Drapelul Roşu, februarie 1971 (Anul 27, nr. 8102-8125)
1971-02-26 / nr. 8123
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.123 Vineri, 26 februarie 1971 4 pagini, 30 bani Campania agricolă de primăvară la ordinea zilei în timp ce unii alții s-au încheiat Pentru anul 1971, lucrătorii ogoarelor timișene au prevăzut să obțină producții sporite, pe măsura condițiilor create. De asemenea, transpunerea in viață a complexului de măsuri inițiat de conducerea partidului, privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii a creat un cadru favorabil desfășurării activității din campania de primăvară. La cooperativa agricolă din Breștea, de exemplu, pînă marți, s-au însămînțat 1a hectare cu ovăz și 50 hectare cu borceag, adică întreaga suprafață planificată pentru aceste culturi. De asemenea, în grădină, au fost puse 3 hectare cu mazăre și două hectare cu morcovi. S-au bilonat 10 hectare pentru plantatul cartofilor timpurii, iar tuberculii pentru cele 20 de hectare sunt puși la preîncolțit. Totodată, consiliul de conducere, avînd îndrumarea permanentă a organizației de partid, și-a asigurat în întregime necesarul de semințe pentru sfecla de zahăr, floarea-soarelui, urmînd ca în aceste zile să mai aducă 7.000 kg de porumb din hibridul dublu 220 și H.S. 400, pe lingă cele 5.000 kg din H.C. 405 existente în unitate, precum și cînepa, fasolea. In același timp, specialiștii au trimis probe pentru analize la Laboratorul județean de controlul semințelor, primind buletine roșii care atestă calitatea lor. — Avem asigurate toate țiile pentru a realiză și chiar cândidepăși producțiile planificate pentru acest an — ne spune Nicolae Bigheru, inginerul șef al cooperativei. Ne-am organizat munca, în sectorul vegetal, în două brigăzi Breștea și o fermă la Rovinița Malare. pe Au fost stabiliți și mecanizatorii formațiunile permanente de lucru, iar la plantele tehnice vom aplica acordul global. Totodată, s-a făcut și amplasarea culturilor în teren. Folosind din plin timpul prielnic, s-au fertilizat suplimentar, cu îngrășăminte azotoase, 525 hectare cu grîu, adică întreaga supra- Raid — anchetă față, 60 hectare de grădină, iar pe 36 hectare de ogor s-a transportat gunoi de grajd. După cum se vede, la Breștea, mecanizatorii și țăranii cooperatori au demarat bine în noul an și sunt hotărîți să-și îndeplinească în mod exemplar angajamentul luat : depășirea producției la porumb cu 100 kg la hectar și la floarea-soarelui cu 50 kg, livrarea suplimentară la fondul central a 80 tone porumb și 4 tone floarea-soarelui. Și la Jebel au fost încheiate, în bune condițiuni, pregătirile pentru campania de primăvară. Cooperatorii și-au asigurat din timp sămînța pentru toate culturile, mai puțin la cînepă, care urmează să fie adusă de la întreprinderea contractantă. Au fost reparate semănătorile pentru trifoi, remorcile și se continuă cu căruțele. Este gata să intre în brazdă și utilajul secției de mecanizare condusă de Traian Vatris , 18 tractoare, 6 semănători S.U.-29 și patru S.P.C.-6, 9 discuri etc. Mecanizatorii au fost instruiți pentru semănatul sfeclei de zahăr, reglînd în același timp și mașinile. Țăranii cooperatori care lucrează în sectorul vegetal au fost și instruiți, li s-au predat lecțiile plainificate din cadrul învățămîntului agrozootehnic, dar, din păcate, n-au reușit să vizioneze telelecțiile întrucît atît televizorul cooperativei agricole cit și cel al căminului cultural au fost stricate. — Față de alți ani, avem o participare mai bună la muncă — arăta Gheorghe Lifa, președintele cooperativei agricole. Introducerea acordului global, plata minimului lunar garantat (400 lei pe ianuarie) și organizarea muncii pe formațiuni permanente de lucru a influențat favorabil activitatea din cadrul cooperativei. Pentru a răspunde grijii permanente a partidului și statului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al țărănimii, noi ne-am angajat să depășim producția medie planificată cu 100 kg la floarea-soarelui și 1.000 kg la sfecla de zahăr, să livrăm în plus, la fondul central, 50 tone sfeclă de zahăr și 7 tone floarea soarelui. Intr-adevăr, putem aminti că la Jebel s-au fertilizat 15 hectare cu gunoi de grajd, 435 hectare de grîu cu îngrășăminte chimice, continuîndu-se lucrările de pregătire a terenului. Dacă la Breștea și Jebel am văzut o bună preocupare a consiliilor de conducere și a specialiștilor pentru pregătirea și desfășurarea lucrărilor din campania de primăvară, nu același lucru se poate spune despre activitatea de la Folea. Aici, deși s-au administrat pe 10 hectare gunoi de grajd și s-au fertilizat suplimentar, cu îngrășăminte chimice, 150 hectare grîu, 100 hectare pășune, 13 hectare lucerna, 50 hectare orz și 30 hectare culturi pentru masă verde, totuși, au fost neglijate celelalte acțiuni. Așa, de exemplu, pînă marți, încă nu s-a adus sămînța de sfeclă de zahăr și floarea-soarelui, deși termenul fixat de către Direcția generală județeană a agriculturii a fost de 20 februarie. — Azi a plecat un camion după semințele de sfeclă de zahăr, floarea-soarelui și a dus ghizdei de decusculare — ne-a spus Ioan Mateiaș, inginerul șef al cooperativei. Nu se putea mai devreme, întrucît celălalt mijloc de transport, auto este stricat... Motivul, invocat de inginerul cooperativei nu ne poate convinge, întrucît camionul a fost folosit și în alte scopuri, mai puțin importante decit asigurarea producției agricole. Mai mult, la Foiea încă nu se știe de unde să se aducă sămînța pentru suprafața de 10 hectare ovăz, timp în care multe unități au și semănat această cultură. Se spune că producția din 1970 a fost slabă și s-a furajat la animale, iar acum conducerea cooperativei așteaptă sămînță. De unde ? Cine ar trebui s-o producă ? Nu însăși unitatea agricolă ? Iată deci unde duce lipsa de răspundere pentru bunul mers al activității din unitate. De asemenea, aici, nu s-au întocmit planurile de producție pe brigăzi, deși de la adunarea generală a cooperativei a trecut aproape o lună. La secția de mecanizare, aparținătoare S.M.A. Deta, din N tractoare numai 8 sînt reparate. Din cele constatate rezultă că la cooperativa din Folea sînt rămîneri în urmă la pregătirea pentru lucrările din campania de primăvară. Timpul devine favorabil activităților din cîmp, fapt ce impune recuperarea grabnică a intîrzierilor la aprovizionarea cu semințe, repararea tractoarelor, ținerea adunărilor pe brigăzi etc, în așa fel incit atunci cînd terenul permite, să se treacă cu toate forțele la insămînțarea culturilor. ing. A. RACHITOVAN insaminteaza, nici pregătirile Vînovarî sânt numai... furnizorii? Rezultatele financiar-contabile înregistrate în 1970 de întreprinderea de industrializare a cărnii din Timișoara sînt mult sub nivelul înzestrării tehnice. Cîteva cifre sînt concludente pentru a ne da seama de acest lucru : nerealizarea valorică a producției globale cu 35,6 milioane lei și a producției marfă cu 32,9 milioane lei. Toate aceste nerealizări au fost consemnate și în darea de seamă a comitetului de direcție, prezentată, recent, în adunarea generală a reprezetanților salariaților. Cvnlizate, aici, în darea de seamă. Mă gîndesc că vine sezonul și dacă mecanicul și va tărăgăna din nou lucrurile, o să avem iarăși goluri în procesul de producție". Dese opriri ale procesului de producție au fost provocate de lipsa unor materii prime , așa cum a reieșit și din darea de seamă, prezentată de inginerul Ilie Luca, directorul întreprinderii, beneficiarii (I.A.S., C.A.P., gospodăriile individuale) nu au onorat ferm contractele, livrînd uneori cu mult sub cantitățile prevăzute în contract și Adunări generale ale salariaților păcate, însă, cifrele, punctele, capitolele și subcapitolele nu au fost susținute cu argumente. Ne-am fi așteptat la o analiză temeinică a fenomenelor care au generat insuccesele : pe ici, pe colo, se mai găsește cite o frază, două, în care comitetul de direcție, pe un ton blajin, își face autocritica. Una am reținut-o și noi : „Comitetul de direcție se face vinovat de faptul că nu a putut ține cele două conferințe tehnice cuprinse în contractul colectiv" ( ! ? ) Cu un asemenea ,,simț autocritic" este greu să concepi că decalajul existent între realizat și planificat poate fi, cel puțin în continuare, prevenit. „Lucrurile, așa cum au fost ele prezentate în darea de seamă, arată că singurul vinovat pentru nerealizarea principalilor indicatori este . . furnizorul, spunea muncitorul Deliu Velică. Era de dorit să se arate cite din propunerile muncitorilor, cuprinse în contractul colectiv, și-au găsit rezolvarea și cite nu, sau ce s-a făcut pentru buna organizare a muncii în transporturi, unde, de ani de zile, se lucrează așa cum o știm cu toții, adică greoi, încă o problemă pe care doresc să o spun aici : s-a făcut, remontul la abator. Acesta e un lucru bun. Din păcate, însă, de fiecare dată se „uită" să se repare umerașele, liniile de transport aeriene. Se știe că nu o dată macazurile acestora ne-au dat multă bătaie de cap. Ba, în cîteva rînduri, s-ar fi putut intîmpla chiar grave accidente. Țin minte că s-a mai discutat despre acest lucru și în alte adunări generale. S-au făcut și propuneri, s-au stabilit și măsuri. Dar numai atît. Tocmai aceste probleme n-au fost unaîn mod neeșalonat. „Problema calității, un indicator de bază al eficienței economice a producției — a spus Ion Bindea, președintele comitetului sindicatului — nu întotdeauna a satisfăcut exigențele. Există încă pe parcursul desfășurării procesului de producție numeroase deficiențe. De pildă, există o slabă organizare a controlului tehnic de calitate, nu se fac analizele chimice și bacteriologice necesare. Ne-am mulțumit ca atunci cînd nu se mai poate produce nici o schimbare să facem numai obiecțiuni asupra produsului finit. Toate aceste deficiențe trebuie înlăturate din activitatea de viitor a noului comitet de direcție“. Este regretabil că, deși în această întreprindere tineretul are o pondere însemnată, în adunarea generală nu s-au făcut referiri la activitatea organizației U.T.C., nici măcar în ce privește ridicarea calificării și întărirea disciplinei în muncă. Alte neajunsuri au existat în organizarea producției și a muncii, în sistemul de contractări de Fabrica de semipreparate din cartane, Antrepozitul frigorific, Ingrășătoria de taurine din Freidorf, centrele de colectare și tăiere din Lugoj, Jimbolia, Sinnicolaul Mare și Deta. Bunăoară, dacă ar fi să ne referim la Fabrica de semiconserve din șuncă, ar trebui să menționăm faptul că, anul trecut, colectivul de aici s-a preocupat prea puțin de valorificarea mai bună a materiei prime, de livrarea pe piață a unor I. CRAȘOVAN (Conținutae in paga III-a) Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Timiș Ieri, a avut loc ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Timiș, în care s-a analizat stadiul asigurării de către D.S.A.P.C. Timișoara a documentațiilor de execuție pentru planul de investiții al Consiliului popular județean Timiș pe anul 1971 și măsurile care se impun în vederea îmbunătățirii activității de proiectare. In încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul IVTIHAI TELESCU, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. In cadrul ședinței tentate apoi informări au fost precu privire la aplicarea în județul Timiș a sarcinilor în domeniul îmbunătățirii organizării, planificării și conducerii agriculturii și asupra activității desfășurate de către Direcția pentru administrația locală de stat în anul 1970. Cu același prilej, Comitetul executiv a aprobat un plan de măsuri pentru realizarea angajamentelor luate de Consiliul popular al județului Timiș, ca urmare Chemării la întrecere patriotică adresată de Consiliul popular județean Neamț către toate consiliile populare, către toți oamenii muncii din municipiile, orașele și comunele Republicii Socialiste România. i ÎNCHEIEREA consfătuirii LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT Joi, in sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Lasînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate in diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție și întreprinderile de industrie alimentară. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii la activitatea și Apelor cu privire întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor obținute în unitățile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut propuneri in vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanților sunt mărturii grăitoare ale competenței profesionale și experienței bogate a lucrătorilor din agricultura de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea inmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Ciocanul", precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. Înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes și subliniată în repetate rînduri cu vii și puternice aplauze. la In numele tuturor participanților consfătuite, tovarășul Iosif Banc a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, exprimînd sentimente de recunoștință pentru aprecierea pozitivă, pentru criticile îndreptățite, pentru indicațiile deosebit de prețioase pe care le-a dat. Conducerea ministerului, participanții la consfătuire, toți lucrătorii din Agricultura de stat — a spus vorbitorul — ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoare la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să obținem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cereale, 100.000 tone legume, 50.000 tone struguri și fructe, 120.000 tone carne, 500.000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producție globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultură cu cultură și produs cu produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile agricole de stat. Ne exprimăm — a spus în încheiere vorbitorul — deplina adeziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, deplina satisfacție pentru transformările profund înnoitoare care au loc în viața economică și socială a țării și suntem hotărîți să depunem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de directivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Intr-o atmosferă însuflețită, da entuziasm, participanții la consfătuire au adoptat o chemare către toți lucrătorii din fermele și întreprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se scandează „P.C.R.—Ceaușescu“, „P.C.R.— Ceaușescu". Este o expresie grăitoare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de partid, a recunoștinței lor pentru măsurile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a acestei ramuri a economiei naționale, și totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însuflețirea pentru sporirea producției agricole vegetale și animale, pentru prosperitatea și progresul patriei noastre socialiste. (Agerprek) z><xxxxxxxxx ¹< Solemnitatea înmînării unor înalte distincții în cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor sporite, ridicarea continuă producții a productivității muncii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste" și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarășilor , Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, județul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu — medic director la I.A.S. Arad, veterinar, loan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tovarășilor , Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alit Continuate in pag a IV-a) FALSUL NEDREPTĂȚIT ȘI... ULTRAGIILE ADUSE UNEI MAME In trei scrisori trimise redacției, Aurel Gaga arată că este profund lezat de „nedreptățile“ pe care Judecătoria județului Timiș, Inspectoratul municipal de miliție ;i Consiliul popular municipal Timișoara i le-ar fi făcut. Printre altele, spune : ... „sesizez conducerea redacției cu convingerea că voi primi sprijinul cuvenit, prin investigațiile si măsurile ce vor fi luate in scopul soluționării în timp util a consecințelor ce rezultă din scrisorile mele trimise, ca urmare a unor abuzuri cunoscute de organele vizate, fără a lua măsuri, în lumina adevărului ,ilegalității umane . . Precizăm că „nedreptățile” la are se referi autorul scrisorilor int strîns legate de o situație reală între patru frați, inclusiv Aurel Gaga, și mama lor. Dar să vedem ce spun faptele. tn evidența biroului de autoritate tutelară al Consiliului popular municipal Timișoara se găsește dosarul Măriei Popovici, femeie in vîrstă de 63 de ani. Are domiciliul (cu numele doar) pe str. Calea Aradului, nr. 33, și este pusă sub tutelă pentru că suferă de schizofrenie. Este mamă a patru copii : Aurel Gaga (autorul celor trei scrisori trimise redacției), impiegat de mișcare ; Octavian Gaga — revizor contabil Aurora Gaga — muncitoare — și Sofica Gaga (căsătorită Peteu) — casieră la C.F.R. Maria Popovici a divorțat în 1964, an din care trăiește o adevărată tragedie. Dar să nu anticipăm. Prin sentința de divorț, Marian Popovici pierde pensia de 300 de lei, pe care o mai primea pe atunci de la fostul soț. Întrucît nici unul din copii nu se interesează de ea, se bucură, totuși, de grija unor rude îndepărtate și eventual de a vecinilor. Aceasta, pînă în 1967, cînd se pare că în conștiința Aurorei Gaga încolțește sentimentul dragostei și obligațiilor față de mamă, spunînd că acceptă s-o îngrijească, dar (vai, ce dar sună acest dar!) cu condiția de a fi considerată singura moștenitoare a casei familiale, proprietate in exclusivitatea mamei. In ciuda clauzei, totul părea să meargă pe un făgaș normal. „Părea", pentru că gestul ei „uman" n-a fost decit o simplă euforie , la numai cîteva luni A. G, profitînd de lipsa de discernămînt a celei pe care o luase sub „ocrotire", a vîndut, fără forme legale, casa. Insușindu-și banii, a plecat fără adresă. De-acum, Maria Popovici a rămas de-a binelea pe drumuri. Un timp, a dormit pe sub poduri, prin barăci și se hrănea scormonind prin lăzile de gunoi sau din mila cunoscuților, ori a trecătorilor. Și iar s-a găsit cineva, de data aceasta în adevăratul înțeles al cuvîntului umanitate, să vină în ajutorul mamei părăsite. Dar să nu credeți că acel cineva a fost unul din copiii săi, ci Nicolae Petcu, ginerele bolnavei. Revoltat de situația creată, el a chemat in judecată pe toți copiii soacrei, inclusiv pe soția lui, cerînd instanței să-i oblige să plătească o pensie de întreținere în raport cu veniturile personale. Judecătoria din Timișara, cum era firesc și just, a soluționat întocmai cererea. Mai puțin firesc și just a procedat insă Consiliul popular al municipiului Timișoara cînd a numit ca tutore al M. P. pe fiica ei Sofica Petcu. Nu pentru faptul că aceasta s-ar fi dovedit a fi dezinteresată de îngrijirea și ocrotirea bolnavei, ci pentru că locuia în același imobil cu tatăl ei, recăsătorit, și reîntâlnirea și conviețuirea, sub același acoperămînt, a foștilor soți Gaga era contraindicată din toate punctele de vedere. Tocmai de aceea soții Petcu au încercat, și în mare măsură au reușit, să minimalizeze efectul greșelii organului de autoritate tutelară, încredințînd-o unei alte familii, dispusă s-o îngrijească pe seama pensiei de întreținere. Rapacitatea fiilor s-a dovedit însă a nu avea limite. Cu toate că prin sentința judecătorească au fost obligați să plătească o pensie de întreținere mamei lor, Aurel, Octavian și Aurora Gaga s-au sustras, totuși, de la această îndatorire. Sofica Petcu, în calitate de tutore, a cerut însă judecătoriei să le instituie poprire pe salariu. Văzîndu-se constrînși să „renunțe“ la o parte din veniturile lor, Aurel și Octavian nu s-au dat totuși bătuți. Ei nu numai că au făcut recurs să li se micșoreze cota-parte, invocînd tot felul de motive, mai mult sau CONSTANTIN PETRE (Continuare în paga III-a) omulfamilia,societatea Poartă țărănească Poarta este o claviatură a luminii, pe care pașii oamenilor ■ sună cînd pleacă și vin de la lucru, în dimineți și în seri, pe care oamenii o înfrumusețează cu zimbetul lor, cu acea căldură a salutului, a bineții, cum , splendid o denumește poporul, pe care și-o împart ca pe-o emblemă a inimii. Fiecare poartă , își are memoria ei, prin care se perindă istoria, oamenii, casele, zilele și nopțile, soarele și ploile, cerul cu nori, cu azur și galaxii. 2 Cîntec al cocoșilor în zori, pulbere de aur și lemn simfonic ale curcubeului, peste care lumina 9 X își caută cu dălțile razelor stră- X - moșii, poarta țărănească este Io- O 9 Cuvinte potrivite I cu] de unde începe un univers. 9 Semnele incrustate pe stilpii X 1 porții: motive solare, spic din ^ l griul tuturor, struguri de amurg, O > păsări stelare, duc din străve Oi chime, din generație în genera X ’ ție, fiorul artei și al vieții, al . bucuriei de a fi și a rămîne, pe ‘ ’ care oamenii acestui pămint l-au X I picurat cu trudă și veșnicie în lemn. 99 Am văzut porți timișene la X ° Luncanii de Jos și de Sus, Ia O . Pietroasa-Mare și Ohaba-Lungă, 9 ■ unde, dacă întrebi pe cineva de X ’ unde a învățat să le încrusteze, $ , iți va răspunde simplu: „De la O 'tata, iar tata de la moșu . .. Eu ^ I am mai adăugat niște frunze la <> , cununa de spice, vecinu-mea a 9 1 pus la mijloc un cerb ..." X Adăugind la frumusețile poziții pe acelea ale vieții noi, pe care acești oameni o făuresc, X I mă gindeam la pașii pe care ii O face copilul cînd deschide prim ’ma oară, emoționat, poarta spre X [ infinit și spunînd în gîndi „Vezi, 9 . tată, c-afară îți bate la poartă, 9 1 inima mea!" ... i-am trecut pro X ’ gul, descoperindu-mă. 9 . NICOLAE DOLANGA X OOOOOOOOO1