Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)
1970-10-25 / nr. 8019
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr.8.019 Duminică, 25 octombrie 1970 , 6 pagini, 30 bani SĂ DISCUTĂM ACUM (1) DESPRE „CADENȚA ȘANTIERELOR IN TIMPUL IERNII Clădit pe programul de investiții elaborat de Congresul al X - lea al partidului, planul pe 1971 se caracterizează in județul Timiș prin intrarea în funcțiune, desfășurarea din plin sau începerea lucrărilor la unele din cele mai importante obiective ale construcțiilor de mașini, chimiei, energeticii și industriei ușoare, ca și ale altor ramuri. In lumina acestor sarcini, așa cum s-a arătat la plenara din iunie 1970 a Comitetului județean de partid, ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A PREVEDERILOR PLANULUI DE INVESTIȚIE RESPECTAREA CU STRICTEȚE A TERMENELOR STABILITE DE DARE IN EXPLOATARE A NOILOR CAPACITAȚI TREBUIE SA CONSTITUIE OBIECTIVE ESENȚIALE PENTRU ÎNTREPRINDERILE BENEFICIARE DE INVESTIȚII, PROIECTANȚI ȘI CONSTRUCTORI. Lucrătorii șantierelor Au posibilități reale să îndeplinească în mod exemplar acest deziderat ! Este un adevăr atestat, intre altele, de faptul că prin ridicarea perseverentă a gradului de industrializare a construcțiilor, derea mecanizării și perfecționarea pe extindaze științifice a metodelor de lucru, munca pe șantiere a căpătat un caracter continuu. Continuitatea și ritmicitatea in construcții presupun însă o temeinică pregătire a lucrărilor pentru perioadă de iarnă cînd condițiile climaterice sunt aspre. De aceea, terminarea pregătirii frontului de lucru pentru anotimpul friguros, prin asigurarea tuturor premiselor necesare — proiecte, materiale, lucrări edilitare definitive. Închiderea spațiilor de lucru — in scopul folosirii întregii capacități de execuție a șantierelor, constituie In momentul de față o sarcină urgentă de mare importanță. Ca urmare — deși în „calendarul” constructorilor începutul activității pe timp friguros este Însemnat la 15 noiembrie — am pornit Investigațiile mai din vreme, o dată cu pregătirile ce trebuie făcute. Dezbaterea organizată de ziarul nostru a urmărit să fixeze coordonatele actualelor prerogative, măsura în care acestea sunt sau nu îndestulătoare să-i pună pe constructori la adăpost de „vremea rea". Iată, la început, punctul de vedere exprimat de tovarășul Nicolae Popescu, directorul sucursalei județene Timiș a Băncii de Investiții, ca răspuns la Întrebarea adresată de ziarul nostru. S-au creat condiții pentru realizarea ritmică a planui de investiții pe 1971 ? Cerințele programului de Investiții impun Măsuri energice, operativitate Nicolae Popescu directorul sucursalei județene Timiș a Băncii de Investiții Planul de investiții pe 1971 prezintă, față de volumul construcțiilor executate în județ în acest an, o creștere de circa 20 la sută. Ca urmare, economia timișeană va cunoaște o continuă dezvoltare, prin executarea și punerea în funcțiune, In anul viitor a unor importante capacități industriale și obiective social-culturale, între care : dezvoltarea întreprinderilor U.M.T. Electrobanat, Tehnometal, Azur, U.T.T., Fabrica de încălțăminte Jimbolia, Fabrica de calapoade Lugoj, Teba, I.T.L., Mondial Lugoj, construirea de noi întreprinderi și secții, Fabrica de aparate de măsură și contori, Fabrica de matrițe, întreprinderea de prefabricate, Unitatea pentru construcții de vagoane și baza mixtă pentru exploatarea tramvaielor, Fabrica de materiale de zidărie din Chizătău, Spitalul cu 500 de paturi și altele. Firesc, pregătirea pentru realizarea în condiții mai bune a sarcinilor pe anul 1971, depinde in bună măsură de modul de Îndeplinire a planului pe acest an. Or, rezultatele obținute în primele 9 luni — 66,7 la total și 72,2 la sută la construcții-montaj — nu sînt pe deplin satisfăcătoare, ceea ce trebuie să dea de gîndit factorilor răspunzători din sectorul investițiilor. Astfel, la unele capacități nu au fost respectate termenele de intrare în funcțiune, iar la altele, planificate în trimestrul IV a.c., se inregistrează mari rămîneri în Urmă, ceea ce face ca realizarea acestora să fie incertă. Așa este situația la Secția suveiir de la Ambalajul metalic, Secția chimicale de la Victoria, dezvoltarea și reutilarea filaturii la Teba și Industria textilă Lugoj, cantina U.M.T. etc. Cu aceste precizări voi sublinia faptul că, un factor de seamă, în stare să reflecte procupările beneficiarilor și constructorilor pentru pregătirea planului pe anul viitor, îl constituie asigurarea condițiilor de execuție pe timp friguros. Din acest punct de vedere se constată o îmbunătățire remarcabilă față de anii precedenți ; totuși, continuă să se mai înregistreze și cazuri cînd, la unele lucrări, a căror construcție continuă și în anul viitor, realizările și pregătirea condițiilor de execuție normală pe timpul iernii nu sunt deloc mulțumitoare ! Este cazul obiectivelor de la întreprinderea Dermatina, secția „finisaj“ la Industria textilă Lugoj, modernizarea și permanentizarea producției de cărămizi la Mondial Lugoj, modernizarea uzinei Tehnometal, secția de țigle presate la unitatea B de la fabrica „Ceramica” Jimbolia. In perspectivă, îndeplinirea planului de investiții pe acest an și punerea in funcțiune a tuturor capacităților prevăzute este condiționată de eliminarea deficiențelor din activitatea constructorilor și beneficiarilor. In principal, măre(Continuare în pag. a IV-a) Prima ediție a Tirgului Internațional București s-a încheiat Sîmbătă seara s-a încheiat prima ediție a Tirgului internațional București, la care au luat parte 27 state cu pavilioane oficiale, precum și 82 firme cu standuri individuale. Timp de aproape două săptămîni, tîrgul a fost vizitat de peste 600.000 de persoane. Prin profilul său tehnic — imprimat de marea varietate de mașini-unelte, produse electronice și electrotehnice, echipamente pentru producția transportului și (Continuare în pag. a II-a) Asigurarea documentației, condiție obligatorie pentru respectarea termenelor de execuție Investigațiile Întreprinse la cele mai importante șantiere de construcții și unități beneficiare confirmă pe deplin autenticitatea acestei situații „la zi“ Întocmită de Sucursala județeană a Băncii de Investiții. Iată, de altfel, principalele constatări. Judecind după cifrele globale, acoperirea in proporție de S0 la sută, în medie, și de 70 la sută in cazurile cele mai bune, a valorii documentației ce trebuia predată constructorilor, nu ar mai justifica comentarii. Cu atit mai mult cu cit, operînd comparații cu perioadele precedente, saltul apare chiar remarcabil. O asemenea idee ținea cu tot dinadinsul să ne-o acrediteze unii beneficiari „fruntași“ din acest punct de vedere. In realitate insă, ACOPERIREA CU DOCUMENTAȚIE nu este făcută la nivelul fiecărei poziții din graficele de eșalonare ale predărilor, devansările înregistrate înlocuind pe total, grație exprimării valorice, restanțele existente. In aceste condiții, fără a minimaliza efortul unor beneficiari de investiții pentru asigurarea documentației — U.M.T., Fabrica de aparate de măsură și conturi. Direcția regională de drumuri și poduri, Dermatina, I.T.T., uzina 6 Martie ș.a. — nu le putem acorda scăzâminte numai pentru faptul că față de perioade anterioaare lucrurile stau mai bine. Comparația trebuie făcută cu gradul de indeplinire a sarcinilor curente, stabilite de Comitetul județean de partid, nicidecum cu niște etape depășite, atit cronologic cit și calitativ . Din acest punct de vedere, realitatea șantierelor citate denotă destul de multe „absențe“, asupra cărora vom reveni pe parcursul articolului. Ce să spunem însă despre șantierele întreprinderilor Tehnometal, Azur, Ceramica Jimbolia, Electrobanat, Electromotor, Solventul și I.P.T.C. Sinnicolaul Mare unde beneficiarii ți forurile lor tutelare continuă să fie tributare zicalei despre cei care „iți fură singuri căciula“, deoarece, nepredînd decit o mică parte sau nimic din documentație, periclitează de fapt termenul de punere in funcțiune a obiectivelor respective. Consecințele nefaste se răsfrîng asupra constructorilor încă de pe acum. Pe scurt, ei sunt handicapați de posibilitatea stabilirii și contractării necesarului de materiale pentru anul 1971. Ne vom referi la această privință, doar la principalele două antreprize timișene. Trustul de construcții Timișoara (T.C.T.) nu a primit până la ora actuală nici o cotă din materialele care urmează a fi aprovizionate de la Ministerul Materialelor de Construcții, Ministerul Construcțiilor de Mașini și Ministerul Petrolului, iar Întreprinderea de construcții-montaj Timișoara (I.C.M.T ), deși a lansat comenzi tuturor beneficiarilor, nu a reușit să contracteze și să fixeze termenele de livrare Oprindu-ne la unul din beneficiarii acestei antreprize, vom arăta că uzina Tehnometal a definitivat amplasamentul noului ei spațiu industrial abia la 1 octombrie, fără să predea nici pînă acum proiectele de execuție — deși toate aceste obligații trebuiau achitate, conform angajamentului, nica din luna august ! „Deși am luat legătură cu toți beneficiarii și proiectanții, aceștia nu au respectat prevederile H.C.M. 900 privitoare la predarea documentației, ne-a spus ing. L. MARCUS, directorul I.C.M.T. Cunoscînd această situație, la ședința de colegiu a M care a avut Raid-anchetă realizat de MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a IV.a) INNCHEIEREA SESIUNII JUBILIARE A O.H.U. Președintele Nicolae Ceaușescu a luat parte la ședința festivă NEW YORK 24. De la trimișii speciali j Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existență a Organizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfășurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octombrie, sub deviza „pace, justiție, progres“. La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Cornelia Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, precum și alte personalități ale vieții politice internaționale prezente la New York cu ocazia jubileului Națiunilor Unite. Deschizîrnd ședința, Edward Hambro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării și aprobării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat in continuare aceste documente . Declarația solemnă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acționa pentru sporirea rolului și eficacității organizației, în scopul de a deveni un instrument eficace in întărirea securității internaționale și promovarea progresului tuturor popoarelor; Declarația privind strategia și metodele dezvoltării și lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971-1980); Declarația cu privire la principiile relațiilor prietenești și cooperarea intre state, un program de acțiune, sub forma unui document al O.M.., conținînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cît mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședinței festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geografice ale globului. Au rostit scurte alocuțiuni Okoi Arikpo, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, banga Kittibaborn, ministrul afacerilor externe al Tailandei, Stefan Jedrychowski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Canadei la Națiunile Unite. Evocînd activitatea Organizației Națiunilor Unite în cei 25 de ani, aspirațiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii și cooperării, rolul pe care acest for internațional îl poate juca in dezvoltarea unor relații normale între state, bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au exprimat un larg consens în ce privește sporirea în anii următori a eficacității O.N.U. Astfel, Stefan Jedrychowski a arătat, între altele, că este de primă importanță realizarea universalității Organizației Națiunilor Unite și, în acest sens, restabilirea drepturilor legitime la O.N.U. ale R. P. Chineze și admiterea ambelor state germane. El a relevat, de asemenea, că e necesar ca relațiile dintre state să se bazeze pe principiul independenței și suveranității naționale, sumei și avantajului reciproc. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, U Thant, a pronunțat apoi în fața Adunării Generale o declarație în care a făcut, la început, bilanțul activității desfășurate pînă acum de O.N.U. „Noi știm cu toții ceea ce Organizația Națiunilor Unite a realizat și ceea ce ea n-a știut să înfăptuiască“, a spus U Thant. Vorbitorul a relevat că există numeroase probleme acute ce preocupă de multă vreme omenirea și cărora acest for internațional trebuie să le găsească o soluționare, îndeplinindu-și astfel misiunea încredințată de popoare și înscrisă, în urmă cu 25 de ani, în Carta Națiunilor Unite. El a apelat la statele membre să-și întărească eforturile pentru ca Organizația Națiunilor Unite să devină un instrument eficace de rezolvare problemelor urgente ce confruntă a lumea contemporană. „Cursa înarmărilor, cu riscurile sale de neiertat și cu cele 200 de miliarde de dolari cu costă ea în fiecare an — a declarat U Thant — constituie un coșmar în comparație cu alte consecințe ale rapidității progresului științific și tehnic“, Direcția generală în care noi trebuie să ac(Continuare in pag. a V-a) Prin aplicarea unui complex de lucrări agrotehnice, la Ferma pomicolă nr. 14 din Bencecu de Sus, aparținînd I.A.S. Giarmata — fermă condusă de ing. Nicolae Pop — recolta de mere în această toamnă va întrece simțitor cantitatea planificată de 120 de tone. UN SECOL ÎN SLUJBA INSTRUCȚIEI ȘI EDUCAȚIEI Oricare dintre noi ar fi pus în situația să încerce o sinteză a activității desfășurate de instituție în răstimpul unui veac o s-ar simți copleșit, pentru că e dificil să cuprinzi în câteva cuvinte un an, un deceniu, darămite 100 de ani. Închizi ochii și încerci „să vezi“ cu mintea istoria acestor pămînturi ale patriei. Intr-un asemenea conglomerat de fapte și întimplari peste care s-a cernut colbul vremii, gîndul că în anul una mie opt sute șaptezeci s-au pus bazele unui focar de învățămînt, care înfruntind vicisitudinile vremii, avea să dăinuiască, semn al înțelepciunii și puterii omului, pînă în deceniul 7 al secolului al XX-lea, se împlinește emoționant, cu venerație și dragoste pentru cei care au „slobozit" în fiecare an o nouă generație de știutori de carte, de propagatori ai făcliei științei și adevărului. Să lăsăm însă ca crugul vremii să se rotească pentru citeva momente spre începuturi. Anul 1812. Consiliul comunal al orașului Timișoara înaintează Locotenentei provinciale o petiție prin care cere înființarea unei școli superioare reale. Cererea este aprobata fără a se acorda un sprijin material oficial. Dimpotrivă, se dispune ca întreținerea acestei școli să cadă in seama orașului. Evenimentele istorice au împiedicat realizarea acestui vis al timișorenilor. Abia in 1870, pe baza contractului încheiat Intre Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice și municipalitate, se trece la înființarea Școlii superioare reale și o dată cu ea a unui curs pregătitor și a unei școli de meserii. Din toamna acestui an debutează cursurile pentru clasele I și IV. începutul este mai mult decât edificator pentru condițiile materiale derizorii cu care s-a pornit la drum. Trei profesori și un director îi învățau carte pe cei 116 elevi cîți s-au înscris la acea dată. Anii care au venit au însemnat și o peregrinare a elevilor școlii și profesorilor ei dintr-un local în altul. Intre 1870—1878 școala funcționează în clădirea Spitalului orășenesc de adulți. Doi ani mai tirziu se construiește un local propriu pe intravilanul vechiului teatru comunal, fosta primărie sârbească și actuala clădire din str. Gheorghe Lazăr nr. 2. Ce discipline erau predate elevilor realiști din acești ani ? Se accentuau in mod deosebit cunoștințele de geometrie analitică, fizică, chimie, științele naturale și desen. Pentru o mai bună inițiere a elevilor în tainele diferitelor meserii practice s-au făcut vizite la diferite întreprinderi și mine din Banat. După unirea Transilvaniei și Banatului cu România, școala se transformă în Liceul german de stat avînd 323 elevi ordinari și 75 particulari. De la această dată limba de predare este germana, menținîndu-se doar o secție maghiară. Din 1941 pînă în 1944 a funcționat aici Liceul german și o preparandie, ambele de fete. O dată cu marile prefaceri ce au loc în întreaga țară, Liceul nr. 2 (Școala medie nr. 2), cum i s-a spus pină cînd prin Decretul Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România i s-a acordat numele poetului Nikolaus Lenau, născut pe meleagurile timișene, a cunoscut adevărata sa înflorire. Numărul elevilor crește necontenit ajungînd astăzi la 1.626 la cursurile de zi și SCO la fără frecvență, pentru clasele V-VIII, cuprinzînd un întreg ciclu de învățământ de la clasa I pînă la clasa a XII-a. La un internat cu 100 de locuri, o cantină cu S00, un laborator de fizică și chimie dotate cu aparatura necesară, o sală de gimnastică, un muzeu de științe naturale, o bibliotecă cu aproximativ 16.000 de volume, trebuie să adăugăm strădania neîntreruptă, pasiunea și talentul cu care muncesc într-o deplină 1. MARIN ÁLMÁJÁN (Continuare in pag. a V-a) Liceul „Nicolaus Lenau" la 100 de ani de la înființare Unghiuri diferite de privire a obligațiilor contractuale ® Oi plimbate pe ruta Cadăr-Reșița și retur 88 „Situații neprevăzute" la Nițchidorf Cu toate că în acest an condițiile naturale au influențat negativ producțiile agricole, în acele unități în care s-au depus eforturi stăruitoare pentru buna întreținere a culturilor, pentru strînsul la vreme al tuturor resurselor de nutrețuri, pagubele au putut fi mult diminuate. Producțiile abundente de fînuri și de alte plante, acolo unde au fost strinse cu grijă și bine depozitate, permit ca, printr-o furajare rațională a animalelor, planul de lapte și carne să poată fi nu numai realizat ci și depășit. La cooperativa din zadăr, bunăoară, s-au adunat peste 600 tone de fînuri naturale și cultivate, ceea ce asigură o iernare corespunzătoare a întregului efectiv de ovine și taurine. Preocuparea asiduă a consiliului de conducere al cooperativei și a organizației de partid față de ridicarea eficienței economice a zootehniei este viu ilustrată acum prin felul în care se îndeplinesc obligațiile asumate prin contract. Astfel, din cei 60 de tăurași contractați 47 au și fost livrați, iar un stoc se mai află ceilalți 13’, la bovinele adulte s-au livrat 6.200 kg carne față de 7.000 contractate pe întregul an — la această categorii planul putind să fie simțitor depășit. Și la carnea de porc s-au livrat 13 tone în îngrășătorie din 15 prevăzute — existînd acum și restul de 25 de porci. — La carnea de ovine ne-am propus livrarea a 150 de capete adulte la o greutate totală de 5 tone. Deși am expediat pînă acum 105 capete, în ziua de 22 octombrie un transport cu 40 de oi trimis* la Reșița ne-a fost returnat. Plimbarea inutilă — la propunerea delegatului Industriei cărnii — cu animalele de la Cadăr la Deta și apoi Reșița și retur a dus la pierderea a 10 oi. Cum noi am respectat indicațiile de a le duce la Reșița, nu știm acum cine o să suporte paguba — ne-a declarat tovarășul Pavel Popovici, președintele cooperativei. Nu numai la carne ci și la lapte și lună, cooperatorii din zadăr au ținut să-și îndeplinească exemplar obligațiile contractuale. Astfel, din 5.700 kg telemea de oaie s-au livrat 4.953, existînd condiții de realizare integrală a cantității prevăzute. A fost îndeplinit și planul valoric de livrare a lînii, iar acum se depun eforturi și pentru recuperarea restanței la livrarea laptelui de vacă unde, din pricina inundării pășunii, nu s-a putut obține cantitatea dorită. Ne-au rămas în cultură și 180 de hectare de porumb din care am recoltat știuleții de pe 155 hectare. Producția bună ne permite să livrăm bazei de recepție nu numai 55 de tone cit ne-am prevăzut pentru plata muncilor S.M.A. ci 64 de tone — a ținut să ne informeze tovarășul Laurențiu Pop, inginerul șef al cooperativei. După cum se poate vedea la Cadăr întreaga atenție a fost și este concentrată atit înspre obținerea unor rezultate economice mai bune, prin adîncirea profilării pe creșterea taurinelor pentru carne și a ovinelor, cît și înspre îndeplinirea ritmică și integrală a obligațiilor contractuale. Invers se R. BURZ (Continuare In pag. a ll-a) INPAG. A III-A Cercetare - producție Roadele studiilor — pe drumul cel mai scurt în practică