Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)

1970-08-08 / nr. 7953

K Curba valorică a premierelor poate încă urca! Traian Liviu Birăescu Deunăzi, intr-un articol spiritual publicat în Ro­mânia literară, cunoscutul dramaturg Aurel Baranga lua peste picior osîrdia cronicarilor teatrali de a încerca, „la sfîrșit’, în prag’ sau „în preajma’ stagiunii, articole de sin­teză care să cuprindă și să caracterizeze activita­tea întregii stagiuni, astfel de încercare ar echi­­­vala, ne-o spune, mai pe ocolite, mai pe șleau, crea­torul lui Spiridon Biseri­că și al lui Mitică Blajinu, cu o manieră inedită de a tăia frunză la crini. Oare într-adevăr așa stau lu­crurile ? Se pare că nu și dacă, prea de timpuriu, am lăsa, sub obrocul ui­tării, amintirile noastre din toamnă și pînă în primă­vara acestui an, cei dintîi care ar protesta ar fi chiar oamenii de teatru. Un spectacol sau activitatea unei întregi stagiuni tră­iește încă, în memoria noastră, și după ce,­­ vitrinele de afișe apare invitația: „la revedere la toamnă’. Nu e, deci, de­ prisos să discutăm, acum, stagiunea teatrală trecută și să ne gîndim la aceea care, mîine-poimîine, bate la ușă. A făcut-o, de altmin­teri, aici, la Timișoara, entuziastul­­ și activul di­rector al Teatrului Matei Millo, artistul emerit Gh. Leahu. Nu-i voi repeta a­­serțiunile și nici nu voi în­­cerca, într.un imaginar bi­lanț contabil, cu un tibișir al fanteziei, să adaug, mă­car prin compensație, cîte o observație două, și la pa­siv, pentru a mai echilibra partida activ, care, atît de evidentă reiese din aprecie­rile d-sale. Se pare că stagiunea tre­cută nu a fost nici mai bu­nă și nici mai rea decît cele precedente. Ea a înce­put „în trombă“ cu un rostogol de premiere : Oe­dip salvat (Radu Stanca), Arta comediei (Eduardo de Filippo). Primăvară tîrzie — Al patrulea anotimp — (Horia Lovinescu) și s-a în­­cheiat cu „premiera abso­lută” a comediei autorului timișorean, regizorul Dan Radu Ionescu : Nu așa, fe­­tițo ! Două texte majore, intrate în patrimoniul lite­raturii dramatice univer­sale : Regele moare (Eugen Ionescu și Rața sălbatică (Henryk Ibsen) au fost flancate­ de două condiții: un „western de cameră" „Vijelie în crengile de sa­­s afras (Reni Obaldia) și Căsătorie prin concurs (Carlo Goldoni). în sfîrșit, piesa originală a­ mai fost reprezentată de apreciata lucrare a lui D. R. Popes­­cu. Acești îngeri triști. Re­pertoriul timișorean a fost astfel bogat, interesant, în cea mai mare măsură, chiar dacă unele opțiuni ale teatrului rămîn discu­tabile , piesa lui Eduardo de Filippo (și spectacolul așijderea) ar fi putut, cre­dem, să-și fi găsit o înlo­­cuire cu un text dramatic mai valoros. , Teatrul timișorean i-a obișnuit, în ultimii ani, pe spectatori, pe oamenii de teatru deopotrivă, cu spec­tacole echilibrate, bine lu­crate, dovedind o certă conștiința profesională. Discuția activității­­ aces­tui teatru, fie că ea se re­feră la activitatea sa pe o perioadă mai îndelunga­tă, fie că se referă la o singură stagiune sau chiar, la un spectacol, tre­buie, întotdeauna, să țină seama de acest adevăr, mai mult, de această cucerire care asigură colectivului artistic de la Teatrul Ma­tei Millo, un loc de pres­tigiu bine meritat în pei­sajul vieții artistice a țării. (Continuare în pag. a II-a) Marginalii ia stagiunea de spectacole (­f) Anul XXVII nr. 7.953 ^ Sâmbătă, 8 august 1970 * 4 pagini, 30 bani COLECTIVELE DIN ÎNTREPRINDERI RAPORTEAZĂ NOI SUCCESE ÎN CINSTEA GLORIOASEI ANIVERSĂRI Avansuri pe șantierele de construcții Printr-o mai bună organizare a procese­lor de lucru, șantierele Trustului de con­strucții Timișoara au redus durata de exe­cuție la cele 1.200 de apartamente realizate pînă în prezent cu 3 pînă la 180 de zile. Cele mai mari avansuri s-au obținut la blocurile 28 și 37 din Calea Șagului și T­8 din zona Circumvalațiunii Timișoara, la blocurile 5 și 12 din Lugoj. Consecința ? Blocurile și-au prim­­­t mai devreme noii locatari ! Cu toți indicatorii realizați La întreprinderile aparținătoare Combi­natului de pielărie și încălțăminte din Ti­mișoara, bilanțul de realizări pe primele 7 luni ale anului în curs consemnează, între altele, îndeplinirea planului la valoarea producției globale în proporție de 102,6 la sută, iar a sarcinii de creștere a producti­vității muncii cu 101,5 la sută. Depășirea producției fizice se concretizează în 13.000 perechi încălțăminte, 11.000 mp piei, 29.000 bucăți produse de marochinărie și în alte articole date peste plan. Un aport însemnat la creșterea produc­ției și a productivității muncii l-a adus în­făptuirea a numeroase măsuri tehnico-orga­­nizatorice, cu o bună eficiență economică. Printre acestea se pot enumera : folosirea tălpilor de cauciuc doroflex monolit, ceea ce duce la eliminarea unor operații de prelu­crare, extinderea mecanizării croitului întreprinderile „Modern“ și „Banatul“, exe­la cutarea unor lucrări de mică mecanizare. LA UZINA „CIOCANUL" NADRAG Dorința unanimă: AUTODEPASIREA Laminatorii, turnătorii, salariații de la fabrica de lanțuri și de la secția de bunuri de consum ale uzinei „Ciocanul" Nădrag și-au adus, în prima jumătate a anului curent, o contribuție substanțială la îndeplinirea angajamentelor luate de Organizația județeană de partid Timiș în răspunsul dat la chema­rea Organizației județene de partid Brașov, înscriind pe graficul în­trecerii următoarele depășiri de plan : 4.213.000 lei la valoarea pro­ducției marfă, 454,9 tone laminate finite, 103 tone tablă zincată, 208 tone piese turnate din fontă, 150 Adunările generale ale salariaților Banch HBHHna mașini de gătit, 83 tone lanțuri, 83,4 tone economii de metal, 654.000 lei economii prin reducerea prețului de cost etc, rezultate care se si­tuează peste limita angajamentelor asumate de colectiv pe perioada respectivă. Importanța acestor frumoase succese iese și mai mult in evidență dacă se are în vedere faptul că ele au fost obținute pe seama creșterii productivității mun­cii, care, in perioada amintită, a fost realizată cu 104,2 la sută. Așadar, succese incontestabile, pentru care metalurgiștii de La Nădrag merită toată lauda. Cu toate acestea, atit darea de seamă a comitetului de direcție, prezen­tată adunării generale a reprezen­tanților salariaților­ de Petrică Șerban, inginerul-șef către al uzinei, cît și discuțiile purtate n-au folosit un ton laudativ, de auto­­mulțumire, ci, dimpotrivă, au scos la iveală, în mod critic și autocri­tic, lipsurile semnalate pînă acum în unele sectoare de activitate, au subliniat dorința unanimă a între­gului colectiv de a face tot ce-i stă în putință pentru a se autodepăși. — Avem tot dreptul să mă mîn­­drim cu tonele de tablă date peste plan de laminatorii noștri — spu­nea în cuvîntul său Remus Pleșa. Dar să nu uităm, că același colec­tiv a înregistrat un mare număr de ruperi de cilindri, care cîntăresc greu în balanța cheltuielilor de producție. Asemenea deranjamente se datoresc în mare parte exploa­tării lor necorecte și nerespectării proceselor tehnologice de încălzire a platinelor. De aceea, propun să se monteze injectoare și în fața cuptoarelor cu propulsie, cu scopul de a asigura o încălzire uniformă a materiilor prime. In felul acesta va avea de cîștigat calitatea tablei laminate. Referiri concrete și propuneri va­loroase cu privire la îmbunătățirea calității produselor și reducerea­ consumurilor specifice de materii prime și materiale au făcut și Ariton Alistar, ing. Silviu Pantea și Roland Sander. Referindu-se la faptul că, în primul trimestru, uzina a înregistrat rebuturi în va­loare de peste 400.000 lei și 176.000 lei cheltuieli neproductive, că s-au primit la uzină 14 reclamații înte­meiate despre calitatea necores­punzătoare a unor produse, ei, ca și alți participanți la discuții, au scos la iveală cauzele și natura de­fectelor semnalate : aspect neco­­respunzător la tabla cositorită din cauza degresării incomplete, depă­șirea toleranțelor de grosime imprimări de țundări la tabla de­și­rapată; deteriorări la căptușala de șam­otă a mașinilor de gătit, din cauza manipulării și transportului fără grijă a acesotra; abateri de la suprafața lucrătoare a lingotie­­relor, datorită suflurilor; scursuri de zinc la gălețile zincate etc. Datorită unor asemenea neajun­suri, în circuitul economic al uzi­nei au fost imobilizați 341.000 lei, inconvenient ce putea fi evitat dacă s-ar fi respectat procesele tehnologice de fabricație. Atenția multor participanți la dezbateri, între care Gheorghe CONSTANTIN PETRE (Continuare in pag . IlI-a) Baza materială a Combi­natului de industrie ali­mentară din Timișoara a fost îmbogățită recent, prin darea în folosință a unei noi fabrici de semicon­­serve, IN CLIȘEU. Ve­dere parțială a noii fa­brici. Foto : E. ROBICSEK ACȚIUNE TINEREASCĂ: „Să gospodărim cu grijă metalul“ de Ampla acțiune inițiată Comitetul județean Timiș al U.T.C. cunoaște un puternic avînt în preajma marii sărbători a patriei. Prestigioase colective industriale pre­zintă un rodnic bilanț pe tărîmul reducerii consu­mului de metal. • întreprinderea „Teh­­nometal" a realizat, în primele 6 luni ale anu­lui, o economie de 80 de tone metal. In realizarea acestei însemnate canti­tăți, un aport deosebit a fost adus de uteciști. La inițiativa tinerilor : Io­sif Szep, Gheorghe Bran, Aurel Munteanu și Iosif Toth de la atelierul de debitare s-a trecut la a­­plicarea croirilor combi­nate operative, utilizării cit mai adică, a rațio­nale a deșeurilor. La ser­viciile de concepție au fost revizuite și îmbună­tățite normele de con­sum ; unele repere au fost reproiectate. In co­laborare cu lectoratul teh­nic, comitetul coordona­tor U.T.C. al întreprin­derii a organizat, in sco­pul sporirii cantității de metal evitării economisit și al rebuturilor, de­monstrații în atelierele de strungărie, perforaj, împleti­torie și țesătorie, precum și numeroase concursuri menite să con­tribuie la cunoștințelor îmbogățirea profesiona­le ale tinerilor. • Uteciștii de la „6 Martie" au contribuit la realizarea importantelor cantități de metal econo­misite de întreg colecti­vul de muncitori. Tine­rilor le aparține inițiati­va reproiectării menghi­nei de țevi „1/2—4“, a stanței normale oțel-be­­ton care, de asemenea, a fost înlocuită cu varian­ta turnată. • O pondere însemnată în campania de reducere a consumului de metal a dobîndit-o containeriza­­rea deșeurilor, procedeu aplicat la noul produs al întreprinderii : schela metalică cu platformă autoridicătoare. La ace­lași produs dispozitivul de fixare — echer s-a obținut prin turnare, alt izvor de substanțiale e­­conomii. • Comitetul U.T.C. al uzinei „Electromotor" inițiat un concurs de ino­a­vații dotat cu importan­te premii. Ca urmare, au fost luate în discuție și aplicate o serie de pro­puneri demne de interes. Prin proiectarea motoa­relor electrice asincro­ne, folosind scheme de bobinaj cu pas fracționar și bobine inegale, bobi­­narea fără carcasă a mo­toarelor, reducerea cu 5 mm a lungimii bobinelor­ și prin folosirea benzilor silicoase cu superiori, s­au parametri obținut 410,5 tone de metal. In același timp, uteciștii au colectat peste 180 de tone metale vechi, însuflețite acțiuni de reducere a consumului de metal se desfășoară în întreg municipiul Ti­mișoara, ca și în întreg județul. Tinerii munci­tori, tehnicieni și ingi­neri își polarizează efor­turile creatoare în sen­sul realizării și depășirii obiectivelor la care s-a angajat Organizația ju­dețeană de partid Timiș. Hotărîți să onoreze, la înalte temperaturi de dă­ruire, sarcinile de pro­ducție pe care și le-au asumat, uteciștii timișeni întîmpină prin muncă stăruitoare marea sărbă­toare a aniversării elibe­rării patriei. FRANCISC WITTRICH activist al Comitetului județean Timiș al U.T.C. In orașul de pe Bega se profilează contururile noului complex hotelier „Continental". Foto : E. ROBICSEK Producții sporite în cooperativa agricolă în ciuda condițiilor climaterice nefavorabile din acest an, cooperatorii din Tomnatic, cu sprijinul mecanizatorilor, muncesc cu însuflețire, la îndem­nul comuniștilor, pentru a realiza producții vege­tale, și animale cît mai sporite. Cooperativa avea sarcina conform contractelor încheiate inițial, să livreze statului, între altele, 3.688 tone de legume și fructe. La Chemarea Organizației județene de partid, adresată în luna ianuarie a.c. tuturor oa­menilor muncii din agricultura țării, cooperatorii din Tomnatic s-au angajat să livreze peste sarcina contractuală, între altele, mai bine de 400 tone legume-fructe.­­La începutul lunii iunie acest an­gajament a fost suplimentat, ajungînd la 628 tone. La 3 iulie, însuflețiți de îndemnurile primite din partea tovarășului Nicolae Ceaușescu, cu prilejul vizitei pe care a făcut-o la Tomnatic, cooperatorii localnici au ridicat la 1.000 de tone angajamentul anual de sporire suplimentară a producției de le­gume-fructe. Acum ei sînt antrenați într-o și mai pasionantă întrecere în hărnicie pentru întîmpinarea celei de a 26-a aniversări a eliberării patriei și a împlinirii, în cursul acestei luni, a două decenii de la înfiin­țarea cooperativei lor agricole. In cinstea celor două mari evenimente, cooperatorii și-au supli­mentat încă o dată angajamentele la legume-fruc­­te, acestea ridicindu-se la­ 1.500 de tone peste sar­cina planificată. Cooperativa a luat-o înaintea graficelor de li­vrare, vînzînd pînă acum peste 2.500 de tone de legume și fructe care i-au adus venituri de aproa­pe 10 milioane lei. De altfel, la sfîrșitul celor 7 luni­ încheiate din an, unitatea se găsea în avans față de graficele stabilite și la producția de lapte de vacă (plan 4.610 hl — realizat 4.668 hl) și la carne de porc (54 tone plan și 56,4 tone realizat). Îndeplinirea angajamentelor ȘI LIVRAREA RITMICĂ . In cadrul programului național de dezvoltare a zootehniei un loc important îl ocupă creșterea por­cilor, specie menită să asigure, în­­tr-un timp scurt, buna aprovizio­nare cu carne a populației. Se prevede ca in perioada 1970-1980 dezvoltarea creșterii porcilor să se facă pe baza celor mai tehnologii — în complexe moderne indus­triale — în vederea obținerii unor producții sigure, ritmice și cu e­­fecte tehnico-economice mari. In județul nostru numai în com­plexele industriale inter-coopera­­tiste care vor lua ființă se va produce în anul 1975 circa 40 la sută din carnea de porc. Un pas însemnat înainte în creșterea și îngrășarea unui număr tot mai mare de porci a fost făcut prin măsurile întreprinse privind con­centrarea animalelor pe specii și organizarea muncii în zootehnie pe principiul fermelor. Cooperati­vele agricole de producție din ju­dețul Timiș, bunăoară, au create pînă acum 60 asemenea ferme. Re­zultatele bune obținute vor face ca în viitor numărul acestora să fie simțitor sporit. Printre fermele de creștere și îngrășare a porcilor care au dobîndit deja experiență se sumară și cea a cooperativei agricole de producție din Bulgăruș. La înce­put de an, adunărea generală a cooperatorilor de aici, ținînd sea­mă de puterea economică a unită­ții, a hotărît îngrășarea și livra­rea, pe bază de contract a 3.200 de porci, echivalentul a 320 tone de carne. Pentru realizarea aces­tui obiectiv, cooperativa și-a creat, în anii din urmă, un nucleu valo­ros de scroafe de prăsilă și, pa­ralel cu îmbunătățirea calitativă a efectivului de animale, a obținut succese însemnate și în perfecțio­narea tehnologiei de creștere. Prin înlocuirea vechii mătei și prin CĂRNII­ îmbunătățirea indicilor de utiliza­re a scroafelor la reproducție, co­operativa are acum 450 scroafe de la care poate asigura îngrășarea anuală a circa 5.000 de porci. De altfel, acest obiectiv va fi atins încă în anul 1971. In acest sens s-au și întreprins o serie de mă­suri practice : extinderea spațiu­lui de adăpostire, mecanizarea lu­crărilor grele — operație în re­zolvarea căreia s-a cerut și spri­jinul I.M.A. din Gottlob — etc. Avînd asigurat din prăsilă pro­prie întregul efectiv de porci con­tractați, consiliul de conducere al cooperativei și inginerul Dumitru Popovici, șeful fermei și-au con­centrat atenția înspre buna fura­jare a animalelor, astfel ca să se poată realiza ritmic ,graficele de livrare a cărnii. S-a reușit astfel ca printr-o bună îngrijire și ad­ministrare a unor rații echilibrate în substanțe nutritive să se obți­nă un spor mediu de circa 450 grame, față de 360 grame ci­ era prevăzut în îngrășătorie. Pe baza experienței pozitive a anilor ante­riori, cooperativa practică și sis­temul îngrășării rapide, acum a­­vînd la o asemenea îngrășare 600 de porci. Fiind în permanență în mijlo­cul îngrijitorilor de animale, șeful fermei se preocupă în mod direct și nemijlocit de organizarea pro­cesului de producție, de întocmi­rea rațiilor, urmărind personal respectarea programului zilnic de furajare. In ședințele periodice, ți­nute atît în cadrul fermei cît și la nivelul consiliului de conducere, se analizează, cu simț de răspun­dere, toate aspectele legate de în­deplinirea obiectivelor din zooteh­nie, inclusiv respectarea graficului de livrare. Urmare a unor astfel de analize, a prevenirii și înlătu­rării operative a unor carențe semnalate în furajare, s-a reușit ca pînă la 1 august cooperativa să aibă livrați peste 1.500 de porci B. BURZ (Continuare în pag. a III-a) Obiectiv principal la ferma C. A. P. Bulgăruș

Next