Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)

1970-10-25 / nr. 8019

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr.8.019 Duminică, 25 octombrie 1970 , 6 pagini, 30 bani SĂ DISCUTĂM ACUM (1) DESPRE „CADENȚA ȘANTIERELOR IN TIMPUL IERNII Clădit pe programul de investiții elaborat de Congresul al X - lea al partidului, planul pe 1971 se caracterizează in județul Timiș prin intrarea în funcțiune, desfășurarea din plin sau începe­rea lucrărilor la unele din cele mai importante obiective ale construcțiilor de mașini, chimiei, energeticii și industriei ușoare, ca și ale altor ramuri. In lumina acestor sarcini, așa cum s-a arătat la plenara din iunie 1970 a Comitetu­­lui județean de partid, ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A PREVEDERILOR PLANU­LUI DE INVESTIȚIE RESPECTAREA CU STRICTEȚE A TERMENELOR STABILITE DE DARE IN EXPLOATARE A NOILOR CA­­PACITAȚI TREBUIE SA CONSTITUIE O­­BIECTIVE ESENȚIALE PENTRU ÎNTREPRIN­DERILE BENEFICIARE DE INVESTIȚII, PROIECTANȚI ȘI CONSTRUCTORI. Lucrătorii șantierelor Au posibilități reale să îndeplinească în mod exemplar acest dezi­derat ! Este un adevăr atestat, intre altele, de faptul că prin ridicarea perseverentă a gradu­lui de industrializare a construcțiilor, derea mecanizării și perfecționarea pe extin­daze științifice a metodelor de lucru, munca pe șan­tiere a căpătat un caracter continuu. Continui­tatea și ritmicitatea in construcții presupun însă o temeinică pregătire a lucrărilor pentru perioadă de iarnă cînd condițiile climateri­ce sunt aspre. De aceea, terminarea pregătirii frontului de lucru pentru anotimpul friguros, prin asigurarea tuturor premiselor necesare — proiecte, materiale, lucrări edilitare defini­tive. Închiderea spațiilor de lucru — in scopul folosirii întregii capacități de execuție a șan­tierelor, constituie In momentul de față o sar­cină urgentă de mare importanță. Ca urmare — deși în „calendarul” construc­torilor începutul activității pe timp friguros este Însemnat la 15 noiembrie — am pornit In­vestigațiile mai din vreme, o dată cu pregăti­rile ce trebuie făcute. Dezbaterea organizată de ziarul nostru a urmărit să fixeze coordona­tele actualelor prerogative, măsura în care acestea sunt sau nu îndestulătoare să-i pună pe constructori la adăpost de „vremea rea". Iată, la început, punctul de vedere exprimat de tovarășul Nicolae Popescu, directorul su­cursalei județene Timiș a Băncii de Investiții, ca răspuns la Întrebarea adresată de ziarul nostru. S-au creat condiții pentru realizarea ritmică a plan­ui de investiții pe 1971 ? Cerințele programului de Investiții impun Măsuri energice, operativitate Nicolae Popescu directorul sucursalei județene Timiș a Băncii de Investiții Planul de investiții pe 1971 pre­­zintă, față de volumul construcți­ilor executate în județ în acest an, o creștere de circa 20 la sută. Ca urmare, economia timișeană va cu­noaște o continuă dezvoltare, prin executarea și punerea în funcțiune, In anul viitor a unor importante capacități industriale și obiective social-culturale, între care : dez­voltarea întreprinderilor U.M.T. Electrobanat, Tehnometal, Azur, U.T.T., Fabrica de încălțăminte Jimbolia, Fabrica de calapoade Lu­goj, Te­ba, I.T.L., Mondial Lugoj, construirea de noi întreprinderi și secții, Fabrica de aparate de mă­sură și contori, Fabrica de matrițe, întreprinderea de prefabricate, U­­nitatea pentru construcții de va­goane și baza mixtă pentru exploa­tarea tramvaielor, Fabrica de ma­teriale de zidărie din Chizătău, Spi­talul cu 500 de paturi și altele. Firesc, pregătirea pentru reali­zarea în condiții mai bune a sar­cinilor pe anul 1971, depinde in bună măsură de modul de Îndepli­nire a planului pe acest an. Or, re­zultatele obținute în primele 9 luni — 66,7 la total și 72,2 la sută la construcții-montaj — nu sînt pe deplin satisfăcătoare, ceea ce tre­buie să dea de gîndit factorilor răs­punzători din sectorul investițiilor. Astfel, la unele capacități nu au fost respectate termenele de intra­re în funcțiune, iar la altele, pla­nificate în trimestrul IV a.c., se inregistrează mari rămîneri în Ur­mă, ceea ce face ca realizarea a­­cestora să fie incertă. Așa este si­tuația la Secția suveiir de la Am­balajul metalic, Secția chimicale de la Victoria, dezvoltarea și reutila­­rea filaturii la Teba și Industria textilă Lugoj, cantina U.M.T. etc. Cu aceste precizări voi sublinia faptul că, un factor de seamă, în stare să reflecte procupările bene­ficiarilor și constructorilor pentru pregătirea planului pe anul viitor, îl constituie asigurarea condițiilor de execuție pe timp friguros. Din acest punct de vedere se constată o îmbunătățire remarcabilă față de anii precedenți ; totuși, continuă să se mai înregistreze și cazuri cînd, la unele lucrări, a căror construc­ție continuă și în anul viitor, rea­lizările și pregătirea condițiilor de execuție normală pe timpul iernii nu sunt deloc mulțumitoare ! Este cazul obiectivelor de la întreprin­derea Dermatina, secția „finisaj“ la Industria textilă Lugoj, moderniza­rea și permanentizarea producției de cărămizi la Mondial L­ugoj, mo­dernizarea uzinei Tehnometal, sec­ția de țigle presate la unitatea B de la fabrica „Ceramica” Jimbolia. In perspectivă, îndeplinirea pla­nului de investiții pe acest an și punerea in funcțiune a tuturor ca­pacităților prevăzute este condițio­nată de eliminarea deficiențelor din activitatea constructorilor și beneficiarilor. In principal, mă­re­(Continuare în pag. a IV-a) Prima ediție a Tirgului Internațional București s-a încheiat Sîmbătă seara s-a încheiat pri­ma ediție a Tirgului interna­țio­­nal București, la care au luat parte 27 state cu pavilioane ofi­ciale, precum și 82 firme cu stan­duri individuale. Timp de aproa­pe două săptămîni, tîrgul a fost vizitat de peste 600.000 de per­­soane. Prin profilul său tehnic — im­primat de marea varietate de mașini-unelte, produse electronice și electrotehnice, echipamente pentru producția transportului și (Continuare în pag. a II-a) Asigurarea documentației, condiție obligatorie pentru respectarea termenelor de execuție Investigațiile Întreprinse la cele mai importante șantiere de con­strucții și unități beneficiare con­firmă pe deplin autenticitatea a­­cestei situații „la zi“ Întocmită de Sucursala județeană a Băncii de Investiții. Iată, de altfel, princi­­palele constatări. Judecind după cifrele globale, acoperirea in proporție de S0 la sută, în medie, și de 70 la sută in cazurile­ cele mai bune, a valorii documentației ce trebuia predată constructorilor, nu ar mai justifi­ca comentarii. Cu atit mai mult cu cit, operînd comparații cu pe­rioadele precedente, saltul apare chiar remarcabil. O asemenea idee ținea cu tot dinadinsul să ne-o a­­crediteze unii beneficiari „frun­tași“ din acest punct de vedere. In realitate insă, ACOPERIREA CU DOCUMENTAȚIE nu este făcută la nivelul fiecărei poziții din gra­ficele de eșalonare ale predărilor, devansările înregistrate înlocuind pe total, grație exprimării valorice, restanțele existente. In aceste con­diții, fără a minimaliza efortul unor beneficiari de investiții pen­tru asigurarea documentației — U.M.T., Fabrica de aparate de mă­sură și conturi. Direcția regională de drumuri și poduri, Dermatina, I.T.T., uzina 6 Martie ș.a. — nu le putem acorda scăzâminte numai pentru faptul că față de perioade anterioaare lucrurile stau mai bine. Comparația trebuie făcută cu gra­dul de indeplinire a sarcinilor cu­rente, stabilite de Comitetul ju­dețean de partid, nicidecum cu niște etape depășite, atit cronolo­gic cit și calitativ . Din acest punct de vedere, realitatea șantierelor citate denotă destul de multe „ab­­sențe“, asupra cărora vom reveni pe parcursul articolului. Ce să spu­nem însă despre șantierele între­prinderilor Tehnometal, Azur, Ce­ramica Jimbolia, Electrobanat, E­­lectromotor, Solventul și I.P.T.C. Sinnicolaul Mare unde beneficiarii ți forurile lor tutelare continuă să fie tributare zicalei despre cei care „iți fură singuri căciula“, de­­oarece, nepredînd decit o mică parte sau nimic din documentație, periclitează de fapt termenul de punere in funcțiune a obiectivelor respective. Consecințele nefaste se răsfrîng asupra constructorilor în­că de pe acum. Pe scurt, ei sunt handicapați de posibilitatea stabi­lirii și contractării necesarului de materiale pentru anul 1971. Ne vom referi la această privință, doar la principalele două antreprize timi­­șene. Trustul de construcții Timișoa­ra (T.C.T.) nu a primit până la ora actuală nici o cotă din ma­terialele care urmează a fi apro­vizionate de la Ministerul Mate­rialelor de Construcții, Ministerul Construcțiilor de Mașini și Minis­terul Petrolului, iar Întreprinde­rea de construcții-montaj Timi­șoara (I.C.M.T ), deși a lansat co­menzi tuturor beneficiarilor, nu a reușit să contracteze și să fixeze termenele de livrare Oprindu-ne la unul din beneficiarii acestei an­treprize, vom arăta că uzina Teh­­nometal a definitivat amplasamen­tul noului ei spațiu industrial abia la 1 octombrie, fără să pre­dea nici pînă acum proiectele de execuție — deși toate aceste obli­gații trebuiau achitate, conform angajamentului, nica din luna au­gust ! „Deși am luat legătură cu toți beneficiarii și proiectanții, a­­ceștia nu au respe­ctat prevederile H.C.M. 900 privitoare la predarea documentației, ne-a spus ing. L. MARCUS, directorul I.C.M.T. Cu­­nosc­înd această situație, la ședința de colegiu a M care a avut Raid-anchetă realizat de MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a IV.a) INNCHEIEREA SESIUNII JUBILIARE A O.H.U. Președintele Nicolae Ceaușescu a luat parte la ședința festivă NEW YORK 24.­­ De la trimișii speciali j Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existență a Orga­nizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfășurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octombrie, sub de­viza „pace, justiție, progres“. La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consi­liului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Cornelia Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Gheor­­ghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, precum și alte personalități ale vieții politice in­ternaționale prezente la New York cu ocazia jubileului Națiunilor Unite. Deschizîrnd ședința, Edward Ham­­bro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse e­­xaminării și aprobării sesiunii ju­biliare. Adunarea Generală a apro­bat in continuare aceste docu­mente . Declarația solemnă de rea­firmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acționa pentru sporirea rolului și eficacității organizației, în scopul de a deveni un instrument eficace in întărirea securității internațio­nale și promovarea progresului tu­turor popoarelor; Declarația pri­vind strategia și metodele dez­voltării și lansarea celui de-al doi­lea Deceniu al O.N.U. pentru dez­voltare (1971-1980); Declarația cu privire la principiile relațiilor prie­tenești și cooperarea intre state, un program de acțiune, sub forma unui document al O.M­.., conți­­nînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cît mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședinței fes­tive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geogra­fice ale globului. Au rostit scurte alocuțiuni Okoi Arikpo, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, ban­ga Kittibab­orn, ministrul aface­rilor externe al Tailandei, Stefan Jedrychowski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor ex­terne al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Ca­nadei la Națiunile Unite. Evocînd activitatea Organizației Națiunilor Unite în cei 25 de ani, aspirațiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii și cooperării, rolul pe care acest for internațional îl poate juca in dezvoltarea unor relații normale între state, bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au exprimat un larg consens în ce privește sporirea în anii următori a eficacității O.N.U. Astfel, Stefan Jedrychowski a arătat, între al­tele, că este de primă importanță realizarea universalității Organi­zației Națiunilor Unite și, în acest sens, restabilirea drepturilor legi­time la O.N.U. ale R. P. Chineze și admiterea ambelor state ger­mane. El a relevat, de asemenea, că e necesar ca relațiile dintre state să se bazeze pe principiul independenței și suveranității na­ționale, su­mei și avantajului reci­­proc. Secretarul general al Organiza­ției Națiunilor Unite, U Thant, a pronunțat apoi în fața Adunării Generale o declarație în care a făcut, la început, bilanțul activi­tății desfășurate pînă acum de O.N.U. „Noi știm cu toții ceea ce Organizația Națiunilor Unite a rea­lizat și ceea ce ea n-a știut să înfăptuiască“, a spus U Thant. Vorbitorul a relevat că există nu­meroase probleme acute ce preo­cupă de multă vreme omenirea și cărora acest for internațional tre­buie să le găsească o soluționare, îndeplinindu-și astfel misiunea în­credințată de popoare și înscrisă, în urmă cu 25 de ani, în Carta Națiunilor Unite. El a apelat la statele membre să-și întărească eforturile pentru ca Organizația Națiunilor Unite să devină un in­strument eficace de rezolvare problemelor urgente ce confruntă a lumea contemporană. „Cursa înar­mărilor, cu riscurile sale de neier­tat și cu cele 200 de miliarde de dolari cu­ costă ea în fiecare an — a declarat U Thant — constituie un coșmar în comparație cu alte con­secințe ale rapidității progresului științific și tehnic“, Direcția ge­nerală în care noi trebuie să ac­(Continuare in pag. a V­-a) Prin aplicarea unui complex de lucrări agrotehnice, la Ferma po­micolă nr. 14 din Bencecu de Sus, aparținînd I.A.S. Giarmata — fer­mă condusă de ing. Nicolae Pop — recolta de mere în această toamnă va întrece simțitor canti­tatea planificată de 120 de tone. UN SECOL ÎN SLUJBA INSTRUCȚIEI ȘI EDUCAȚIEI Oricare dintre noi ar fi pus în situația să încerce o sinteză a activității desfășurate de instituție în răstimpul unui veac o s-ar simți copleșit, pentru că e dificil să cuprinzi în câteva cu­vinte un an, un deceniu, dară­mite­ 100 de ani. Închizi ochii și încerci „să vezi“ cu mintea isto­ria acestor pămînturi ale patriei. Intr-un asemenea conglomerat de fapte și întimplari peste care s-a cernut colbul vremii, gîndul că în anul una mie opt sute șapte­zeci s-au pus bazele unui focar de învățămînt, care înfruntind vicisitudinile vremii, avea să dăi­nuiască, semn al înțelepciunii și puterii omului, pînă în deceniul 7 al secolului al XX-lea, se îm­plinește emoționant, cu venerație și dragoste pentru cei care au „slobozit" în fiecare an o nouă generație de știutori de carte, de propagatori ai făcliei științei și adevărului. Să lăsăm însă ca crugul vremii să se rotească pen­tru citeva momente spre începu­turi. Anul 1812. Consiliul comunal al orașului Timișoara înaintează Locotenentei provinciale o petiție prin care cere înființarea unei școli superioare reale. Cererea es­te aprobata fără a se acorda un sprijin material oficial. Dimpotri­vă, se dispune ca întreținerea a­­cestei școli să cadă in seama orașului. Evenimentele istorice au împiedicat realizarea acestui vis al timișorenilor. Abia in 1870, pe baza contractului încheiat Intre Ministerul Cultelor și Instrucțiu­nii Publice și municipalitate, se trece la înființarea Școlii supe­rioare reale și o dată cu ea a unui curs pregătitor și a unei școli de meserii. Din toamna a­cestui an debutează cursurile pen­tru clasele I și IV. începutul este mai mult decât edificator pentru condițiile materiale derizorii cu care s-a pornit la drum. Trei profesori și un director îi învă­țau carte pe cei 116 elevi cîți s-au înscris la acea dată. Anii care au venit au însemnat și o peregrinare a elevilor școlii și profesorilor ei dintr-un local în altul. Intre 1870—1878 școala funcționează în clădirea Spitalu­lui orășenesc de adulți. Doi ani mai tirziu se construiește un lo­cal propriu pe intravilanul ve­chiului teatru comunal, fosta pri­mărie sârbească și actuala clădi­re din str. Gheorghe Lazăr nr. 2. Ce discipline erau predate e­levilor realiști din acești ani ? Se accentuau in mod deosebit cu­noștințele de geometrie analitică, fizică, chimie, științele naturale și desen. Pentru o mai bună ini­țiere a elevilor în tainele diferi­telor meserii practice s-au făcut vizite la diferite întreprinderi și mine din Banat. După unirea Transilvaniei și Banatului cu România, școala se transformă în Liceul german de stat avînd 323 elevi ordinari și 75 particulari. De la această dată limba de predare este ger­mana, menținîndu-se doar o sec­ție maghiară. Din 1941 pînă în 1944 a funcționat aici Liceul german și o preparandie, ambele de fete. O dată cu marile prefaceri ce au loc în întreaga țară, Li­ceul nr. 2 (Școala medie nr. 2), cum i s-a spus pină cînd prin Decretul Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România i s-a acordat numele poetului Nikolaus Lenau, născut pe me­leagurile timișene, a cunoscut adevărata sa înflorire. Numărul elevilor crește necontenit ajun­­gînd astăzi la 1.626 la cursurile de zi și SCO la fără frecvență,­ pentru clasele V-VIII, cuprin­­zînd un întreg ciclu de învăță­mânt de la clasa I pînă la clasa a XII-a. La un internat cu 100 de locuri, o cantină cu S00, un la­borator de fizică și chimie do­tate cu aparatura necesară, o sală de gimnastică, un muzeu de științe naturale, o bibliotecă cu aproximativ 16.000 de volume, trebuie să adăugăm strădania neîntreruptă, pasiunea și talentul cu care muncesc într-o deplină 1. MARIN ÁLMÁJÁN (Continuare in pag. a V-a) Liceul „Nicolaus Lenau" la 100 de ani de la înființare Unghiuri diferite de privire a obliga­țiilor contractuale ® Oi plimbate pe ruta Cadăr-Reșița și retur 88 „Situații neprevăzute" la Nițchidorf Cu toate că în acest an condiți­ile naturale au influențat negativ producțiile agricole, în acele uni­tăți în care s-au depus eforturi stăruitoare pentru buna întreține­re a culturilor, pentru strînsul la vreme al tuturor resurselor de nu­trețuri, pagubele au putut fi mult diminuate. Producțiile abundente de fînuri și de alte plante, acolo unde au fost st­rinse cu grijă și bine de­pozitate, permit ca, printr-o fura­jare rațională a animalelor, planul de lapte și carne să poată fi nu numai realizat ci și depășit. La cooperativa din zadăr, bunăoară, s-au adunat peste 600 tone de fî­nuri naturale și cultivate, ceea ce asigură o iernare corespunzătoare a întregului efectiv de ovine și taurine. Preocuparea asiduă a consiliului de conducere al cooperativei și a organizației de partid față de ri­dicarea eficienței economice a zo­otehniei este viu ilustrată acum prin felul în care se îndeplinesc obligațiile asumate prin contract. Astfel, din cei 60 de tăurași con­tractați 47 au și fost livrați, iar un stoc se mai află ceilalți 13’, la bo­vinele adulte s-au livrat 6.200 kg carne față de 7.000 contractate pe întregul an — la această categorii planul putind să fie simțitor de­pășit. Și la carnea de porc s-au li­vrat 13 tone în îngrășătorie din 15 prevăzute — existînd acum și restul de 25 de porci. — La carnea de ovine ne-am propus livrarea a 150 de capete adulte la o greutate totală de 5 to­ne. Deși am expediat pînă acum 105 capete, în ziua de 22 octombrie un transport cu 40 de oi trimis* la Reșița ne-a fost returnat. Plim­barea inutilă — la propunerea de­legatului Industriei cărnii — cu a­­nimalele de la Cadăr la Deta și apoi Reșița și retur a dus la pier­derea a 10 oi. Cum noi am respec­tat indicațiile de a le duce la Re­șița, nu știm acum cine o să su­porte paguba — ne-a declarat to­varășul Pavel Popovici, președin­tele cooperativei. Nu numai la carne ci și la lap­te și lună, cooperatorii din zadăr au ținut să-și îndeplinească exem­plar obligațiile contractuale. Ast­fel, din 5.700 kg telemea de oaie s-au livrat 4.953, existînd condiții de realizare integrală a cantității prevăzute. A fost îndeplinit și planul valoric de livrare a lînii, iar acum se depun eforturi și pen­tru recuperarea restanței la livra­rea laptelui de vacă unde, din pri­cina inundării pășunii, nu s-a pu­tut obține cantitatea dorită.­­ Ne-au rămas în cultură și 180 de hectare de porumb din care am recoltat știuleții de pe 155 hectare. Producția bună ne permite să li­vrăm bazei de recepție nu numai 55 de tone cit ne-am prevăzut pen­tru plata muncilor S.M.A. ci 64 de tone — a ținut să ne informeze tovarășul Laurențiu Pop, inginerul șef al cooperativei. După cum se poate vedea la Cadăr întreaga atenție a fost și este concentrată atit înspre obți­nerea unor rezultate economice mai bune, prin adîncirea profilării pe creșterea taurinelor pentru car­ne și a ovinelor, cît și înspre în­deplinirea ritmică și integrală a o­­bligațiilor contractuale. Invers se R. BURZ (Continuare In pag. a ll-a) IN­PAG. A III-A Cercetare - producție Roadele studiilor — pe drumul cel mai scurt în practică

Next