Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)

1970-08-04 / nr. 7949

i ZIUA MARINEI O IMPRESIONANTA DEMONSTRAȚIE A VIGOAREI MARINEI ROMÂNEȘTI Jalon între saloanele noi din ca­lendarul epocii socialiste a Româ­niei, prima consemnează duminică din august sărbătoarea consa­crată oamenilor mării. Zi­ simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a mili­tarilor din forțele navale, a con­structorilor de nave. In această zi, toate navele mi­litare și civile au arborat însemne de zile mari — Marele pavoaz­­— iar prin programe artistice, prim întreceri sportive și jocuri pline de fantezie și umor, marinarii au umplut de clocot și farmec, por­turile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile maritime. Săr­bătorirea celor care trăiesc muncesc pe întinsul apelor a cu­­i noscut însă farmec și strălucire a­­parte la Mangalia, cadru devenit tradițional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avans­­port, masivul dig interpus între bazinul de acostare și largul mării au dobîndit ambianța sărbăto­rească a marilor festivități. Pe ca­­targuri flutură, în adierea brizei marine, mii și mii de stegulețe multicolore. Vasul-comandant, bo­gat drapat în tricoloruri și drapele purpurii purtînd stema și iniția­lele Partidului Comunist Român, așteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să se urce oaspeți de seamă. La sărbătoare participă tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al președintele Consiliului partidului, de Stat, comandant suprem al Forțelor Ar­mate ale Republicii Socialiste România. Participă, de asem­enea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali ai nu­meroase state. La festivitățile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitați de onoare Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Fe­derale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski,­­membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C.U.S., prim-vice­­președinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri al R. P. Polone, Jean Vin­cent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveția,­­Adalberto Minucci, mem­bru al Direcțiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, mem­bru al Prezidiului Comitetului Fe­deral al P.C. German, Gustavo Espimosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Con­federației generale a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului La­burist din Marea Britanie, James Stewart, membru al Comitetului Executiv Național și al Secreta­riatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra și cocheta sta­țiune Neptun, din constelația Man­galia Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportului, urmînd coama di­gului, printre ziduri de trupuri bronzate și explodind de sănătate și voie bună. Trecerea prin mul­țime a mașinii deschise în care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și tovarășul Emil Bodnaraș este în­soțită de vii aplauze, de urale în­delungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă le­gătură a conducătorului cu parti­dul, ca un simbol al unei orga­nice simbioze, cele trei atît de cunoscute și tot pe atît de simbo­lice inițiale „P. C. R.“. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu vine general­­locotenent Ion Comam, adjunct al ministrului forțelor armate. Vice­amiralul inginer Grigore Marteș, comandantul marinei militare raportul. Comandantul suprem dă al Forțelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe pun­tea vasului comandant și adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei și urări de noi succese în pregătirea de luptă și politică. Pionieri cu fețele îmbujorate de emoție oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, tovarășului Ion Gheor­ghe Maurer, precum și celorlalte N. popescu-bogdanești (Continuare în pag. a II-a) LAUdA ORAȘULUI de Anghel Dumbrăveanu. Lauda orașului începe cu oamenii, cu cei de ieri și cu cei de azi, care au pus sigiliile luminii pe oriunde ne poartă pașii. Începe cu lauda flori­lor care irump multicolor pe toate străzile și în toate parcurile, în si­metrii îndelung meșteșugite. Începe cu lauda parcurilor, cu această salbă de arbori susțirînd răcoare și aer curat. Începe cu grija edililor de a desfăta ochiul și inima, de a crea o ambianță tonică sub auspiciile fru­mosului. Am fost în multe orașe străine și, ori de cîte ori vedeam ceva ieșit din comun, prin inedit, prin ingeniozi­tate și farmec, mă gîndeam la ora­șul în care trăiesc. Mă gîndeam mai ales la conservarea vestigiilor tre­cutului, la investirea lor cu funcțio­nalități noi. Și, ca vechi timișorean, nu­ pot decis să mă bucur în fața preocupărilor edilitare de a accentua profilul original, baroc, al Pieții Unirii, care e o bijuterie a orașului. Ar mai rămâne de mutat de acolo magazinele improprii (gostarul, auto­gara, aprozarul, de pildă) și de ame­najat magazine adecvate, elegante, miniaturale, cafenele și restaurante liniștite, păstrând stilul ale cărui date există în întregul ansamblu al acestei piețe. Poarte salutare și hotărîrile de a degaja intersecția br. Tipografilor, păstrind o parte din fondurile ve­­chii cetăți de pe str. Popa Șapcă, cărora li se va da o funcție potri­vită, creind un splendid obiect de a­­tracție pentru timișoreni și pentru turiști, cu atît mai mult cu cît în apropiere se construiește un mare hotel. Dacă și Piața Traian ar de­veni, printr-o reorganizare a spa­țiului comercial, un splendid punct de atracție pentru vizitatori, am pu­tea fi pe deplin mulțumiți. Cert este că orașul nostru, unul dintre cele mai mari ale țării, va dispune de spațiu mai rațional fără a aglo­mera centrul, în dauna ansamblului. Timișoara se afirmă deci tot mai plenar ca un oraș mare și modern, cu care ne mîndrim. Anul XXVII nr. 7.949* Marți, 4 august 1970 4 pagini, 30 bani A­R­IN ÎNTÎMPINAREA GLORIOASEI ANIVERSĂRI Cote mai înalte pe graficul întrecerii 11 După șapte luni în industria județului Timiș Ca urmare a activității pline de avînt, desfășurate de către colectivele de muncitori, ingi­neri și tehnicieni, sub conduce­rea organelor și organizațiilor de partid, industria de stat din județul Timiș a înregistrat, în cele șapte luni care au trecut din acest an, rezultate merito­rii : planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 102,5 la sută, cel al producției marfă vindută și încasată, 102,8 la sută, iar planul de creștere a productivității muncii în pro­porție de 100,6 la sută. Au fost fabricate, peste prevederile planului, produse în valoare de 132,3 milioane lei, printre care 515 tone tablă subțire, aproape 4 milioane bucăți cărămizi și blocuri ceramice, 324 mc pre­fabricate din beton armat, 563 mc cherestea de fag, 292 mc placaj, 265.292 mp furnir, 115.500 mp țesături tip bumbac, lină și mătase, 39.400 diferite tricotaje, confecții textile în valoare de 2.776.000 lei, 12.900 perechi încălțăminte și altele. Important de relevat este și faptul că — pe ansamblu — contractele scadente pentru li­vrările destinate exportului au fost onorate integral și că pro­ducția globală industrială, rea­lizată în acest interval de timp, depășește cu 513,3 milioane lei (10,3 la sută) pe cea produsă în perioada corespunzătoare din 1969, aproape 86 la sută din acest spor obținîndu-se pe sea­ma creșterii — cu 8,3 la sută — a productivității muncii. In felul acesta, stadiul îndeplinirii principalelor angajamente se situează peste „cota matemati­că“ aferentă perioadei ianuarie — iulie. La producția globală, de pildă, s-a realizat 66,1 la sută din angajamentul anual. Succesele incontestabile obți­nute în această perioadă dove­desc — fără putință de tăgadă — spiritul de responsabilitate și hotărirea colectivelor între­prinderilor industriale de pe meleagurile t­i­m­i­ș­e­n­e de a munci fără preget pentru a-și aduce o cet mai substanțială contribuție la îndeplinirea pla­nului și a angajamentelor asu­mate pe anul 1970, pentru a contribui din plin și a grăbi, cu un ceas mai devreme, recu­perarea pagubelor pricinuite e­­conomiei naționale de calami­tățile naturale din primăvară acestui an. Pe terenurile cooperativei agricole din Petroman, mecanizatorii grăbesc pregătirea terenului pentru semănatul culturilor duble, care în condițiile acestui an pot asigura însemnate sporuri de producție. Foto . G. STOICOVICI L Materiale de construcții peste plan Bilanțul bogat în realizări obținut de colectivul întreprinderii de in­dustrie locală extractivă minieră din Lugoj are, ca o componentă de bază, depășirea tuturor indicatori­lor de plan și, în același timp,­­ creșterea eficienței economice. Astfel, s-au dat peste plan produ­se în valoare de 1,5 milioane lei, economiile la prețul de cost sînt de peste 850.000 lei, iar cheltuieli­le la 1.000 lei producție-marfă au fost­ reduse față de nivelul plani­ficat cu mai mult de 37 lei. Răspunzînd cu înflăcărare che­mării partidului de a livra supli­­mentar materiale de construcții, colectivul întreprinderii a și ex­pediat, între altele, beneficiarilor, peste prevederi, 1.550 tone piatră spartă, 1.500 tone criblură, 17.300 tone produse de balastieră și 4.100 plăci prefabricate din beton. Cantități de lapte în plus la fondul central La complexul de vaci al între­prinderii agricole de stat din Re­­caș s-au obținut pe 7 luni, în me­die, cîte 1.825 1 lapte de la fiecare vacă furajată, ceea ce reprezintă un plus de 61 litri față de plan. Producția medie zilnică de 9,2 li­tri cît s-a realizat de la începutul anului este bună. Aceste rezultate se datoresc preocupării consiliului de administrație, care, cu sprijinul organizației de partid, a orientat mai bine munca în sectorul de creștere a animalelor. Complexul a fost organizat pe ferme, spe­cialiștii răspunzînd astfel direct de procesul de producție. La rezulta­tele obținute au mai contribuit fu­rajarea corectă a animalelor buna lor îngrijire, în fruntea ac­și­tivităților sînt comuniștii, care se preocupă permanent de realizarea angajamentelor luate. Astfel, pînă la 31 iulie, de la cele 1.706 vaci cu lapte, s-au livrat la fondul central 29.324 hl lapte, față de 26.400 hl cît a fost planul și anga­jamentul. Mai mulți cititori ai ziarului Drapelul roșu au sesizat redacția, despre faptul că ia rețeaua co­mercială nu se găsesc adeseori vi­nele produse de uz curent (ghetu­­țe­ și săndăluțe, pentru copii (nu­mere mici) ciorapi, spilhorene, diverse sortimente de conserve și preparate de carne, baterii de 9 volți etc.), solicitînd să stabilim cauzele ce determină astfel de im­pedimente. Analiza fenomenelor ce generează această situație constituie obiectul anchetei de vi­a­ță. La Direcția comercială a jude­țului Timiș am avut ca interlocu­tor pe tovarășul director adjunct Constantin Ciobanu, se — Știm că lipsesc unele produ­îii magazinele de desfacere. După cîte sunt informat, în prima jumătate a anului, valoarea lor este de ordinul zecilor de milioa­ne și s-ar datora, în cea mai mare parte, nerespectării obligațiilor contractuale de către unele între­prinderi ■ furnizoare. Ele sunt defi­citare mai ales la sortimentele mai pretențioase în procesele de fabricație. N-aș putea însă să fur­nizez date exacte privind sorti­mentele și întreprinderile restante. Acest lucru îl pot face însă între­prinderea comerțului cu ridicata pentru produse alimentare (I.C.R.A.) și întreprinderea co­merțului cu ridicata textile-încăl­­țăminte (I.C.R.T.I.). Intr-adevăr conducerile prinderilor enumerate au fost între­în măsură să ne dea detalii despre unitățile industriale care, în pri­mul semestru al anului curent, nu s-a­u achitat integral de obligați­ile asumate prin contracte. — In evidențele noastre — ne-a spus tovarășul Viorel Fluxă, șeful serviciului comercial de la I.C.R.M. — există multe unități industriale din țară care n-au reușit să res­pecte obligațiile contractuale. Printre ele figurează și cîteva din județul nostru, dar ele nu înre­gistrează cantități prea mari. întreprinderea Electromotor, bu­năoară, are o restanță de 260 uscătoare de păr tip U.P.­2, Electrobanat 1.700 dulii de diferite tipuri, Fabrica de sti­clărie din Tomești 4.500 diverse pahare, vaze, scrumiere și alte ar­ticole de menaj și ornamentale, iar Fabrica de nasturi din Jimbo­lia n-a trimis încă în rețeaua co­mercială circa 650 articole de me­naj din material plastic. Recordul restanțelor față de co­merț și, în același timp, față de cumpărători îl deține unitatea Tehnolemn din cadrul Combinatu­lui de exploatare și industrializare a lemnului, care, în primele șase luni ale anului, n-a livrat benefi­ciarilor peste 20.000 de planșete, rigle de calcul, eciere și alte­ ar­ticole de papetărie, după cum și cooperativa Timișul are scadente sute de articole muzicale. Tovarășul Gustav Brschilk, di­rectorul comercial de la I.C.R.T.I. își exprimă satisfacția că între­prinderile din județul Timiș cu care I.C.R.T.I. are contract își respectă obligațiile asumate în ceea ce privește cantitatea, sorti­mentele și termenele de livrare. Unele însă creează o sumedenie de perturbații în relația industrie­­comerț-cumpărător datorită „cali­tății nu întotdeauna corespunză­toare“. Fabricile de încălțăminte Modern, Banatul și cea de mănuși din Timișoara, Fabrica de încăl­țăminte din Jimbolia, Industria linii, Fabrica de pălării ,13 De­cembrie — toate aparținând Com­binatului textil nr. 2 — precum și Uzinele textile, fabrica de confec­ții Sega și Fabrica de ciorapi de la Combinatul textil nr. 1 au­ li­vrat multe produse necorespunză­toare calitativ, fapt ce a determi­nat refuzuri de mărfuri atît în fa­brici, cît și în depozite. Valoarea lor se ridică, în primele cinci luni ale anului, la peste 6,6 milioane lei. Defectele pentru care au fost re­fuzate prezintă diferite forme : tras greșit pe calapod, finisaj necores­punzător, cute la căptușeală, pînzu­­i­ță dezlipită, lacul încrețit, ștai­furi contractate, fețe murdare, dez­lipiri de talpă — în cazul fabricii de încălțăminte Modern și al celei de la Jimbolia, bombeuri și ștai­furi contractate, cusături desfă­cute, cute la bombeu, deosebire față de mostra omologată etc. — în cazul fabricii de încălțăminte Banatul, piele șifonată și pete — în cazul Fabricii de mănuși, pan­glici șifonate și apret necorespun­zător — în cazul Fabricii de pă­lării, fire tensionate, cuiburi sări­­turi, blende­nopeuri, defecte ne­bonificate, capete de ață netăiate» etc. — în cazul unităților din ca­drul combinatelor textile nr. 1 și 2 din Timișoara și întreprinderii textile din Lugoj. Judecând după natura defectelor care au determinat refuzurile a­­mintite, se poate constata că ele nu se datoresc unor cauze obiec­tive, imposibile de prevenit și în­lăturat, ci au la bază, în multe cazuri, neglijența și superficiali­tatea anumitor salariați, slaba e­­xigență și vigilență a controlorilor­­ etnici de calitate. După opinia tovarășilor Ovidiu bazar, director comercial și Gheor­­ghe Popa, merceolog la I.C.R.A., CONSTANTIN PETRE (Continuare în pag. a 11-a) in relația industrie — comerț Colaborare în limitele legii nu la „mica înțelegere a I IN PAG. II-III Cul mai mult fîn pentru perioada de iarnă SPORT Președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Ribicici, a părăsit țara noastră Președintele Vecei Executive Fe­derale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Ribicici, împreună cu soția, care la invitația președintelui Consiliu­lui de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită neoficială în țara noastră in zilele de 30 iu­lie — 2 august, a plecat duminică spre patrie. In cursul șederii sale în Româ­nia, oaspetele iugoslav a fost pri­mit de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România și a avut con­vorbiri cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer. Primirea și convorbirile, în ca­drul cărora s-a subliniat dorința comună de a dezvolta și adinei în continuare relațiile de prietenie dintre cele două țări și s-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme internaționale de interes comun, s-au desfășurat in­tr-o atmosferă caldă, prietenească. La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Vecei Exe­cutive Federale a asistat la săr­bătorirea Zilei Marinei, organiza­tă la Mangalia. Oaspetele a participat, de ase­menea, la o partidă de vânătoare în județul Timiș și a vizitat lito­ralul românesc. La plecare, pe aeroportul Mi­hail Kogălniceanu din Constanța, președintele Vecei Executive Fe­derale, Mitia Bibicici, și soția sa au fost salutați de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheor­ghe Maurer, cu soția, precum și de Petre Ionescu, președintele Con­siliului popular al județului Cons­­tanța, și alte persoane oficiale. In aceeași zi, președintele Vechi Executive Federale a Republicii Socialiste Iugoslavia, împreună cu soția, a sosit la Belgrad. (Agerpres) Cît de greu atîrnă „balastul timpului pierdut “ „radiografie“ a orelor de producție pe cîteva șantiere timișene (i) Participarea județului Timiș la amplul efort al reconstrucției, pentru recuperarea a tot ceea ce apele au răpit țării, capătă zilnic noi și însemnate materializări. „Ordinea de zi" a fiecărui schimb de producție este concentrată in­tr-un unic și mobilizator impera­tiv : îndeplinirea exemplară sarcinilor de plan, a angajamente­­­lor asumate de Organizația noas­tră județeană de partid. Dar, evident, pentru ca această generoasă investiție de energie creatoare să rodească cît mai bo­gat, este nevoie — mai mult ca oricînd­­ — de o perfectă organi­zare a producției, de o înaltă dis­ciplină a muncii. în acest cadru, VALORIFICAREA SUPERIOARA A TIMPULUI DE LUCRU PE ȘANTIERE CONSTITUIE O RE­ZERVA INEPUIZABILA PEN­TRU REDUCEREA DURATELOR PLANIFICATE DE EXECUȚIE, PENTRU SPORIREA EFICIEN­TEI ACTIVITĂȚII ECONOMICE IN CONSTRUCȚII. Așadar, dezi­derate de cea mai mare importan­ță ! Cum sunt ele înțelese de con­structori ? Ce arată „radiografia“ orelor de producție pe șantierele timișene ? .. . Intr-un insolit raid de urmă­rire a timpului pierdut, ne-am a­­cordat acele ceasornicului cu cele ale constructorilor, sosind — cîte­va zile la rînd — o dată cu ei la punctele de lucru. 26 iulie, ora 5,58. La punctul de lucru Antrepozitul frigorific în­treg schimbul de dimineață al Șantierului 13, pendinte de Trus­tul de construcții Timișoara, este la posturi. Maiștrii și-au început munca cu 15 minute mai devreme. In acest interval s-au semnat ultimele comenzi de materiale, s-a hotărît precis locul de mun­și­nă al fiecărei echipe. La 6 fix ac­tivitatea debutează viguros. Ne continuăm vizita la punctele de lucru. Ritmul este alert, utilajele de construcții lucrează la randa­­­ment maxim, iar lângă schele, e­­chipe anume desemnate au depus, încă de la ora 5:40, materialele ce urmează să fie folosite în restul zilei. Cît valorează o oră de producție , la Șantierul 13 ? Notăm răspunsul inginerului Dumitru Tudose, șeful punctului de lucru : „Sute de mii de tei ! Am în subordine aproape 300 de muncitori. Devansînd cu 120 de zile termenul de execuție a Fa­bricii de semiconserve și prepara­te din șuncă și văzind, de la 1 iunie încoace, cum produce această unitate (șantierul pe care lucrează acum constructorii inginerului Tudose este limitrof fabricii sus­­amintite — n.a.), ne-am convins că noi, constructorii, putem parti­cipa cel mai bine la realizarea programului de investiții prin re­ducerea cât mai mult posibil a ter­menelor de dare în funcțiune a o­­biectivelor“. Acesta este de altfel cuvîntul de ordine în toate antreprizele timi­șene , execuția și punerea în funcțiune înainte de termen a noi­lor obiective economice. Pentru a veni în sprijinul obținerii unor producții suplimentare, organizați­ile de construcții și-au înscris în angajamentul Comitetului județean de partid hotărirea ca, pe lângă cele 7 obiective industriale și agri­cole stabilite inițial, să predea cu trei luni mai devreme noile țesă­torii de la Combinatul textil LU­ MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a 11-a) u I

Next