Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)
1970-11-08 / nr. 8031
m 29 COMEMORAREA A TREI DECENII DE LA PRĂBUȘIREA DOFTANEI Mitingul solemn (Urmare din pag. 1) Deschizînd mitingul, tovarășul ILIE CIȘU, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, arată că evocarea acestor fapte constituie pentru comuniștii și oamenii muncii din județul Prahova, alături de cei din întreaga țară, prilejul reafirmării hotărîrii nestrămutate de a înfăptui politica internă și externă a partidului și statului nostru, de înflorire a României socialiste, de a sluji cu devotament cauza socialismului și păcii în lume. In numele Comitetului județean Prahova al Partidului Comunist Român, al tuturor participanților la miting, vorbitorul aduce un fierbinte salut conducerii de partid și de stat, tovarășului Nicolae Ceaușescu. Au luat apoi cuvîntul tovarășii Nicolae Gumă, membru al C.C. al P.C.R., președintele Comitetului foștilor luptători antifasciști din României, Andrei Oprea, maistru la Rafinăria din Ploiești. Cu un sentiment de profundă emoție a spus tovarășul NICOLAE CLINA ne-am întrunit aici la locul fostei „Bastilii Românești“, pentru a evoca pagini din lupta neînfricată a comuniștilor și celorlalți militanți pentru cauza libertății poporului nostru, pentru a cinsti memoria celor care și-au pierdut viața la Doftana, de la a cărei prăbușire se împlinesc 30 de ani. De-a lungul a peste patru decenii, în celulele Doftanei au fost închiși militanți de frunte ai mișcării muncitorești și socialiste, țărani răsculați împotriva asupririi și împilării, organizatori ai detașamentelor de voluntari români pentru apărarea Puterii Sovietice, participanți la memorabila grevă generală din octombrie 1920, delegați la congresul de creare a Partidului Comunist Român, conducători ai luptelor muncitorești din ianuarie-februarie 1933, militanți ai luptei antifasciste, ai mișcărlor democratice, mulți luptători comuniști din ilegalitate. In sistemul temnițelor din România, Doftana a devenit un simbol al forței morale de nebiruit a comuniștilor. . Este vie amintirea activității neîntrerupte, multilaterale desfășurate atunci de organizația ilegală de partid pentru educarea și călirea revoluționară a membrilor partidului. Combativitatea și poptimismul revoluționar al comuniștilor din închisoare creșteau ca urmare a legăturilor permanente cu partidul, a solidarității proletare și a sprijinului activ manifestat de masele largi muncitoare. Nouă, vechilor militanți revoluționari, care numărăm mai mulți ani de luptă și muncă în rîndurile partidului, ne-a fost dat să avem fericirea de a vedea împlinindu-se idealurile pentru care am înfruntat teroarea ilegalității, beciurile siguranței și temnițele. Este un motiv de profundă mîndrie și de mare satisfacție pentru noi toți faptul că, la o jumătate de veac de la înființarea Partidului Comunist Român trăim într-o țară în care se dezvoltă viguros societatea socialistă, în care poporul nostru, liber și stăpîn pe destinele sale, se bucură tot mai mult de roadele civilizației., Avem în fruntea țârii un conducător priceput, partidul nostru marxist-leninist, unit printr-o coeziune granitică în jurul conducerii sale încercate și călite în lupta revoluționară, în vasta activitate pentru edificarea orînduirii noi pe pămîntul României. Vorbitorul a relevat, în continuare, înalta responsabilitate cu care conducerea partidului înfăptuiește politica de construire a societății socialiste multilateral dezvoltate, asigurînd creșterea puternică a forțelor de producție, progresul industriei, al agriculturii, al științei, învățămîntului și culturii, ridicarea neabătută a standardului de viață al poporului. De asemenea, a exprimat deosebita satisfacție față de vasta activitate desfășurată de partid, de conducerea sa, pe plan internațional pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și alianță cu toate țările socialiste, pentru extinderea relațiilor României cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru soluționarea problemelor internaționale contemporane, activitate prin care se afirmă ca un factor activ al mișcării comuniste și muncitorești internaționale, al uriașelor forțe revoluționare, antiimperialiste contemporane. Noi, cei mai în vîrstă, a spus tov. N. Gumă, avem bucuria de a remarca prețuirea pe care conducerea de partid și de stat, personal secretarul general al partidului, o acordă generațiilor de activiști formați la școala aspră a luptei ilegale, consecvența cu care asigură îmbinarea activității cadrelor vîrstnice cu cea a cadrelor formate în anii socialismului. Fie ne îngăduit să exprimăm cu acest prilej sentimentele^ noasși tre de încredere, de stimă și înaltă prețuire tovarășului Nicolae Ceaușescu, figură strălucită de militant revoluționar, a cărui personalitate s-a afirmat încă din anii deținerii sale la Doftana, conducător comunist încercat, f 1irt și Internaționalist înflăcărat, care-și dăruiește întreaga sa existentă partidului, clasei muncitoare, poporului nostru, libertății patriei, cauzei socialismului și comunismului. Avem ferma convingere că urmînd neabătut partidul, conducerea sa, vom obține noi victorii in înflorirea scumpei noastre patrii, aducind prin aceasta cel mai înalt omagiu fiilor poporului român care s-au jertfit pentru cauza libertății, sporind tot mai mult contribuția țării noastre la întărirea sistemului socialist mondial, a forțelor păcii și socialismului. Solemnitatea la care am cinstea să particip în aceste clipe — a spus tovarășul ANDREI OPREA — îmi umple sufletul de o puternică emoție. Este emoția pe care o încearcă toți cei prezenți aici la gîndul de a avea în mijlocul nostru conducătorii partidului și statului, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Este emoția și satisfacția de a ști că trăim aceste zile minunate ale împlinirii idealurilor nobile, pentru care au militat cei mai luminați fii ai poporului, revoluționari dîrji și neînfricați, căliți sub flamura Partidului Comunist Român. Pentru noi, cei din generațiile formate după eliberarea țării, comemorarea evenimentelor legate de istoria mișcării muncitorești, între care și a eroismului cu care comuniștii închiși la Doftana au înfruntat regimul detențiunii urgia cutremurului din 1940, înși seamnă o vibrantă și pilduitoare lecție de istorie, evocarea unora dintre cele mai tulburătoare momente din cronica luptelor pentru fericirea poporului. Liberi și stăpîni pe soarta noastră, ne înălțăm astăzi tot mai sus patria, dînd viață politicii marxistleniniste a Partidului Comunist Român de edificare a noii orinduiri, afirmîndu-ne ca un popor, profund devotat cauzei socialismului și păcii, luptător activ pentru triumful ideilor de libertate și progres ale popoarelor. Aducem cu acest prilej prinosul profundei noastre recunoștințe Partidului Comunist Român — al cărui semicentenar îl sărbătorim cu cea mai mare dragoste a militanților săi, tuturor acelora care au fost și ne sunt un minunat exemplu de slujire a idealurilor de libertate, progres social și pace ale clasei muncitoare, ale întregului popor. Trecerea in revistă a glorioaselor tradiții de luptă revoluționară din istoria patriei ne însuflețesc și mai mult pe noi, muncitorii, întregul popor, în activitatea creatoare pentru dezvoltarea economică și culturală a patriei. Omagiul pe care noi, oamenii muncii, înțelegem să-l aducem înaintașilor, generoasei activități din trecut comuniștilor și celorlalți militanți revoluționari este mobilizarea largă a energiilor și eforturilor noastre constructive pentru înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului, asigurînd progresul vertiginos al forțelor de producție, înflorirea patriei noastre scumpe. Folosind prilejul ce mi s-a oferit de a lua cuvîntul la această emoționantă adunare, îngăduiți-mi, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, să vă asigur de hotărîrea neclintită a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, a tuturor oamenilor muncii din județul Prahova, în frunte cu zecile de mii de comuniști, de a consacra in continuare întreaga noastră putere de muncă, toată energia și tot elanul nostru înfăptuirii viitorului plan cincinal — program însuflețitor al întregului nostru popor, de a întîmpina cu noi și însemnate realizări aniversarea unei jumătăți de secol de existență glorioasă vieții noastre fericite a stegarului — Partidul Comunist Român. Tovarășul Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de de Stat, a rostit o cuvîntăre, urmărită cu atenție de toți cei prezenți. Ia încheierea mitingului, tovarășul Ilie Cișu a încredințat conducerea partidului și statului, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu personal, că oamenii muncii, întreaga populație a județului Prahova vor munci fără preget, alături de întregul popor, pentru realizarea mărețului program de dezvoltare economică și culturală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate în țara noastră. In încheiere, puternic, din mii de piepturi, a răsunat „Internaționala“ — imnul de luptă al comuniștilor, al clasei muncitoare. După miting, conducătorii partidului și statului, împreună cu vechi luptători ai mișcării muncitorești, vizitează secțiile fostei închisori și sălile muzeului. In fața vizitatorilor se deschide o adevărată pagină de eroism legendar din istoria partidului. Din numeroasele exponate se desprinde imaginea tăriei de nezdruncinat a comuniștilor, a izvoarelor acestei țări — atașamentul față de partid, față de cauza poporului, legăturile trainice de solidaritate care-i uneau pe cei întemnițați cu mișcarea revoluționară din afară, cu masele largi ale poporului. In încheierea vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a scris în cartea de onoare : „Am participat cu deosebită emoție la comemorarea a 30 de ani de la prăbușirea Dof(Urmare din pag. T)tre făurirea societății socialiste multilaterale, cu un înalt grad al ritmului de creștere. Se dezvoltă susținut știința, învățămîntul, loc avîntul creației spirituale, are al culturii socialiste, bun comun al poporului. Socialismul a dus națiunea noastră la o înflorire materială și spirituală fără precedent, a unit într-o strînsă comunitate de interese, de idealuri și aspirații întregul popor, a ridicat pe trepte superioare unitatea clasei muncitoare, a țărănimii, a intelectualității. A devenit trainică, de nezdruncinat frăția dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare — maghiari, germani, sîrbî de alte naționalități, clădită , pe bazele solide ale deplinei și efectivei egalități de drept și de fapt, în creația comună pentru binele patriei comune. Suntem pe deplin convinși că hotărîrea cu care întregul popor înfăptuiește linia trasată de ultimul Congres al partidului de dezvoltare in continuare a unei industrii puternice, de ridicare a agriculturii, politica activă de promovare a progresului științific și tehnic, înfăptuirea măsurilor de perfecționare a conducerii economiei de pregătire a cadrelor in pas cu cerințele și exigențele științei și practicii actuale, va asigura sporirea neîntreruptă a avuției naționale, punerea tot mai deplină în valoare a marilor posibilități de care dispunem în slujba prosperității națiunii noastre socialiste. Stimați tovarăși. Statutul internațional al țarii noastre, în alte vremuri determinat de dominația capitalului străin sau de capriciile jocului dintre marile puteri imperialiste, este astăzi statornicit exclusiv de orientarea partidului nostru și de voința suverană a poporului strâns unit pe deplin solidar cu forța sa poliitică conducătoare — Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România este o forță conștientă și activă în cadrul tuturor țărilor socialiste de care o leagă indestructibil comunitatea de orînduire și solidaritate izvorîtă din principiile marxismleninismului și ale internaționalismului proletar. România socialistă este în același timp un membru activ al întregii comunități internaționale de state și popoare ale lumii. Secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul recentei aniversări jubiliare a Organizației Națiunilor Unite exprimat într-o înaltă ținută poaziția politică actuală a țării noastre, susținută cu hotărîre de întregul popor, constantele dezvoltării ei viitoare pe plan internațional, tanei, prilej de cinstire a glorioaselor lupte purtate de Partidul Comunist Român, de clasa muncitoare, de forțele cele mai înaintate ale poporului pentru libertate socială și națională, înlăturarea regimului asupritor burghezo-moșieresc, construirea prin duîrii noi, socialiste în țara noastră. Evocarea nobilelor tradiții revoluționare din trecut ne îmbărbătează și mai mult, atît pe noi, cei care am fost închiși la Doftana, cit și generațiile mai tinere — în marea operă de propășire economică și socială a poporului nostru, de înălțare a edificiului socialismului și comunismului pe pămintul României". Din impresionanta manifestare de la Doftana s-a degajat sentimentul profund că luminoasele tradiții de luptă revoluționară ale partidului sunt duse azi cu cinste mai departe prin măreața operă de înălțare socialistă a patriei ; că nimic nu e mai frumos și mai înălțător decit să-ți închini toate puterile, întreaga viață măreței cauze pentru care militează partidul nostru comunist. ADA GREGORIAN ION MARGINEANU VICTOR BIRLADEANU Egalitate în drepturi, independență, suveranitate, neamestec în treburile interne, respect și avantaj reciproc — acestea sunt bazele pe care partidul nostru. România socialistă dezvoltă relațiile sale de prietenie strînsă și cooperare cu toate țările socialiste și pe toate planurile : politic, economic, militar și cultural-științific. In același timp, România socialistă în concepția coexistenței pașnice, înțelege să dezvolte relații de colaborare cu toate țările, indiferent de orînduirea lor socială. • In conducerea operei de edificare a socialismului în România, Partidul continuă și desăvîrșește bogatele tradiții internaționaliste ale comuniștilor români, ale clasei noastre muncitoare. Partidul Comunist Român militează neobosit pentru întărirea unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale pe bazele marxism-leninismului, pentru unirea tuturor forțelor revoluționare și progresiste ale epocii noastre. Constituie o adincă satisfacție pentru noi să constatăm că relațiile partidului nostru cu celelalte partide comuniste și muncitorești, cu alte partide și mișcări revoluționare și democratice se dezvoltă și se adîncesc. Pe această linie, partidul nostru este hotărît să acționeze consecvent și în viitor, in interesul cauzei progresului umanității, al socialismului. Stimați tovarăși, Dînd astăzi întreaga cinstire înaintașilor noștri, faptelor lor vrednice de recunoștință, suntem conștienți că cel mai înalt omagiu pe care-l putem aduce memoriei lor este continuarea neabătută ceea ce am început, pentru neconatenita înaintare a patriei, pentru ridicarea națiunii noastre socialiste pe noi trepte de civilizație și prosperitate, pentru luminoasele perspective pe care le deschide în fața României dezvoltarea pe calea socialismului, spre societatea comunistă. Trăiască Partidul Comunist Român ! Trăiască Republica Socialistă România '. Cuvîntul tovarășului Emil Bodnaraș Un veac în serviciul științei de carte (Urmare din pag. I) teora si practica pedagogică, legate de îmbunătățirea cailor de predare — asimilare, a cunoștințelor de limba română, matematicâ, fizică, chimie etc. în scopul asigurării caracterului lor funcțional Munca la clasă este completată armonic cu cea desfășurată în cercurile de elevi, în cadrul organizațiilor de pionieri și U.T.C. Dintre profesorii și învățătorii de astăzi se remarcă pentru elanul și competența cu care muncesc Cornelia Novac, Ilie Lupulescu, Ștefan Ursescu, Maria Zdrenghia, Victoria Savu, Dușan Stan, Ioan Piu, Dumitru Savu, Nina Georgescu, Serafima Lupulescu, Jahanla Sirbovan, Catarina Langer, Ana Labling și Maria Mayer. Cu prilejul sărbătoririi celor 100 de ani de la înființarea școlii, din a cărei cronică am consemnat succint doar citeva fapte, colectivul didactic și elevii acestei instituții centenare sunt hotărîți să-și sporească eforturile pentru realizarea exemplară a procesului instructiv-educativ, pentru a da țării noi generații de absolvenți, capabili să contribuie cu energia și talentul lor, sub înțeleaptă îndrumare a Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, la a construcția societății socialiste multilateral dezvoltate, Porumbul grabnic în hambare (Urmare din pag. a I) fiul popular se sprijine mai intens și mai mult conducerea unității, în vederea organizării mai corespunzătoare a muncii și a întronării ordinei și disciplinei. Deficiențe au fost constatate și un modul de utilizare a mijloacelor de transport mecanice. Jumătate de zi a durat încărcarea, în cîmp, a unei remorci cu 4.000 kg știuleți de porumb, ca apoi singură să fie atașată la un tractor U 650, pentru transportul produsului pînă la Lugoj, distanță de 16 km. „Facem un singur transport pe zi — ne spune Nicolae Penta — rutieristul cooperativei. Am putea merge și de două ori, dar se stă mult la baza de recepție. Desigur, s-ar putea tracta și două remorci, însă se pierd ore prețioase cu încărcatul și descărcatul porumbului“. Intr-adevăr, mijloacele de transport, printr-o mai bună organizare a muncii, ar putea să fie folosite la întreaga lor capacitate , asigurinduse încărcarea operativă a remorcilor, dimineața devreme, iar cu o echipă bine pregătită această operație s-ar reduce mult. De asemenea atașarea a două remorci la un tractor ar spori capacitatea de transport la cel puțin 16.000 kg zilnic in loc de 4.000 kg cit se realizează de obicei. Slabă este și productivitatea camionului. Se transportă, la distanță de 16 km, doar 8.500—8.600 kg știuleți. — Nu putem face mai mult de două transporturi pe zi, de la Visa, la Lugoj — ne spune Petru Dumitru, șoferul cooperativei. Oamenii noștri sunt obligați să ridice porumbul cu coșul, la patul, printr-o deschizătură mică și la o înălțime mare, ceea ce duce la imobilizarea, pe timp îndelungat al autocamionului. Pentru a ne convinge de cele sesizate de către șofer, ne-am deplasat la baza de recepție din Lugoj. Aici am constatat că 4 cooperatori abia în trei ore au reușit să descarce 4.300 kg știuleți. Condițiile în care se lucrează sunt grele; portamtul se ridică, cu coșul, in pătul, la o înălțime apreciabila. Intrebindu-l pe Mihai Grimm, șeful bazei, de ce nu s-au luat măsuri pentru mecanizarea lucrărilor de descărcat, ceea ce ar fi ușurat considerabil munca oamenilor și, implicit, ar fi redus timpul de imobilizare a autovehiculelor, am primit următorul răspuns : " „Avem numai două benzi transportoare pe care le folosim la descărcatul porumbului din vagoane. De altfel, nu văd necesară dotarea cu niște utilaje pe care le folosim doar 2—3 săptâmîni pe an. Dar de mîine îi punem să descarce pe solar unde o remorcă sau un camion se poate goli, cu doi oameni, într-o singură oră“. Ce părere are conducerea întreprinderii pentru valorificarea cerealelor din Timișoara asupra unei asemenea optici ? Sperăm că in timpul cel mai scurt se vor remedia deficiențele de la această bază de recepție. Tot aici, la pătule, am văzut și alte cazuri de stagnare inutilă a mijloacelor de transport, de care se fac vinovate, alături de conducerea bazei, și consiliile de conducere din unele cooperative agricole. Așa, de exemplu, unui camion al cooperativei agricole din Coștei, i-au fost necesare 8,5 ore pentru a execute un transport de porumb la o distanță destul de mică. De ce , în primul rând, camionul a fost plimbat pe tâmp, de la o grămadă la altă grămadă. Astfel, de la ora 9 la 14, patru cooperatori abia au reușit să încarce autovehiculul. Apoi, la bază, a mai durat 3,5 , ore descărcatul, fiindcă porumbul a fost adus neales. Un caz aparte îl prezintă două remorci de la C.A.P. Găvbjdia, care au stagnat la bază 24 de ore. Aduse miercuri, la ora 16, ele au așteptat lingă părul pînă joi la ora 9, find un camion, anume trimis, a adus 8 cooperatori, care greu au descărcat pînă seara, cu porumbul. Ca părere are comisia de revizie a cooperativei asupra unei asemenea metode de folosire a mijloacelor de transport? Cine suportă pagubele ? întrebarea este valabilă și pentru cooperatorii din Visag, unitate la care, printr-o slabă organizare a muncii, se percep câte 12—14 ore pentru o remorcă de la I.M.A. care, pe distanța de 16 km, efectuează doar un singur transport. Iată, reiese clar, doar din cîteva exemple prezentate, cum se pierd multe ore prețioase, in care camioanele și remorcile ar putea să transporte mai multe produse, grăbind stringerea producției din timp și predarea oblgațiilor către stat In această privință, așteptăm ca, alături de organizațiile de bază și comitetele comunale de partid care necesită să îndrume mai bine consiliile de conducere în organizarea muncii, un sprijin mai substanțial să aducă și conducerea întreprinderii pentru valorificarea cerealelor, prin măsurile pe care le va lua in privința descărcării operative a mijloacelor de transport. DUMINICA, 8 NOIEMBRIE Wo l~l Opera de stat : CONTESA MARITZA (10) și DRAGOSTE DE ȚIGAN (19,30) : r~ Teatrul „Matei Millo": CĂSĂTORIE PRIN CONCURS (15). CINEMATOGRAFE □ Modern : 100 DE CARABINE (8, 14,30, 16,45, 19, 21) ; □ Arta . IN ARȘIȚA NOPȚII (11,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15) ; □ Parc : ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MABUSE (10, 14, 16, 18, 20); □ Studio : ZBOARĂ COCORII (11, 15, 14, 19, 21) ; □ Victoria : SALARIUL GROAZEI (10, 14, 16. 18. 20) ;1 Melodia . 24—25 NU SE INAPOIAZA (9, 11, 15, 17, 19. 21) ;~1 MUncitoresc — Fratela : NU FI TRIST (15, 17. 19) r~1 Steaua roșie — Mehala . SPLENDOARE IN IARBA (15, 17. 19); □ Muncitoresc Freidorf : BERŰ ȘI COMISARUL SAN ANTONIO (15, 17, 19) ; O 1 Mai : OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN (15, 17, 19). LUNI, 9 NOIEMBRIE 1970 □ Modern : HIBERNATUL (8, 10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21) ; O Arta : ULTIMUL MOHICAN (9, 11,15, 14,30. 16,45, 19, 21) ; □ Parc: CANARUL ȘI VISCOLUL (10, 14, III. 1«, 20) ; □ Studio : FREDY ȘI CIN TECUL PREERIEI (11, 1T. 19, 1l) ; □ Victoria : IN FIECARE SEARA LA ORA 11 (18, 20) și FIUL LUI TARZAN (10, 15) j—1 Melodia : PETRECEREA (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; r~1 Muncitoresc — Fratelia : JOCUL CARE UCIDE (15, 17, 19) îI—I Steaua roșie — Mehala : O INTIMPLARE (15, 17, 19) : O 1 MaI : OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN (17, 19). LUGOJ □ 23 August : ALFA ROMEO ȘI JULIETA ; O Victoria : ASUL DE PICA; □ I.T.L. : BALUL DE SÎMBATA SEARA. BUZIAS □ Dinamo : CADAVRUL VIU: SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO. TIMBOLIA □ FLAcĂRA : ZBARA COCORII. □ 30 DeceMbRIe: SA UCIZI O PASARE CINTATOARE. DETA O PARC: DOMNIȘOARA DOCTOR. # 1 MAI : CHIDE UȘA?CINE VA DESFĂGET !~1 30 DeceMbRIe : CĂLĂTORIE PRIN MICA PUBLICITATE. DRAPELUL ROȘU-8,031 TELEVIZIUNE DUMINICA: 8 NOIEMBRIE 8,45 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineață. 9,00 Matineu duminical pentru copii și școlari, întîlnire la căsuța cu povești (I). Noile aventuri ale lui Huckleberry Fin. 10,00 Viața satului. 11,30 Amfiteatru muzical — Concertino Maurice Ravel. 12,00 De strajă patriei. 12,30 In reluare, la cererea telespectatorilor. Film artistic : Golful Paradisului — producție a studiourilor engleze. 14,00 Selecțiuni din Festivalul de muzică ușoară „Gondola de aur“ — Veneția 1970. 14,30 „Alină-te dor, alină..." — muzică populară. 15,00 Emisiune în limba maghiară. 16,30 Studioul „N“. 18,00 Cîntare patriei — Concurs coral interjudețean. Participă județele Bistrița Năsăud, Cluj și Mureș. 19,20 Desene animate. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 România în 1.000 de imagini. 20,20 Bun îi vinul ghiurghiuliu . .. Spectacol muzical coregrafic de Romulus Vulpescu. 22,20 Telejurnalul de noapte. 22,35 Duminica sportivă. LUNI, 9 NOIEMBRIE 18,00 Descinderea emisiunii. Scena și ecranul. 18,30 Mîndruliță din Bacău — program de muzică populară și dansuri interpretate de membrii Ansamblului folcloric ..Bistrița“ al U. J. C. M. Bacău. 19.00 Ce sunt și ce trebuie să fie centralele industriale. 19.201.001 de seri — Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Agenda politică. 20.10 Teatru foileton. Războiul celor două roze (III). 21.00 Steua fără nume. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Telesport — Două zile pînă la meciul de fotbal țara Galilor — România. 22.30 Viața literară. MARȚI, 19 NOIEMBRIE 10.00 — 11.00 Teleșcoală. 18.00 Deschiderea emisiunii. Interpretul preferat de muzică ușoară. Invitata emisiunii — Mihaela Mihai. 18,30 Toate pînzele sus ! — emisiune pentru pionieri. 19,15 Publicitate. 19,201.001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Zilele și nopțile Doftanei. Reportaj de Dionisie Șincan și Gh. Frunză. 20,15 Seară de teatru . Femeile Savante. 21,55 Prim plan. Acad. Emil Comdurache. 22,30 Telejurnalul de noapte. 22,40 Din muzica rrelor. Ansambluri laureate la Festivalul internațional de folclor România '69. Grupul folcloric din Debrețino— Ungaria. Ansamblul Nicastrelli di Lucino — Italia. MIERCURI, 11 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii — Micii meșteri mari — emisiune de construcții tehnice pentru pionieri și școlari. 18,30 Cabinetul economic Tv. 19,10 Publicitate. 19,20 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Telecinemateca. Agent secret. 22,00 Cadran internațional. 22,45 Bucuriile muzicii. 23,05 Telejurnalul de noapte. JOI 12 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiiunii — emisiune în limba maghiară. 18,50 . La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,59 Mult e dulce și frumoasă. 19,15 Publicitate. 19,201,001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Conferința de presă TV — Planul de sistematizare a Capitalei. 20,50 Film serial. Noile aventuri ale lui Huckleberry Fin. 21,20 Panoramic științific. 22,00 Teleglob. Dar es Salaam Reportaj filmat. 22,25 Poșta Tv, — de Ion Bicheru. 22,45 Telejurnalul de noapte. contraste cotidiene Variații nedorite . Se pare că plecarea la ore fixe * a unor curse de autobuze e soo cotită ca prea monotonă la Au- 1tobaza T. A- Timișoara. In consecință, se lucrează cu ,,orar variabil“ ca in cazul curselor Timișoara —■ Iecea-Mare. In loc să plece la ora 6 dimineața, ața cum e prevăzut în program, autobuzul a luat „startul“ în ziua 1 de 26 octombrie la ora 6,30, în 1 ziua următoare la 6,45 iar la 28 octombrie la 7,15. La insistențele călătorilor, impiegatul de serviciu răspunde nervos, fără să-și controleze cuvintele, jignind nu 10 dată pe „reclamații“. Intr-una din zile, șoferul autobuzului cu numărul 31-TM-3204 a luat călătorii fără să fi asigurat alimentația cu benzină și a colindat pe 1 la diferite stații, ca în cele din urmă pasagerii să fie transbordați pe un alt vehicul. După cum se vede, „orarul variabil“ e în funcție de . .. variațiile, nu lipsite de lacune, ale organizării. Pe 1 cînd, in locul improvizațiilor, 1 certitudine și disciplină in circulația autobuzelor ? 1 Lapte ? După ședință... Pină mai zilele trecute, Petru Maier din Seceani nr. 328 (comuna Orțișoara) și-a procurat 1 lapte, pentru cei doi copii, din sat. De un timp însă unitatea de contractare i-a refuzat cererea pe motiv că face navetă la Timișoara. Omul a insistat pentru acel un kilogram și jumătate de lapte și atunci i s-au dat citeva ... speranțe. „Stai dumneata câteva zile, o să avem o ședință și atunci îți dăm răspuns“ probleme ar fi fost înscrise de pe ordinea de zi nu știm, dar sigure ca un băiat de 3 ani și o fetiță de 4 luni sînt lipsiți de lapte. Ei nu știu că trebuie să fie o ședință ca apoi să ... Două curse !a aceeași oră !n mai multe rînduri, cetățenii au încercat să afle raționamentul după care s-a călăuzit Întreprinderea de transporturi auto Timișoara — Autobaza Sînnicolaul Mare, atunci cînd a dispus ca două curse să pornească la aceeași oră, la 7, de exemplu, in aceeași direcție — Comloș — Sînnicolaul Mare. Încercările lor , ca și sesizările făcute au rămas fără ecou. In timp ce ambele autobuze pornesc din stație la această oră cu 10-15 călători fiecare, alt mijloc de transport în direcția respectivă nu mai există, cînd la ora 13 [UNK] Poate conducerea întreprinderi are o sugestie în această privință. O așteaptă călătorii care ne-au sesizat de acest neajuns. Impiegatul fantomă De mai bine de o jumătate de oră, Ion Mosoarcă aștepta in stația de pe str. Circumvalațiunii ivirea autobuzului de Beregsău. Vine, nu vine, vine, nu vine și, nu mai venea între timp, au trecut prin stație alte două autobuze. Șoferul de la Seceani l-a informat că, după cîte i se pare lut, mașina spre Beregsău Mare a vânl pe la Stadionul C.F R. Contrariat, omul a telefonat la autogara: „Păi bine, nu mi-ați spus aseară că stația cea mai apropiată este aici și că autobuzul trece la ora 6,15 ?“ „Eu nu ți-am spus nimic. Treaba șoferului ce face, odată ce a plecat din autogara, nu mai răspunde de vehicul !“. „Și acum, cu mine , cum rămîne ?“ „Te privește !“ I In urma verificărilor solicitate la I Autobaza TA. Timișoara a rezultat că impiegatul de mișcare I nu s-a făcut vinovat de atitudini nepoliticoase, intrucît, în►tîmplător el nu se afla în birou. Dacă" nici cu o seară înainte " și nici m ziua faptei, ne întrebăm cine e cel care are acces la telefon pentru a da publicului călător informații competente ? Autoturism I camion. I duel inegal . La bordul propriului său vehicul. (,,Moskviei“ — nr. ► l TM-2916), Vasile Cocan stra- 1 bate șoseaua Timișoara-Sînnico*laul Mare. Fără să respecte prevederile legale privind circulația ► pe partea stingă a carosabilului, șoferul amator a tamponat camionul 21-TM-1147, aparținători autobazei T.A. Sînnicolaul Mare. ► Mai robust, „Steagul Roșu“ a re►zistat șocului, dar contravenientul ► și-a primit „pedeapsa“ încă ► înainte de ivirea organelor de ►miliție [UNK] Aproape toți pasagerii 1 pe care-i transporta — un băr►bat și două femei cu doi copii în brațe — s-au ales cu răni și ► contuzii. Rubrică redactată de : ► M. SIRCA, N. CIMPEANU. * ► I. ULARU, N. PIRVU și GH NEGRICIOIU