Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)

1970-10-25 / nr. 8019

DRAPELUL R0?t1.f.tH -­­ 3 › In condițiile revoluției tehnico-științifice contemporane, dezvoltarea economiei de­­pinde într-o măsură tot mai mare de ridicarea potențialului științific și tehnologic, de capacitatea de a introduce în practica economică cuceririle științei și tehnicii. Creșterea eficienței activității economice implică sporirea rolului științei în ca­drul forțelor de producție, participarea ei activă la progresul general. în acest scop for­țele de creație vor fi orientate cu precădere spre soluționarea problemelor legate nemijlo­cit de producția materială, de dezvoltarea industriei. Orientarea potențialului științific și tehnic din centrul universitar Timișoara spre teme legate de producție a constituit o preocupare a Comitetului județean de partid prin coordonarea activității de colaborare dintre acesta cu cadrele de producție în soluționarea în bune condiții a problemelor legate de utilizarea rațională a materiilor prime și materialelor, sau valorificarea poten­țialului uman și tehnic în vederea creșterii productivității muncii. Aceste probleme ?•*­stituit și teme de dezbatere în plenare și ședințe ale Comitetului județean Timiș al P.C.R. Aplicarea rezultatelor muncii de cercetare în practica industrială rndică o serie de sarcini legate de viteza trecerii de la tema de cercetare la producția industrială, de apli­carea tehnicii de calcul electronic, în pagina de față prezentăm unele puncte de ve­dere, constatări, factori care pot stimula aplicarea soluțiilor găsite în economie, în ve­derea folosirii calculatorului electronic din dotarea Centrului de calcul Timișoara ca o condiție vitală de existență a întreprinderilor. ROADELE STUDIILOR PE DRUMUL CEL MAI SCURT ÎN PRACTICĂ! Trăsătura caracteristică a dezvoltării economiei noastre socialiste o con­stituie ritmul înalt continuu, bazat pe pro­si­gresul tehnico-științific contemporan în etapa actuală este îndeobște Cu­noscut că nu se poate­­ vorbi de progres fără o contribuție efectivă a re­zultatelor cercetării știin­țifice ca forță nemijloci­tă de producție. Sub a­­cest aspect, prin activi­tatea de cercetare știin­țifică, și cadrele didac­tice din Facultatea de mecanică a Institutului politehnic din Timișoara, contribuie prin cercetări proprii la ridicarea cali­tății produselor, a nive­lului tehnic al tehnolo­giilor și al mașinilor fa­bricate, în cadrul facultății noastre, s-a format tradiție în ceea ce pri­v­vește legarea cercetărilor de cerințele în ultimii ani producției între ca­tedrele facultății și în­treprinderile economice s-a statornicit o strînsă colaborare ce vine în sprijinul introducerii în producție a rezultatelor cercetării Noua lege cu privire la contractele de colaborare științifica în­tre unitățile de cercetare și cele productive a sti­mulat și mai mult acti­vitatea în această pri­vință, cu obligativități pentru părțile contrac­tante. In ce măsură s-a produs un reviriment în întărirea și dezvoltarea legăturilor cercetării­ ști­ințifice cu producția în cadrul facultății noastre încercăm­­ să arătăm în cele ce urmează. Ca o primă constatare se poate remarca faptul că există o preocupare mai intensă a catedrelor pentru depistarea teme­lor legate de cerințele actuale ale producției. Consultînd tematica abor­dată, se poate constata că aceasta cuprinde stu­dii cu privire la îmbu­nătățirea parametrilor constructivi ai mașinilor, la introducerea de teh­nologii noi, crearea unor instalații pentru cercetă­rile viitoare între pro­blemele care formează obiectul contractelor de colaborare se situează, bunăoară Studiul posibi­lităților de înlocuire a bronzului la realizarea pompei centrifuge și creșterea performanțelor pompei modificate (U.M.T). Studiul metric al batiurilor tenso­de strung la regimuri grele de așch­iere (Strungul — Arad), Studiul­ rectifică­rii electrochimice a fi­lierelor de tras bare din aliaje extracture (Oțelul Roșu), Studiul probleme­­­lor de răcire a motoare­lor cu combustie internă (23 August — București), Studiul privind proiecta­rea, realizarea și încer­carea unei mașini de pre­lucrat prin impulsuri e­­lectrice (Electrobanat) etc. Și de astă­ dată sîntem nevoiți să­­ amintim că întreprinderile din județul nostru nu acordă atenția cuvenită și nu caută să valorifice îndeajuns po­tențialul științific care le poate sta la dispoziție Altfel nu se poate expli­ca cum, din totalul con­tractelor încheiate de catedrele facultății noas­tre numai circa 25 la sută sunt cu întreprinderi din județ O îmbunătă­țire a situației, din acest punct de vedere, s-a pro­dus doar la Electromo­tor și Electrobanat Se pune în mod firesc celor­lalte întreprinderi con­structoare de mașini din județ întrebarea : ele nu au nici o temă de cerce­tare ? Se știe că în toate întreprinderile se ridică cu stringență sarcina ca­lității produselor, a teh­nicității acestora, iar, dată cu creșterea tehni­c­cității, reducerea consu­mului de metal Consi­­dîerâm că toate aceste o­­biective au-și pot găsi împlinire fără o pregă­tire, fără un anumit stu­diu Legea privind activi­tatea de colaborar­e ști­ințifică stabilește norma­tive și­­ obligativitatea respectării angajamente­lor pe care le au părțile contractante Cu toate a­­cestea, se constată că deși este vorba de un contract, deci­ de un act juridic, nu Întotdeauna sunt respectate termenele și obligațiile prevăzute. Această deficiență apare în mod m­ai frecvent din partea beneficiarilor. în prezent, într-o asemenea situație se găsesc Elec­tromotor — Timișoara, Strungul — Arad șa Iată de ce consider că se impune necesitatea de a se trece cu mai mult curaj și mai multă în­credere la finalizarea cer­cetării științifice. Practi­ca a dovedit că e bine să se lucreze în perspectivă la pregătirea condițiilor superioare de realizare a produselor materiale Așa după cum se cere pros­pectarea pieței, este ne­cesară și informarea a­­supra realizărilor în cer­cetarea științifică, darea acelor teme altor­date să conducă la realizarea în condiții optime a calității și volumului pro­ducției. Privită din acest punct de vedere proble­ma, se poate aprecia că receptivitatea industriei din județul nostru pentru aplicarea practică a re­zultatelor cercetării este redusă. Față de această situa­ție, o parte din vină cred că revine și cadrelor di­dactice Deși s-a căutat să se popularizeze rezul­tatele obținute la cerce­tare, prin sesiuni de co­municări, la care au fost invitate cadre de specia­litate din producție, prin publicații de specialitate sau editarea caietelor se­lective, conținînd subiec­te ce interesează între­prinderile, totuși, in prea mică măsură, au fost ex­tinse și aplicate aceste rezultate. Am ajuns ast­fel la concluzia că nevoie și ne-am propus e să găsim și alte forme prin care cadrele didac­tice să-și aducă in mai mare măsură contribuția la aplicarea practică rezultatelor cercetării ști­i­ințifice Aceasta cu atît mai mult cu cit metoda, folosită destul de larg de întreprinderi de a solicita din partea oame­nilor de știință să rezol­ve unele probleme urgen­te, cu caracter mai mult de consultare, nu poate conduce la progres în procesul de produc­ție. Un pas înainte se poa­te face prin revederea atitudinii față de soluțiile novatoare ale cercetării științifice și orientarea ei spre domeniile prioritare. Este o cerință care im­plică o preocupare tot atît de mare ca și pen­tru stabilirea planului de producție Vom căuta ast­fel teren de lucru în ra­mura constructoare de mașini, unde se cere, poate mai mult ca ori­unde, îmbunătățirea cali­tății și tehnicității produ­selor noi sau chiar și a celor cu tradiție In ve­derea creșterii competiti­vității produselor, studi­ile vor fi axate pe creș­terea tehnicității mașini­lor din punct de vedere al formelor constructive și calității materialelor folosite Nu se va negli­ja, bineînțeles, necesita­tea reducerii greutății produsului și, implicit, a consumului de metal De mare atenție se vor bu­cura și studiile pentru aplicarea tehnologiilor noi, prin care să se asi­gure cerințele severe im­puse de condițiile de ca­litate, funcționare, dura­bilitate și economicitate Prof. Ing. Gheorghe Savi decanul Facultății de mecanică Timișoara Rodica Trandafir Matematici pentru Ingineri. Culegere de probleme Cartea constituie u­n material complementar ne­cesar celor ce vor sâ-și însușească temeinic ma­­tematicile moderne prin rezolvarea unui număr de probleme expuse în mod gradat și cu soluționările respective. Ca în fiecare an, promoția 1970 a Institutului politehnic a luat încrezătoare drumul produc­ției, al institutelor și laboratoa­relor de cercetare, dornică confirme bunele tradiții ale șco­lă­rii noastre superioare, încrederea ce i se acordă, hotărîtă să se a­­firme prntr-o deosebită pregă­tire profesională Acest început de toamnă îi găsește pe tinerii ingineri la primul cu locul de mun­că, contact ce are o influență covîrșitoare a­­supra întregii lor activități ulte­rioare, deoarece acum încep să se pună bazele indispensabilei re­lații : om — co­lectivitate­ , im­­­perios necesar ca acest pas ho­­tărîtor să fie sprijinit și îndru­mat așa cum se cuvine de către conducerile întreprinderilor instituțiilor, de către toți cei în­și­sărcinați să concure la o buna primire a noilor cadre de specia­litate In acest context, pentru a ve­dea în mod concret cum stau lucrurile cu absolvenții reparti­zați la Timișoara, am stat de vorba cu cîțiva proaspeți ingi­neri stagiari, pentru care anul 1970 a însemnat primul contact cu ceea ce vor face de acum înainte , am discutat cu oamenii ce se ocupă direct de integrarea în producție a noilor absolvenți. la O prima discuție am­ purtat-o Centrul teritorial de calcul. Directorul centrului, ing. Ion Mi­haescu ne-a mărturisit : Am­ pri­mit în rîndurile noastre noi co­legi, pe care din primul moment i-am introdus în specificul insti­tuției. Pentru a facilita încadra­rea lor în problematica centrului, s-au format grupe de studiu pe specialități, îndrumate de cei ce au fost la perfecționare în stră­inătate. Sîntem o instituție econo­mică și am căutat să dirijam ti­nerii ingineri spre obiectivul nr. 1 ! utilizarea calculatorului în inițierea practică, în folosirea limbajului pentru calculatorul ce trebuie să ne sosească în curînd. E drept, aici avem greutăți deoa­rece în facultate limbajul de programare folosit de absolvenți a fost ALGOLUL, iar la noi to­tul se programează în COBOL. Aș dori să co­­ichid subliniind pasiunea cu care tinerii noștri colegi studiază, interesul deosebit ce-l manifestă față de meseria aleasă“ Vorbind în continuare cu unii ingineri stagiari, am remarcat, din discuții, primirea călduroasă ce li s-a făcut, atenția manifes­tată de cei cu experiență față de toate problemele ce le au de Re­zolvat. Ing. Ionel Jianu și ing. Georgeta Jianu, absolvenți ai sec­ției de calculatoare electrice Facultății de electrotehnică, a ne-au declarat : „Lucrăm în pre­zent efectiv,­ sub conducerea ing. Tiberiu Wächter, la un proiect de analiză și programare intitu­lat : „Lansarea automată a ma­terialelor la Electromotor“ , mare parte a timpului o folosim o studiind. Despre colectiv nu pu­tem afirma decit că este admi­rabil“. La U.M.T. au fost repartizați anul acesta 72 absolvenți. Tuturor conducerea uzinei le-a făcut o primire călduroasă, arătîndu-le, din prima zi, întreaga perspec­tivă a activității lor, în uzină înconjurîndu-i cu deosebită soli­citudine. De buna încadrare inginerilor s-­a ocupat ing. Gheor­a­ghe Rădulescu, care ne-a mărtu­risit că are toată încrederea în ca­pacitățile și puterea de munca a noilor veniți [UNK] „Am fost repartizată încă de la început într-o secție a uzinei ce ține strict de specia­litatea mea“ a mărturisit­­ ing. Floare Chiripuș. „Sînt încadrată pe post de inginer tehnolog, ocu­­pîndu-mă cu principalele proble­me ale secției metale din cadrul turnătoriei­ neferoase Dacă-mi folosesc cele învățate în faculta­te ? Indiscutabil, cu toate că aici e nevoie de multă inițiativă și spirit practic“. Pe ing. Gheorghe Bohm, l-am găsit cu un caiet în mină, no­­tînd cîteva probe tehnologice la secția sculărie și prelucrări meca­nice. S-a încadrat în cadrul sec­ției, îi place foarte mult ceea ce face, cu toate că mai întîm­­pină greutăți. „La început parcă uitasem tot ce am învățat, mă bîlbîiam în fața unor nimicuri, dar toate au trecut...“. In cadrul Centrului de­ sudură și încercări la oboseală s-au luat măsuri optime pentru primirea noilor ingineri. Avînd în vedere specificul muncii de cercetare științifică, directorul adjunct al centrului, dr. ing. Mircea Rațiu, dr. ing. Mircea Hrețescu și ing. Clara Boarnă au prezentat de­taliat activitatea, problemele, greutățile și perspectivele Centru­lui. Fiecare inginer a fost re­partizat pe sectoare, încadrîn­­du-se în planul de contracte, lu­­crînd efectiv alături de condu­cătorii temei. Cîteva exemple sînt conclu­dente. Tînărul ing. Emeric Fringe sub îndrumarea cercetă­toarei ing. Clara Boarnă, lucrea­ză la o temă de maximă impor­tanță pentru Combinatul siderur­gic Galați: ,,Studiul comportării la sudare pentru diverse tipuri de oțeluri”. „Efectiv măsur cu aparate speciale, durități de o­­țeluri, verific îmbinările sudate, execut încercări de rezistență. Consider o inițiativă lăudabilă organizarea de către conducerea Centrului a unor cursuri ce ur­măresc ca toți tinerii angajați _________ să ajungă la un limbaj comun cu cercetătorii cu experiență“, ne-a mărturisit ing. E. Fringe. Pe inginerul — T­e­o­f­i­l Sttbu, proaspăt absol­vent al Facultă­ții de­­ mecanică, l-am găsit în fața unor tabele vo­luminoase examl- MMMaMa­nînd la durome­­tru probe pentru tema de cercetare stabilită în contractul încheiat cu Uzinele de vagoane Arad. „Sub directa și a­­tenta îndrumare a ing. David Popovici am început să lucrez efectiv. Avem de făcut sute de încercări, pe eprubete, de întoc­mit documentația. E o muncă pa­sionantă și vă mărturisesc mă atrage enorm“. Am încercat în mod succint, un tur de orizont prin unele în­treprinderi și instituții, cu sco­pul de a vedea tinerii ingineri, la noile locuri de muncă. Con­cluziile ce se desprind concură indiscutabil spre seriozitate, dă­ruire pentru meseria aleasă, core­late într-un mod fericit cu pri­miri exemplare din partea con­ducerilor în cauză. Convinși că începutul bun care s-a făcut va fi continuat, convinși că spiritul și tradiția școlii superioare româ­nești va avea în promoția de in­gineri 1970 un continuator demn și talentat, promitem să revenim pentru a vedea, sperăm­­, valoroa­sele succese ale maturizării, ale experienței acumulate. Ing. CORNELIU POPOVICI­Lor contact 1 PAS KOTĂR1T9R M DH ACTIVITATE PROFESIONALĂ integrarea în producție a tinerilor ingineri Eficiență ridicată Specialiștii de la uzina ,,Azur” au acordat problemelor transportului intern, mișcării și manipulării materialelor o a­­tenție deosebită, concretizată în întocmirea unor studii din ca­re unele au și fost aplicate. Se pot menționa astfel­­ organiza­rea transportului intern la sec­ția detergenți și paletizarea produselor Ferlan — Far Trial I mecanizarea transportu­­­lui acidului clorhidric la insta­lația de clorură cuproasâ, so­luție care asigură eliminarea unor munci manuale paralel cu o securitate deplină a manipu­­lării acestui acid. O altă preo­cupare a constituit-o analiza situației existente privind acti­vitatea de depozitare și recu­perarea ambalajelor, iar contai­­nerizarea secția lacuri produselor finite la contribuie la re­ducerea imobilizării fondurilor circulante aferente și la crește­rea productivității Eficiența studiilor rezultă și din volumul întocmite ridicat de economii de 5,5 milioane lei, atestînd importanța organizării producției pe baze științifice. La Facultatea de electrotehnică s-a amenajat un nou laborator. In imagine, panourile de comandă și protecție ale laboratorului „protec­ția prin relee“ Fără Îndoială că una din reali­zările cele mai semnificative și de răsunet ale secolului nostru este calculatorul numeric, fără de care nu ar fi fost posibilă crearea echi­pamentelor automate și ajungerea omului pe Lună Amploarea și rit­mul lucrărilor în domeniul tehni­cii calculatoarelor electronice pot fi comparate nu­­mai cu cele din do­meniul energiei a­­tomice și al tehni­cii reactive. Du­pă anul 1940 a­­pare calculatorul electronic. După cum in urmă cu 200 de ani apari­ția războiului de țesut a constituit prima mare revo­luție tehnică, apa­riția calculatorului electronic este con­siderată a doua mare revoluție teh­­ninmă......... . nică. Ca urmare a unui proces înde­lungat de acumulare, știința și­­ clinică din zil­lele noastre au atins un înalt grad de dezvoltare In­formațiile puse la dispoziție de di­versele ramuri de activitate sunt deosebit de prețioase și volumul lor continuă să crească Pe mă­sură ce întreprinderile se dezvol­tă, nu mai este posibil ca o mină de oameni, oricît de capabili ar fi, să poată asigura o supraveghere constantă a ev­enimentelor cotidie­ne, să dea decizii și să inițieze ac­țiuni, în momentul de față impu­­nîndu-se ca unealta cea m­a pre­țioasă in rezolvarea problemelor economico-industriale și în alte domenii „calculatorul electronic**. Calculatorul poate rezolva mai repede și mai economic decit omul toate problemele ce pot fi progra­mate, adică cele care sunt bine de­finite procedural și structural Di­ferențierea activității umane dato­rită calculatoarelor este evidentă astăzi și va deveni și mai preg­n­antă in viitor. Indiferent de am­ploarea activității economice, fap­tele și cifrele esențiale trebuie în­registrate și prelucrate Sistemul de prelucrare a datelor asigură obți­nerea de Informații rapid și corect întocmite, și permite conducerii să ia hotârîri sau chiar să obțină automat unele decizii de rutină Mașinile electronice de calcul sunt utilizate peste tot unde este necesar să se efectueze un volum de muncă intelectuală uniformă, cum ar fi problemele de gestiune economică și planificarea produc­ției. Am relatat unele considerații privind rolul și necesitatea intro­ducerii prelucrării automate a da­telor in activitatea unităților eco­nomice La întreprinderea „Elec­­trobanat“, preocupările în această direcție sunt mai amintită aplicarea vechi. Poate fi incă de acum doi ani a programării liniare la croirea tablelor, acțiunea realizată utilizînd calculatorul MECIPT II. Recent, în cadrul unor contracte cu Centrul teritorial de calcul Ti­mișoara, întreprinderea a trecut la lucrări pregătitoare, astfel ca să se poată folosi in timp util calcu­latorul cu care va fi dotat centrul. In curs de rezolvare sunt acum : lansarea materialelor și manope­rei, postcalculul, încărcarea utila­jelor și determinarea capacităților de producție, determinarea nece­sarului de materiale pe grupe de produse și pe fabrică, evidența sto­curilor întreprinderea a preconizat ca pină la sfîrșitul viitorului cincinal întregul volum de lucrări ce se pretează la automatizare să se e­­xecute de calculatoare electronice. Necesitatea acesteia o ilustrăm printr-un singur exemplu : în pre­zent la volumul de producție de o jumătate de miliard lei există cir­ca 14.000 poziții de materiale. La sfîrșitul cincinalului viitor, volu­mul producției va depăși cu mult un miliard de lei, evidența stocu­rilor, stabilirea necesarului de a­­provizionare și al­­uuKwuaniana­te lucrări nemai­putind fi făcute cu mijloace obișnuite. Mai mult, trebu­ie avut în vedere că sistemul de pla­nificare a produc­ției necesită proce­dee de calcul foar­te rapide. Efectua­rea manuală a a­­cestor calcule poate dura cîteva săptămini, făcînd imposibilă adapta­rea producției la minimmm modificările surve­nite la cerere. Pen­tru viitor, întreprinderea își propu­ne să abordeze studii legate de prognoză, care nu pot fi rezol­vate decit­ cu ajutorul calculato­rului. Ca un corolar al celor expuse, cadrele tehnice din întreprinderea „Electrobanat" au ajuns la convin­gerea că progresul, competitivita­tea produselor va fi de neconceput fără introducerea prelucrării auto­mate a datelor și, ca atare, utiliza­rea calculatorului electronic este o necesitate vitală. Ing. IOAN PATRAȘCOIU întreprinderea Electrobanat Timișoara Modernizări de calcul prin tehnica electronic Calculatorul - o necesitate pentru fiecare întreprindere Direcții în tematica de cercetare O dată cu începerea anului u­­niversitar s-a definitivat și pla­nul de cercetare științifică a cadrelor didactice și a tehnicie­nilor din cadrul Universității Timișoara, plan care cuprinde atît teme de cercetare funda­mentală cit și cercetare aplicati­vă. Cu acest prilej, din discuțiile purtate cu Octavian Birău, se­cretar de partid al Facultății de fizică, s-au desprins unele ca­racteristici privind profilul te­melor de cercetare a catedrei de mecanică. Avînd trei laboratoare : cris­tale, raze X și spectroscopie pla­nul cercetării fundamentale are indirect un caracter aplicativ, în sensul că s-au ales teme de strictă actualitate cum ar fi de exemplu : Metode în raze X, pentru studiul imperfecțiunii in rețeaua cristalină (topografia dislocațiilor prin raze X), cerce­tare care se efectuează de co­lectivul de sub conducerea to­varășului sector O­hirău. Cercetarea aplicativă cuprin­de teme privind : Creșterea de monocristaluri ionice și metali­ce (cercetare efectuată de tov. I. Nicoară). De subliniat că o partea aplicativă a cercetării : creșteri de monocristale grupa halogenilor constituie din o temă contractată cu Institutul de fizică București pentru lase­rele cu gaze. Lucrarea va asigura folosirea cristalelor ca model experimen­tal pentru studiul imperfecțiu­nilor rețelelor cristaline, per­­mițind în același timp creșterea monocristalelor de halogenuri dopate pentru electroni de ra­diație. Realizarea ei asigură e­­conomii de valută destinate achi­ziționării acestor cristale. Din discuții a rezultat de ase­menea existența unor lucrări științifice terminate, sau în curs de finalizare, care ar putea con­stitui teme pentru diverse con­tracte. Acestea sunt : Metode în raze X, pentru determinarea texturii la metale­­ Metode in raze X, pentru măsurarea ten­siunii interne la metale , pre­cum și Metode precise de mă­surare a parametrilor de rețea. CANTEMIR TULEA N

Next