Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)

1970-09-16 / nr. 7985

Influența războiului țărănesc asupra maselor populare lugojene Rememorarea lui Doja, înflăcărat luptător pentru cauza dreaptă a maselor populare, reactualizează un adevăr bine cunoscut anume acela că lupta an­ti­tifeudală a constituit cau­za comună a tuturor ce­lor asupriți și exploatați, indiferent de naționalitate, de pe întreg teritoriul ță­rii. Ea a avut un carac­ter permanent și a îm­brăcat forme dintre cele mai diferite. Subliniind acest caracter, ne gîndim la însăși per­soana celui aniversar, —­­Gheorghe Doja, țăran se­cui, ridicat în rîndul micii nobilimi drept răsplată pentru actele de vitejie și eroism de care a dat do­vadă în mai multe bătă­lii împotriva turcilor. A­­vem apoi în vedere că în armata lui s-a înrolat un număr mare de țărani, lu­crători de la mine și ocne, — români, maghiari, secui și de alte naționalități, — de pe un vast spațiu, de la Cîmpia Tisei pînă în Maramureș, Mediaș, Dej, Cluj, Oradea, și Banat, ri­dicați la luptă „satul de viața pe care o duceau“ cum spunea cronicarul i­­talian P. Giovio .De altfel, Doja însuși a exprimat i­­deea nedreptei orînduiri feudale și necesitatea unor noi rînduieli. El chema pe țărani la luptă ca pe niște tovarăși egal îndreptățiți, făgăduindu-se să împartă totul cu ei, precum scutirea, de obligații reu­și­date. Proclamînd „repu­blica, desființarea nobili­mii și suveranitatea po­porului“, cum menționa Engels, Doja, dă platfor­mei sale un caracter profund revoluționar, îna­intat pentru vremea sa. Despre toate acestea s-au scris și se vor mai scrie multe pagini. Doresc în cele ce urmează să mă re­fer la o problemă aparte, a influenței războiului ță­rănesc condus de Gh. Do­ja, asupra țăranilor iobagi, meșteșugarilor, negustorilor și altor orășeni săraci din Banat. S-a exprimat păre­rea de către unii istorici (Dr. George Popovici, în „Memorii cu privire la in­tegritatea Banatului“) că românii bănățeni, aflîndu­­se în situație politică și so­cială mai bună, nu parti­cipă la „răscoala agrară". Numeroase cercetări au in­firmat această părere ară­­tînd că jugul iobăgiei fost la fel de greu și inst­a­portabil la Cluj ca în Baia Mare, la Oradea ca la Ti­mișoara sau Lugoj. Nuan­țările în intensitate nu pot decît accentua sau diminua opoziția ireductibilă dintre exploatați și exploatatori. S-a evidențiat, de aseme­nea, necesitatea de a ana­liza poziția diferențiată a claselor și păturilor sociale fața de marea ridicarea la luptă, condusă de Gh. Doja. Este adevărat că cetățile interioare ale Banatului și o însemnată parte a tere­nurilor erau în stăpînirea directă a curții regale și că nobilimea feudală era mai rară numericește aici decît în Transilvania. Feu­dalismul, cu toate racilele corelative, era însă prezent și contradicțiile sociale e­­rau aceleași. Aș întări a­­ceasta cu situația din Lu­goj și împrejurimi. Se cu­noaște că oastea țărănimii răsculate se așează, după ce cucerise pe rînd cetățile Cenad,, Arad, Nădlac, Și­­ria, Lipova, Șoimoș — de la Lipova în șesul Lugoju­lui, de unde pornește ata­cul spre Timișoara, în a­­ceastă situație, aici și pre­tutindeni pe unde a trecut, populația orașelor, cetăți­lor și satelor a sprijinit pe răsculați, în timp ce nobi­limea făcea cauză opozi­țională, căutînd să-i în­­frîngă pe „răzvrătiți“. Is­toricul maghiar Pesty Frigyes citează faptul că la 6 decembrie 1514, re­gele Vladislav al II-lea a dăruit un teren, în Lugoj, lui Matei Braz, care s-a distins cu ocazia înăbușirii răscoalei conduse de Gh- Doja. Din aceasta reiese a­­titudinea nobilimii față de războiul țărănesc. Masele asuprite și exploatate au simpatizat cu răsculații, i-au sprijinit și apoi s-au ridicat ele însele la luptă pentru aceeași cauză pen­tru care s-a jertfit Doja. Deși văzuseră sfîrșitul tra­gic al lui Doja și luaseră cunoștință de represiunea cruntă față de participan­ții la război, țăranii iobagi și țărănimea orașului se răscoală încît pentru în­­frîn­gerea lor trebuie să vină la Lugoj însăși Ioan Zápolya, voievodul Tran­silvaniei. Istoricul maghiar citat, amintește de un or­din pe care Zápolya l-a dat în Lugoj, la 10 martie 1515, unde se afla „pentru a înăbuși o răscoală a io­bagilor“. Răscoala locală aminti­tă nu poate fi despărțită de războiul țărănesc, con­dus de Doja. Ea era re­zultatul direct al influen­ței puternice pe care Doja și răsculații săi o avusese­ră asupra întregii țărănimi iobage și a sărăcimii ora­șelor, poate o ultimă încer­care de rezistență chiar a unor răsculați participanți la război. Oricum, e o do­vadă incontestabilă a fap­tului că lupta antifeudală a constituit cauza comună a celor asupriți și exploa­tați, la care au aderat fără rezervă și masele populare de pe aceste meleaguri ti­­mișene. NICU DUMITRESCU 500 de ani de la nașterea lui Gheorghe Doja Dantele arhitectonice în frumoasa stațiune balneară din Buzi­aș. Foto : E. ROBICSEK De-acum suntem­ și noi școlari!... \\ NOUL AN ȘCOLAR (Urmare din pag. 1) de înaltă precizie, un in­ternat cu 400 de locuri, o cantină, o sală de gim­nastică, iată doar cîteva din elementele unei viitoa­re baze materiale, mai mult decit corespunzătoa­re, ce va fi pusa la dis­poziția elevilor ți profeso­rilor Liceului industrial pentru construcții de ma­șini-Dialogul pe care l-am încropit în pripă la Școa­la generală nr. 6 din Ti­mișoara nu a fost prea amplu. El a încercat să su­gereze doar cîteva gînduri, o imensă emoție ce stăpî­­nea sufletul uneia din ce­le mai tinere școlărițe, la­tiana Vita. La numai 6 ani, interlocutoarea noas­tră își poartă cu mîndrie ghiozdanul afirmînd decis că va învăța bine, că va fi cuminte și deocamdată se va face croitoreasă, ca să coase lucruri frumoase pentru părinți și pentru tovarășa învățătoare. In­­trebînd-o pe mica elevă dacă îi place școala, ne-a răspuns că-i place mult fiindcă e nouă și arată frumos. Intr-adevăr, clădi­rea Școlii generale nr. 6 se află ca și sultana Vita în faza noviciatului. Cu fiecare an , ea își va completa zestrea adăugind laboratoare bine înzestra­te, un complex sportiv etc. Am putea să reprodu­cem în continuare imagini asemănătoare și totuși di­ferite prin eforturile pe care cadrele didactice din școlile județului nostru le-au făcut în vederea deschiderii noului an, prin mulțimea sentimentelor și, mai ales, prin prospeți­mea lor. Ne-am putea o­­pri privirea, de pildă, pe fețele strălucind de bucu­rie ale celor 27 de copii de 6 ani din Torm­ac că­rora colegii lor mai mari le-au iumînat ieri buche­te de flori, i-am putea as­culta recitind poezii des­pre patrie și partid, dove­­dindu-și în fața părinților, a cadrelor didactice, mă­iestria de dansatori și so­liști vocali. Ar trebui să pășim pe urmele și să îm­părtășim bucuria elevilor, a cadrelor didactice de la școlile din Variaș (16 săli de clasă), din Margina, Nădrag, Gier­a (cu 8 săli de clasă fiecare), care au fo­st date în folosință o dată cu începutul aces­tui an școlar. Ne vom mulțumi însă să reproducem destăinuirea elevei. Emilia Dugulescu din clasa a X-a a Școlii generale de 10 ani de pe lingă Liceul nr. 8 din Ti­mișoara : „Mărturisesc că am­­ pășit în clasa a IX-a cu strîngere de inimă- Co­legii mei intraseră o parte la liceu, alții la școlli pro­fesionale. Acum pot să vă spun cu deosebită sinceri­tate că sunt conștientă de însemnătatea acestei forme de învățământ, noi că mă simt mai bogată sufle­tește, pentru că știu mult mai multe lucruri. Sunt hotărîtă să învăț și mai bine în clasa a X-a, iar după terminare să urmez o școală profesională. Cred că voi fi o muncitoare bu­nă, pentru că îmi place să lucrez și sper că mă vor ajuta cunoștințele obținu­te în cei doi ani ai Școlii generale de 10 ani“. Mărturisiri, emoții, bu­curia revederii cu școala, prietenii regăsite, noi cu­noștințe legate la un în­ceput .. . Peste toate a­­cestea tronează chipul în­vățătorului, al profesoru­lui care, ani la nud, zi de zi, va srăjui și îndruma creșterea acestor generații, temelia de mâine a patriei. MIERCURI, 16 septembrie □ Modern : DOCTORULUI ÎNTOARCEREA MABULE (9, 11,15, 14,30 16,45, 19, 21, grădină 21) ; □ Arta ! ARGUM­AN SU­­PERDIABOLICUL (9, 11, 14,30. 16,45, 19, 21) ; O Parc : DREPTUL DE A TE NAȘTE (10, 14, 16, 18, 20) ; □ Studio : TIMP PENTRU A TRAI (11, 15. 17, 19, 21) ; □ Melodia : VISUL DOMNU­LUI GENTIL (9, 11, 15, 17, 19, 21); □ Victoria : NOAPTEA F­­ĂCUTĂ PENTRU A VISA (10, 16, 18, 20) ; 1•1 Steaua roșie Mehala : A­­PELE PRIMĂVERII (17, 19) ; □ Muncitoresc Fratelia : ÎN­­FRÂNGEREA LUI ALEXAN­DRU CEL MARE (17) ROATA VIETH (19, 21, grădină 21);­­ LUGOJ □ 23 August : CU DIRIJA­BILUL SPRE POLUL NORD O VictoRia : AVENTURILE LUI JUAN­O I.T.L. : CU TOATA VITE­ZA ÎNAINTE JIMBOLIA □ Flacăra : FECIOARA CA­­RE-MI PLACE I—1 30 Decembrie : PARADI­SUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR DETA I—I Parc : WEECKEND CU ANA BUZI­AȘ­I—I Dinamo : PERETELE VRĂJITOARELOR SIM­ICOL­ AUL MARE □ Arta : MISTERIOSUL X DIN COSMOS FĂGET I—I 30 Decembrie , DOMNI­ȘOARA DOCTOR \ i­I UnUL TIMPUL PROBABIL PENTRU 16 SEPTEMBRIE 1970. Vremea va fi ușor nestabilă cu cerul temporar noros izolat vor mai cădea averse de ploaie, mai ales in zona de munte înso­țite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat cu unele intensificări locale din est. Temperatura în creștere ușoară. Noaptea minimele vor fi cu­prinse între 14 și 20 de grade, iar maximele între 25 și 30 de grade. PENTRU 17 și 18 SEPTEMBRIE Vreme călduroasă și ușor ne­stabilă mai ales după amiaza cind local vor cădea averse de ploaie. Virtuți plastice timișorene la București Confruntare, și in aceeași mă­sură precizare­a direcțiilor și per­sonalităților artistice, expoziția fi­lialelor Uniunii Artiștilor Plas­tici din Ploiești, Tîrgu-Mureș și Timișoara, deschisă în sala „Dalles­’ din Capitală, are me­nirea de a se constitui intr-un ansamblu de opere reprezenta­tive ce marchează momentul ac­tual al artei contemporane din aceste centre artistice. Vizitato­rului avizat asupra problemelor plastice i se oferă înregistrării diferitelor posibilitatea orientări stilistice, de la arta figurativa și tradițională, la cea abstractă și chiar constructivist-spațială. Un calcul mai amplu (deși nu dorim perspectiva necesară jude­cării realizărilor individuale) în care va intra parametrul timp, cere o concentrare mai mare a funcțiilor artistice fiecărei fi­liale, pe care expoziția le însu­mează, indicînd o detașare timi­șoreană atît pe planul major al preocupărilor, cit ți pe planul ca­litativ a mijloacelor de exprimare. O prezență firavă, Ploieștiul se înscrie între peisajul ușor melan­colic al lui N. Vasilescu și „Gene­za“ geometrică a Marianei Bă­­buțanu menționînd dinamica Com­pozițiilor „op“ ale lui V. Mun­­teanu. Dacă artiștii plastici din Tîrgu Mureș, cu o prezența ac­ceptabilă, dar ușor dezavantajați de lumina sălii nu pot depăși expresionismul lui Ambruș Imre sau narativismul lui Barabaș Eva, Timișoara se constituie ca reve­lația expoziției, revelație mate­rializată în aprecierile publicului și ale criticii (mărturie stau în acest sens cronicile din Contem­poranul“, „Luceafărul“ ). Dominația lucrărilor artiștilor plastici timișoreni este tocmai di­versitatea stilistică încadrata în coordonatele intelectuale româ­nești, oscilînd între tradiție, ino­vație și ultramodern, accentuând o mișcare plastică închegată, cu individualități remarcabile care afirmă un moment în arta româ­nească contemporană. Primatul expunerii îl deține pictura în care se remarcă Ga­briel Popa cu obiecte tributare unei arhitecu­ri plăsmuite, picta­te tridimensional călătorind în spațiu („Hărți pictate", ,,Polip­­tic“), Romulus Nu­țiu, cu lucrările s­ale in registre dinamice ce su­gerează spații, ireale („Roșu a­­samblat", ,,Lirica”), Zoltán Mol­nár, creator de ritmuri sobre („Dinamic XIII—XV)“ sau Leon Vreme, rafinat colorist, cu ine­puizabile resurse interpretative („Nocturnă“, „Iritație“). Alături de aceștia, vom semnala prezența notabilă a pictorului Adalbert Luca („Pieta“), acuarela sensibilă și spontană a Virginia Bá­róin, cultivarea suprarealismu­­lui în lucrări excepțional finisate aparținînd lui Ion Lulea Gorj („Cortina“, Jiianul) și Fride­­rich Schreiber („Aventura“) sau caligrafia formelor lui Ciprian Radovan. Printre lucrările de grafică ex­puse descifrăm cu încîntare acva­­tintele (,„Eternitate“, „Secțiune“, „Pulsații“) semnate de Vasile Pintea, „Structurile imobile“ ale lui Viorel Toma și lucrările apar­ținînd Xeniei Eraclide Vreme, Ion Mihăiescu, Hildegard Fakner sau Eugeniei Dumitrașcu. Sculptura este reprezentată prin „Zburătorul“ lui Victor Gaga, de o cuceritoare eleganță, prin bron­zurile dinamice ale lui Petru Jecza („Acustică“, ,,Dinamica u­­nirii“) ș­­ de­­ portretul optimist, cu volume închise, în contururi delicate („Adiere“) semnat de Oc­­tavian Maxim. Fotografiile care prezintă cî­teva din proiectele grupului „Sigma 1", (Constantin Flondor, Ștefan Bertalan, Ion Gaița, Eli­sei Rusu, Dem Tulcan și Lucian Codreanu) nu sunt suficient de revelatoare și este păcat deoarece preocupările acestui grup, cunos­cut peste hotarele țării, erau aș­teptate cu interes la București. O sinteză reușită ne dezvăluie Ga­briel Kazinczy cu reliefurile cons­truite cu o metodică riguroasă în lemn sau metal. In încheiere, aș menționa cata­logul editat în excelente condiții grafice, cu o prefață semnată de criticul de artă Deliu Petroiu car­e contribuie în plus la succesul a­­cestei expoziții cu preocupări și rezultate artistice din cele mai meritorii. RADU MELNIC • \ \\\\\\\\\ \\\\ \ i---­ MIERCURI, 16 SEPT. 1970 16,00 Deschiderea emisiunii. Fotbal : Dinamo — P.A.O.K. La­ Ionie (Cupa europeană a orașe­­lor-tîrguri). Transmisiune de la Stadionul Dinamo. 17,50 Micro­­avanpremiera zilei. 18,00 Mo­mente folclorice cu Violeta Ro­manesei Ionel Banu­, Ana Bă­lăci, Maria Schipor. 18,30 Cabi­netul economic tv. „Asigurarea și controlul calității produselor“. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurna­lul de seară. 30,00 Concursul și Festivalul internațional „George Enescu", „Lacul lebedelor" de P. I. Ceaikovski. Interpretează Ansamblul de balet al teatrului Academic de Operă și Băiet „S. M. Kirov" din Leningrad (actul I). 20,50 Cronica literară. 21,05 „Lacul lebedelor" de P. I. Ceai­­kovski (actul al II-lea) 22,00 Te­lejurnalul de noapte. 22,15 „La­cul lebedelor" de P. I. Ceaikov­­ski (actul al III-lea). Urmări din pag. I 9 Urmări din pag. I in noul an forestier Urmări din pag. I 9 Urmări din pag. I Viitoarea producție de grîu optime condiții de cazare și servire a mesei pentru muncitorii foresti­eri. Avem in vedere construirea unor complexe, de tipul celui din exploatarea forestieră Luncani și la sectorul Margina. Noul tip de cabană va fi construit din cără­midă și va cuprinde, pe lângă dor­mitoare, și o sală de mese, baie, cu dușuri, magazin alimentar și alte dependințe. Suprafața cabanelor pentru muncitorii din exploatările forestiere va ajunge astfel, în anul viitor, la 2.120 mp asigurînd caza­rea a circa 750 muncitori. Consider că trebuie subliniat și un alt amănunt, și anume acela că d­eși mecanismele cu care vor fi dotate exploatările forestiere asigu­ră indici superiori de mecanizare (97.4 la sută la fazele de doborît și secționat masa lemnoasă, 70,5 la sută la colectarea lemnului din parchete, și 87,5 la sută la încăr­­cat­ manipulat din depozite), totuși există situații cînd munca manuală sau cea efectuată cu atelajele nu poate fi înlocuită. Astfel, pentru mișcatul materialului lemnos din parchete, în exploatările fores­tiere lucrează 31 atelaje. De aceea pentru realizarea indicatorilor de plan pe fiecare atelaj, s-au luat măsuri pentru ca vitele să fie a­­dăpostite în grajduri cît mai co­respunzătoare, să fie hrănite și îngrijite. în întreaga sa activitate, consi­liul de administrație are perma­nent în vedere sarcina trasată de partid și de stat ca sporul produc­ției să nu se realizeze numai prin tăieri în plus, ci pe seama valori­ficării rațional-superioarei și efi­ciente a masei lemnoase exploatate. Pentru acoperirea planului în anul 1971, s-a Întreprins o analiză amă­nunțită a resurselor, introducîndu­­se în producție stocurile vechi și parchetele din 1970, care nu vor fi complet lichidate la sfîrșitul anu­lui curent. Cunoscînd deci că eco­nomia națională are tot mai multă nevoie de lemn pentru realizarea vastului program de dezvoltare în condițiile reducerii volumului de tăieri, în 1971 noi ne-am propus să contribuim cu 10.700 metri cubi P.A.L. și P.F.L. care să înlocuiască consumul produselor lemnoase de cherestea și lemn de construcții. Ca urmare a extinderii unor tehno­logii noi de exploatare la toate parchetele, inclusiv cele de produse lemnoase, volumul pierderilor in anul viitor și în perspectivă va fi astfel redus la numai 3-4 la sută de la 7-8 la sută, cît se înregistra in anii anteriori. Invățînd astfel din experiența anului curent, ne preocupăm in­tens, asigurînd și folosind din plin forța de muncă, de crearea a ci­ mai multe stocuri de masă lem­noasă la căile de acces, astfel ni­cit munca să nu stagneze nici în lunile de iarnă și în timpul nefa­vorabil. Lucrînd fără întrerupere, vom putea îndeplini­­ în mod exem­plar sarcinile de plan din primul an al cincinalului, revin doar 87 hectare arabil pe un tractor față de 146 hectare cit­­ește la Găvojdia. Situația ar trebui să dea de gîndire conducerii I.M­­­. Lugoj chemată să asigure condiții egale în deservirea unităților. In zadar se fac schițe de amplasare, se stabilesc tehnologiile și se pre­dau șefului de secție I.M.A. și bri­­­gadierilor. Dacă nu se ară la timp, încă de acum se diminuează vi­itoarea producție de grîu. Iată de ce se impune organizarea schim­burilor prelungite și duble, în așa fel ca utilajele să fie folosite la întreaga lor capacitate, conduce­rea I.M.A. Lugoj îngrijindu-se de asigurarea necesarului de tractoare, pentru terminarea grabnică a aratului și pregătirea terenului. — Pentru întronarea ordinei și disciplinei în activitatea coopera­tivelor agricole — ne spunea Va­sile Pauliș, secretarul comitetului comunal de partid — au fost luate măsuri pentru aplicarea prevederi­lor Legii privind organizarea pro­ducției și a muncii în agricultură La Găvojdia, de exemplu, la 8 co­operatori de la echipele legumi­cole, pentru neprezentarea la muncă, li se au reținut între 3—8 norme convenționale. De aseme­nea, la secțiile din Jena și Sălbă­­jel, pentru refuzul de a lucra acolo unde a stabilit brigadierul, au fost amendați 6 cooperatori. Efec­tul a fost scontat, s-a intărit dis­ciplina în muncă, participarea la lucru s-a îmbunătățit, iar coopera­torii din Găvojdia vor face față, cu forțele proprii, la recoltarea celor 427 hectare cu porumb pentru boabe. Mai slab se acționează la Lugojel, unde organizația de partid și consiliul de conducere s-au mul­țumit doar sa afișeze spicuiri din lege, fără a trece la aplicarea ei, deși sunt multe cazuri de indisci­plină și încălcare a statutului C.A.P. Firește, dacă nu se vor lua măsuri din timp, slaba participare la muncă a cooperatorilor de la Lugojel va crea greutăți la re­coltarea porumbului și eliberarea terenului. Se așteaptă ca tovarășul Lazăr Gașpar, președintele Consi­liului popular comunal, care răs­punde din partea biroului comite­tului comunal­­ de partid de această unitate, să îndrume organizația de vază, comuniștii, în sporirea exi­genței pentru respectarea prevede­rilor Legii organizării și a muncii în agricultură, producției Sintem­ convinși că acționîndu-se energic, participarea la muncă se va îmbu­nătăți, lucrările agricole de toam­nă putîndu-se executa la timp și in bune condiții. Pentru recuperarea rămînerilor în urmă de la Găvojdia și îmbună­tățirea participării la muncă la Lugojel se cere un sprijin mai susținut din partea Comitetului comunal de partid, membrii birou­lui vor trebui să îndrume temei­nic organizațiile de partid și con­siliile de conducere în organizarea și desfășurarea de bune condiții a tuturor activităților din această campanie. i DRAPELUL ROSU-7.985 contraste cotidiene La Notariat... Cu greu își poate imagina ci­neva de aită lipsă de respect se „bucura“ cetățeanul care solici­tă serviciile Notariatului de stat al județului Timiș ! Ne exprimăm nedumerirea cu atît mai mult cu cît este o instituție vizitată zil­nic, de sute de cetățeni. Dacă soliciți serviciile Biroului legali­zări pentru un act,­­­ai pierdut ziua, deoarece nici un îndrumar scris și afișat nu-ți spune de ce acte ai nevoie. Dacă vrei infor­mații verbale, ți le dă o funcțio­nară, printre mușcăturile de măr, și. . . în rate : timbre, cerere, semnături. Te duci apoi la biroul „35“, dar greu de găsit fiindcă e întuneric pe hol, iar numărul e acoperit de murdărie și vopsea. Pe ușă scrie „notar-șef“. Nu e aici și cînd vine spune amabil: „ieșiți afară“. Pe același ton, funcționara de la ghișeu îl imită : „vino miine“. Am vrea să amin­tim, stimați funcționari, că dv. sînteți acei care stați la dispoziția cetățeanului ! nn nici o zi și la nici o oră situația nu e inversă! Din nou despre curățenie Săptămîna trecută am publicat­­ la această rubrică nota critică „Păstrați curățenia orașului“ în urma căreia ne-au scris mai mulți cititori. Ioan Doboșan se referă, pe bună dreptate, la un alt „iz­vor“ de necurățenie: semințele. In foarte multe puncte din oraș vînzători ambulanți oferă, în pungi, „materie primă“ pentru murdărirea străzilor. Deși proble­ma se cunoaște de mai multă vre­me, nici pînă acum nu s-au în­treprins măsuri ferme. Este ca­zul să se pună capăt unui aspect atît de neplăcut, prin respectarea unor hotariri ale Consiliului popular al municipiului Timișoa­ra. Dacă sunt hotărîri să fie a­­plicate cu . . . hotărîre ! Ghid și difuzor defect Aflat în holul mare al Gării de Nord Timișoara, călătorul are la dispoziție trei mijloace de a se informa : biroul de specialita­te cu un funcționar, de obicei nesociabil și ocupat, difuzorul și ghidul C.F.R. Ultimul — deși am mai sesizat faptul — este defect de cîteva săptămâni. Rămîne a­­tunci singur difuzorul-pîlnie pe care încercăm să-l ascultăm. Za­darnic. Fiind singur, în gălăgia din boi e imposibil să înțelegi ceva din vorbele crainicei cu dic­țiune îndoielnică. Pentru că avem nevoie de informații, ne adresăm acum la șeful stației! Motociclist nărăvaș De vreo cîteva săptămîni, lo­catarii din str. Rusu Șirianu sînt tulburați de un tînăr, locuitor al cartierului, care, se urcă pe mo­tocicletă (indicăm numărul pen­tru a fi luat in evidența mili­ției : T.M. G-1994) și începe să ambaleze, schimbă vitezele, pune pine, în așa fel nicit locatarii nu se pot odihni nici atunci cînd timpul le-o permite, l-au spus frumos, l-au și avertizat pe mo­­tociclistul în cauză dar pînă cînd „năravul din fire n-are lo­cuire ?“. Convingeți-l de contra­riu, tovarăși milițieni ! Ridicați panourile! De mai multă vreme în curtea imobilului de pe str. Caraiman nr. 7 stau, sub cerul liber, zece panouri mari confecționate pen­tru reclama produselor O.C.L. „Alimentara“ Timișoara. Am în­ceput să se degradeze, copiii se joaca de-a „pictorii“ și schimbă literele, avînd la dispoziție a­­ceste lucrări pentru care s-au plătit mii de lei. Suntem­ și noi­i convinși că „reclama face comer­țul“ dar, în cazul de față es­te.. . reclamată neglijența față de banii statului. Atunci cînd se pierd în van, reclama nu mai este comercială ! Dacă vor dactilografele... Atunci cind ai nevoie de co­pia unui act sau de o cerere scri­să la mașină, te duci la Biroul­­ de specialitate al cooperativei de producție meșteșugărească „A­vîn­­tul" din Timișoara. Te așezi la rînd în fața unei mese în spa­tele căreia o funcționară calcu­lează sume de bani și .. . zile­ Deși ai nevoie urgent de copie ți se răspunde invariabil : „nu­mai peste patru zile e gata“. Stai, insiști, și dintr-o dată vine un „dacă“ salvator și care se vrea „bineînțeles“ : vorbiți cu o dactilografă și dacă ... Te duci, conversezi, revii și.. . ai, actul copiat. Ace nu se găsesc pentru asemenea „acte“ la „Avîntul Rubrică redactată de : NICOLAE PIRVU i i J *

Next