Drapelul Roşu, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7920-7946)
1970-07-15 / nr. 7932
* Creat in 1965, liceul nostru corespunde cerințelor pe care le impune o pregătire temeinică a cadrelor pentru agricultura socialistă. La amplasarea sa în condițiile cele mai corespunzătoare pentru profesia de agronom (se găsește în plin cîmp, la 4 kilometri de comuna Ciacova) se adaugă o puternică bază materială, oferind condiții excepționale pentru studiul teoretic si practic. Clădiri noi, scoală și internat, mobilate cu gust si pricepere, laboratoare bine dotate, loturi didactice fitotehnic și de producție hortiviticolă. Clădirile sunt înconjurate de un parc dendrologic și floricol, atrăgător și reconfortant. O natură vie, armonizată cu modernitatea confortului contemporan, un mediu excepțional, adecvat studiului. Colectivul profesoral este format din ingineri agricoli, horticoli, zootehniști, cu vechime de peste 12 ani în învățămînt, cu grade didactice. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre cadrele de cultură generală, în majoritatea lor suplinitori, care au fluctuat din 1966 pînă azi aproape în totalitate și în fiecare an. Precizez că din 1966 pînă în anul școlar 1969/1970 am avut cadre necalificate la chimie, educație fizică, în timp ce s-au schimbat de la un an la altul neformându-se o continuitate a profesorilor de cultură generală. Pornind de la această situație propunem de cultură generală. Ca orice liceu am dori să avem profesori definitivii pe post și, dacă e posibil, familii care să se stabilească in comună, care să nu mai facă zilnic naveta. Solicităm aceasta deoarece navetismul perturbează programul pregătirii elevilor. Un exemplu edificator în acest sens îl constituie tînărul profesor Ion Marinescu, de limba română, care, renunțînd la navetă a reușit să se încadreze în programul școlii, străduindu-se să obțină rezultate foarte bune în activitatea sa didactică. De asemenea, familia Pantea, în al treilea an la liceul nostru, stabilindu-se în comună, a obținut rezultate bune la obiectele pe care le predă. Deoarece data susținerii examenului de admitere este aceeași pentru toate școlile profesionale, licee etc. la liceul nostru se prezintă în general candidați de nota 7 sau cel mult, ceilalți optînd pentru liceele de cultură generală Un alt motiv de mare însemnătate care face să nu se îndrepte către liceul nostru și elevi mai buni (remarca aparține colegului meu prof. Alexandru Munteanu) este și faptul că după absolvire tînărul nu are asigurat, în unitățile agricole, locul corespunzător pregătirii Părerea noastră este sale, că postul de tehnician agronom pe lingă fiecare fermă este absolut necesar, ca ajutor al inginerului fermier, pentru faptul ca, singur, inginerul mai ales în perioadele de vîrf, nu poate cuprinde toate problemele, fiind depășit de sarcini. Un calcul economic care să releve necesitatea postului de tehnician pe lângă fermier este foarte fiecare convingător. La o fermă de 1.500 ha contribuția efectivă a tehnicianului ar aduce, să spunem, cel puțin un spor de 3 la sută producției. Cu o producție medie de 2.000 kg la ha, la cele 1.500 ha s-ar obține 3.000.000 kg, la care, adăugîndu-se un spor de 3 la sută, sporul ar fi de 90.000 kg. Una din cauzele recoltelor mici ale unităților (aș dori să precizez că această opinie aparține și colegilor mei Nicolae Efrim și Rodica Banu) este necunoașterea științifică și nefolosirea lor, în consecință, cu maximum de randament, a factorilor de producție. Deci, dacă singur șeful de fermă nu poate asigura îndrumarea și controlul operativ, zilnic, la fiecare loc de muncă, la fiecare lucrare, e firesc ca acele lucrări neîndrumate și necontrolate să nu aibă calitatea cerută de optimizarea procesului de producție, fapt ce scade inevitabil producția. Toate aceste aspecte impun, după opinia noastră, nevoia înființării postului de tehnician în ale cărui atribuții ar trebui să intre controlul și îndrumarea lucrărilor curente, repartizarea forțelor de producție după necesitate, urmărirea aprovizionării cu diverse materii și materiale, evidența zilnică a lucrărilor, urmărirea stării vegetației. Efectul economic al muncii tehnicianului, socotim că poate fi măsurat intr-un spor de producție. Dacă acesta este de 5 la sută, valoarea lui este de 5 ori mai mare decit salariul pe care îl primește tehnicianul pe an și aceasta numai ca rezultat al asigurării asistenței de specialitate a tehnicianului mai ales la calitatea lucrărilor. Credem că această problemă ar trebui să fie rezolvată de către Inspectoratul județean I.A.S. Direcția agricolă și Uniunea județeană a C.A.P., pentru ca absolvenții liceului agricol să beneficieze de toate condițiile necesare valorificării cunoștințelor primite în școală. Desfășurarea bazei de practică impune cu necesitate înființarea fermelor didactice cel puțin de 0,15 ha pe cap de elev, cu un lot minim de animale ca material didactic, practic, pentru anii II, III și chiar IV, rămînînd ca anul V să-și desfășoare practica în unități de producție fruntașe. Din păcate, există multe unități care primesc elevii practicanți cu nepăsare, cu superficialitate. Pentru exemplificare transcriem cîteva din observațiile pe care ni le-au trimis absolvenții noștri din acest an de la practică : „Am plecat cu un elan tineresc în speranța că vom face multe lucruri bune, îi vom ajuta pe conducătorii acestor unități în munca lor. Speranțele noastre au fost spulberate, o dată cu sosirea noastră la locul de practică, colectivele din I.A.S. ne-au primit cu răceală. Am fost tratați cu indiferență, parcă nici nu am fi fost în aceste unități. Pe lângă faptul că nu s-au interesat de noi, ne-au atribuit și o serie de munci cu totul străine de practica noastră. Putem însă mulțumi conducătorilor de la fermele 6, 7 și S din cadrul I.A.S. Peciul Nou care ne-au ajutat în desăvirșirea noastră ca viitori specialiști și promitem că ne vom gîndi mereu la dinști". Am redat aceste opinii din dorința de a înfățișa și mai concret profilul liceului nostru, seriozitatea cu care elevii privesc practica în unitățile agricole, hotărîrea lor ca după terminarea școlii să se îndrepte spre învățămîntul superior cu profil agronomic sau să activeze în producție ca tehnicieni. Trebuie însă ca ei să fie primiți cu toată încrederea, din toată inima și în acest sens responsabilitățile sunt împărțite. Partea care ne revine nouă vizează creșterea și formarea acestor tineri, scop căruia îi dedicăm întreaga noastră putere de muncă, pricepere și talentul nostru. ing. NICOLAE BANU directorul Liceului agricol Ciacova ELEVUL LICEULUI AGRICOL, UN SPECIALIST PENTRU CINE? DAR lte scene si ecrane Inspectoratului școlar județean mai mult discernământ atunci cînd ne repartizează cadre didactice. MIERCURI, 15 IULIE 1970 CINEMATOGRAFE • Modern : DREPTUL fE-A TE NAȘTE (9, 11,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15, grădină 21) 0 Arta : AȘTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA și ediție specială : OAMENI ȘI APE (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); « Parc: „NU SE ÎNAPOIAZĂ“ (10, 14, 16, 18, 20, grădină 21); • Studio: GOANA DUPĂ AUR (11, 15, 17, 19, 21) ; 0 Melodia : BING-BANG 19, 11, 15, 17, 19, 21) ; • Victoria : O NOAPTE FURTUNOASA (18,15, 20,30) Și OMUL CARE L-A UCIS PE LIBERTY VALANCE (10, 16); « MUncitoresc — Fratelia : CRĂCIUN CU ELISABETA șI SURCOUF, TIGRUL CELOR 7 MARI (19, 21); 0 Steaua roșie — Mehala : O ȘANSA DINTR-O MIE (17, 19); 0 ClubUl C.F.R.: BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU (10, 16, 18, 20). LUGO IA 23 August: FAMILIA TOTH 0 Victoria : UN CUIB DE NOBILI ȘI PESCARUL DIN LOUISIANA. 0 I.T.L. : CHEMAȚI-L PE MARTIN. SÎNNICOLAUL MARE 0 Alta : DIN UMBRAANCHETATORUL BUZIAȘ 0 Dinamo : CU MINE NU, MADAM JIMBOLIA 0 Flacăra: NOAPTE CU CEATA 0 30 Decembrie : DISCUȚIE BĂRBĂTEASCA ȘI UN DOSAR GAURIT. CETA 0 Parc : HELGA FĂGET 0 30 Decembrie: APELE PRIMĂVERII tile MIERCURI, 15 IULIE 1970 18,00 Deschiderea emsiunii. Microavanpremieră. 18,05 Universal-șotron — enciclopedie pentru copii. Litera „Ș“. 18,30 Actualitatea în economie. 19,15 Anunțuri — publicitate. 19,20 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reflector. 20,15 Telecinemateca . „Viva Villa“. 22,05 Ora editorului. 22,30 Desene animate. 22,40 Gala marilor interpreți români. Elena Cernei. 23,05 Telejurnalul de noapte. _____ La poligonul de prefabricate al Trustului de construcții din Timișoara — de unde vă prezentăm imaginea alăturată — a fost introdusă recent o metodă de mare eficiență economică : finisarea integrală a panourilor mari prefabricate A Prea multe ore de stagnare a combinelor (Urmare din pag. I) aproape 900 de hectare. Din 218 hectare recoltate, au fost eliberate de paie doar 60. Randamentul celor 5 prese de balotat e cu totul nesatisfăcător. S-au arat 40 de hectare și însămînțat cu porumb furajer doar 10, deși pentru recuperarea pierderilor pricinuite de calamitățile naturale se impunea grăbirea ritmului la balotat, eliberarea terenului arat și însămînțarea culturilor duble. Pînă la această dată putea fi semănată o suprafață mai mare din cele 350 hectare, prevăzute cu porumb pentru boabe In cultură succesivă, 57 hectare legume și 150 hectare porumb pentru siloz. Sunt posibilități ca din cele 25 tractoare ale secției să lucreze mai multe la arat. De asemenea, cu tractoarele de la combine și presele de balotat se pot executa zilnic cel puțin 25 hectare de arătură. ... C.A.P. Biled. La această unitate, după cum ne informează tovarășul Sabin Boc, președintele cooperativei, datorită condițiilor nefavorabile din acest an, cooperatorii au fost nevoiți să cosească manual peste 50 la sută din suprafața cu orz. La griu, din 580 hectare s-au recoltat 70 de hectare. Producția la hectar variază între 2.400— 2.800 kg la hectar. Și aici sînt rămîneri in urmă la arat j doar 20 de hectare din 85 hectare eliberate, iar la culturi duble, pînă luni seara, încă nu s-a Început. Neplăcut ne-a surprins funcționarea grupului de 7 combine din soia 6 F, cultivată cu grâu din soiul San Pastore. In jurul orei 18 lucrau doar 5 combine, una stătea de 45 minute fiindcă tractorul s-a defectat, iar la alta se îndoise un ax. In loc să meargă mecanicul la combină, pentru a evita transportul inutil și pierderile de timp, a fost trasă combina, mai bine de 500 de metri, la umbra unde se găsea mecanicul de întreținere Ion Schiller. Tot un fel de control „teleghidat“, de la 500 de metri, îl efectuează și Nicolae Heiberg, brigadier la cooperativa agricolă. Față de cele constatate, rezultă că nu peste tot este o preocupare din partea mecanizatorilor și consiliilor de conducere pentru ca a utilajele să lucreze la întreaga lor capacitate. Sînt rămîneri în urmă la arat și semănatul culturilor duble. Este necesar ca în toate cooperativele agricole consiliile de conducere și specialiștii, sub directa îndrumare a organizațiilor de partid, să organizeze mai bine munca, care să se desfășoare în flux continuu : recoltat, eliberatul terenului de paie, arat și semănatul culturilor duble, pentru folosirea la maximum a rezervei de apă din sol, care să asigure obținerea unor recolte sporite. Urmare a îndemnului fierbinte (Urmare din pag. I) cele 10 hectare de solarii și legumele de pe 94 hectare plantate în cîmp creează de pe acum certitudinea că veniturile de 14.400.000 lei din legumicultură vor fi simțitor depășite. De altfel, pînă acum, livrarea celor peste 1.500 tone de legume a și adus primele 7 milioane lei. Inginerul agronom Ana Gruiescu, șefa fermei a IlI-a legumicole, ne-a vorbit despre angajamentul cooperatorilor care lucrează în acest sector, de a produce peste plan 1.000 tone de legume, cantitate din care s-au și contractat 62S de tone. Această producție se va obține din cele 110 hectare culturi succesive: conopidă de toamnă, varză roșie și albă, roșii de toamnă obținute, prin recepare, și cea de a doua producție din sere. Nu se lasă cu nimic mai prejos nici cooperatorii care-și desfășoară activitatea în ramura de creștere a animalelor. Pînă la 1 iulie s-au și livrat de aici 3.200 hl de lapte, față de 3.040 prevăzuți în grafic, și s-a depășit cu peste 4.000 kg și graficul de livrare a cărnii. Se află în plin sezon de recoltare și renumitele piersici din plantația de 40 hectare, intrată acum pe rod. Inginerul Gheorghe Gheorghiade, fiul bătrânului cooperator căruia i s-a încredințat onoarea de a ieși primul in întimpinarea distinsului oaspete, ne-a declarat că, așa după cum se prezintă recolta de fructe, se vor obține pe puțin cele 340.000 de kg de piersici planificate. Venituri frumoase a adus și valorificarea unei cantități de 18.205 kg de căpșuni cultivate în piersicărie. Solurile cooperativei din Tomnatic, datorită pînzei de apă freatică care se găsește mai la suprafață, oferă condiții din cele mai favorabile extinderii irigațiilor. De altfel, aici, există o bună tradiție în punerea apei la dispoziția plantelor, atunci cînd , acestea îi simt nevoia. La indicațiile tovarășului Ceaușescu de a ■ extinde și mai mult suprafețele destinate culturilor irigate, de a generaliza experiența pozitivă de ja acumulată, s-a și trecut practic la lapte. La cele 110 hectare de legume, 40 de lucernă și 55 de cartofi în cultură irigată, se vor mai adăuga, în viitorul apropiat, alte 320 de hectare care vor simți, în perioada critică, efectul binefăcător al apei. O bună parte din terenurile ce se vor iriga în viitor vor fi ocupate de culturi furajere, cartofi, porumb și vie. Se află în studiu și problema găsirii unor soluții economicoase de irigare și a unei părți din piersicărie. ...După cum se poate vedea, la Tomnatic, ca și în celelalte unități din județul nostru, care au făcut obiectul recentei vizite a conducătorilor de partid și de stat, îndemnul fierbinte al secretarului general al partidului adresat țărănimii cooperatiste de a munci mai cu spor, mai eficient, se materializează zi de zi prin obținerea unor noi succese pe frontul luptei pentru producții mari. Cooperatorii din Tomnatic sunt ferm hotărâți de a adăuga noi carate frumoasei și nobilei cărți de vizită a unității din care fac parte. Metodele moderne de conducere atribuie un rol important deciziilor, rezultatele economice fiind determinate în mare măsură de calitatea lor, de sistemul informațional adoptat. O dată stabilite cerințele față de sistemul informațional, se trece la introducerea lui in practică. In acest sens, se impune formarea unui colectiv de specialiști din domeniul organizării și prelucrării datelor, materializarea acestei sarcini fiind o operație dificilă. Motiv pentru care, de altfel, acest grup trebuie să-și exercite sarcinile în mod direct, fără intermediari. Aplicat, sistemul informatic rațional proiectat conduce la o centralizare a funcțiunilor in domeniul aprovizionării tehnico-materiale, desfacere, preț de cost, salarii, dar și la mărirea răspunderilor în luarea deciziilor de către organele operative. Tocmai de aceea această schimbare structurală in cadrul întreprinderii reclamă participarea activă a specialiștilor pe tot parcursul acțiunii. Spre exemplificare, eficiența folosirii aparaturii electronice și a unui sistem informațional în domeniul aprovizionării tehnico-materiale conduce la reducerea numărului salariaților pentru lucrările administrative de rutină, cu pînă la 50 la sută din efectivul folosit anterior, respectiv cheltuielile materiale. Reușita aplicării sistemului informațional depinde nu numai de proiectarea judicioasă ci și de calitatea datelor și elementelor necesare proiectării fluxului informațional. Datele tehnico-economice trebuie să reflecte realitatea din Întreprindere, spre a obține eficiența dorită. Este deci obligatoriu ca, înainte de introducerea tehnicii electronice de calcul, respectiv a fluxului informațional, să se determine, pe baze științifice, consumurile de manoperă, materialele, prețurile de aprovizionare, să se stabilească tehnologii bazate pe progresul tehnic etc. deoarece aceste elemente se regăsesc în sistemul informațional proiectat. De aici, necesitatea formării unor specialiști in structura întreprinderii , programatori și analiști cărora le revine sarcina de a stabili nivelul, structura acestor indici. Deoarece lucrările pregătitoare durează aproximativ doi ani, datele necesare proiectării fluxului informațional trebuie să constituie, în această etapă, o preocupare intensă a tuturor consiliilor de administrație, comitetelor de direcție, realizările obținute fiind necoresrpunzătoare pentru această etapă, cu atît mai mult cu cit la Timișoara există un centru de calcul teritorial, întreprindere economică avînd ca obiectiv prestarea de servicii de calcul, prelucrarea datelor pentru diverși beneficiari. Prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului, asigură creșterea calității informației, a preciziei, ceea ce permite să se ia decizii optime cu maximă operativitate. In ceea ce privește lucrările pregătitoare, acestea iși găsesc materializarea în „fișiere“ care țin locul diferitelor dosare, cartoteci, fișe etc., ce se întocmesc actualmente in întreprindere. Fișere care se țin la zi în memoria externă a calculatorului și cuprind datele constante și variabile ale procesului economic. Prelucrarea automată a datelor presupune și elaborarea unor programe scrise in limbaj propriu calculatorului electronic. Din experiența mondială rezultă că sistemul Informațional proiectat pe etape și care, în final, constituie un ansamblu unitar este soluția cea mai indicată obținîndu-se astfel rezultatele preconizate chiar din prima etapă, în condițiile în care îmbunătățirea sistemului informațional cuprinde domeniul aprovizionării, a stocurilor, creșterea vitezei de rotație, organizarea producției. In ceea ce privește timpul de aplicare al calculatoarelor electronice, acesta este foarte vast. Dacă ne referim numai la două aspecte din activitatea economică a întreprinderii, planificarea operativă și aprovizionarea tehnicomaterială, schemele generale de acțiuni comportă, în primul caz, folosind calculatorul : Întocmirea programelor de lucru pe baza informațiilor primite și culese, materializarea acestor programe sub formă de document, urmărirea desfășurării proceselor de execuție și compararea cu programele elaborate, declanșarea evenimentelor de corectare. In ceea ce privește aprovizionarea tehnico-materială, pe baza indicatorilor urmăriți pe linia sistemului Informațional,realizarea contractelor, intrarea materialelor, dinamica stocurilor materiale etc.) contribuția calculatoarelor este orientată spre contabilizarea stocurilor și aplicarea automată a regulilor de conducere in vigoare. Calculatoarele mai pot fi folosite și în determinarea necesarului de materiale și elaborarea planurilor de aprovizionare, calcule pentru determinarea stola curilor optime, la efectuarea confirmarea comenzilor, la evidenșia consumului de materiale, la nivelul stocurilor. Operații respective se pot realiza pe baza unui sistem informatic de gestiune, prin prelucrarea automată a datelor printr-un calculator, respectiv de către un centru teritorial de calcul ce are în structura sa utilaj electronic, analiști și programatori. Dar numai printr-o colaborare a acestor cadre cu specialiștii din Întreprinderi se va putea asigura folosirea la capacitate a acestor utilaje extrem de costisitoare și, prin soluțiile aplicate, ca urmare a rezolvării programului propus, să se obțină economii de timp și reducerea cheltuielilor antecalculate în diversele sectoare economice. Coordonatele acțiunii de dotare cu echipament electronic la noi in țară face parte din „Programul privind dotarea economiei naționale cu echipamente moderne de calcul și prelucrarea datelor întocmite pentru perioada 1967— 1975“. In spiritul acestui Program, s-a înființat și la Timișoara centrul teritorial de calcul care, prin prelucrarea automată a datelor, prin efectuarea de calcule va asigura aplicarea tehnicii electronice în industria timișeană. Rezultatele privind creșterea eficienței economice sunt spectaculoase, dar pentru obținerea acestora este necesar un efort de pregătire susținut le cere întreprinderilor o atenție deosebită asupra selectării cadrelor de analiști și programatori care, pe lângă o bună pregătire profesională, trebuie să iși manifeste și dorința, dublată de posibilitatea de a-și Însuși noi cunoștințe, privind exploatarea și programarea echipamentelor electronice de calcul. Se poate spune că, în acest context, informatica, în cazul aplicațiilor privind probleme de conducere, din întreprinderi, a condus la o adevărată revoluție în industrie, pe linia modificării relațiilor și organizării structurii întreprinderilor, precum și a eficienței economice. ing. CORNEL DOBREANU OPTIMIZAREA PRODUCȚIEI ȘI CENTRUL DE CALCUL in Informatica și sensul ei revoluționar în Industrie # Sistemul Informațional și rezultatele economice # CImpul larg de aplicare a calculatoarelor electronice É DRAPELUL ROȘU~7132 contraste cotidiene Ga în filme Zece tineri din Timișoara — unii din familii organizate, iar alții fără nici un fel de căpătîi — s-au înhăitat și au purces la comiterea unor fapte antisociale. Punctul de pornire l-a constituit organizarea unei clici pe care au denumit-o „banda Ohio" (cei mai mulți nici măcar nu știu exact ce semnifică acest cuvint) la temelia căreia au pus un jurămint și... multe ustensile necesare comiterii de spargeri. Ca șef a fost ales Tiberiu Simionțu (19 ani) care a devenit spaima locuitorilor de pe strada Anton Pann și de pe cele învecinate. La 7 iulie, patru membri ai bandei au fost prinși în timp ce încercau să fure diferite obiecte din clădirea unei școli (unii sunt elevi) de unde mai furaseră cărți, cretă, acid clorhidric etc. Banda a fost destrămată acum, ca în filme, dar este cazul ca părinții să reflecteze la preocupările copiilor mai ales in zilele vacanței. Topiți gheața! Cu doi ani in urmă, la bufetul din satul Știuca a fost adus un aparat frigorific, cu scopul binecunoscut: preparatele să fie păstrate în condiții optime. Intenție bună, dar aparatul nu avea intenția să țină de rece, deoarece inventarul de piese era incomplet și deci nu putea funcționa. Situația aceasta s-a prelungit pînă în 1970 și va mai dura, probabil, dacă nu se va „topi" atitudinea de gheață a cooperativei de consum din Găvojdia, de care aparține și unitatea amintită. Chiar dacă-i vară, se impune ca cineva să aprindă „focul“ care să topească o asemenea atitudine... înghețată. Pînă cînd...? Au trecut mai bine de „două săptămini de cînd locuitorii din satul Unip, aparținător comunei Sacoșul Turcesc, au cooperativa de consum închisă. Motivul ? La ultimul inventar comisia a „descoperit" la capitolul încasări un minus de peste 9.000 de lei. Sătenii s-au așteptat ca in cîteva zile cooperativa să-și reia orarul normal. Contrar așteptărilor lor, Uniunea județeană a cooperativelor de consum Timiș a găsit de cuviință să mai mențină încă sub titlul de „inventar“ acest magazin, singurul de altfel din sat. N-ar fi rău poate acum un „inventar" și pentru descoperirea „minusurilor* in activitatea revizorilor și a celor care țin închisă această unitate, cu toate că știu prea bine că cetățenii din localitate au nevoie de sare, petrol și alte obiecte, pentru care acum trebuie să se deplaseze în alte localități. N-aude, n-a vede... De mai multe zile, toți acei care vor să ia legătura, pe calea... telefonului, cu Direcția județeană de drumuri n-au sorți de izbîndă. Telefonul cu nr. 13412, al direcției amintite, rămîne mut la orice apel, după cum fără ecou au rămas toate reclamațiile adresate Oficiului municipal de telefoane despre Veșnica perturbație pe linia respectivă. Și aceasta pentru faptul că „deranjamentele" de la „telefoane" nu binevoiesc să se deranjeze pentru a-și face datoria. Dar pină cînd... ? Amară bere, dulce trîndăvie Restaurantul „Șag-Timișeni." își duce zilele acestea de caniculă fără... un strop de bere. Dar și cînd localul este aprovizionat cu această băutură, rezervată îndeosebi verii, clienții nu se pot bucura de consumarea ei intr-un mod adecvat. Miercuri, 8 iulie, de exemplu, mai mulți turiști și timișoreni ieșiți la plimbare cu mașina au dorit să consume bere în aer liber, la grădina restaurantului. Au așteptat însă un zadar să fie serviți. „N-avem ospătari", le-a răspuns barmanul, timp în care două ospătare propteau tejgheaua, visătoare. Ca să înlăture aparențele, barmanul , „a descoperit" o soluție ingenioasă : „Doriți bere în aer liber ? Mergeți la ospătară, plătiți, vă serviți și ieșiți in grădină". Amară bere! și-au spus consumatorii in acea seară. In ceea ce privește aprovizionarea localului am vrea să le amintim celor de la Uniunea județeană a cooperației de consum că, deși acest restaurant reprezintă un principal punct turistic, aprovizionarea lui lasă mult de dorit. Cât despre paradoxul vară și neservitul în grădină lăsăm să-l rezolve conducerea restaurantului care trebuie mai întîi să înlăture dulcea trindăvie a ospătarelor în cauză. Rubrică redactată de NICOLAE PIRVU. I. CRAȘOVAN, C. PETRE și I. JURCA