Drapelul Roşu, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7920-7946)

1970-07-15 / nr. 7932

* Creat in 1965, liceul nostru corespunde cerin­țelor pe ca­re le impune o pregătire temeinică a ca­drelor pentru agricultura socialistă. La amplasarea sa în condițiile cele mai corespunzătoare pentru profesia de agronom (se găsește în plin cîmp, la 4 kilometri de comuna Cia­­cova) se adaugă o puter­nică bază materială, ofe­rind condiții excepționale pentru studiul teoretic si practic. Clădiri noi, scoală și internat, mobilate cu gust si pricepere, laboratoare bine dotate, loturi didacti­ce fitotehnic și de pro­ducție hortiviticolă. Clădi­rile sunt înconjurate de un parc dendrologic și flori­­col, atrăgător și reconfor­tant. O natură vie, armo­nizată cu modernitatea confortului contemporan, un mediu excepțional, a­­decvat studiului. Colecti­vul profesoral este for­mat din ingineri agricoli, horticoli, zootehniști, cu vechime de peste 12 ani în învățămînt, cu grade didactice. Din păcate, nu același lucru se poate spune des­pre cadrele de cultură ge­nerală, în majoritatea lor suplinitori, care au fluc­tuat din 1966 pînă azi a­­proape în totalitate și în fiecare an. Precizez că din 1966 pînă în anul școlar 1969/1970 am avut cadre necalificate la chi­mie, educație fizică, în timp ce s-au schimbat de la un an la altul nefor­­mându-se o continuitate a profesorilor de cultură ge­nerală. Pornind de la a­ceastă situație propunem de cultură generală. Ca orice liceu am dori să a­­­­vem profesori definitivi­i pe post și, dacă e posibil,­­ familii care să se stabi­lească in comună, care să nu mai facă zilnic naveta. Solicităm aceasta deoare­ce navetismul perturbează programul pregătirii elevi­lor. Un exemplu edifica­tor în acest sens îl consti­tuie tînărul profesor Ion Marinescu, de limba ro­mână, care, renunțînd la navetă a reușit să se înca­dreze în programul școlii, străduindu-se să obțină re­zultate foarte bune în ac­tivitatea sa didactică. De asemenea, familia Pantea, în al treilea an la liceul nostru, stabilindu-se în­­ comună, a obținut rezul­tate bune la obiectele pe care le predă. Deoarece data susținerii examenului de admitere este aceeași pentru toate școlile profesionale, licee etc. la liceul nostru se prezintă în general can­didați de nota 7 sau cel mult­­, ceilalți optînd pentru liceele de cultură generală Un alt mo­tiv de mare însemnăta­te care face să nu se îndrepte către liceul nos­tru și elevi mai buni (remarca aparține colegu­lui meu prof. Alexandru Munteanu) este și faptul că după absolvire tînărul nu are asigurat, în uni­tățile agricole, locul cores­punzător pregătirii Părerea noastră este sale, că postul de tehnician agro­nom pe lingă fiecare fer­mă este absolut necesar, ca ajutor al inginerului fermier, pentru faptul ca, singur, inginerul mai a­­les în perioadele de vîrf, nu poate cuprinde toate problemele, fiind depășit de sarcini. Un calcul e­­conomic care să releve ne­cesitatea postului de teh­nician pe lângă fermier este foarte fiecare con­vingător. La o fermă de 1.500 ha contribuția efec­tivă a tehnicianului ar a­­duce, să spunem, cel puțin un spor de 3 la sută pro­ducției. Cu o producție me­die de 2.000 kg la ha, la cele 1.500 ha s-ar obține 3.000.000 kg, la care, a­­dăugîndu-se un spor de 3 la sută, sporul ar fi de 90.000 kg. Una din cauzele recolte­lor mici ale unităților (aș dori să precizez că aceas­tă opinie aparține și cole­gilor mei Nicolae Efrim și Rodica Banu) este necu­noașterea științifică și ne­­folosirea lor, în consecin­ță, cu maximum de randa­ment, a factorilor de pro­ducție. Deci, dacă singur șeful de fermă nu poate asigura îndrumarea și controlul operativ, zilnic, la fiecare loc de muncă, la fiecare lucrare, e firesc ca acele lucrări neîndruma­te și necontrolate să nu aibă calitatea cerută de optimizarea procesului de producție, fapt ce scade inevitabil producția. Toa­te aceste aspecte impun, după opinia noastră, ne­voia înființării postului de tehnician­ în ale cărui a­­tribuții ar trebui să intre controlul și îndrumarea lu­crărilor curente, repartiza­rea forțelor de producție după necesitate, urmărirea aprovizionării cu diverse materii și materiale, evi­dența zilnică a lucrări­lor, urmărirea stării vege­tației. Efectul economic al muncii tehnicianului, so­cotim că poate fi măsurat intr-un spor de producție. Dacă acesta este de 5 la sută, valoarea lui este de 5 ori mai mare decit sa­lariul pe care îl primește tehnicianul pe an și aceas­ta numai ca rezultat al a­­sigurării asistenței de spe­cialitate a tehnicianului mai ales la calitatea lu­crărilor. Credem că aceas­tă problemă ar trebui să fie rezolvată de către Ins­pectoratul județean I.A.S. Direcția agricolă și Uniu­nea județeană a C.A.P., pentru ca absolvenții li­ceului agricol să beneficie­ze de toate condițiile ne­cesare valorificării cunoș­tințelor primite în școală. Desfășurarea bazei de practică impune cu necesi­tate înființarea fermelor didactice cel puțin de 0,15 ha pe cap de elev, cu un lot minim de animale ca material didactic, practic, pentru anii II, III și chiar IV, rămînînd ca anul V să-și desfășoare practica în unități de producție fruntașe. Din păcate, există multe unități care primesc elevii practicanți cu nepă­sare, cu superficialitate. Pentru exemplificare trans­criem cîteva din observa­țiile pe care ni le-au tri­mis absolvenții noștri din acest an de la practică : „Am plecat cu un elan ti­neresc în speranța că vom face multe lucruri bune, îi vom ajuta pe conducătorii acestor unități în munca lor. Speranțele noastre au fost spulberate, o dată cu sosirea noastră la locul de practică, colectivele din I.A.S. ne-au primit cu ră­ceală. Am fost tratați cu indiferență, parcă nici nu am fi fost în aceste uni­tăți. Pe lângă faptul că nu s-au interesat de noi, ne-au atribuit și o serie de munci cu totul străine de practi­ca noastră. Putem însă mulțumi conducătorilor de la fermele 6, 7 și S din cadrul I.A.S. Peciul Nou care ne-au ajutat în desă­­virșirea noastră ca viitori specialiști și promitem că ne vom gîndi mereu la dinști". Am redat aceste opinii din dorința de a înfățișa și mai concret profilul li­ceului nostru, seriozitatea cu care elevii privesc prac­tica în unitățile agricole, hotărîrea lor ca după ter­minarea școlii să se în­drepte spre învățămîntul superior cu profil agrono­mic sau să activeze în pro­ducție ca tehnicieni. Tre­buie însă ca ei să fie pri­miți cu toată încrederea, din toată inima și în acest sens responsabilitățile sunt împărțite. Partea care ne revine nouă vizează creș­terea și formarea acestor tineri, scop căruia îi de­dicăm întreaga noastră pu­tere de muncă, pricepere și talentul nostru. ing. NICOLAE BANU directorul Liceului agricol Ciacova ELEVUL LICEULUI AGRI­COL, UN SPECIALIST­ PENTRU CINE? DAR lte scene si ecrane Inspectoratului școlar ju­dețean mai mult discer­nământ atunci cînd ne re­partizează cadre didactice. MIERCURI, 15 IULIE 1970 CINEMATOGRAFE • Modern : DREPTUL f­E-A TE NAȘTE (9, 11,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15, grădină 21)­­ 0 Arta : AȘTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA și ediție spe­cială : OAMENI ȘI APE (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); « Parc: „NU SE ÎNAPOIA­ZĂ“ (10, 14, 16, 18, 20, grădină 21); • Studio: GOANA DUPĂ AUR (11, 15, 17, 19, 21) ; 0 Melodia : BING-BANG 19, 11, 15, 17, 19, 21) ; • Victoria : O NOAPTE FUR­TUNOASA (18,15, 20,30) Și O­MUL CARE L-A UCIS PE LI­BERTY VALANCE (10, 16); « MUncitoresc — Fratelia : CRĂCIUN CU ELISABETA șI SURCOUF, TIGRUL CELOR 7 MARI (19, 21); 0 Steaua roșie — Mehala : O ȘANSA DINTR-O MIE (17, 19); 0 ClubUl C.F.R.: BLESTE­MUL RUBINULUI NEGRU (10, 16, 18, 20). LUGO I­A 23 August: FAMILIA TOTH 0 Victoria : UN CUIB DE NOBILI ȘI PESCARUL DIN LOUISIANA. 0 I.T.L. : CHEMAȚI-L PE MARTIN. SÎNNICOLAUL MARE 0 Alta : DIN UMBRAANCHETATORUL BUZI­AȘ 0 Dinamo : CU MINE NU, MADAM JIMBOLI­A 0 Flacăra: NOAPTE CU CEA­TA 0 30 Decembrie : DISCUȚIE BĂRBĂTEASCA ȘI UN DOSAR GAURIT. CETA 0 Parc : HELGA FĂGET 0 30 Decembrie: APELE PRIMĂVERII tile MIERCURI, 15 IULIE 1970 18,00 Deschiderea emsiunii. Microavanpremieră. 18,05 Uni­versal-șotron — enciclopedie pentru copii. Litera „Ș“. 18,30 Actualitatea în economie. 19,15 Anunțuri — publicitate. 19,20 1.001 de seri — emisiune pen­­­tru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reflector. 20,15 Telecinemateca . „Viva Villa“. 22,05 Ora editorului. 22,30 De­sene animate. 22,40 Gala ma­rilor interpreți români. Elena Cernei. 23,05 Telejurnalul de noapte. _____ La poligonul de prefabricate al Trustului de construcții din Timișoara — de unde vă prezentăm imaginea alăturată — a fost introdusă recent o metodă de mare eficiență economică : finisarea inte­grală a panourilor mari prefabricate A Prea multe ore de stagnare a combinelor (Urmare din pag. I) aproape 900 de hectare. Din 218 hectare recoltate, au fost eliberate de paie doar 60. Randamentul celor 5 prese de balotat e cu totul ne­satisfăcător. S-au arat 40 de hec­tare și însămînțat cu porumb fu­rajer doar 10, deși pentru recupe­rarea pierderilor pricinuite de ca­lamitățile naturale se impunea grăbirea ritmului la balotat, elibe­rarea terenului arat și însămînța­­rea culturilor duble. Pînă la a­­ceastă dată putea fi semănată o suprafață mai mare din cele 350 hectare, prevăzute cu porumb pen­tru boabe In cultură succesivă, 57 hectare legume și 150 hectare po­rumb pentru siloz. Sunt posibilități ca din cele 25 tractoare ale secției să lucreze mai multe la arat. De asemenea, cu tractoarele de la combine și presele de balotat se pot executa zilnic cel puțin 25 hectare de arătură. ... C.A.P. Biled. La această uni­tate, după cum ne informează to­varășul Sabin Boc, președintele co­operativei, datorită condițiilor ne­favorabile din acest an, cooperato­rii au fost nevoiți să cosească ma­nual peste 50 la sută din suprafața cu orz. La griu, din 580 hectare s-au recoltat 70 de hectare. Pro­ducția la hectar variază între 2.400— 2.800 kg la hectar. Și aici sînt ră­­mîneri in urmă la arat j doar 20 de hectare din 85 hectare eliberate, iar la culturi duble, pînă luni seara, încă nu s-a Început. Neplăcut ne-a surprins funcțio­narea grupului de 7 combine din soia 6 F, cultivată cu grâu din so­iul San Pastore. In jurul orei 18 lucrau doar 5 combine, una stă­tea de 45 minute fiindcă tractorul s-a defectat, iar la alta se îndoise un ax. In loc să meargă mecanicul la combină, pentru a evita trans­portul inutil și pierderile de timp, a fost trasă combina, mai bine de 500 de metri, la umbra unde se găsea mecanicul de întreținere Ion Schiller. Tot un fel de control „te­leghidat“, de la 500 de metri, îl e­­fectuează și Nicolae Heiberg, bri­gadier la cooperativa agricolă. Față de cele constatate, rezultă că nu peste tot este o preocupare din partea mecanizatorilor și consiliilor de conducere pentru ca a utilajele să lucreze la întreaga lor capacitate. Sînt rămîneri în urmă la arat și semănatul culturilor du­ble. Este necesar ca în toate coope­rativele agricole consiliile de con­ducere și specialiștii, sub directa îndrumare a organizațiilor de partid, să organizeze mai bine munca, care să se desfășoare în flux continuu : recoltat, eliberatul terenului de paie, arat și semăna­tul culturilor duble, pentru folosi­rea la maximum a rezervei de apă din sol, care să asigure obținerea unor recolte sporite. Urmare a îndemnului fierbinte (Urmare din pag. I) cele 10 hectare de solarii și le­gumele de pe 94 hectare plan­tate în cîmp creează de pe acum certitudinea că veniturile de 14.400.000 lei din legumicultură vor fi simțitor depășite. De alt­fel, pînă acum, livrarea celor peste 1.500 tone de legume a și adus primele 7 milioane lei. Inginerul agronom Ana Gruies­­cu, șefa fermei a IlI-a legumi­cole, ne-a vorbit despre angaja­mentul cooperatorilor care lucrea­ză în acest sector, de a produce peste plan 1.000 tone de legume, cantitate din care s-au și contrac­tat 62S de tone. Această produc­ție se va obține din cele 110 hectare culturi succesive: cono­pidă de toamnă, varză roșie și albă, roșii de toamnă obținute, prin recepare, și cea de a doua producție din sere. Nu se lasă cu nimic mai pre­jos nici cooperatorii care-și des­fășoară activitatea în ramura de creștere a animalelor. Pînă la 1 iulie s-au și livrat de aici 3.200 hl de lapte, față de 3.040 prevă­zuți în grafic, și s-a depășit cu peste 4.000 kg și graficul de li­vrare a cărnii.­ Se află în plin sezon de recol­tare și renumitele piersici din plantația de 40 hectare, intrată acum pe rod. Inginerul Gheorghe Gheorghiade, fiul bătrânului co­operator căruia i s-a încredin­țat onoarea de a ieși primul in întimpinarea distinsului oaspete, ne-a declarat că, așa după cum se prezintă recolta de fructe, se vor obține pe puțin cele 340.000 de kg de piersici planificate. Ve­nituri frumoase a adus și valo­rificarea unei cantități de 18.205 kg de căpșuni cultivate în pier­­sicărie. Solurile cooperativei din Tom­natic, datorită pînzei de apă freatică care se găsește mai la su­prafață, oferă condiții din cele mai favorabile extinderii iriga­țiilor. De altfel, aici, există o bu­nă tradiție în punerea apei­­ la dispoziția plantelor, atunci cînd , acestea îi simt nevoia. La indica­­­­țiile tovarășului Ceaușescu de a ■ extinde și mai mult suprafețele­­ destinate culturilor irigate, de a­­ generaliza experiența pozitivă de­­­ ja acumulată, s-a și trecut prac­tic la lapte. La cele 110 hectare de legume, 40 de lucernă și 55 de cartofi în cultură irigată, se vor mai adău­ga, în viitorul apropiat, alte 320 de hectare care vor simți, în pe­rioada critică, efectul binefăcă­tor al apei. O bună parte din te­renurile ce se vor iriga în viitor vor fi ocupate de culturi furaje­re, cartofi, porumb și vie. Se află în studiu și problema găsirii unor soluții economicoase de irigare și a unei părți din piersicărie. ...După cum se poate vedea, la Tomnatic, ca și în celelalte uni­tăți din județul nostru, care au făcut obiectul recentei vizite a conducătorilor de partid și de stat, îndemnul fierbinte al secre­tarului general al partidului a­­dresat țărănimii cooperatiste de a munci mai cu spor, mai eficient, se materializează zi de zi prin obținerea unor noi succese pe frontul luptei pentru producții mari. Cooperatorii din Tomnatic sunt ferm hotărâți de a adăuga noi ca­rate frumoasei și nobilei cărți de vizită a unității din care fac parte. Metodele moderne de conducere atribuie un rol important deci­ziilor, rezultatele economice fiind determinate în mare măsură de calitatea lor, de sistemul informa­­țional adoptat. O dată stabilite cerințele față de sistemul infor­mațional, se trece la introducerea lui in practică. In acest sens, se impune formarea unui colectiv de specialiști din domeniul organiză­rii și prelucrării datelor, materia­lizarea acestei sarcini fiind o ope­rație dificilă. Motiv pentru care, de altfel, acest grup trebuie să-și exercite sarcinile în mod direct, fără intermediari. Aplicat, sistemul informatic ra­țional proiectat conduce la o cen­tralizare a funcțiunilor in domeniul aprovizionării tehni­co-mate­riale, desfacere, preț de cost, salarii, dar și la mărirea răspunderilor în lua­rea deciziilor de către organele o­­perative. Tocmai de aceea această schimbare structurală in cadrul în­treprinderii reclamă participarea activă a specialiștilor pe tot par­cursul acțiunii. Spre exemplifica­re, eficiența folosirii­­ aparaturii electronice și a unui sistem infor­mațional în domeniul aprovizionă­rii tehnico-materiale conduce la reducerea numărului salariaților pentru lucrările administrative de rutină, cu pînă la 50 la sută din efectivul folosit anterior, respectiv cheltuielile materiale. Reușita aplicării sistemului in­formațional depinde nu numai de proiectarea judicioasă ci și de calitatea datelor și elementelor ne­cesare proiectării fluxului informa­țional. Datele tehnico-economice trebuie să reflecte realitatea din Întreprindere, spre a obține efi­ciența dorită. Este deci obligatoriu ca, înainte de introducerea tehni­cii electronice de calcul, respectiv a fluxului informațional, să se determine, pe baze științifice, con­sumurile de manoperă, materialele, prețurile de aprovizionare, să se stabilească tehnologii bazate pe progresul tehnic etc. deoarece a­­ceste elemente se regăsesc în sis­temul informațional proiectat. De aici, necesitatea formării unor spe­cialiști in structura întreprinderii , programatori și analiști cărora le revine sarcina de a stabili nive­lul, structura acestor indici. Deoa­rece lucrările pregătitoare durea­ză­ aproximativ doi ani, datele ne­cesare proiectării fluxului infor­mațional trebuie să constituie, în această etapă, o preocupare inten­să a tuturor consiliilor de admi­nistrație, comitetelor de direcție, realizările obținute fiind necoresr­punzătoare pentru această etapă, cu atît mai mult cu cit la Timi­șoara există un centru de calcul teritorial, întreprindere economică avînd ca obiectiv prestarea de ser­vicii de calcul, prelucrarea date­lor pentru diverși beneficiari. Prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului, asigură creșterea calității informației, a preciziei, ceea ce permite să se ia decizii optime cu maximă operativitate. In ceea ce privește lucrările pre­gătitoare, acestea iși găsesc ma­terializarea în „fișiere“ care țin locul diferitelor dosare, cartoteci, fișe etc., ce se întocmesc actual­mente in întreprindere. Fișere care se țin la zi în memoria externă a calculatorului și cuprind datele constante și variabile ale procesu­lui economic. Prelucrarea automa­tă a datelor presupune și elabo­rarea unor programe scrise in limbaj propriu calculatorului elec­tronic. Din experiența mondială rezultă că sistemul Informațional proiectat pe etape și care, în final, consti­tuie un ansamblu unitar este so­luția cea mai indicată obținîn­­du-se astfel rezultatele preconi­zate chiar din prima etapă, în condițiile în care îmbunătățirea sistemului informațional cuprinde domeniul aprovizionării, a stocu­rilor, creșterea vitezei de rotație, organizarea producției. In ceea ce privește timpul de aplicare al calculatoarelor elec­tronice, acesta este foarte vast. Dacă ne referim numai la două aspecte din activitatea economi­că a întreprinderii, planificarea o­­perativă și aprovizionarea tehnico­­materială, schemele generale de acțiuni comportă, în primul caz, folosind calculatorul : Întocmirea programelor de lucru pe baza in­formațiilor primite și culese, ma­terializarea acestor programe sub formă de document, urmărirea desfășurării proceselor de execu­ție și compararea cu programele elaborate, declanșarea evenimente­lor de corectare. In ceea ce privește aprovizio­narea tehnico-materială, pe baza indicatorilor urmăriți pe linia sis­tem­ului Informațional,­­realizarea contractelor, intrarea materialelor, dinamica stocurilor materiale etc.) contribuția calculatoarelor este orientată spre contabilizarea sto­curilor și aplicarea automată a regulilor de conducere in vigoare. Calculatoarele mai pot fi folo­site și în determinarea necesaru­lui de materiale și elaborarea planurilor de aprovizionare, calcule pentru determinarea sto­la curilor optime, la efectuarea confirmarea comenzilor, la eviden­și­­a consumului de materiale, la nivelul stocurilor. Operații res­pective se pot realiza pe baza u­­nui sistem informatic de gestiu­ne, prin prelucrarea automată a datelor printr-un calculator, res­pectiv de către un centru terito­rial de calcul ce are în struc­tura sa utilaj electronic, analiști și programatori. Dar numai prin­­tr-o colaborare a acestor cadre cu specialiștii din Întreprinderi se va putea asigura folosirea la capaci­tate a acestor utilaje extrem de costisitoare și, prin soluțiile apli­cate, ca urmare a rezolvării pro­gramului propus, să se obțină e­­conomii de timp și reducerea chel­tuielilor antecalculate în diverse­le sectoare economice. Coordonatele acțiunii de dotare cu echipament electronic la noi in țară face parte din „Progra­mul privind dotarea economiei naționale cu echipamente moderne de calcul și prelucrarea datelor întocmite pentru perioada 1967— 1975“. In spiritul acestui Program, s-a înființat și la Timișoara cen­trul teritorial de calcul care, prin prelucrarea automată a datelor, prin efectuarea de calcule va asi­gura aplicarea tehnicii electronice în industria timișeană. Rezultatele privind creșterea e­­ficienței economice sunt spectacu­loase, dar pentru obținerea aces­tora este necesar un efort de pregătire susținut le cere între­prinderilor o atenție deosebită a­­supra selectării cadrelor de ana­liști și programatori care, pe lân­gă o bună pregătire profesională, trebuie să iși manifeste și dorin­ța, dublată de posibilitatea de a-și Însuși noi cunoștințe, privind exploatarea și programarea echi­pamentelor electronice de calcul. Se poate spune că, în acest context, informatica, în cazul a­­plicațiilor privind probleme de conducere, din întreprinderi, a con­dus la o adevărată revoluție în industrie, pe linia modificării re­lațiilor și organizării structurii în­treprinderilor, precum și a eficien­ței economice. ing. CORNEL­ DOBREANU OPTIMIZAREA PRODUCȚIEI ȘI CENTRUL DE CALCUL in­ Informatica și sensul ei revoluționar în Industrie # Sistemul Informațional și rezultatele economice # CImpul larg de aplicare a calculatoarelor electronice É DRAPELUL ROȘU~7132 contraste cotidiene Ga în filme Zece tineri din Timișoara — unii din familii organizate, iar alții fără nici un fel de căpătîi — s-au înhăitat și au purces la comiterea unor fapte antisociale. Punctul de pornire l-a consti­tuit organizarea unei clici pe care au denumit-o „banda Ohio" (cei mai mulți nici măcar nu știu exact ce semnifică acest cuvint) la temelia căreia au pus un jurămint și... multe ustensile necesare comiterii de spargeri. Ca­­ șef a fost ales Tiberiu Si­­mionțu (19 ani) care a devenit spaima locuitorilor de pe strada Anton Pann și de pe cele înveci­nate. La 7 iulie, patru membri ai bandei au fost prinși în timp ce încercau să fure diferite o­­biecte din clădirea unei școli (unii sunt elevi­) de unde mai furaseră cărți, cretă, acid clor­­hidric etc. Banda a fost destră­mată acum, ca în filme, dar este cazul ca părinții să reflecteze la preocupările copiilor mai ales in zilele vacanței. Topiți gheața! Cu doi ani in urmă, la bufe­tul din satul Știuca a fost adus un aparat frigorific, cu scopul binecunoscut: preparatele să fie păstrate în condiții optime. In­tenție bună, dar aparatul nu a­­vea intenția să țină de rece, de­oarece inventarul de piese era incomplet și deci nu putea func­­­­ționa. Situația aceasta s-a prelungit pînă în 1970 și va mai dura, probabil, dacă nu se va „topi" atitudinea de gheață a coopera­tivei de consum din Găvojdia, de care aparține și unitatea amin­tită. Chiar dacă-i vară, se im­pune ca cineva să aprindă „fo­cul“ care să topească o asemenea atitudine... înghețată. Pînă cînd...? Au trecut mai bine de „două săptămini de cînd locuitorii din satul Unip, aparținător comunei Sacoșul Turcesc, au cooperativa de consum închisă. Motivul ? La ultimul inventar comisia a „des­coperit" la capitolul încasări un minus de peste 9.000 de lei. Să­tenii s-au așteptat ca in cîteva zi­le cooperativa să-și reia orarul normal. Contrar așteptărilor lor, Uniunea județeană a cooperative­lor de consum Timiș a găsit de cuviință să mai mențină încă sub titlul de „inventar“ acest maga­­­­zin, singurul de altfel din sat. N-ar fi rău poate acum un „in­ventar" și pentru descoperirea „minusurilor* in activitatea revi­zorilor și a celor care țin închisă această unitate, cu toate că știu prea bine că cetățenii din locali­tate au nevoie de sare, petrol și alte obiecte, pentru care acum trebuie să se deplaseze în alte lo­calități. N-aude, n-a vede... De mai multe zile, toți acei care vor să ia legătura, pe ca­lea... telefonului, cu Direcția ju­dețeană de drumuri n-au sorți de izbîndă. Telefonul cu nr. 13412, al direcției amintite, ră­­mîne mut la orice apel, după cum fără ecou au rămas toate recla­­mațiile adresate Oficiului muni­cipal de telefoane despre Veșnica perturbație pe linia respectivă. Și aceasta pentru faptul că „deran­jamentele" de la „telefoane" nu binevoiesc să se deranjeze pentru a-și face datoria. Dar pină cînd... ? Amară bere, dulce trîndăvie Restaurantul „Șag-Timișeni." își duce zilele acestea de caniculă fără... un strop de bere. Dar și cînd localul este aprovizionat cu această băutură, rezervată îndeo­sebi verii, clienții nu se pot bu­cura de consumarea ei intr-un mod adecvat. Miercuri, 8 iulie, de exemplu, mai mulți turiști și timișoreni ieșiți la plimbare cu mașina au dorit să consume bere în aer li­ber, la grădina restaurantului. Au așteptat însă un zadar să fie serviți. „N-avem ospătari", le-a răspuns barmanul, timp în care două ospătare propteau tejghea­ua, visătoare. Ca să înlăture aparențele, bar­manul , „a descoperit" o soluție ingenioasă : „Doriți bere în aer liber ? Mergeți la ospătară, plă­tiți, vă serviți și ieșiți in gră­dină". Amară bere! și-au spus consumatorii in acea seară. In ceea ce privește aprovizio­narea localului am vrea să le a­­mintim celor de la Uniunea ju­dețeană a cooperației de consum că, deși acest restaurant repre­zintă un principal punct­ turistic, aprovizionarea lui lasă mult de dorit. Cât despre paradoxul vară și neservitul în grădină lăsăm să-l rezolve conducerea restau­rantului care trebuie mai întîi să înlăture dulcea trindăvie a os­­pătarelor în cauză. Rubrică redactată de NICOLAE PIRVU. I. CRAȘOVAN, C. PETRE și I. JURCA

Next