Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)

1970-11-08 / nr. 8031

m 29 COMEMORAREA A TREI DECENII DE LA PRĂBUȘIREA DOFTANEI Mitingul solemn (Urmare din pag. 1) Deschizînd mitingul, tovarășul ILIE CIȘU, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, arată că evocarea aces­tor fapte constituie pentru comu­niștii și oamenii muncii din jude­țul Prahova, alături de cei din în­treaga țară, prilejul reafirmării hotărîrii nestrămutate de a înfăp­tui politica internă și externă a partidului și statului nostru, de înflorire a României socialiste, de a sluji cu devotament cauza so­cialismului și păcii în lume. In numele Comitetului județean Prahova al Partidului Comunist Român, al tuturor participanților la miting, vorbitorul aduce un fierbinte salut conducerii de partid și de stat, tovarășului Nicolae Ceaușescu. Au luat apoi cuvîntul tovarășii Nicolae Gum­ă, membru al C.C. al P.C.R., președintele Comitetului foștilor luptători antifasciști din României, Andrei Oprea, maistru la Rafinăria din Ploiești. Cu un sentiment de pro­fundă emoție a spus tovară­șul NICOLAE CLINA ne-am întrunit aici la locul fostei „Bastilii Românești“, pentru a evo­ca pagini din lupta neînfricată a comuniștilor și celorlalți mili­tanți pentru cauza libertății po­porului nostru, pentru a cinsti me­moria celor care și-au pierdut via­ța la Doftana, de la a cărei pră­bușire se împlinesc 30 de ani. De-a lungul a peste patru decenii, în ce­lulele Doftanei au fost închiși mi­litanți de frunte ai mișcării munci­torești și socialiste, țărani răscu­lați împotriva asupririi și împilă­rii, organizatori ai detașamentelor de voluntari români pentru apăra­rea Pu­terii Sovietice, participanți la memorabila grevă generală din octombrie 1920, delegați la congre­sul de creare a Partidului Comu­nist Român, conducători ai luptelor muncitorești din ianuarie-februa­­rie 1933, militanți ai luptei anti­fasciste, ai mișcărlor democratice, mulți luptători comuniști din ilega­litate. In sistemul temnițelor din Ro­mânia, Doftana a devenit un sim­bol al forței morale de nebiruit a comuniștilor. . Este vie amintirea activității neîntrerupte, multilate­rale desfășurate atunci de organi­zația ilegală de partid pentru edu­carea și călirea revoluționară a membrilor partidului. Combativi­tatea și poptimismul revoluționar al comuniștilor din închisoare creș­teau ca urmare a legăturilor per­­­manente cu partidul, a solidarității proletare și a sprijinului activ ma­nifestat de masele largi muncitoa­re. Nouă, vechilor militanți revolu­ționari, care numărăm mai mulți ani de luptă și muncă în rîndurile partidului, ne-a fost dat să avem fericirea de a vedea împlinindu-se idealurile pentru care am înfrun­tat teroarea ilegalității, beciurile siguranței și temnițele. Este un motiv de profundă mîndrie și de mare satisfacție pentru noi toți faptul că, la o jumătate de veac de la înființarea Partidului Comu­nist Român trăim într-o țară în care se dezvoltă viguros societatea socialistă, în care poporul nostru, liber și stăpîn pe destinele sale, se bucură tot mai mult de roadele ci­vilizației., Avem în fruntea țârii un conducător priceput, partidul nostru marxist-leninist, unit prin­­tr-o coeziune granitică în jurul conducerii sale încercate și călite în lupta revoluționară, în vasta ac­tivitate pentru edificarea orînduirii noi pe pămîntul României. Vorbitorul a relevat, în continua­re, înalta responsabilitate cu care conducerea partidului înfăptuiește politica de construire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate, asi­­gurînd creșterea puternică a forțelor de producție, progresul­­ industriei, al agriculturii, al științei, învățămîn­­tului și culturii, ridicarea neabătu­tă a standardului de viață al po­porului. De asemenea, a exprimat deosebita satisfacție față de vasta activitate desfășurată de partid, de conducerea sa, pe plan internațio­nal pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și alianță cu toate ță­rile socialiste, pentru extinderea relațiilor României cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru soluționarea pro­blemelor internaționale contempo­rane, activitate prin care­ se afirmă ca un factor activ al mișcării co­muniste și muncitorești internațio­nale, al uriașelor forțe revoluțio­nare, antiimperialiste contempora­ne. Noi, cei mai în vîrstă, a spus tov. N. Gum­ă, avem bucuria de a re­marca prețuirea pe care conduce­rea de partid și de stat, personal secretarul general al partidului, o acordă generațiilor de activiști formați la școala aspră a luptei i­­legale, consecvența cu care asigu­ră îmbinarea activității cadrelor vîrstnice cu cea a cadrelor forma­te în anii socialismului. Fie­ ne îngăduit să exprimăm cu acest prilej sentimentele^ noas­și tre de încredere, de stimă și înal­tă prețuire tovarășului Nicolae Ceaușescu, figură strălucită de mi­litant revoluționar, a cărui perso­nalitate s-a afirmat încă din anii deținerii sale la Doftana, conducă­tor comunist încercat, f 1­ir­t și Internaționalist înflăcărat, care-și dăruiește întreaga sa existentă partidului, clasei muncitoare, po­porului nostru, libertății patriei, cauzei socialismului și comunismu­lui. Avem ferma convingere că ur­­mînd neabătut partidul, conduce­rea sa, vom obține noi victorii in înflorirea scumpei noastre patrii, aducind prin aceasta cel mai înalt omagiu fiilor poporului român care s-au jertfit pentru cauza libertății, sporind tot mai mult contribuția țării noastre la întărirea sistemu­lui socialist mondial, a forțelor pă­cii și socialismului. Solemnitatea la care am cin­stea să particip în aceste clipe — a spus tovarășul ANDREI OPREA — îmi um­ple sufletul de o puternică emo­ție. Este emoția pe care o încear­că toți cei prezenți aici la gîndul de a avea în mijlocul nostru con­ducătorii partidului și statului, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Este emoția și satisfac­ția de a ști că trăim aceste zile minunate ale împlinirii idealurilor nobile, pentru care au militat cei mai luminați fii ai poporului, re­voluționari dîrji și neînfricați, că­­liți sub flamura Partidului Comu­nist Român. Pentru noi, cei din generațiile formate după eliberarea țării, co­memorarea evenimentelor legate de istoria mișcării muncitorești, între care și a eroismului cu care comuniștii închiși la Doftana au înfruntat regimul detențiunii urgia cutremurului din 1940, în­și seamnă o­­ vibrantă și pilduitoare lecție de istorie, evocarea unora dintre cele mai tulburătoare mo­mente din cronica luptelor pentru fericirea poporului. Liberi și stăpîni pe soarta noas­tră, ne înălțăm astăzi tot mai sus patria, dînd viață politicii marxist­­leniniste a Partidului Comunist Ro­mân de edificare a noii orinduiri, afirmîndu-ne ca un popor, profund devotat cauzei socialismului și pă­cii, luptător activ pentru trium­ful ideilor de libertate și progres ale popoarelor. Aducem cu acest prilej prinosul profundei noastre recunoștințe Partidului Comunist Român — al cărui semicentenar îl sărbătorim cu cea mai mare dra­goste a militanților săi, tuturor a­­celora care­ au­ fost și ne­ sunt un minunat exemplu de slujire a i­­dealurilor de libertate, progres so­cial și pace ale clasei muncitoare, ale întregului popor. Trecerea in revistă a glorioase­lor tradiții de luptă revoluționară din istoria patriei ne însuflețesc și mai mult pe noi, muncitorii, între­gul popor, în activitatea creatoare pentru dezvoltarea economică și culturală a patriei. Omagiul pe care noi, oamenii muncii, înțele­gem să-l aducem înaintașilor, ge­neroasei activități din trecut comuniștilor și celorlalți militanți­­ revoluționari este mobilizarea lar­gă a energiilor și eforturilor noas­tre constructive pentru înfăptui­rea mărețelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului, asigurînd progresul vertiginos al forțelor de producție, înflorirea patriei noastre scumpe. Folosind prilejul ce mi s-a ofe­rit de a lua cuvîntul la această emoționantă adunare, îngăduiți-mi, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, să vă asigur de hotărîrea neclinti­tă a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, a tuturor oamenilor muncii din județul Prahova, în frunte cu zecile de mii de comu­niști, de a consacra in continuare întreaga noastră putere de muncă, toată energia și tot elanul nostru înfăptuirii viitorului plan cincinal — program însuflețitor al întregu­lui nostru popor, de a întîmpina cu noi și însemnate realizări ani­versarea unei jumătăți de secol de existență glorioasă vieții noastre fericite a stegarului — Partidul Comunist Român. Tovarășul Emil Bodnaraș, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C.­­ al P.C.R., vicepreședinte al Consiliu­lui de de Stat, a rostit o cuvîntăre, urm­­ărită cu atenție de toți cei prezenți. Ia încheierea mitingului, tova­rășul Ilie Cișu a încredințat con­ducerea partidului și statului, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu per­sonal, că oamenii muncii, întreaga populație a județului Prahova vor munci fără preget, alături de în­tregul popor, pentru realizarea mărețului program de dezvoltare economică și culturală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pen­tru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în țara noastră. In încheiere, puternic, din mii de piepturi, a răsunat „Interna­ționala“ — imnul de luptă al co­muniștilor, al clasei muncitoare. După miting, conducătorii parti­dului și statului, împreună cu vechi luptători ai mișcării munci­torești, vizitează secțiile fostei în­chisori și sălile muzeului. In fața vizitatorilor se deschide o adevărată pagină de eroism le­gendar din istoria partidului. Din numeroasele exponate se desprin­de imaginea tăriei de nezdrunci­nat a comuniștilor, a izvoare­lor acestei țări — atașamentul față de partid, față de cauza po­porului, legăturile trainice de so­lidaritate care-i uneau pe cei în­temnițați cu mișcarea revoluțio­nară din afară, cu masele largi ale poporului. In încheierea vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a scris în car­tea de onoare : „Am participat cu deosebită emoție la comemorarea a 30 de ani de la prăbușirea Dof­(Urmare din pag. T)­tre făurirea societății socialiste multilaterale, cu un înalt grad al ritmului de creștere. Se dezvoltă susținut știința, învățămîntul, loc avîntul creației spirituale, are al culturii socialiste, bun comun al poporului. Socialismul a dus națiu­nea noastră la o înflorire mate­rială și spirituală fără precedent, a unit într-o strînsă comunitate de interese, de idealuri și aspirații întregul popor, a ridicat pe trepte superioare unitatea clasei munci­toare, a țărănimii, a intelectuali­tății. A devenit trainică, de ne­zdruncinat frăția dintre poporul român și naționalitățile conlocui­toare — maghiari, germani, sîrbî de alte naționalități, clădită , pe bazele solide ale deplinei și efec­tivei egalități de drept și de fapt, în creația comună pentru binele patriei comune. Suntem­ pe deplin convinși că hotărîrea cu care întregul popor înfăptuiește linia trasată de ulti­mul Congres al partidului de dez­voltare in continuare a unei in­­­­dustrii puternice, de ridicare a a­­griculturii, politica activă de pro­movare a progresului științific și tehnic, înfăptuirea măsurilor de perfecționare a conducerii econo­miei de pregătire a cadrelor in pas cu cerințele și exigențele științei și practicii actuale, va asigura sporirea neîntreruptă a avuției na­ționale, punerea tot mai deplină în valoare a marilor posibilități de care dispunem în slujba prosperi­tății națiunii noastre socialiste. Stimați tovarăși. Statutul internațional al țarii noastre, în alte vremuri determinat de dominația capitalului străin sau de capriciile­ jocului dintre marile puteri imperialiste, este astăzi sta­tornicit exclusiv de orientarea partidului nostru și de voința su­verană a poporului strâns unit pe deplin solidar cu forța sa poli­­i­tică conducătoare — Partidul Co­munist Român. Republica Socialistă România este o forță conștientă și activă în cadrul tuturor țărilor socialiste de care o leagă indestructibil comuni­tatea de orînduire și solidaritate izvorîtă din principiile marxism­­leninism­ului și ale internaționalis­mului proletar. România socialistă este în același timp un membru activ al întregii comunități internaționale de state și popoare ale lumii. Secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, to­varășul Nicolae Ceaușescu, cu pri­lejul recentei aniversări jubiliare a Organizației Națiunilor Unite exprimat într-o înaltă ținută po­a­ziția politică actuală a țării noas­tre, susținută cu hotărîre de între­gul popor, constantele dezvoltării ei viitoare pe plan internațional, tanei, prilej de cinstire a glorioa­selor lupte purtate de Partidul Comunist Român, de clasa munci­toare, de forțele cele mai înaintate ale poporului pentru libertate so­cială și națională, înlăturarea re­gimului asupritor burghezo-moșie­­resc, construirea prin duîrii noi, so­cialiste în țara noastră. Evocarea nobilelor tradiții revoluționare din trecut ne îmbărbătează și mai mult, atît pe noi, cei care am fost închiși la Doftana, cit și generați­ile mai tinere — în marea operă de propășire economică și socială a poporului nostru, de înălțare a edificiului socialismului și comu­nismului pe pămintul României". Din impresionanta manifestare­ de la Doftana s-a degajat senti­mentul profund că luminoasele tradiții de luptă revoluționară ale partidului sunt duse azi cu cinste mai departe prin măreața operă de înălțare socialistă a patriei ; că ni­mic nu e mai frumos și mai înăl­țător decit să-ți închini toate pu­terile, întreaga viață măreței cau­ze pentru­­ care militează partidul nostru comunist. ADA GREGORIAN ION MARGINEANU VICTOR BIRLADEANU Egalitate în drepturi, indepen­dență, suveranitate, neamestec în treburile interne, respect și avan­taj reciproc — acestea sunt bazele pe care partidul nostru. România socialistă dezvoltă relațiile sale de prietenie strînsă și cooperare cu toate țările socialiste și pe toate planurile : politic, economic, mili­tar și cultural-­științific. In același timp, România socialistă în con­cepția coexistenței pașnice, înțele­ge să dezvolte relații de colabora­re cu toate țările, indiferent de o­­rînduirea lor socială. • In conducerea operei de edifica­re a socialismului în România, Partidul continuă și desăvîrșește bogatele­ tradiții­ internaționaliste ale­ comuniștilor români, ale clasei noastre muncitoare. Partidul Co­munist Român militează neobosit pentru întărirea unității mișcării comuniste și muncitorești interna­ționale pe bazele marxism-leninis­­mului, pentru unirea tuturor for­țelor revoluționare și progresiste ale epocii noastre. Constituie o a­­dincă satisfacție pentru noi să constatăm că relațiile partidului nostru cu celelalte partide comu­niste și muncitorești, cu alte parti­de și mișcări revoluționare și de­mocratice se dezvoltă și se adîn­­cesc. Pe această linie, partidul nostru este hotărît să acționeze consecvent și în viitor, in interesul cauzei progresului umanității, al socialismului. Stimați tovarăși, Dînd astăzi întreaga cinstire înaintașilor noștri, faptelor lor vrednice de recunoștință, suntem­ conștienți că cel mai înalt omagiu pe­­ care-l putem aduce memoriei lor este continuarea neabătută ceea ce am început, pentru necon­a­tenita înaintare a patriei, pentru ridicarea națiunii noastre socialis­te pe noi trepte de civilizație și prosperitate, pentru luminoasele perspective pe care le deschide în fața României dezvoltarea pe calea socialismului, spre societatea comunistă. Trăiască Partidul Comunist Ro­mân ! Trăiască Republica Socialistă Ro­mânia '. Cuvîntul tovarășului Emil Bodnaraș Un veac în serviciul științei de carte (Urmare din pag. I) teora si practica pedagogică, legate de îmbunătățirea cailor de predare — asimilare, a cunoștin­țelor de limba română, matem­a­­ticâ, fizică, chimie etc. în scopul asigurării caracterului lor func­țional­ Munca la clasă este com­pletată armonic cu cea desfășu­rată în cercurile de elevi, în ca­drul organizațiilor de pionieri și U.T.C. Dintre profesorii și învă­țătorii de astăzi se remarcă pen­tru elanul și competența cu care muncesc Cornelia Novac, Ilie Lupulescu, Ștefan Ursescu, Maria Zdrenghia, Victoria Savu, Dușan Stan, Ioan Piu, Dumitru Savu, Nina Georgescu, Serafima Lupu­lescu, Jah­anla Sirbovan, Catarina Langer, Ana Labling și Maria Mayer. Cu prilejul sărbătoririi celor 100 de ani de la înființarea școlii, din a cărei cronică am consemnat succint doar citeva fapte, colectivul didactic și ele­vii­ acestei instituții centenare sunt hotărîți să-și sporească efor­turile pentru realizarea exem­plară a procesului instructiv-edu­­cativ, pentru a da țării noi ge­nerații de absolvenți, capabili să contribuie cu energia și talentul lor, sub înțeleaptă îndrumare a Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, la a­ construcția societății socialiste multilateral dezvoltate, Porumbul grabnic în hambare (Urmare din pag. a I) fiul popular se sprijine mai intens și mai mult conducerea unității, în vederea organizării mai corespun­zătoare a muncii și a întronării or­dinei și disciplinei. Deficiențe au fost constatate și un modul de utilizare a mijloacelor de transport mecanice. Jumătate de zi a durat încărcarea, în cîmp, a unei remorci cu 4.000 kg știuleți de porumb, ca apoi singură să fie ata­șată la un tractor U 650, pentru transportul produsului pînă la Lugoj, distanță de 16 km. „Facem un singur transport pe zi — ne spune Nicolae Penta — rutieristul cooperativei. Am putea merge și de două ori, dar se stă mult la baza de recepție. Desigur, s-ar putea tracta și două remorci, însă se pierd ore prețioase cu încărcatul și descărcatul porumbului“. Intr-ade­văr, mijloacele de transport, printr-o mai bună organizare a muncii, ar putea să fie folosite la întreaga lor capacitate , asigurindu­­se încărcarea operativă a remorci­lor, dimineața devreme, iar cu o echipă bine pregătită această ope­rație s-ar reduce mult. De aseme­nea atașarea a două remorci la un tractor ar spori capacitatea de transport la cel puțin 16.000 kg zil­nic in loc de 4.000 kg cit se reali­zează de obicei. Slabă este și pro­ductivitatea camionului. Se tran­sportă, la distanță de 16 km, doar 8.500—8.600 kg știuleți. — Nu putem face mai mult de două transporturi pe zi, de la Vi­sa, la Lugoj — ne spune Petru Dumitru, șoferul cooperativei. Oa­menii noștri sunt obligați să ridice porumbul cu coșul, la patul, prin­tr-o deschizătură mică și la o înăl­țime mare, ceea ce duce la imobi­lizarea, pe timp îndelungat al auto­camionului. Pentru a ne convinge de cele se­sizate de către șofer, ne-am depla­sat la baza de recepție din Lugoj. Aici am constatat că 4 coo­peratori abia în trei ore au reușit să descarce 4.300 kg știuleți. Con­dițiile în care se lucrează sunt grele; portamtul se ridică, cu co­șul, in pătul, la o înălțime apre­ciabila. Intrebindu-l pe Mihai Grimm, șeful bazei, de ce nu s-au luat măsuri pentru mecanizarea lucrărilor de descărcat, ceea ce ar fi ușurat considerabil munca oame­nilor și, implicit, ar fi redus tim­pul de imobilizare a autovehicule­lor, am primit următorul răspuns : " „Avem numai două benzi tran­sportoare pe care le folosim la descărcatul porumbului din vagoa­ne. De altfel, nu văd necesară do­tarea cu niște utilaje pe care le folosim doar 2—3 săptâmîni pe an. Dar de mîine îi punem să descarce pe solar unde o remorcă sau un ca­mion se poate goli, cu doi oameni, într-o singură oră“. Ce părere are conducerea între­prinderii pentru valorificarea ce­realelor din Timișoara asupra unei asemenea optici ? Sperăm că in timpul cel mai scurt se vor reme­dia deficiențele de la această bază de recepție. Tot aici, la pătule, am văzut și alte cazuri de stagnare inutilă a mijloacelor de transport, de care se fac vinovate, alături de conducerea bazei, și consiliile de conducer­e din unele cooperative agricole. Așa, de exemplu, unui camion al cooperativei agricole din Coștei, i-au fost necesare 8,5 ore pentru a execute un transport de porumb la o distanță destul de mică. De ce , în primul rând, ca­mionul a fost plimbat pe tâmp, de la o grămadă la altă grămadă. Astfel, de la ora 9 la 14, patru cooperatori abia au reușit să încarce autovehiculul. Apoi, la bază, a mai durat 3,5 , ore descărcatul, fiindcă porumbul a fost adus neales. Un caz aparte îl prezintă două remorci de la C.A.P. Găvbjdia, care au stagnat la bază 24 de ore. Aduse miercuri, la ora 16, ele au așteptat lingă părul pînă joi la ora 9, find un camion, anume trimis, a adus 8 cooperatori, care greu au descărcat pînă seara, cu porumbul. Ca părere are comisia de revizie a cooperativei asupra unei asemenea metode de folosire a mijloacelor de transport? Cine suportă pagu­bele ? întrebarea este valabilă și pentru cooperatorii din Visag, uni­tate la care, printr-o slabă organi­zare a muncii, se percep câte 12—14 ore pentru o remorcă de la I.M.A. care, pe distanța de 16 km, efectu­ează doar un singur transport. Iată, reiese clar, doar din cîteva exemple prezentate, cum se pierd multe­­ ore prețioase, in care cami­oanele și remorcile ar putea să transporte mai multe produse, gră­bind stringerea producției din timp și predarea oblgațiilor către stat In această privință, așteptăm ca, alături de organizațiile de bază și comitetele comunale de partid care necesită să îndrume mai bine con­siliile de conducere în organizarea muncii, un sprijin mai substanțial să aducă și conducerea întreprin­derii pentru valorificarea cereale­lor, prin măsurile pe care le va lua in privința descărcării operative a mijloacelor de transport. DUMINICA, 8 NOIEMBRIE Wo l~l Opera de stat : CONTESA MARITZA (10) și DRAGOSTE DE ȚIGAN (19,30) : r~­ Teatrul „Matei Millo": CĂSĂTORIE PRIN CONCURS (15). CINEMATOGRAFE □ Modern : 100 DE CARA­BINE (8, 14,30, 16,45, 19, 21) ; □ Arta . IN ARȘIȚA NOPȚII (11,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15) ; □ Parc : ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MABUSE (10, 14, 16, 18, 20); □ Studio : ZBOARĂ COCO­RII (11, 15, 14, 19, 21) ; □ Victoria : SALARIUL GROAZEI (10, 14, 16. 18. 20)­­ ;­1 Melodia . 24—25 NU SE INAPOIAZA (9, 11, 15, 17, 19. 21) ;~1 MUncitoresc — Fratel­a : NU FI TRIST (15, 17. 19)­­ r~1 Steaua roșie — Mehala . SPLENDOARE IN IARBA (15, 17. 19); □ Muncitoresc Freidorf : BE­RŰ ȘI COMISARUL SAN AN­TONIO (15, 17, 19) ; O 1 Mai : OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN (15, 17, 19). LUNI, 9 NOIEMBRIE 1970 □ Modern : HIBERNATUL (8, 10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21) ; O Arta : ULTIMUL MOHI­CAN (9, 11,15, 14,30. 16,45, 19, 21) ; □ Parc: CANARUL ȘI VIS­­COLUL (10, 14, III. 1«, 20) ; □ Studio : FREDY ȘI CIN­ TECUL PREERIEI (11, 1T. 19, 1l) ;­­ □ Victoria : IN FIECARE SEARA LA ORA 11 (18, 20) și FIUL LUI TARZAN (10, 15) j­­—1 Melodia : PETRECEREA (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; r~1 Muncitoresc — Fratelia : JOCUL CARE UCIDE (15, 17, 19) î­I—I Steaua roșie — Mehala : O INTIMPLARE (15, 17, 19) : O 1 MaI : OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN (17, 19). LUGOJ □ 23 August : ALFA ROMEO ȘI­­ JULIETA ; O Victoria : ASUL DE PICA; □ I.T.L. : BALUL DE SÎM­­BATA SEARA. BUZIAS □ Dinamo : CADAVRUL VIU: SÎNNI­COLA­UL­ M­ARE □ Arta : SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO. TIMBOLIA □ FLAcĂRA : ZB­ARA CO­CORII. □ 30 DeceMbRIe: SA UCIZI O PASARE CINTATOARE. DETA O PARC: DOMNIȘOARA DOCTOR. # 1 MAI : CHIDE UȘA?CINE VA DES­FĂGET !~1 30 DeceMbRIe : CĂLĂTO­RIE PRIN MICA PUBLICI­TATE. DRAPELUL ROȘU-8,031 TELEVIZIUNE DUMINICA: 8 NOIEMBRIE 8,45 Deschiderea emisiunii. Gim­nastica de dimineață. 9,00 Matineu duminical pentru copii și școlari, întîlnire la căsuța cu povești (I). Noile aventuri ale lui Huckleberry Fin. 10,00 Viața satului. 11,30 Am­fiteatru muzical — Concertino Maurice Ravel. 12,00 De strajă patriei. 12,30 In reluare, la cererea telespectatorilor. Film artistic : Golful Paradisului — producție a studiourilor engleze. 14,00 Selecțiuni din Festivalul de muzică ușoară „Gondola de aur“ — Veneția 1970. 14,30 „Alină-te dor, alină..." — muzică populară. 15,00 Emisiune în limba maghiară. 16,30 Studioul „N“. 18,00 Cîntare patriei — Concurs coral interjudețean. Participă ju­dețele Bistrița Năsăud, Cluj și Mureș. 19,20 Desene animate. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Româ­nia în 1.000 de imagini. 20,20 Bun îi vinul ghiurghiuliu . .. Spectacol muzical coregrafic de Romulus Vulpescu. 22,20 Telejurnalul de noapte. 22,35 Duminica sportivă. LUNI, 9 NOIEMBRIE 18,00 Descinderea emisiunii. Sce­na și ecranul. 18,30 Mîndruliță din Bacău — program de muzică popu­lară și dansuri interpretate de membrii Ansamblului folcloric ..Bistrița“ al U. J. C. M. Bacău. 19.00 Ce sunt și ce trebuie să fie centralele industriale. 19.20­1.001 de seri — Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Agenda politică. 20.10 Teatru foile­ton. Războiul celor două roze (III). 21.00 Steua fără nume. 22.00 Tele­jurnalul de noapte. 22.10 Telesport — Două zile pînă la meciul de fotbal țara Galilor — România. 22.30 Viața literară. MARȚI, 19 NOIEMBRIE 10.00 — 11.00 Teleșcoală. 18.00 Deschiderea emisiunii. Interpretul preferat de muzică ușoară. Invitata emisiunii — Mihaela Mihai. 1­8,30 Toate pînzele sus ! — emisiune pentru pionieri. 19,15 Publicitate. 19,20­1.001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Zilele și nopțile Dof­tanei. Reportaj de Dioni­sie Șincan și Gh. Frunză. 20,15 Seară de teatru . Femeile Savante. 21,55 Prim plan. Acad. Emil Comdurache. 22,30 Telejurnalul de noapte. 22,40 Din muzica r­relor. Ansam­bluri laureate la Festivalul inter­național de folclor România '69. Grupul folcloric din Debrețin­o— Ungaria. Ansamblul Nicastrelli di Lucino — Italia. MIERCURI, 11 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii — Micii meșteri mari — emisiune de construcții tehnice pentru pionieri și școlari. 18,30 Cabinetul economic Tv. 19,10 Publicitate. 19,20 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Tele­cinemateca. Agent secret. 22,00 Cadran internațional. 22,45 Bucuriile muzicii. 23,05 Telejurna­lul de noapte. JOI 12 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiiunii — emisiune în limba maghiară. 18,50 . La volan — emisiune pentru con­ducătorii auto. 18,59 Mult e dulce și frumoasă. 19,15 Publicitate. 19,20­1,001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Conferința de presă TV­ — Planul de sistematizare a Capi­talei. 20,50 Film serial. Noile aven­turi ale lui Huckleberry Fin. 21,20 Panoramic științific. 22,00 Teleglob. Dar es Salaam Reportaj filmat. 22,25 Poșta Tv, — de Ion B­icheru. 22,45 Telejurnalul de noapte. contraste cotidiene Variații nedorite . Se pare că plecarea la ore fixe * a unor curse de autobuze e so­­o cotită ca prea monotonă la Au- 1­tobaza T. A- Timișoara. In con­­­­secință, se lucrează cu ,,orar va­­­­riabil“ ca in cazul curselor Ti­­­­mișoara —■ Iecea-Mare. In loc să­­ plece la ora 6 dimineața, ața­­ cum e prevăzut în program, au­­­­tobuzul a luat „startul“ în ziua 1 de 26 octombrie la ora 6,30, în 1 ziua următoare la 6,45 iar la 28­­ octombrie la 7,15. La insistențele­­ călătorilor, impiegatul de servi­­­­ciu răspunde nervos, fără să-și­­ controleze cuvintele, jignind nu 1­0 dată pe „reclamații“. Intr-una­­ din zile, șoferul autobuzului cu­­ numărul 31-TM-3204 a luat că­­­­lătorii fără să fi asigurat alimen­­­­tația cu benzină și a colindat pe 1 la diferite stații, ca în cele din­­ urmă pasagerii să fie transbor­­­­dați pe un alt vehicul. După cum­­ se vede, „orarul variabil“ e în­­ funcție de . .. variațiile, nu lipsi­­­­te de lacune, ale organizării. Pe 1 cînd, in locul improvizațiilor, 1 certitudine și disciplină in circu­­­­­lația autobuzelor ? 1 Lapte ? După ședință... Pină mai zilele trecute, Petru Maier din Seceani nr. 328 (co­muna Orțișoara) și-a procurat 1 lapte, pentru cei doi copii, din­­ sat. De un timp însă unitatea de­­ contractare i-a refuzat cererea pe­­ motiv că face navetă la Timi­­­­șoara. Omul a insistat pentru­­ acel un kilogram și jumătate de lapte și atunci i s-au dat cite­­va ... speranțe. „Stai dumneata câteva zile, o să avem o ședință și atunci îți dăm răspuns“ probleme ar fi fost înscrise de pe ordinea de zi nu știm, dar sigur­e ca un băiat de 3 ani și o fe­tiță de 4 luni sînt lipsiți de lapte. Ei nu știu că trebuie să fie o ședință ca apoi să ... Două curse !a aceeași oră !n mai multe rînduri, cetățe­­­­nii au încercat să afle raționa­mentul după care s-a călăuzit Întreprinderea de transporturi­­ auto Timișoara — Autobaza Sînnicolaul Mare, atunci cînd a dispus ca două curse să pornească la aceeași oră, la 7, de exemplu, in aceeași direcție — Comloș —­ Sînnicolaul Mare. Încercările lor , ca și sesizările făcute au rămas fără ecou. In timp ce ambele au­tobuze pornesc din stație la a­­ceastă oră cu 10-15 călători fie­care, alt mijloc de transport în direcția respectivă nu mai exis­tă, cîn­d la ora 13 [UNK] Poate condu­cerea întreprinderi are o suges­tie în această privință. O așteap­tă călătorii care ne-au sesizat de acest neajuns. Impiegatul fantomă De mai bine de o jumătate de oră, Ion Mosoarcă aștepta in stația de pe str. Circumvalațiunii ivirea autobuzului de Beregsău. Vine, nu vine, vine, nu vine și­, nu mai venea­ între timp, au trecut prin stație alte două au­tobuze. Șoferul de la Seceani l-a informat că, după cîte i se pare lut, mașina spre Beregsău Mare a vânl pe la Stadionul C­.F­ R. Contrariat, omul a tele­fonat­­ la autogara: „Păi bine, nu mi-ați spus aseară că stația cea mai apropiată este aici și că au­tobuzul trece la ora 6,15 ?“ „Eu nu ți-am spus nimic. Treaba șo­­­­ferului ce face, odată ce a ple­­­­cat din autogara, nu mai răspund­e de vehicul !“. „Și acum, cu mine , cum rămîne ?“ „Te privește !“ I In urma verificărilor solicitate la I Autobaza T­A. Timișoara a re­­­­zultat că impiegatul de mișcare I nu s-a făcut vinovat de atitu­­­­dini nepoliticoase, intrucît, în­►­tîmplător el nu se afla în birou.­­ Dacă" nici cu o seară înainte " și­­ nici m ziua faptei, ne întrebăm­­ cine e cel care are acces la te­­­lefon pentru a da publicului că­­­­lător informații competente ? Autoturism­ I camion. I duel inegal . La bordul propriului său ve­­­hicul. (,,M­o­s­k­viei“ — nr. ► l­ TM-2916), Vasile Cocan stra- 1 bate șoseaua Timișoara-Sînnico­*­laul Mare. Fără să respecte pre­­­vederile legale privind circulația ► pe partea stingă a carosabilului,­­ șoferul amator a tamponat ca­­­mionul 21-TM-1147, aparținător­i autobazei T.A. Sînnicolaul Mare. ► Mai robust, „Steagul Roșu“ a re­►­zistat șocului, dar contravenientul ► și-a primit „pedeapsa“ încă ► înainte de ivirea organelor de ►­miliție [UNK] Aproape toți pasagerii 1 pe care-i transporta — un băr­►­bat și două femei cu doi copii­­ în brațe — s-au ales cu răni și ► contuzii. Rubrică redactată de : ► M. SIRCA, N. CIMPEANU. * ► I. ULARU, N. PIRVU și GH NEGRICIOIU

Next