producției indus­triale și a celei de construcții­­montaj, înscriem la rubrica „Reconstrucție“ peste 320.000 lei. Numai aici, la Trustul de cons­trucții Timișoara, și numai în­­tr-o singură zi — duminică ! Ultima duminică a lunii iu­nie s-a desfășurat și în unită­țile aparținînd Combinatului textil nr. 1 din Timișoara sub semnul muncii voluntare închi­nate operei de normalizare a vieții economice. La filatura „Toba”, ștafetea activității patriotice — mențio­năm că e a patra duminică con­secutivă cînd se lucrează în această lună — a fost prelua­tă de schimbul­­ condus de Aurel Ghiroșeanu — filatura de bumbac — și Dumitru Cons­tantin — filatura vigogne. Re­zultatele obținute sînt bune — s-au dat în contul angajamen­tului 2,2 tone fire. Dominica Scurtu, Barbara Bernstein, Floarea Duca, de la „vigogne“ ; Elena Novacovici, Ecaterina Al­­winger și Ecaterina Chițulescu, de la „bumbac“ sunt doar cîte­­­­va dintre muncitoarele care,­­ duminică, ca în toate zilele, au ținut să-și arate priceperea și­­ hărnicia.­­ La Fabrica de ciorapi, in­­ schimbul special de duminică,­­ s-a consemnat producerea a­­ 18.000 perechi ciorapi in contul­­ angajamentelor suplimentare, la­­ „Bumbacul“, au lucrat 280 Sala­­­­riați. Un­­ succint bilanț al­­ duminicilor de iunie, în care­­ conștiința muncitorească, inai­­­­tul simț de răspundere, față­­ de destinele patriei, s­au titani­­c testat din plin, conține și alte­­ fapte relevatoare : la Arta tex­­­­tilă, cu sarcini speciale pentru­­ refacerea zonelor sinistrate, în­­ trei duminici, s-au produs pes­­­­te plan 5.000 mp stofe de m­o­­­­bilă, la fabrica de confecții „1 > Iunie“ — 16.000 bucăți tricotaje­­ pentru copii. Muncitorii din formațiile de­­ lucru conduse de maiștrii Pe­­­­tre Dușan și Iosif Bar, de șefii­­ de echipă Carol Macici, Ion ■ Ștefan, Petru Auer și alți 1.427 . salariați de la întreprinderea­­ Electrometal din Timișoara s-au ] prezentat duminică la locurile­­ lor de muncă. [ Hotăriți să-și aducă un cit ■ mai substanțial aport la dimi­ ] nuarea pagubelor pricinuite e­­­­conomiei naționale de inunda­ [ țiile din luna mai a.c. și să­­ contribuie din plin la materia­­­­lizarea angajamentelor Organi­­­­zației județene de partid Timiș,­­ luate ca răspuns la chemarea­­ Organizației județene de partid . Brașov, ei au muncit cu sirg ; și dăruire, prestind 8.562 ore­­ suplimentare. In acest timp, au fost reali­zate peste plan 1.000 corpuri de iluminat fluorescent, cinci roboți de bucătărie, 50 boilere și alte produse a căror­ valoare însumează 450.000 lei. MARTI, 30 IUNIE 18,00 Deschiderea emisiunii. 18,05 învățătorul nostru — Om­a­­giu — cîntece și versuri scrise și interpretate de copii, dedicate „Zilei învățătorului". 18,45 Be­ethoven — Performanțe peste veacuri. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară.­ 20,15 Seară de teatru , „Baltagul" de Mihail Sadoveanu. 21,55 Ziua învățătorului: „Omagiu celor 200.000" — emisiune de Anca Arion. 22,15 Muzicorama TV. 22,45 „Memorial de ziaristică" de Perpessicius și „Lampa lui Diogenes“ de Ștefan Augustin Doinaș, Cronică literară de Va­­leriu Răpean, 23,00 Telejurnalul de adapte. • SPORT • SPORT • CAIAC-CANOE Campionatul republican de juniori In organizarea comisiei munici­pale de caiac-canoie de pe lângă Consiliul județean pentru educație fizică și sport au avut loc pe cana­lul Bega întrecerile din cadrul eta­pei municipale a campionatului re­publican de­­ caiac-canoie rezervat juniorilor. Cele 62 de echipaje, totalizînd 124 sportivi (număr record la asemenea concursuri locale) care au luat star­tul, s-au angajat, chiar de la ple­care, într-o dispută foarte strînsă. Form­a bună pe care au arătat-o majoritatea concurenților a făcut ca primul loc să se cunoască abia pe ultimii metri, sau (unde au fost mai mult de 4—5 echipaje la o probă) să se stabilească după cro­nometru. Pentru etapa finală a acestei competiții, ce va avea loc intre 24—26 iulie la Snagov, s-au califi­cat cîștigătorii celor 15 probe, după cum urmează : Juniori N­ : C.1 . V. Leu (Șc. spor­tivă) ; C.2 : P. Șerban — J. Galla (Constructorul) ; C.4 : N. Leu — I. Ieri în divizia A de fotbal Steagul roșu­­*­ Politehnica 0—1 (0—0) ; Farul — F.C. Argeș 3—1 (1—0) ; C.F.R. — „U" Cluj 1—0 (0—0); Universitatea Craiova — Di­namo București 1—2 (1—0); Dina­mo Bacău — Crișul 0—0 ; Steaua Rapid 1—1(1—0); Petrolul — U.T. A. 1—2 (1—1); A.S. Armata — Jiul 0-3 (0—2) ; clasament ETAPA VIITOARE (miercuri 1 iulie): C.F.R. — F.C. Argeș ; Stea­ua — Steagul roșu ; A.S.A. — Di­namo Bacău ; Dinamo București — Farul ; Politehnica — Petrolul ; Crișul — „U" Cluj, Jiul — Rapid ; U.T.A. — Univ. Craiova. 10naș - A. Stanciu — G. Bu2elan (Șc. sportivă) ! C. 1 . St. Massing (Constructorul) ; C. 2 : L. Szabó —■ A. István (Șc. sportivă). Junioare II : C. 1 : Rodica Cri­­șan (Constructorul) ; C. 4 . I. Patay — M. Farkas — E. Fancsaly — M. Boșoroagă (Șc. sportivă). .Juniori I: C. 1 : A. Berbega (Con­structorul) ; C. 2 : M. Ursu — J. Țugui (Constructorul) ; C. 4 : M. Griul — A. Petcu — J. Galetin -­­I. Ivașcu (Șc. sportivă) ; C. 1 . C. Băltaru (Constructorul) ; C. 2 : C. Trancă — C. Băltaru (Constructo­rul). Jiunioare I . R. Cireșan (Construc­torul) ; C. 2. R. Chiriac — E. Molnár (Șc. sportivă) ; C. 4 . M. Clitan — O. Nevrenceanu — A. Felinay — D. Milovan (Șc. sporti­vă)­ (I. Oargă, corespondent). 1. Rapid 2. U.T.A. 3. Steaua 4. Dinamo Buc. 5. Jiul 6. Univ. Craiova 7. Dinamo Bacău 8. F.C. Argeș 9. Farul 10. „U" Cluj 11. Petrolul 12. Steagul roșu 13. C.F.R. 14. Politehnica 15. Crișul 16. A.S. Armata 24 13 6 5 34-23 32 23 14 2­7 36-30 30 23 12 4­7 48-27 28 23 12 3­8 40-29 27 24 12 3­9 31-27 27 23 10 6­7 30*27 26 23 9 7­7 31-32 25 23 9 6 8 39-31 24 23 10 3 10 31-31-23 26 7 9 10 33-34 23 23 8 6­0 25-26 22 23 9 4 10 28-32 22 23 7­5 11 18-32 19 23 8­2 13 26-28 18 23 7 4 12 28-38 18 24 3 417 14-44 10 Bilete pentru specta­colele Circului Mare din Moscova O.N.T. AGENȚIA JUDEȚEANĂ TIMIȘ a pus in vinzare bile­tele de intrare pentru specta­colele prezentate de Circul Mare din Moscova la urmă­toarele prețuri : LOJA : 15 lei ; STAL­I : 12 lei ; STAL II: 10 lei Pentru grupurile organizate cu membrii C.A.P. și cu salaria­ții I.A.S. se pot organiza ex­cursii pentru vizionarea spec­tacolelor cu autocarele C.N.T. și cu trenul, acordindu-se re­ducere de 50 la sută la tran­­port. In perioada 1­—12 iulie a.c., se vor prezenta zilnic cite două spectacole, la orele 16 și 20. Pentru studenți, elevi și mili­tari costul biletului de intrare la matinee este de 5 lei. TEMELII SOLIDE PRODUCȚIEI (Urmare din pag. 1) principalii indicatori de plan s-a conturat perspectiva întregului an. In continuare expunerea a mențio­nat direcțiile spre care, conducerea combinatului trebuie să-și îndrepte atenția , programarea producției și urmărirea ei, care, în prezent se fac defectuos,­­stagnările unor ca­pacități de producție la secția țesă­torie sau lipsuri în organizarea și conducerea activității de producție la filatura cardată de la „Industria linii“, nerespectarea disciplinei teh­nologice și in producție, cantitatea mare de țesături declasate, bonifi­cații, cupoane, recepționarea defec­tuoasă a materiei prime la fabrica „Garofița“, depășirile consumurilor specifice la fabrica „Paltini“ etc. Din dezbaterile ce­­ au avut loc s-au desprins sarcini ce vor trebui să fie concretizate în următoarea perioadă privind indicatorii econo­­mico-financiari, ale serviciului de creație pentru a coborî consumurile specifice la 0,342 to/1.000 mp de exemplu la țesături de lună , de a­­semenea, îmbunătățirea metodolo­giei de urmărire statistică a sarci­nilor de calitate, introducerea me­todelor științifice de prelucrare statistico-matematice a datelor ob­ținute în producție, extinderea folo­sirii fibrelor și firelor chimice, îm­bunătățirea condițiilor de depozita­re, transport și asamblare a produ­selor. Paralel cu dezbaterile indi­catorilor de plan în secțiile, sec­toarele și atelierele acestui combi­nat vor trebui evidențiate propune­rile de întocmire a planurilor M.T.O. menite să ducă la folosirea integrală a utilajelor, ridicarea ca­lității produselor, reducerea chel­tuielilor, ridicarea calificării în­tregului personal in scopul creșterii eficienței economice. Dezbaterile care au avut loc la nivelul consiliului de administrație au evidențiat posibilitățile de care dispune combinatul în realizarea sarcinilor pe 1971, hotărirea de a nu precupeți nici un efort in folosirea tuturor resurselor pentru îndepli­nirea obligațiilor ce revin acestui colectiv. Prin discutarea in mod deschis, principial, a deficiențelor existente in activitatea economică a fiecărei fabrici, așa cum s-a pro­cedat și in consiliul de administra­ție, dezbaterile cu masa de salariați din fiecare fabrică ce intră in com­petența acestui combinat va asigu­ra cadrul optim pentru îndeplinirea planului pe anul 1971. La un pol opus s-au situat dez­baterile în consiliul de administra­ție al Combinatului textil — Lugoj. Materialul prezentat în ședință reliefat realizările obținute pe pri­a­mele 5 luni de către combinat pre­cum , și desfășurarea indicatorilor de plan ce revin unităților compo­nente pe 1971. Și, doar atât. Fără o analiză a situației existente în combinat, a factorilor și cauzelor care au determinat lipsuri în acti­vitatea economică, acest material nu a putut constitui o bază de dis­cuție. Faptul a fost confirmat de desfășurarea ulterioară a­ dezbate­rilor. Problemele ridicate de parti­cipanți au avut un caracter general, fără referiri concrete. Excepție făcut Inginerul șef al întreprinderii a textile Lugoj, directorul financiar al combinatului și șeful serviciului aprovizionării care au ridicat as­pecte esențiale privind activitatea combinatului vorbind despre depă­șirea cheltuielilor la 1.000 lei, des­pre stocurile de marfă nevafidabilă ce există în depozite și continuă să se producă, consumurile specifice, depășite, erori in ținerea evidenței la Filatura de mătase, întocmirea unor necesare de materii prime pe baza unor consumuri medii obținu­te in 1969, pe utilaje ce vor fi schimbate în 1971 etc. Iată­­ aspecte care ar fi putut constitui obiecte de analiză ale consiliului de adminis­trație iar dezbaterile s-ar fi concre­tizat in măsuri care să conducă la eliminarea acestora și respectiv la o pregătire corespunzătoare a anu­lui 1971. Și astfel ședința con­siliului de administrație de la acest combinat nu a ținut seama de principiul muncii colec­tive, nu a permis luarea unor ho­­tărîri pe baza unor deliberări în această perioadă (lipsa directoru­lui general nu scuză această situa­ție). Probleme esențiale atît ale pla­nului pe anul în curs cit și pe 1971 n­u au fost rezolvate nici în princi­piu cel puțin. In această direcție Comitetul municipal de partid va trebui să acorde un sprijin concret și direct astfel ca dezbaterile ce vor avea loc cu salariații unităților pendinte de acest combinat, să-și atingă scopul propus de a mobiliza rezervele pentru creșterea produc­ției, îmbunătățirea calității. Sarci­nile de plan stabilite — prin valori­ficarea potențialului uman și ma­terial de care dispune combinatul — vor trebui îndeplinite și chiar depășite, ATLETISM Campionatul republican de juniori La faza județeană desfășurată sîmbătă și duminică de stadionul C.F.R., au fost obținute două recor­duri județene de către Pavel Ro­man (C.F.R.) la greutate (13,10 m) și Gabriel Guțuleac (Lie. 4) la înăl­țime (1,75, record juniori II egalat). Iată și alte rezultate : FETE 100 m : Gerda Kovács (Lie. 4) 13,2 . 200 m : Mariana Mihăilescu (C.F.R.) 26,9 . 400 m : Mariana Mi­hăilescu 61,0 . 800 m : Rodica Jur­­chescu (Politehnica) 2 :24,5 ț 1.500 m : Rodica Jurchescu (Poli) 5 :06,2. 100 m garduri : Gerda Kovács (Lie. 4) 15,4 ; lungime: Gerda Kovács 5,35 ; înălțime : Loreta Olariu (Lie. 4)­1,44; greutate: Johann Babacic (Lie. 4) 9,15 ; disc : Maria Illy (Lie. 4) 40,60 ; 4X400 — LICeul 4 — 4 , 34,6. BĂIEȚI 100 m : Ion Vasilescu (Lie. 4) 11,3, H.C. Emil Tobias 10,8 . 200 m : Tib. Munteanu (Lie. 4) 23,5; 400 m : Sergiu Busuioc (C.F.R.) 54,2. 800 m : Horst Lauer (C.F.R.) 2 : 00,7; 1.500 m: Florin Diaconu (Poli) 4 :18,5 ; H.C. Adrian Laurențiu 4 : 4,8:3.000 m: Florin Diaconu (Poli) 9:22,8. 110 m garduri: Valentin Jutac (C.F.R.) 17,5 . 400 m garduri: Valeriu Pușcaș (Poli) 61,2 j 2.000 m obstacole : Const. Wagner (C.F.R.) 6 , 28,4 ț lungime : Francisc Gyurița (C.F.R.) 6,29 ; triplu : Francisc Gyu­­rița 13,30 ; ciocan : Mihai Zegrea (C.F.R.) 34,02; disc: Pavel Roman (C.F.R.) 38,52; suliță : Horst Weber (C.F.R.) 49,48 ; 4X100 m : Politehni­ca 48,4; 4X400 — C.F.R. 3,40,0. Prof. EMIL GROZESCU m 3 ÎNSEMNĂRI Guadalajarele timișorenilor timișorenii priveau, înfiorați, ca un ochi la Guadalajara ți cu altul la Hunedoara ți Cugir. Guadalajara nu le-a adus prea multe satisfacții; ochiul ce pri­vea intr-acolo lacrima din cinci în cinci, dar Hunedoara ți Cu­­girul le-au umplut inima de fe­ricire ți ochiul ațintit spre melea­gurile vecine tresăria de bucurie, ca in povețtile lui Creangă-Hunedoara ți Cugirul, orașe cu rezonanțe de fier incandescent, aveau să semnifice satisfacția re­venirii în prima divizie a țârii; drumurile de fier readuceau de acolo — alături de inspirații ju­cători ceferiști — mii ți mii de inimi înfierbîntate, martoare ale succesului fotbalului timișorean. Intrat, în sfirțit, după multă vreme, în prima linie, balonul rotund de pe malul Begăi aspi­ră, desigur, spre performanțe înalte. Vină acum, ceea ce s-a făcut — ți s-a făcut excepțio­nal de bine — a fost rodul voin­ței, ambiției, tenacității, ți bine­înțeles, al modestiei. Ceea ce ur­mează să se întreprindă trebuie să fie rezultatul unor eforturi spi­rituale, morale ți tehnice de mult mai mare consistență, al unei vi­ziuni superioare asupra a ceea ce înseamnă, în fond, potențialul acestui oraș atît de vitregit, pîrtă nu demult, de o gindire profun­dă despre fotbal ți despre desti­nele lui. Sîntem cu o echipă în divizia A. Cu un efort suplimentar, cu voința ți tenacitatea de care vor­beam, anul viitor ne-ar putea proiecta cu încă o formație în cea dinții divizie, mai ales că ți U.M.T.-ul a început să bată la porțile consacrării. Guadalajara UM.T.-ului va începe în curind pe stadioanele arădane. Avem, deci, suficiente posibi­lități de­ a recu­tiga integral acele poziții la care fotbalul timișo­rean a fost nevoit să renunțe atîta amar de­vreme. M. MIHAILEANU Concurs de admitere la I. P.T. INSTITUTUL POLITEHNIC TIMIȘOARA Bv. 30 Decembrie nr. 2, telefon 2­25-75 ANUNȚA: Organizărea concursului de admitere pentru anul universitar 1670/1971. In perioada 10—18 iulie 1970, la următoarele facultăți și secții i — FACULTATEA DE MECANICA — Bv. Mihai Viteazul nr. 1, tel. 1­44-80 Cursuri de ingineri Secțiile: Tehnologia construcțiilor de mașini și mașini unelte; mașini termice ; material rulant; mașini hidraulice și pneumatice ; tehnologia sudării. Cursuri de subingineri (cursuri de zi și serale) Secția: Tehnologia prelucrării la rece. — FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA — Piața Horațiu nr. 1, tel. 1­49-70 Cursuri de ingineri Secțiile : electromecanică ; electroenergetica ; calculatoare electro­nice. Cursuri de subingineri (curs de zi) Secțiile : electrotehnică ; electroenergetică. — FACULTATEA DE CONSTRUCȚII — Bv. Republicii nr. 6, tel. 1-14-47 Cursuri de ingineri Secțiie construcții civile și industriale ț construcții hidrotehnice, căi ferate, drumuri și poduri; îmbunătățiri funciare. Cursuri de subingineri Secțiile : construcții civile și industriale ț îmbunătățiri funciare. — FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA — nr. 30 Decem­brie nr. 2. telefon 1­48-47 Cursuri de ingineri Secțiile : tehnologia substanțelor anorganice ; tehnologia substan­țelor organice; tehnologia compușilor macromoleculari ; tehnologia silicaților și compușilor oxidici — FACULTATEA DE MECANICA AGRICOLĂ — str­ Remus nr. 14, telefon 1­49-24 Cursuri de ingineri Secția : mecanică agricolă. DURATA DE STUDII ingineri, secția îmbunătățiri funciare — 4 ani; celelalte secții 5 ani. Subingineri — cursuri de zi 2% ani ; cursuri serale 3 -A ani­, înscrierea candidaților se face începînd cu data de 4 iulie a.c. și pină în 9 iulie a.c., ora 10 a.m., la sediul facultăților. Condițiile de înscriere la concurs, actele necesare și disciplinele sunt ce­le cuprinse în broșura „Admiterea în învățămîntul superior 1970“. În perioada 3—9 iulie 1970 se organizează cursuri de pregătire pen­tru candidați. Pe perioada 3—18 iulie a.c. institutul asigură candida­ților, in limita locurilor existente, cazare și masă contra cost. Informații suplimentare se pot obține la secretariatele facultăților. (579) pe scene și ecrane MARȚI, 30 IUNIE 1970 CINEMATOGRAFE „ Modern : MISTERIOSUL ”­­ DIN SPAȚIUL COSMIC (9, U, 13, 15, 17, 19, 21 ; la grădină ELIBERAREA 21); • Arta : PICIOARE LUNGI,­­ DEGETE LUNGI (9, 11, 14,30, I , 16,45, 19, 21; la grădină 21); • Studio : ARUNCAȚI BAN­­I­­ CA IN AER (U, 15, 17, 19, 21) ; 9 Parc : FERESTRELE TIM­­­­PULUI (10, 14, 16, 18, 20) O FA­­^ TA FERICITA la grădină, ora 21: 1 • Victoria : ILUZII (20,30)­­ TOTUL PENTRU BIS (10, 16,­­­­ 18,15) J ® Melodia : OMUL CARE S L-A UCIS PE LIBERTY VA­­\ LANCE <11. 17, 18, 21) și VIA ■ ^ MALA 19, 15) I m Clubul C.F.R.: PROCESUL (10, 16, 18, 20) ; ® Fratelia : ECLIPSA (17, 19) WINNETOU INI grădină 21 ; • Mehala : ROȘII ȘI ALBII (19) DUELUL LUNG (17)­­ LUGOJ • 23 August: ANCHETATO­RUL DIN UMBRA : 9 Victoria : CIND SE ARATA­­ CUCUVEAUA 1­9 I.T.L. : REÎNTOARCEREA­­ PE PAMINT. • J­I­M­B­O­LIA 1 9 Flacăra : OMUL CU ORDIN­­ DE REPARTIȚIE ® 30 Decembrie : GALILEO GALILEI DETA ® Parc : MEMENTO 9 1 Mai : DRAGOSTE LA LAS VEGAS BUZIAS 9 Dinam­o­s ADIO, TEXAS SIN NICOLAUL MARE 9 Arta: ULTIMA TUR­A

Next