Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)
1970-09-16 / nr. 7985
Influența războiului țărănesc asupra maselor populare lugojene Rememorarea lui Doja, înflăcărat luptător pentru cauza dreaptă a maselor populare, reactualizează un adevăr bine cunoscut anume acela că lupta antitifeudală a constituit cauza comună a tuturor celor asupriți și exploatați, indiferent de naționalitate, de pe întreg teritoriul țării. Ea a avut un caracter permanent și a îmbrăcat forme dintre cele mai diferite. Subliniind acest caracter, ne gîndim la însăși persoana celui aniversar, —Gheorghe Doja, țăran secui, ridicat în rîndul micii nobilimi drept răsplată pentru actele de vitejie și eroism de care a dat dovadă în mai multe bătălii împotriva turcilor. Avem apoi în vedere că în armata lui s-a înrolat un număr mare de țărani, lucrători de la mine și ocne, — români, maghiari, secui și de alte naționalități, — de pe un vast spațiu, de la Cîmpia Tisei pînă în Maramureș, Mediaș, Dej, Cluj, Oradea, și Banat, ridicați la luptă „satul de viața pe care o duceau“ cum spunea cronicarul italian P. Giovio .De altfel, Doja însuși a exprimat ideea nedreptei orînduiri feudale și necesitatea unor noi rînduieli. El chema pe țărani la luptă ca pe niște tovarăși egal îndreptățiți, făgăduindu-se să împartă totul cu ei, precum scutirea, de obligații reușidate. Proclamînd „republica, desființarea nobilimii și suveranitatea poporului“, cum menționa Engels, Doja, dă platformei sale un caracter profund revoluționar, înaintat pentru vremea sa. Despre toate acestea s-au scris și se vor mai scrie multe pagini. Doresc în cele ce urmează să mă refer la o problemă aparte, a influenței războiului țărănesc condus de Gh. Doja, asupra țăranilor iobagi, meșteșugarilor, negustorilor și altor orășeni săraci din Banat. S-a exprimat părerea de către unii istorici (Dr. George Popovici, în „Memorii cu privire la integritatea Banatului“) că românii bănățeni, aflînduse în situație politică și socială mai bună, nu participă la „răscoala agrară". Numeroase cercetări au infirmat această părere arătînd că jugul iobăgiei fost la fel de greu și instaportabil la Cluj ca în Baia Mare, la Oradea ca la Timișoara sau Lugoj. Nuanțările în intensitate nu pot decît accentua sau diminua opoziția ireductibilă dintre exploatați și exploatatori. S-a evidențiat, de asemenea, necesitatea de a analiza poziția diferențiată a claselor și păturilor sociale fața de marea ridicarea la luptă, condusă de Gh. Doja. Este adevărat că cetățile interioare ale Banatului și o însemnată parte a terenurilor erau în stăpînirea directă a curții regale și că nobilimea feudală era mai rară numericește aici decît în Transilvania. Feudalismul, cu toate racilele corelative, era însă prezent și contradicțiile sociale erau aceleași. Aș întări aceasta cu situația din Lugoj și împrejurimi. Se cunoaște că oastea țărănimii răsculate se așează, după ce cucerise pe rînd cetățile Cenad,, Arad, Nădlac, Șiria, Lipova, Șoimoș — de la Lipova în șesul Lugojului, de unde pornește atacul spre Timișoara, în această situație, aici și pretutindeni pe unde a trecut, populația orașelor, cetăților și satelor a sprijinit pe răsculați, în timp ce nobilimea făcea cauză opozițională, căutînd să-i înfrîngă pe „răzvrătiți“. Istoricul maghiar Pesty Frigyes citează faptul că la 6 decembrie 1514, regele Vladislav al II-lea a dăruit un teren, în Lugoj, lui Matei Braz, care s-a distins cu ocazia înăbușirii răscoalei conduse de Gh- Doja. Din aceasta reiese atitudinea nobilimii față de războiul țărănesc. Masele asuprite și exploatate au simpatizat cu răsculații, i-au sprijinit și apoi s-au ridicat ele însele la luptă pentru aceeași cauză pentru care s-a jertfit Doja. Deși văzuseră sfîrșitul tragic al lui Doja și luaseră cunoștință de represiunea cruntă față de participanții la război, țăranii iobagi și țărănimea orașului se răscoală încît pentru înfrîngerea lor trebuie să vină la Lugoj însăși Ioan Zápolya, voievodul Transilvaniei. Istoricul maghiar citat, amintește de un ordin pe care Zápolya l-a dat în Lugoj, la 10 martie 1515, unde se afla „pentru a înăbuși o răscoală a iobagilor“. Răscoala locală amintită nu poate fi despărțită de războiul țărănesc, condus de Doja. Ea era rezultatul direct al influenței puternice pe care Doja și răsculații săi o avuseseră asupra întregii țărănimi iobage și a sărăcimii orașelor, poate o ultimă încercare de rezistență chiar a unor răsculați participanți la război. Oricum, e o dovadă incontestabilă a faptului că lupta antifeudală a constituit cauza comună a celor asupriți și exploatați, la care au aderat fără rezervă și masele populare de pe aceste meleaguri timișene. NICU DUMITRESCU 500 de ani de la nașterea lui Gheorghe Doja Dantele arhitectonice în frumoasa stațiune balneară din Buziaș. Foto : E. ROBICSEK De-acum suntem și noi școlari!... \\ NOUL AN ȘCOLAR (Urmare din pag. 1) de înaltă precizie, un internat cu 400 de locuri, o cantină, o sală de gimnastică, iată doar cîteva din elementele unei viitoare baze materiale, mai mult decit corespunzătoare, ce va fi pusa la dispoziția elevilor ți profesorilor Liceului industrial pentru construcții de mașini-Dialogul pe care l-am încropit în pripă la Școala generală nr. 6 din Timișoara nu a fost prea amplu. El a încercat să sugereze doar cîteva gînduri, o imensă emoție ce stăpînea sufletul uneia din cele mai tinere școlărițe, latiana Vita. La numai 6 ani, interlocutoarea noastră își poartă cu mîndrie ghiozdanul afirmînd decis că va învăța bine, că va fi cuminte și deocamdată se va face croitoreasă, ca să coase lucruri frumoase pentru părinți și pentru tovarășa învățătoare. Intrebînd-o pe mica elevă dacă îi place școala, ne-a răspuns că-i place mult fiindcă e nouă și arată frumos. Intr-adevăr, clădirea Școlii generale nr. 6 se află ca și sultana Vita în faza noviciatului. Cu fiecare an , ea își va completa zestrea adăugind laboratoare bine înzestrate, un complex sportiv etc. Am putea să reproducem în continuare imagini asemănătoare și totuși diferite prin eforturile pe care cadrele didactice din școlile județului nostru le-au făcut în vederea deschiderii noului an, prin mulțimea sentimentelor și, mai ales, prin prospețimea lor. Ne-am putea opri privirea, de pildă, pe fețele strălucind de bucurie ale celor 27 de copii de 6 ani din Tormac cărora colegii lor mai mari le-au iumînat ieri buchete de flori, i-am putea asculta recitind poezii despre patrie și partid, dovedindu-și în fața părinților, a cadrelor didactice, măiestria de dansatori și soliști vocali. Ar trebui să pășim pe urmele și să împărtășim bucuria elevilor, a cadrelor didactice de la școlile din Variaș (16 săli de clasă), din Margina, Nădrag, Giera (cu 8 săli de clasă fiecare), care au fost date în folosință o dată cu începutul acestui an școlar. Ne vom mulțumi însă să reproducem destăinuirea elevei. Emilia Dugulescu din clasa a X-a a Școlii generale de 10 ani de pe lingă Liceul nr. 8 din Timișoara : „Mărturisesc că am pășit în clasa a IX-a cu strîngere de inimă- Colegii mei intraseră o parte la liceu, alții la școlli profesionale. Acum pot să vă spun cu deosebită sinceritate că sunt conștientă de însemnătatea acestei forme de învățământ, noi că mă simt mai bogată sufletește, pentru că știu mult mai multe lucruri. Sunt hotărîtă să învăț și mai bine în clasa a X-a, iar după terminare să urmez o școală profesională. Cred că voi fi o muncitoare bună, pentru că îmi place să lucrez și sper că mă vor ajuta cunoștințele obținute în cei doi ani ai Școlii generale de 10 ani“. Mărturisiri, emoții, bucuria revederii cu școala, prietenii regăsite, noi cunoștințe legate la un început .. . Peste toate acestea tronează chipul învățătorului, al profesorului care, ani la nud, zi de zi, va srăjui și îndruma creșterea acestor generații, temelia de mâine a patriei. MIERCURI, 16 septembrie □ Modern : DOCTORULUI ÎNTOARCEREA MABULE (9, 11,15, 14,30 16,45, 19, 21, grădină 21) ; □ Arta ! ARGUMAN SUPERDIABOLICUL (9, 11, 14,30. 16,45, 19, 21) ; O Parc : DREPTUL DE A TE NAȘTE (10, 14, 16, 18, 20) ; □ Studio : TIMP PENTRU A TRAI (11, 15. 17, 19, 21) ; □ Melodia : VISUL DOMNULUI GENTIL (9, 11, 15, 17, 19, 21); □ Victoria : NOAPTEA FĂCUTĂ PENTRU A VISA (10, 16, 18, 20) ; 1•1 Steaua roșie Mehala : APELE PRIMĂVERII (17, 19) ; □ Muncitoresc Fratelia : ÎNFRÂNGEREA LUI ALEXANDRU CEL MARE (17) ROATA VIETH (19, 21, grădină 21); LUGOJ □ 23 August : CU DIRIJABILUL SPRE POLUL NORD O VictoRia : AVENTURILE LUI JUANO I.T.L. : CU TOATA VITEZA ÎNAINTE JIMBOLIA □ Flacăra : FECIOARA CARE-MI PLACE I—1 30 Decembrie : PARADISUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR DETA I—I Parc : WEECKEND CU ANA BUZIAȘI—I Dinamo : PERETELE VRĂJITOARELOR SIMICOL AUL MARE □ Arta : MISTERIOSUL X DIN COSMOS FĂGET I—I 30 Decembrie , DOMNIȘOARA DOCTOR \ iI UnUL TIMPUL PROBABIL PENTRU 16 SEPTEMBRIE 1970. Vremea va fi ușor nestabilă cu cerul temporar noros izolat vor mai cădea averse de ploaie, mai ales in zona de munte însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat cu unele intensificări locale din est. Temperatura în creștere ușoară. Noaptea minimele vor fi cuprinse între 14 și 20 de grade, iar maximele între 25 și 30 de grade. PENTRU 17 și 18 SEPTEMBRIE Vreme călduroasă și ușor nestabilă mai ales după amiaza cind local vor cădea averse de ploaie. Virtuți plastice timișorene la București Confruntare, și in aceeași măsură precizarea direcțiilor și personalităților artistice, expoziția filialelor Uniunii Artiștilor Plastici din Ploiești, Tîrgu-Mureș și Timișoara, deschisă în sala „Dalles’ din Capitală, are menirea de a se constitui intr-un ansamblu de opere reprezentative ce marchează momentul actual al artei contemporane din aceste centre artistice. Vizitatorului avizat asupra problemelor plastice i se oferă înregistrării diferitelor posibilitatea orientări stilistice, de la arta figurativa și tradițională, la cea abstractă și chiar constructivist-spațială. Un calcul mai amplu (deși nu dorim perspectiva necesară judecării realizărilor individuale) în care va intra parametrul timp, cere o concentrare mai mare a funcțiilor artistice fiecărei filiale, pe care expoziția le însumează, indicînd o detașare timișoreană atît pe planul major al preocupărilor, cit ți pe planul calitativ a mijloacelor de exprimare. O prezență firavă, Ploieștiul se înscrie între peisajul ușor melancolic al lui N. Vasilescu și „Geneza“ geometrică a Marianei Băbuțanu menționînd dinamica Compozițiilor „op“ ale lui V. Munteanu. Dacă artiștii plastici din Tîrgu Mureș, cu o prezența acceptabilă, dar ușor dezavantajați de lumina sălii nu pot depăși expresionismul lui Ambruș Imre sau narativismul lui Barabaș Eva, Timișoara se constituie ca revelația expoziției, revelație materializată în aprecierile publicului și ale criticii (mărturie stau în acest sens cronicile din Contemporanul“, „Luceafărul“ ). Dominația lucrărilor artiștilor plastici timișoreni este tocmai diversitatea stilistică încadrata în coordonatele intelectuale românești, oscilînd între tradiție, inovație și ultramodern, accentuând o mișcare plastică închegată, cu individualități remarcabile care afirmă un moment în arta românească contemporană. Primatul expunerii îl deține pictura în care se remarcă Gabriel Popa cu obiecte tributare unei arhitecuri plăsmuite, pictate tridimensional călătorind în spațiu („Hărți pictate", ,,Poliptic“), Romulus Nuțiu, cu lucrările sale in registre dinamice ce sugerează spații, ireale („Roșu asamblat", ,,Lirica”), Zoltán Molnár, creator de ritmuri sobre („Dinamic XIII—XV)“ sau Leon Vreme, rafinat colorist, cu inepuizabile resurse interpretative („Nocturnă“, „Iritație“). Alături de aceștia, vom semnala prezența notabilă a pictorului Adalbert Luca („Pieta“), acuarela sensibilă și spontană a Virginia Báróin, cultivarea suprarealismului în lucrări excepțional finisate aparținînd lui Ion Lulea Gorj („Cortina“, Jiianul) și Friderich Schreiber („Aventura“) sau caligrafia formelor lui Ciprian Radovan. Printre lucrările de grafică expuse descifrăm cu încîntare acvatintele (,„Eternitate“, „Secțiune“, „Pulsații“) semnate de Vasile Pintea, „Structurile imobile“ ale lui Viorel Toma și lucrările aparținînd Xeniei Eraclide Vreme, Ion Mihăiescu, Hildegard Fakner sau Eugeniei Dumitrașcu. Sculptura este reprezentată prin „Zburătorul“ lui Victor Gaga, de o cuceritoare eleganță, prin bronzurile dinamice ale lui Petru Jecza („Acustică“, ,,Dinamica unirii“) ș de portretul optimist, cu volume închise, în contururi delicate („Adiere“) semnat de Octavian Maxim. Fotografiile care prezintă cîteva din proiectele grupului „Sigma 1", (Constantin Flondor, Ștefan Bertalan, Ion Gaița, Elisei Rusu, Dem Tulcan și Lucian Codreanu) nu sunt suficient de revelatoare și este păcat deoarece preocupările acestui grup, cunoscut peste hotarele țării, erau așteptate cu interes la București. O sinteză reușită ne dezvăluie Gabriel Kazinczy cu reliefurile construite cu o metodică riguroasă în lemn sau metal. In încheiere, aș menționa catalogul editat în excelente condiții grafice, cu o prefață semnată de criticul de artă Deliu Petroiu care contribuie în plus la succesul acestei expoziții cu preocupări și rezultate artistice din cele mai meritorii. RADU MELNIC • \ \\\\\\\\\ \\\\ \ i--- MIERCURI, 16 SEPT. 1970 16,00 Deschiderea emisiunii. Fotbal : Dinamo — P.A.O.K. La Ionie (Cupa europeană a orașelor-tîrguri). Transmisiune de la Stadionul Dinamo. 17,50 Microavanpremiera zilei. 18,00 Momente folclorice cu Violeta Romanesei Ionel Banu, Ana Bălăci, Maria Schipor. 18,30 Cabinetul economic tv. „Asigurarea și controlul calității produselor“. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 30,00 Concursul și Festivalul internațional „George Enescu", „Lacul lebedelor" de P. I. Ceaikovski. Interpretează Ansamblul de balet al teatrului Academic de Operă și Băiet „S. M. Kirov" din Leningrad (actul I). 20,50 Cronica literară. 21,05 „Lacul lebedelor" de P. I. Ceaikovski (actul al II-lea) 22,00 Telejurnalul de noapte. 22,15 „Lacul lebedelor" de P. I. Ceaikovski (actul al III-lea). Urmări din pag. I 9 Urmări din pag. I in noul an forestier Urmări din pag. I 9 Urmări din pag. I Viitoarea producție de grîu optime condiții de cazare și servire a mesei pentru muncitorii forestieri. Avem in vedere construirea unor complexe, de tipul celui din exploatarea forestieră Luncani și la sectorul Margina. Noul tip de cabană va fi construit din cărămidă și va cuprinde, pe lângă dormitoare, și o sală de mese, baie, cu dușuri, magazin alimentar și alte dependințe. Suprafața cabanelor pentru muncitorii din exploatările forestiere va ajunge astfel, în anul viitor, la 2.120 mp asigurînd cazarea a circa 750 muncitori. Consider că trebuie subliniat și un alt amănunt, și anume acela că deși mecanismele cu care vor fi dotate exploatările forestiere asigură indici superiori de mecanizare (97.4 la sută la fazele de doborît și secționat masa lemnoasă, 70,5 la sută la colectarea lemnului din parchete, și 87,5 la sută la încărcat manipulat din depozite), totuși există situații cînd munca manuală sau cea efectuată cu atelajele nu poate fi înlocuită. Astfel, pentru mișcatul materialului lemnos din parchete, în exploatările forestiere lucrează 31 atelaje. De aceea pentru realizarea indicatorilor de plan pe fiecare atelaj, s-au luat măsuri pentru ca vitele să fie adăpostite în grajduri cît mai corespunzătoare, să fie hrănite și îngrijite. în întreaga sa activitate, consiliul de administrație are permanent în vedere sarcina trasată de partid și de stat ca sporul producției să nu se realizeze numai prin tăieri în plus, ci pe seama valorificării rațional-superioarei și eficiente a masei lemnoase exploatate. Pentru acoperirea planului în anul 1971, s-a Întreprins o analiză amănunțită a resurselor, introducînduse în producție stocurile vechi și parchetele din 1970, care nu vor fi complet lichidate la sfîrșitul anului curent. Cunoscînd deci că economia națională are tot mai multă nevoie de lemn pentru realizarea vastului program de dezvoltare în condițiile reducerii volumului de tăieri, în 1971 noi ne-am propus să contribuim cu 10.700 metri cubi P.A.L. și P.F.L. care să înlocuiască consumul produselor lemnoase de cherestea și lemn de construcții. Ca urmare a extinderii unor tehnologii noi de exploatare la toate parchetele, inclusiv cele de produse lemnoase, volumul pierderilor in anul viitor și în perspectivă va fi astfel redus la numai 3-4 la sută de la 7-8 la sută, cît se înregistra in anii anteriori. Invățînd astfel din experiența anului curent, ne preocupăm intens, asigurînd și folosind din plin forța de muncă, de crearea a ci mai multe stocuri de masă lemnoasă la căile de acces, astfel nicit munca să nu stagneze nici în lunile de iarnă și în timpul nefavorabil. Lucrînd fără întrerupere, vom putea îndeplini în mod exemplar sarcinile de plan din primul an al cincinalului, revin doar 87 hectare arabil pe un tractor față de 146 hectare citește la Găvojdia. Situația ar trebui să dea de gîndire conducerii I.M. Lugoj chemată să asigure condiții egale în deservirea unităților. In zadar se fac schițe de amplasare, se stabilesc tehnologiile și se predau șefului de secție I.M.A. și brigadierilor. Dacă nu se ară la timp, încă de acum se diminuează viitoarea producție de grîu. Iată de ce se impune organizarea schimburilor prelungite și duble, în așa fel ca utilajele să fie folosite la întreaga lor capacitate, conducerea I.M.A. Lugoj îngrijindu-se de asigurarea necesarului de tractoare, pentru terminarea grabnică a aratului și pregătirea terenului. — Pentru întronarea ordinei și disciplinei în activitatea cooperativelor agricole — ne spunea Vasile Pauliș, secretarul comitetului comunal de partid — au fost luate măsuri pentru aplicarea prevederilor Legii privind organizarea producției și a muncii în agricultură La Găvojdia, de exemplu, la 8 cooperatori de la echipele legumicole, pentru neprezentarea la muncă, li se au reținut între 3—8 norme convenționale. De asemenea, la secțiile din Jena și Sălbăjel, pentru refuzul de a lucra acolo unde a stabilit brigadierul, au fost amendați 6 cooperatori. Efectul a fost scontat, s-a intărit disciplina în muncă, participarea la lucru s-a îmbunătățit, iar cooperatorii din Găvojdia vor face față, cu forțele proprii, la recoltarea celor 427 hectare cu porumb pentru boabe. Mai slab se acționează la Lugojel, unde organizația de partid și consiliul de conducere s-au mulțumit doar sa afișeze spicuiri din lege, fără a trece la aplicarea ei, deși sunt multe cazuri de indisciplină și încălcare a statutului C.A.P. Firește, dacă nu se vor lua măsuri din timp, slaba participare la muncă a cooperatorilor de la Lugojel va crea greutăți la recoltarea porumbului și eliberarea terenului. Se așteaptă ca tovarășul Lazăr Gașpar, președintele Consiliului popular comunal, care răspunde din partea biroului comitetului comunal de partid de această unitate, să îndrume organizația de vază, comuniștii, în sporirea exigenței pentru respectarea prevederilor Legii organizării și a muncii în agricultură, producției Sintem convinși că acționîndu-se energic, participarea la muncă se va îmbunătăți, lucrările agricole de toamnă putîndu-se executa la timp și in bune condiții. Pentru recuperarea rămînerilor în urmă de la Găvojdia și îmbunătățirea participării la muncă la Lugojel se cere un sprijin mai susținut din partea Comitetului comunal de partid, membrii biroului vor trebui să îndrume temeinic organizațiile de partid și consiliile de conducere în organizarea și desfășurarea de bune condiții a tuturor activităților din această campanie. i DRAPELUL ROSU-7.985 contraste cotidiene La Notariat... Cu greu își poate imagina cineva de aită lipsă de respect se „bucura“ cetățeanul care solicită serviciile Notariatului de stat al județului Timiș ! Ne exprimăm nedumerirea cu atît mai mult cu cît este o instituție vizitată zilnic, de sute de cetățeni. Dacă soliciți serviciile Biroului legalizări pentru un act,ai pierdut ziua, deoarece nici un îndrumar scris și afișat nu-ți spune de ce acte ai nevoie. Dacă vrei informații verbale, ți le dă o funcționară, printre mușcăturile de măr, și. . . în rate : timbre, cerere, semnături. Te duci apoi la biroul „35“, dar greu de găsit fiindcă e întuneric pe hol, iar numărul e acoperit de murdărie și vopsea. Pe ușă scrie „notar-șef“. Nu e aici și cînd vine spune amabil: „ieșiți afară“. Pe același ton, funcționara de la ghișeu îl imită : „vino miine“. Am vrea să amintim, stimați funcționari, că dv. sînteți acei care stați la dispoziția cetățeanului ! nn nici o zi și la nici o oră situația nu e inversă! Din nou despre curățenie Săptămîna trecută am publicat la această rubrică nota critică „Păstrați curățenia orașului“ în urma căreia ne-au scris mai mulți cititori. Ioan Doboșan se referă, pe bună dreptate, la un alt „izvor“ de necurățenie: semințele. In foarte multe puncte din oraș vînzători ambulanți oferă, în pungi, „materie primă“ pentru murdărirea străzilor. Deși problema se cunoaște de mai multă vreme, nici pînă acum nu s-au întreprins măsuri ferme. Este cazul să se pună capăt unui aspect atît de neplăcut, prin respectarea unor hotariri ale Consiliului popular al municipiului Timișoara. Dacă sunt hotărîri să fie aplicate cu . . . hotărîre ! Ghid și difuzor defect Aflat în holul mare al Gării de Nord Timișoara, călătorul are la dispoziție trei mijloace de a se informa : biroul de specialitate cu un funcționar, de obicei nesociabil și ocupat, difuzorul și ghidul C.F.R. Ultimul — deși am mai sesizat faptul — este defect de cîteva săptămâni. Rămîne atunci singur difuzorul-pîlnie pe care încercăm să-l ascultăm. Zadarnic. Fiind singur, în gălăgia din boi e imposibil să înțelegi ceva din vorbele crainicei cu dicțiune îndoielnică. Pentru că avem nevoie de informații, ne adresăm acum la șeful stației! Motociclist nărăvaș De vreo cîteva săptămîni, locatarii din str. Rusu Șirianu sînt tulburați de un tînăr, locuitor al cartierului, care, se urcă pe motocicletă (indicăm numărul pentru a fi luat in evidența miliției : T.M. G-1994) și începe să ambaleze, schimbă vitezele, pune pine, în așa fel nicit locatarii nu se pot odihni nici atunci cînd timpul le-o permite, l-au spus frumos, l-au și avertizat pe motociclistul în cauză dar pînă cînd „năravul din fire n-are locuire ?“. Convingeți-l de contrariu, tovarăși milițieni ! Ridicați panourile! De mai multă vreme în curtea imobilului de pe str. Caraiman nr. 7 stau, sub cerul liber, zece panouri mari confecționate pentru reclama produselor O.C.L. „Alimentara“ Timișoara. Am început să se degradeze, copiii se joaca de-a „pictorii“ și schimbă literele, avînd la dispoziție aceste lucrări pentru care s-au plătit mii de lei. Suntem și noii convinși că „reclama face comerțul“ dar, în cazul de față este.. . reclamată neglijența față de banii statului. Atunci cînd se pierd în van, reclama nu mai este comercială ! Dacă vor dactilografele... Atunci cind ai nevoie de copia unui act sau de o cerere scrisă la mașină, te duci la Biroul de specialitate al cooperativei de producție meșteșugărească „Avîntul" din Timișoara. Te așezi la rînd în fața unei mese în spatele căreia o funcționară calculează sume de bani și .. . zile Deși ai nevoie urgent de copie ți se răspunde invariabil : „numai peste patru zile e gata“. Stai, insiști, și dintr-o dată vine un „dacă“ salvator și care se vrea „bineînțeles“ : vorbiți cu o dactilografă și dacă ... Te duci, conversezi, revii și.. . ai, actul copiat. Ace nu se găsesc pentru asemenea „acte“ la „Avîntul Rubrică redactată de : NICOLAE PIRVU i i J *