Drapelul Roşu, februarie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8125)

1971-02-26 / nr. 8123

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.123 Vineri, 26 februarie 1971 4 pagini, 30 bani Campania agricolă de primăvară la ordinea zilei în timp ce unii alții s-au încheiat Pentru anul 1971, lucrătorii o­­goarelor timișene au prevăzut să obțină producții sporite, pe măsura condițiilor create. De asemenea, transpunerea in viață a complexu­lui de măsuri inițiat de conducerea partidului, privind îmbunătățirea organizării, planificării și conduce­rii agriculturii a creat un cadru fa­vorabil desfășurării activității din campania de primăvară. La cooperativa agricolă din Breș­­tea, de exemplu, pînă marți, s-au însămînțat 1a hectare cu ovăz și 50 hectare cu borceag, adică întreaga suprafață planificată pentru aceste culturi. De asemenea, în grădină, au fost puse 3 hectare cu mazăre și două hectare cu morcovi. S-au bi­­lonat 10 hectare pentru plantatul cartofilor timpurii, iar tuberculii pentru cele 20 de hectare sunt puși la preîncolțit. Totodată, consiliul de conducere, avînd îndrumarea per­manentă a organizației de partid, și-a asigurat în întregime necesarul de semințe pentru sfecla de zahăr, floarea-soarelui, urmînd ca în a­­ceste zile să mai aducă 7.000 kg de porumb din hibridul dublu 220 și H.S. 400, pe lingă cele 5.000 kg din H.C. 405 existente în unitate, pre­cum și cînepa, fasolea. In același timp, specialiștii au trimis probe pentru analize la La­boratorul județean de controlul se­mințelor, primind buletine roșii care atestă calitatea lor. — Avem asigurate toate țiile pentru a realiză și chiar cândi­de­păși producțiile planificate pentru acest an — ne spune Nicolae Bi­­gheru, inginerul șef al cooperativei. Ne-am organizat munca, în secto­rul vegetal, în două brigăzi Breștea și o fermă la Rovinița Ma­la­re. pe Au fost stabiliți și mecanizatorii formațiunile permanente de lucru, iar la plantele tehnice vom aplica acordul global. Totodată, s-a făcut și amplasarea culturilor în teren. Folosind din plin timpul prielnic, s-au fertilizat suplimentar, cu îngrășăminte azotoase, 525 hec­tare cu grîu, adică întreaga supra- Raid — anchetă față, 60 hectare de grădină, iar pe 36 hectare de ogor s-a transportat gunoi de grajd. După cum se vede, la Breștea, mecanizatorii și țăranii coopera­tori au demarat bine în noul an și sunt hotărîți să-și îndeplinească în mod exemplar angajamentul luat : depășirea producției la porumb cu 100 kg la hectar și la floarea-soare­lui cu 50 kg, livrarea suplimentară la fondul central a 80 tone porumb și 4 tone floarea-soarelui. Și la Jebel au fost încheiate, în bune condițiuni, pregătirile pentru campania de primăvară. Coopera­torii și-au asigurat din timp sămîn­­ța pentru toate culturile, mai puțin la cînepă, care urmează să fie adu­să de la întreprinderea contractan­tă. Au fost reparate semănătorile pentru trifoi, remorcile și se con­tinuă cu căruțele. Este gata să in­tre în brazdă și utilajul secției de mecanizare condusă de Traian Va­­tris , 18 tractoare, 6 semănători S.U.-29 și patru S.P.C.-6, 9 discuri etc. Mecanizatorii au fost instruiți pentru semănatul sfeclei de zahăr, reglînd în același timp și mașinile. Țăranii cooperatori care lucrează în sectorul vegetal au fost și instruiți, li s-au predat lecțiile pla­­i­nificate din cadrul învățămîntului agrozootehnic, dar, din păcate, n-au reușit să vizioneze telelecțiile în­­trucît atît televizorul cooperativei agricole cit și cel al căminului cul­tural au fost stricate. — Față de alți ani, avem o parti­cipare mai bună la muncă — arăta Gheorghe Lifa, președintele coope­rativei agricole. Introducerea acor­dului global, plata minimului lunar garantat (400 lei pe ianuarie) și or­ganizarea muncii pe formațiuni per­manente de lucru a influențat favo­rabil activitatea din cadrul coope­rativei. Pentru a răspunde grijii permanente a partidului și statului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al țărănimii, noi ne-am anga­jat să depășim producția medie planificată cu 100 kg la floarea-soa­relui și 1.000 kg la sfecla de zahăr, să livrăm în plus, la fondul central, 50 tone sfeclă de zahăr și 7 tone floarea soarelui. Intr-adevăr, putem aminti că la Jebel s-au fertilizat 15 hectare cu gunoi de grajd, 435 hectare de grîu cu îngrășăminte chimice, continu­­îndu-se lucrările de pregătire a te­renului. Dacă la Breștea și Jebel am vă­zut o bună preocupare a consiliilor de conducere și a specialiștilor pen­­tr­u pregătirea și desfășurarea lu­crărilor din campania de primăva­ră, nu același lucru se poate spune despre activitatea de la Folea. Aici, deși s-au administrat pe 10 hecta­re gunoi de grajd și s-au fertilizat suplimentar, cu îngrășăminte chi­mice, 150 hectare grîu, 100 hectare pășune, 13 hectare lucerna, 50 hec­tare orz și 30 hectare culturi pentru masă verde, totuși, au fost neglija­te celelalte acțiuni. Așa, de exem­plu, pînă marți, încă nu s-a adus sămînța de sfeclă de zahăr și floa­rea-soarelui, deși termenul fixat de către Direcția generală județeană a agriculturii a fost de 20 februarie. — Azi a plecat un camion după semințele de sfeclă de zahăr, floa­rea-soarelui și a dus ghizdei de de­­cusculare — ne-a spus Ioan Mate­­iaș, inginerul șef al cooperativei. Nu se putea mai devreme, întrucît celălalt mijloc de transport, auto este stricat... Motivul, invocat de inginerul co­operativei nu ne poate convinge, în­trucît camionul a fost folosit și în alte scopuri, mai puțin importante decit asigurarea producției agrico­le. Mai mult, la Foiea încă nu se știe de unde să se aducă sămînța pentru suprafața de 10 hectare o­­văz, timp în care multe unități au și semănat această cultură. Se spu­ne că producția din 1970 a fost sla­bă și s-a furajat la animale, iar a­­cum conducerea cooperativei aș­teaptă sămînță. De unde ? Cine ar trebui s-o producă ? Nu însăși u­­nitatea agricolă ? Iată deci unde duce lipsa de răspundere pentru bunul mers al activității din unita­te. De asemenea, aici, nu s-au în­tocmit planurile de producție pe brigăzi, deși de la adunarea gene­rală a cooperativei a trecut aproa­pe o lună. La secția de mecanizare, aparținătoare S.M.A. Deta, din N­ tractoare numai 8 sînt reparate. Din cele constatate rezultă că la cooperativa din Folea sînt rămîneri în urmă la pregătirea pentru lucră­rile din campania de primăvară. Timpul devine favorabil activități­lor din cîmp, fapt ce impune recu­perarea grabnică a intîrzierilor la aprovizionarea cu semințe, repara­rea tractoarelor, ținerea adunărilor pe brigăzi etc, în așa fel incit a­­tunci cînd terenul permite, să se treacă cu toate forțele la insămîn­­țarea culturilor. ing. A. RACHITOVAN insaminteaza, nici pregătirile Vînovarî sânt numai... furnizorii? Rezultatele financiar-contabile înregistrate în 1970 de întreprinde­rea de industrializare a cărnii din Timișoara sînt mult sub nivelul înzestrării tehnice. Cîteva cifre sînt concludente pentru a ne da seama de acest lucru : nerealizarea valo­­rică a producției globale cu 35,6 milioane lei și a producției marfă cu 32,9 milioane lei. Toate aceste nerealizări au fost consemnate și în darea de seamă a comitetului de direcție, prezenta­tă, recent, în adunarea generală a reprezetanților salariaților. Cvn­lizate, aici, în darea de seamă. Mă gîndesc că vine sezonul și dacă me­canicul ș­i va tărăgăna din nou lu­crurile, o să avem iarăși goluri în procesul de producție". Dese opriri ale procesului de pro­ducție au fost provocate de lipsa unor materii prime , așa cum a re­ieșit și din darea de seamă, pre­zentată de inginerul Ilie Luca, di­rectorul întreprinderii, beneficiarii (I.A.S., C.A.P., gospodăriile indivi­duale) nu au onorat ferm contrac­tele, livrînd uneori cu mult sub cantitățile prevăzute în contract și Adunări generale ale salariaților păcate, însă, cifrele, punctele, ca­pitolele și subcapitolele nu au fost susținute cu argumente. Ne-am fi așteptat la o analiză temeinică a fenomenelor care au generat insuccesele : pe ici, pe colo, se mai găsește cite o frază, două, în care comitetul de direcție, pe un ton blajin, își face autocritica. Una am reținut-o și noi : „Comitetul de direcție se face vinovat de faptul că nu a putut ține cele două confe­rințe tehnice cuprinse în contrac­tul colectiv" ( ! ? ) Cu un asemenea ,,simț autocri­tic" este greu să concepi că deca­lajul existent între realizat și pla­nificat poate fi, cel puțin în­ conti­nuare, prevenit. „Lucrurile, așa cum au fost ele prezentate în darea de seamă, arată că singurul vino­vat pentru nerealizarea principali­lor indicatori este . . furnizorul, spunea muncitorul Deliu Velică. Era de dorit să se arate cite din propunerile muncitorilor, cuprinse în contractul colectiv, și-au găsit rezolvarea și cite nu, sau ce s-a făcut pentru buna organizare a muncii în transporturi, unde, de ani de zile, se lucrează așa cum o știm­ cu toții, adică greoi, încă o problemă pe care doresc să o spun aici : s-a făcut, remontul la aba­tor. Acesta e un lucru bun. Din pă­cate, însă, de fiecare dată se „uită" să se repare umerașele, liniile de transport aeriene. Se știe că nu o dată macazurile acestora ne-au dat multă bătaie de cap. Ba, în cîteva rînduri, s-ar fi putut intîmpla chiar grave accidente. Țin minte că s-a mai discutat despre acest lucru și în alte adunări generale. S-au făcut și propuneri, s-au stabi­lit și măsuri. Dar numai atît. Toc­mai aceste probleme n-au fost una­în mod neeșalonat. „Problema calității, un indica­tor de bază al eficienței economice a producției — a spus Ion Bindea, președintele comitetului sindicatu­lui — nu întotdeauna a satisfăcut exigențele. Există încă pe parcursul desfășurării procesului de produc­ție numeroase deficiențe. De pildă, există o slabă organizare a contro­lului tehnic de calitate, nu se fac analizele chimice și bacteriologice necesare. Ne-am mulțumit ca a­­tunci cînd nu se mai poate produce nici o schimbare să facem numai obiecțiuni asupra produsului finit. Toate aceste deficiențe trebuie în­lăturate din activitatea de viitor a noului comitet de direcție“. Este regretabil că, deși în aceas­tă întreprindere tineretul are o pondere însemnată, în adunarea generală nu s-au făcut referiri la activitatea organizației U.T.C., nici măcar în ce privește ridicarea ca­lificării și întărirea disciplinei în muncă. Alte neajunsuri au existat în or­ganizarea producției și a muncii, în sistemul de contractări de Fabrica de semipreparate din car­ta­ne, Antrepozitul frigorific, Ingrășă­­toria de taurine din Freidorf, cen­trele de colectare și tăiere din Lugoj, Jimbolia, Sinnicolaul Mare și Deta. Bunăoară, dacă ar fi să ne refe­rim la Fabrica de semiconserve din șuncă, ar trebui să menționăm fap­tul că, anul trecut, colectivul de aici s-a preocupat prea puțin de valorificarea mai bună a materiei prime, de livrarea pe piață a unor I. CRAȘOVAN (Conținutae in pag­a III-a) Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Timiș Ieri, a avut loc ședința Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar județean Timiș, în care s-a ana­lizat stadiul asigurării de către D.S.A.P.C. Timișoara a documenta­țiilor de execuție pentru planul de investiții al Consiliului popular ju­dețean Timiș pe anul 1971 și măsu­rile care se impun în vederea îm­bunătățirii activității de proiecta­re. In încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul IVTIHAI TELESCU, prim-secretar al Comi­tetului județean Timiș al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. In cadrul ședinței tentate apoi informări au fost pre­cu privire la aplicarea în județul Timiș a sar­cinilor în domeniul îmbunătățirii organizării, planificării și conduce­rii agriculturii și asupra activității desfășurate de către Direcția pen­tru administrația locală de stat în anul 1970. Cu același prilej, Comi­tetul executiv a aprobat un plan de măsuri pentru realizarea angaja­mentelor luate de Consiliul popu­lar al județului Timiș, ca urmare Chemării la întrecere patriotică a­­dresată de Consiliul popular jude­țean Neamț către toate consiliile populare, către toți oamenii mun­cii din municipiile, orașele și co­munele Republicii Socialiste Româ­nia. i ÎNCHEIEREA consfătuirii LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRIN­DERILE AGRICOLE DE STAT Joi, in sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lu­crările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au a­­vut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, teh­nicieni, ingineri, agronomi și zo­­otehniști, medici veterinari și eco­nomiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme ma­jore privind tehnologiile și for­mele cele mai moderne de organi­zare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului între­prinderilor agricole de stat la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii na­ționale. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer so­luționate în acest sector al econo­miei naționale. Lasînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această reu­niune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidu­lui și statului nostru de consultare­­ largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale econo­miei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate in diferite compartimente ale eco­nomiei și vieții sociale, găsirii căi­lor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convinge­rea că dezbaterile consfătuirii, des­fășurate în lumina prețioaselor in­dicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agri­cultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comi­tetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărî­ri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai depli­nă a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între între­prinderile agricole de stat, coope­rativele agricole de producție și întreprinderile de industrie ali­mentară. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, minis­tru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii la activitatea și Apelor cu privire întreprinderilor a­­gricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de vi­itor. Totodată, au fost prezentate con­cluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In șe­dințele pe secții și în plenara con­sfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și invitați care, pe funda­lul realizărilor obținute în unită­țile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficien­țelor care mai există pe linie teh­nică, economică și organizatorică, au făcut propuneri in vederea stabilirii celor mai eficiente mă­suri ce trebuie luate pentru înde­plinirea și depășirea prevederilor planului de stat în actualul cinci­nal, pentru ridicarea întregii acti­vități pe o treaptă calitativ supe­rioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propuneri­lor făcute de majoritatea partici­panților sunt mărturii grăitoare ale competenței profesionale și expe­rienței bogate a lucrătorilor din agricultura de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea inmî­­nării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Se­cera și Ciocanul", precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. Înaltele distincții au fost înmî­­nate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, pri­mit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvînta­rea secretarului general al parti­dului a fost urmărită cu un deose­bit interes și subliniată în repe­tate rînduri cu vii și puternice a­­plauze. la In numele tuturor participanților consfătuite, tovarășul Iosif­ Banc a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțu­miri, exprimînd sentimente de recunoștință pentru aprecierea po­zitivă, pentru criticile îndreptățite, pentru indicațiile deosebit de pre­țioase pe care le-a dat. Conducerea ministerului, partici­panții la consfătuire, toți lucrătorii din Agricultura de stat — a spus vorbitorul — ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîn­­tului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoa­re la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să ob­ținem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cerea­le, 100.000 tone legume, 50.000 tone struguri și fructe, 120.000 tone carne, 500.000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce însu­mează circa 3,5 miliarde lei pro­ducție globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poa­te da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu uni­tate, cultură cu cultură și produs cu produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile a­­gricole de stat. Ne exprimăm — a spus în în­cheiere vorbitorul — deplina ade­ziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, depli­na satisfacție pentru transformă­rile profund înnoitoare care au loc în viața economică și socială a țării și suntem­ hotărîți să depu­nem toate eforturile pentru reali­zarea sarcinilor trasate de direc­tivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Intr-o atmosferă însuflețită, da entuziasm, participanții la consfă­tuire au adoptat o chemare către toți lucrătorii din fermele și în­treprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Parti­dul Comunist Român, pentru se­cretarul său general. Se scandea­ză „P.C.R.—Ceaușescu“, „P.C.R.— Ceaușescu". Este o expresie grăi­toare a dragostei pe c­are lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de par­tid, a recunoștinței lor pentru mă­surile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a a­­cestei ramuri a economiei națio­nale, și totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însuflețirea pentru sporirea producției agricole vegetale și animale, pentru prospe­ritatea și progresul patriei noas­tre socialiste. (Agerprek) z><xxxxxxxxx ¹< Solemnitatea înmînării unor înalte distincții în cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincții ale Republicii So­cialiste România. Pentru merite deosebite în în­treaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dez­voltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obține­rea an de an a unor sporite, ridicarea continuă producții a pro­ductivității muncii și a rentabili­tății unităților, a fost conferit tit­lul de „Erou al Muncii Socialiste" și medalia de aur „Secera și Cio­canul“ tovarășilor , Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vo­dă, județul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșo­­va, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, județul Ti­miș, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mi­hai Stănescu — medic director la I.A.S. Arad, veterinar, loan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în mun­că și contribuția adusă la dezvol­tarea agriculturii socialiste, a fost conferit Ordinul „Steaua Republi­cii Socialiste România“ clasa I tovarășilor , Iosif Banc — vice­președinte al Consiliului de Miniș­tri și ministru al agriculturii, in­dustriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Minis­terul Agriculturii, Industriei Ali­t Continuate in pag a IV-a) FALSUL NEDREPTĂȚIT ȘI... ULTRAGIILE ADUSE UNEI MAME In trei scrisori trimise redac­ției, Aurel Gaga arată că este profund lezat de „nedreptățile“ pe care Judecătoria județului Ti­miș, Inspectoratul municipal de miliție ;i Consiliul popular muni­cipal Timișoara i le-ar fi făcut. Printre altele, spune : ... „se­sizez conducerea redacției cu con­vingerea că voi primi sprijinul cuvenit, prin investigațiile si măsurile ce vor fi luate in scopul soluționării în timp util a con­secințelor ce rezultă din scrisorile mele trimise, ca urmare a unor abuzuri cunoscute de organele vi­zate, fără a lua măsuri, în lumi­na adevărului ,i­legalității umane . . Precizăm că „nedreptățile” la are se referi autorul scrisorilor int strîns legate de o situație reală între patru frați, inclusiv Aurel Gaga, și mama lor. Dar să vedem ce spun faptele. tn evidența biroului de autori­tate tutelară al Consiliului popu­­lar municipal Timișoara se gă­sește dosarul Măriei Popovici, fe­meie in vîrstă de 63 de ani. Are domiciliul (cu numele doar) pe str. Calea Aradului, nr. 33, și este pusă sub tutelă pentru că suferă de schizofrenie. Este mamă a patru copii : Aurel Gaga (autorul celor trei scrisori trimise redac­ției), impiegat de mișcare ; Octa­­vian Gaga — revizor contabil Aurora Gaga — muncitoare — și Sofica Gaga (căsătorită Pe­teu) — casieră la C.F.R. Maria Popovici a divorțat în 1964, an din care trăiește o adevărată tragedie. Dar să nu anticipăm. Prin sentința de divorț, Maria­n Popovici pierde pensia de 300 de lei, pe care o mai primea pe atun­ci de la fostul soț. Întrucît nici unul din copii nu se interesează de ea, se bucură, totuși, de grija unor rude îndepărtate și eventual de a vecinilor. Aceasta, pînă în 1967, cînd se pare că în conștiința Aurorei Gaga încolțește sentimen­tul dragostei și obligațiilor față de mamă, spunînd că acceptă s-o îngrijească, dar (vai, ce dar sună acest dar!) cu condiția de a fi considerată singura moștenitoare a casei familiale, proprietate in exclusivitate­a mamei. In ciuda clauzei, totul părea să meargă pe un făgaș normal. „Pă­rea", pentru că gestul ei „uman" n-a fost decit o simplă euforie , la numai cîteva luni A. G­, pro­­fitînd de lipsa de discernămînt a celei pe care o luase sub „ocroti­re", a vîndut, fără forme legale, casa. Insușindu-și banii, a plecat fără adresă. De-acum, Maria Popovici a rămas de-a binelea pe drumuri. Un timp, a dormit pe sub poduri, prin barăci și se hrănea scormo­nind prin lăzile de gunoi sau din mila cunoscuților, ori a trecători­lor. Și iar s-a găsit cineva, de data aceasta în adevăratul înțeles al cuvîntului umanitate, să vină în ajutorul mamei părăsite. Dar să nu credeți că acel cineva a fost unul din copiii săi, ci Nicolae Petcu, ginerele bolnavei. Revoltat de situația creată, el a chemat in judecată pe toți copiii soacrei, inclusiv pe soția lui, cerînd ins­tanței să-i oblige să plătească o pensie de întreținere în raport cu veniturile personale. Judecătoria din Timișara, cum era firesc și ju­st, a soluționat întocmai cererea. Mai puțin firesc și just a proce­dat insă Consiliul popular al mu­nicipiului Timișoara cînd a numit ca tutore al M. P. pe fiica ei So­fica Petcu. Nu pentru faptul că aceasta s-ar fi dovedit a fi de­zinteresată de îngrijirea și ocro­tirea bolnavei, ci pentru că lo­cuia în același imobil cu tatăl ei, recăsătorit, și reîntâlnirea și con­viețuirea, sub același acoperămînt, a foștilor soți Gaga era contra­indicată din toate punctele de vedere. Tocmai de aceea soții Petcu au încercat, și în mare măsură au reușit, să minimalizeze efectul greșelii organului de autoritate tu­telară, încredințînd-o unei alte fa­milii, dispusă s-o îngrijească pe seama pensiei de întreținere. Rapacitatea fiilor s-a dovedit însă a nu avea limite. Cu toate că prin sentința judecătorească au fost obligați să plătească o pensie de întreținere mamei lor, Aurel, Octavian și Aurora Gaga s-au sustras, totuși, de la această înda­torire. Sofica Petcu, în calitate de tutore, a cerut însă judecăto­riei să le instituie poprire pe sa­lariu. Văzîndu-se constrînși să „renunțe“ la o parte din venitu­rile lor, Aurel și Octavian nu s-au dat totuși bătuți. Ei nu nu­mai că au făcut recurs să li se micșoreze cota-parte, invocînd tot felul de motive, mai mult sau CONSTANTIN PETRE (Continuare în pag­a III-a) omulfamilia,societatea Poartă țărănească Poarta este o claviatură a lu­­­­minii, pe care pașii oamenilor ■ sună cînd pleacă și vin de la­­ lucru, în dimineți și în seri, pe­­ care oamenii o înfrumusețează­­ cu zimbetul lor, cu acea căldu­ră a salutului, a bineții, cum , splendid o denumește poporul,­­ pe care și-o împart ca pe-o em­­­­blemă a inimii. Fiecare poartă , își are memoria ei, prin care se­­ perindă istoria, oamenii, casele, zilele și nopțile, soarele și ploile, cerul cu nori, cu azur și galaxii. 2 Cîntec al cocoșilor în zori, pul­­bere de aur și lemn simfonic al­e curcubeului, peste care lumina 9 X își caută cu dălțile razelor stră- X - moșii, poarta țărănească este Io- O 9 Cuvinte potrivite I cu] de unde începe un univers. 9 Semnele incrustate pe stilpii X 1 porții: motive solare, spic din ^ l griul tuturor, struguri de amurg, O > păsări stelare, duc din străve­ O­i chime, din generație în genera­ X ’ ție, fiorul artei și al vieții, al .­­ bucuriei de a fi și a rămîne, pe ‘ ’ care oamenii acestui pămint l-au X I picurat cu trudă și veșnicie în­­ lemn. 9­9 Am văzut porți timișene la X ° Luncanii de Jos și de Sus, Ia O . Pietroasa-Mare și Ohaba-Lungă, 9 ■ unde, dacă întrebi pe cineva de X ’ unde a învățat să le încrusteze, $ , iți va răspunde simplu: „De la O 'tata, iar tata de la moșu . .. Eu ^ I am mai adăugat niște frunze la <> , cununa de spice, vecinu-mea a 9 1 pus la mijloc un cerb ..." X Adăugind la frumusețile poz­­i­ții pe acelea ale vieții noi, pe­­ care acești oameni o făuresc, X I mă gindeam la pașii pe care ii O face copilul cînd deschide pri­­m ’­ma oară, emoționat, poarta spre X [ infinit și spunînd în gîndi „Vezi, 9 . tată, c-afară îți bate la poartă, 9 1 inima m­ea!" ... i-am trecut pro­ X ’ gul, descoperindu-mă. 9 . NICOLAE DOLANGA X OOOOOOOOO1

Next