Drapelul Roşu, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 8955-8980)
1973-11-08 / nr. 8961
#26 REZULTATE PE MĂSURA HĂRNICIEI Pentru lucrătorii fermei de taurine de la cooperativa agricolă din Variaș calendarul arată începutul lunii februarie 1974. Au reușit această performanță întrucît încă de la începutul anului au pornit hotărîți pentru a îndeplini exemplar angajamentul asumat în cadrul Întrecerii socialiste și în vederea îndeplinirincinalului înainte de termen. Transpunînd în viață programul de măsuri adoptat de plenara Comitetului județean de partid din iulie 1972, organizindu-se munca în acord global și furajînd mai bine animalele, începînd cu data de 9 octombrie a.c. se livrează lapte în contul anului viitor. — Pînă la sfîrșitul anului 1973 vom avea un plus de 2.000 hl lapte marfă — ne spune tovarășul Dușan Vlaschi, președintele cooperativei agricole. In felul acesta se depășește cu 500 hl angajamentul nostru pentru întreg anul. Avînd în vedere și faptul că sporește mult producția medie față de 1972 și că livrăm statului cantități mult mai mari de lapte vom beneficia de o primă de stimulare în valoare de 650.000 lei, conform Hotărîrii C.C. al P.C.R., a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și a Consiliului de Miniștri din 13 iulie a.c. Pot să mai amintesc că avem baza materială asigurată pentru realizarea producției anului viitor in așa fel incit să livrăm cantități sporite de lapte și să îndeplinim sarcinile actualului cincinal înainte de termen. De altfel, toți lucrătorii din zootehnie depun o activitate rodnică pentru a-și onora cu cinste angajamentul luat. Intr-adevăr, furajele existente in stoc permit să se facă o hrănire corespunzătoare a celor 670 de vaci cu lapte și 130 juninci gestante, ci cresc în ferma zootehnistică de la Variaș. La fin, de pilda, sunt asigurate 840 de tone, iar la suculente 1.000 tone de sfeclă furajeră, 2.600 tone borhot și 2.000 tone siloz. Rația zilnică a unei vaci cu lapte se compune din colete de sfeclă de zahăr — 30 kg, coconi tocați la discreție și 2 kg gozuri, iar în zilele ploioase coletele de sfeclă s-au înlocuit cu 26 kg borhot umed și 3 kg fin. Planul anual a fost depășit și la carnea de taurine cu 7.000 kg față de 2.000 kg cut s-a stabilit în angajamentul anual. De asemenea, s-au mai livrat 250 de viței la îngrășătoria de la Giulvăz. Totodată, în efectiv sunt cu 130 de animale mai mult decit prevederile de plan pentru 31 decembrie a.c. întrucît procesul de reproducție a fost bine condus, iar animalele sunt întreținute în mod corespunzător, la sfîrșitul anului se va obține în plus cel puțin 60 de viței. După cum uemează șeful fermei informe taurine, ing. Mihai Schuster, introducerea acordului global a întărit răspunderea îngrijitorilor pentru realizarea unor producții cît mai mari, fapt ce contribuie la îmbunătățirea simțitoare a veniturilor lor De exemplu, pentru lunare, fiecare hectolitru de lapte obținut se acordă cîte 40 de lei, din care 33,60 lei, în numerar, 2 kg grîu, 2 kg porumb și 100 gr zahăr. De asemenea, sînt tarife aprobate de adunarea generală și pentru lucrările de îngrijire, monte, viței obținuți și predați sănătoși, sporul în greutate etc. Astfel, Iosif Kovács, îngrijitor mulgător, lucrează de 10 ani în zootehnie, are 14 vaci în lot și pe primul trimestru a depășit producția planificată cu 6.300 litri lapte și a realizat un venit mediu lunar în valoare de 1.933 lei. Dintre fruntașii la producția de lapte mai amintim pe Maia Stamoran, cu o vechime de 13 ani în sectorul zootehnic, care are o depășire de 8.370 litri lapte, și un venit mediu lunar de 1.533 lei. De asemenea, Ioan Pileacă a muls 6.000 litri lapte peste plan, Matei Ștefan — 8.600 litri, Ana Vornica — 10.200 litri. Rezultate foarte bune a obținut și Gheorghe Rotaru, cu o vechime de 15 ani în sectorul zootehnic, care alături de Ion Perja îngrijesc ireproșabil vițeii în vîrstă de pînă la 6 luni. La tineretul taurin prestează o activitate exemplară Maria Achimuț și Ion Țîrlea. Iată că, la Variaș, aplicarea măsurilor adoptate de Comitetul județean de partid, asigurarea unor cantități îndestulătoare de nutrețuri, de bună calitate, împletite cu munca harnicilor îngrijitori au contribuit la realizarea unor producții animaliere sporite, dovedind posibilitatea îndeplinirii mai devreme a sarcinilor actualului plan cincinal, ing. A. RACHITOVAN C.A.P. Variaș are un avans de aproape trei luni la producția de lapte marfă Rotaru Gheorghe Stamoran Mața Pileacă loan Cind lucrezi cu răspundere, producția nu are limite maxime (Urmare din pagina 1) canizatorii au demonstrat că pot și trebuie să oblige toate tipurile de sol, inclusiv lăcoviștele, să dea producții mari. La „Ritul Stoni“ de pe 70 de hectare producția apropiat de un vagon știuleți sa la hectar. Recolte mari au fost obținute și în hotarul Luștrei, în grădini la Sîrbi și în alte părți. Faptul că s-au obținut asemenea rezultate a permis cooperativei să livreze fondului central, pînă în ziua de 7 noiembrie a.c., 1.012 tone porumb boabe a dus la STAS față de 221 tone cît s-a prevăzut inițial. Alte 100 tone de porumb știuleți urmează să fie livrate în aceste zile. Acum toate forțele cooperativei sunt îndreptate înspre eliberarea operativă a terenurilor de tulei și efectuarea ogoarelor acinei de toamnă. Fiecare cooperator, conform prevederilor din acordul global, își transportă cocenii de pe porția lui. Operațiunea se face în mod organizat folosindu-se din plin la transportul cocenilor atît remorcile unității cît și cele ale secției de mecanizare. Cu 20 tractoare mecanizatorii din secția lui Cornel Stănescu lucrează de zor la alături făcînd această lucrare la adincimea cerută de specialiști, cu multă atenție și responsabilitate. Îmbogățind experiența acumulată în acest an în obținerea unei producții mari de porumb cu învățămintele și concluziile care se desprind și din activitatea altor unități fruntașe, cooperatorii de la Topolovățu Mare sunt hotărîți ca în anul ce vine să obțină producții record la toate culturile, transformind astfel în fapte îndemnul secretarului general al partidului de la marea adunare populară din Slobozia organizată cu prilejul „Zilei recoltei“ Televiziune JOI, 8 NOIEMBRIE 9,00 Curs de limbă engleză. Secția 64. 9,30 Curs de limbă germană. Lecția 66. 10,00 Telex. 10,05 Cărți și idei. 10,25 Teledinamateca (reluare). 11,55 Publicitate. 12,00 Telejurnal. 16,00 — 17,00 Teleșcoală. Album : Otilia Cazimir. Fizică (anul III). Acțiunea câmpului magnetic asupra particulelor aflate în mișcare. Științe sociale — consultații . Trăsăturile societății socialiste multilateral dezvoltate . Pagini din istoria mișcării muncitorești — reportaj filmat. 17,30 Emisiune in limba maghiară. 18,30 Telex. 18,35 Din țările socialiste. 18.45 întrebări și răspunsuri. Etic și politic. Salariul social. Timpul in lumina cuceririlor științei contemporane. „Creionașul 19,20 1.001 de seri : fermecat". 19,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20.00 Cîntecul săptămînii : „La noi". 20,10 Seară pentru tineret. 22,15 24 de ore. RADIO TIMIȘOARA JOI, 8 NOIEMBRIE 18,00 Actualitatea radio. 18,10 Din creația simfonică a compozitorului Nicolae Brînzeu : „Preludii“ și „Fuga". 18,25 Emisiune literară Mihail Sadoveanu — permanența prozei românești — dezbatere condusă de lector universitar dr. Ion Neață. Participă prof. univ. dr. Gheorghe Tohăneanu și lector univ. Deliu Petroiu. 18,35 „La mîndra, pe ulicioară“ — program de muzică populară. 18,50 Emisiunea „Amfiteatru școlar“ cuprinde o dezbatere cu elevi reșițeni despre rolul consiliului elevilor în viața școlară și convorbire pe marginea Consfătuirii naționale de la Timișoara despre rolul caselor pionierilor in educarea prin muncă a copiilor. 19,00 Poșta melodiilor — muzică ușoară, la cererea mea ascultătorilor. 19,25 Emisi„Jurnalul marii ceri — cincinalul înainte întrede termen“ cuprinde aspecte privind ritmul înalt de lucru pe șantierele Trustului de construcții-montaj Timișoara, pentru realizarea în mai puțin de patru ani a indicatorilor de plan din actualul cincinal. 19,30 Emisiunea „Caleidoscop sonor — de joi pînă joi“. VINERI, 9 NOIEMBRIE 6,00-6,30 Actualități și muzică. Arta naiva între frumusețe și prospețime "Aria amatorilor, în special varianta sa denumită mai mult sau mai puțin propriu „naivă“, se bucură de un interes crescînd în județul nostru. Salonul „Muncă, destindere, frumusețe 1073“, participarea unui grup de artiști timișeni la expoziția românească de artă naivă din Elveția, expoziții de grup și personale organizate pe întreg parcursul anului în sala „Lira", — iată semnele rodniciei activității desfășurate pe acest tărîm. Sălile de la demisolul Secției de artă a Muzeului Banatului au fost rezervate, in luna octombrie, pentru alte două manifestări ale creației plastice neprofesioniste asupra cărora ne vom opun în cele ce urmează. Lugojeanul Gheorghe Doja Din mulțimea de formule cu care teoreticienii propun să se definească creația amatorilor — fenomen atît de caracteristic și generalizat al vremii noastre — ca .,Primitivi ai secolului XX“, „Neoprimitivi“, „Naivi“, .,Pictori de duminică“ etc., cea de „Maeștri populari ai realității“ pare a-l cuprinde mai deplin pe lugojeanul Gheorghe Doja, jucătușmontor de meserie, pictor prin vocație. Posesor al unei instrucțiuni artistice sumare, în limitele școlii populare, artistul își vădește apartenența la categoria amintită prin tematică, prin viziune și prin procedeele tehnice specifice. Fantezia lui se declanșează în contactul puternic resimțit cu aspectele vieții contemporane și locurile care îi sunt familiare („Cineretul, mîndria țării“, „Idilă la barajul de la Coștei“, „Triplu autoportret“). Eroii istoriei („Arderea lui Doja“), ai științei și tehnicii („Draian Vuia“) sau ai legendelor bănățene (Voinicelul) aparțin aceluiași spațiu spiritual cu care pictorul se simte solidar; este evocată, de asemenea, comunitatea de trai și destin a grupurilor etnice din această parte a țării. Alături de acestea transpar reminiscențele lecturilor din mitologia greacă (autohtonizată în sensul iconografiei noastre populare în „Olimpul“, „Heracle și cerberul“), din istoria artei și a literaturii române („Brâncuși și Rodin“, „Luceafărul“), precum și ecourile obiceiurilor străvechi și ale superstițiilor („Nedeia morților de la Domașnea“, „Mița neagră“) sau ale cîntecelor și romanțelor din popor („Gugulan cu car cu mere“, „Să-mi emaii, cobzar“). Drama literară a unor asemenea subiecte este urmărită cu minuțiozitate, naratorul concentrînd episoadele în același cadru, după vechea lege a primitivilor picturii, simultaneismul, dar expresia plastică susține cu vigoare. Suprimarea plasenurilor, libertatea și îndrăzneala față de perspectiva științifică, accentele tari de linie și de culoare alternate uneori cu frăgezimi de tonuri și la însemnări de la două manifestări ale creației plastice mină, se înscriu intr-o viziune de esență decorativă echilibrată. Sublinierea sensurilor etice și sociale, care stau la baza ideației acestor tablouri, implică apelul la alegorie, vizibilă și declarată îndeosebi în „Ilustrații la proverbe“. Înțelepciunea populară, asimilată organic de artist, exaltă triumful binelui, al adevărului, al demnității și al dreptății, condamnînd, în același timp, sub specia grotescului, prostia, lașitatea și cruzimea. Firește, nu întotdeauna imaginea plastică atinge în aceeași fericită măsură congruența și forța de sugestie. Se rețin însă, prin candoare sau consistența cromaticii, prin valorile muzicale ale tonurilor, prin expresivitatea contrastelor de tentă și de linie, lucrări ca „Depoul iarna“, „Serenadă“, și, în mare parte, „Fata cărbunarului“, „Nedeia morților“, „Barajul de la Coștei“. Sunt doar citeva dovezi dintre cele ce sunt demne de a fi citate, semnificative pentru mănunchiul de însușiri care individualizează creația lui Gheorghe Doja. Pictorițele din Uz din Opinia unor istorici ai artei moderne după care pictura naivă își are originea în creația artizanală pare să se verifice in cazul apariției acestui fenomen în satul Uzdin din R.S.F. Iugoslavia. Cu cîtăva vreme în urmă, o țărancă, meșteră în broderii și cusături artistice, a încercat, în lipsa întîmplătoare a materialelor cerute de asemenea îndeletniciri, sa picteze o față de pernă pentru a o împodobi cu motive tradiționale înlocuind astfel acul și ața cu o pensulă improvizată. Acesta a fost începutul unui drum nicidecum neted, dar destul de repede străbătut — cu înrolarea din mers a altor surate —, la capătul căruia micul grup să cunoască bucuria prețuirii și avea a consacrării. Astăzi pictorițele românce din Uzdin constituie una din școlile de artă naivă, recunoscute în țara vecină, mesajul lor de frumusețe, de prospețime și grație fiind purtat in multe colțuri ale continentului nostru și chiar dincolo de ocean. Selecția de la secția de artă a Muzeului Banatului a cuprins lucrări inspirate aproape invariabil din momentele de muncă și răgaz ale vieții satului. Pe fondul peisagistic apare omul cu veșmântul său pitoresc ornamentat, redat, cele mai adesea, cu fidelitate de etnograf. Implicat în dimensiunea folclorică, elementul narativ este aproape pretutindeni prezent, dar soluția compozițională și ritmul plastic, preferința gamei și procedeele tehnice, cât și coloratura afectivă se diferențiază după temperament și viziune. Astfel, Maria Bălan imaginează o scenă de cimp într-o mișcare impetuoasă, care, dublată de o nuanță de umor, se regăsește și în tabloul cu țărani prinși în vîrtejul dansului. Florica Chef își structurează peisajele de iarnă cu sănii trase de cai năstrușnic colorați cu figuri de oameni, rânduite metodic, cu ramuri goale de copaci încremenite în arabescuri, totul, de o expresivitate maximă. Sofia Dodean își proiectează personajele, conturate viu și net, pe fundalul unui rînd de case cu nebănuite armonii și tonuri stinse. Anuța Dolamă, este preocupată de variațiile luminii în poezia unui pescuit nocturn sau în amurgul cu carele încărcate de roade. Mezina grupului, Viorica Iepure, aduce, prin ignorarea scării de proporții, prin forme de perspectivă inversă, prin refuzul oricărui accent pitoresc, un aer insolit, de ingenuă gravitate. Sofia Ionașcu notează, cu grijă pentru adevăr, un obicei de nuntă și, văzută tot ca un ritual, munca aralului. Amica Maran este deopotrivă interesată de aspectele hazlii, cît și de farmecul liric al unui colț de sat cu silueta exotică a unei geamii. Marioara Motorescu se arată atentă la amănuntul decorativ al costumelor și al mobilierului țărănesc, dar și la rodnicia pămîntului in prag de toamnă. In lucrările Anei Oncu se străvede pentru specificul portului dragostea popular. Florica Puia utilizează, într-o materie picturală densă și prețioasă, semne și simboluri, realizînd o atmosferă de fantastic popular. Steluța Țăran cultivă valorile decorativului in interioare cu specific local. Ansamblul expoziției, propunînd individualități în majoritate bine definite, se prezintă unitar prin tematică, prin constanta folclorică, prin exuberanța cromatică și, în sfîrșit, prin seninătatea și optimismul pe care le comunică. DELIU PETROIU Vremea Vreme nestabilă, cu cerul noros. Vor cădea precipitații locale sub formă de ploaie, averse de ploaie, iar în munți și dealuri lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări temporare din nordvest. Temperatura în ușoară scădere, minimele, noaptea, vor fi cuprinse între minus 2 și plus 2 grade, iar maximele, ziua, între 4 si 8 grade. PENTRU 9 ȘI 1« NOIEMBRIE : Vremea rămîne nestabilă, cu cerul noros și cu precipitații slabe locale. La sfîrșitul intervalului, cerul va deveni variabil și temperatura va continua să scadă în special noaptea. LA MUNTE : Vreme nestabilă, cu cerul noros. Vor cădea precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperatura In scădere. GNEORGIE DOJA Depoul «ic locomotive. ECOURI LA SEMNALELE CRITICE • ECOURI LA SEMNALELE CRITICE • ECOURI LA SEMNALELE Răspuns la o reclamație nefondată Am primit la redacție, prin intermediul colegilor de la ziarul județean „Gazeta Gorjului“ din Tîrgu Jiu, o sesizare de la I.J.C.M. Gorj. In această scrisoare, un reprezentant al sus-numitei unități afirma o serie de lucruri în legătură cu activitatea I.R.A. Timișoara. Pentru a vedea care este realitatea, am întreprins o anchetă în această întreprindere timișoreană, discutînd cu directorul, ing. Nazarie Leca, aspectele care, delegatul Gheorghe Popescu pretindea că au îngreunat activitatea de transport la I.J.C.M. Gorj. In urma investigațiilor făcute, conducerea unității timișorene ne-a trimis un răspuns detaliat, pe care îl vom reproduce integral, pentru lămurirea situației. „Referitor la scrisoarea adresată dv. de către ziarul „Gazeta Gorjului“, avînd alăturat reclamația salariatului Gheorghe Popescu cu privire la executarea reparației capitale la autocamionul SR 131 nr. 21 GJ 1096, proprietatea sus-numitei întreprinderi, vă aducem la cunoștință următoarele : autocamionul respectiv a fost predat pentru reparație capitală in data de 11 09 1973, de către delegatul Gheorghe Diaconu, deschizîndu-se comanda de reparație capitală nr. 5.347. Datorită faptului că în lunile august și septembrie numărul de automobile pentru R.R. a fost mai mic, autovehicolul a fost introdus imediat în sectorul de demontare, unde a și fost de altfel demontat în aceeași zi. Conform unor reglementări ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, unitățile de reparații capitală auto lucrează cu schimb de agregate, ca, elemente de identificare ale automobilului ce se repară rămînînd doar cadrul-șasiu, cabina și cauciucurile. Această reglementare a avut ca scop reducerea substanțială a timpului de imobilizare în reparație a automobilelor, astfel că noi, conformindu-ne acestei reglementări,, am trecut prin montaj general respectivul vehicul la data de 13 09 1973. Anunțarea delegatului beneficiar s-a făcut în 1409, iar delegatul s-a prezentat la noi în 1809 și nu în 1609, așa cum se afirmă în reclamația înaintată. S-a executat proba de recepție pe traseu cu delegatul Gheorghe Diaconu, întocmindu-se o listă comună de remediere, conținînd 10 puncte, care au fost integral executate, automobilul fiind preluat de delegat în data de 21 09, ora 11. Afirmația că ,la sosirea delegatului mașina nici nu fusese introdusă în uzină, este lipsită de temei. De asemenea, acuzația că la data autorecepției (1709) delegatul s-ar fi aflat în întreprindere nu corespunde realității, deoarece așa cum am mai arătat, el s-a prezentat la noi în 1809 1973. Cu alte cuvinte, considerăm reclamația ca nefondată, deoarece este bazată pe date care nu corespund realității“. Semnează : ing. Nazarie Leca, director, ing. Pavel Sîrbu șeful secției coordonare, și ing. Mircea Mureșan, șeful biroului producție și C.T.C. Veste bună La 31 octombrie s-a publicat, in ziarul „Drapelul roșu“, o notă intitulată „Argint, căutat", în care se arăta că I.C.S. produse industriale Timișoara il caută, de mai multă vreme, pe Constantin Argint, pentru plata unor rate restante. Cel în cauză cumpărase o garnitură de mobilă și rămăsese dator. Intre timp, C.A. și-a schimbat domiciliul și locul de muncă, fără a anunța acest lucru organizației comerciale. Acum două zile, întreprinderea comercială de stat pentru produse industriale Timișoara ne făcea cunoscut că, în urma publicării notei în ziar, s-a primit o telegramă din orașul Moldova Nouă, județul Caraș-Severin. Intitulată „Argint, găsit“, aceasta informează lapidar că persoana căutată lucrează la o unitate economică din localitate. In consecință, se cere trimiterea documentelor necesare achitării ratelor lunare pentru mobila cumpărată de Constantin Argint. Cum s-ar spune, nota critică a avut bătaie lungă ! Drepturi bănești achitate In legătură cu articolul apărut in ziarul „Drapelul roșu“, nr. 8.952, din 28 octombrie 1973, intitulat „Indiferenții...“ Consiliul popular al orașului Sînnicolaul Mare ne răspunde : „Problema celor opt muncitori, inclusiv Aurel Magdin, care au lucrat ca sezonieri la șantierul Complexului C.S.F. nefiind plătiți pe perioada lunilor mai iunie a.c. a fost cunoscută de cășttre președintele și secretarul comitetului executiv. O parte dintre ei s-au prezentat în audiență și au reclamat neprimirea drepturilor cuvenite, pentru perioada lucrată. Pe șantier s-a deplasat, personal, tovarășul Anton Schütz, președintele comitetului executiv, în urma discuțiilor purtate cu Inginerul Nicolae Cristețiu șeful Centrului de legume fructe, și Ioan Asaftei, tehnician cu producția, s-a constatat că plățile respective trebuiau făcute de către conducerea I.S.F. Timișoara beneficiarul lucrării și care, pentru urgentarea terminării obiectivelor rămase în urmă, luase măsura angajării și a efectuării unor munci în regie, paralel cu lucrările în antrepriză ce se fac prin lotul 4 al T.C.I. Timișoara. Cei cu care s-a discutat au încercat să „motiveze“ că I.L.F. Timișoara ar întîmpina anumite greutăți din cauza lipsei fondului de salarii și că sunt necesare intervenții la forul lor tutelar din București pentru obținerea suplimentării lui. în această situație, la începutul lunii septembrie a.c. a fost invitat la Comitetul orășenesc de partid Sînnicolaul Mare tovarășul Mihai Serafim, directorul I.S.F. Timișoara, căruia i s-au adus la cunoștință neajunsurile semnalate. S-a recomandat să se ia urgente măsuri ca muncitorii respectivi să-și primească drepturile, trăgînd la răspundere pe cei care s-au făcut vinovați de tergiversare și lipsă de răspundere față de sarcinile încredințate. La 26 septembrie a.c. conducerea I.S.F. Timișoara ne-a încunoștințat că a achitat, în totalitate, celor 8 muncitori, drepturile cuvenite în sumă de 15.739 lei. Față de cele relatate mai sus, care reprezintă adevărata situație a lucrurilor, socotim că din partea Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Sînnicolaul Mare nu s-a manifestat nici un fel de „indiferență“, sau lipsă de receptivitate în soluționarea cu atenție și răspundere a sesizărilor îndreptățite ale oamenilor muncii. Aceasta și pentru faptul că, în zilele de audiență, chiar în anumite situații, cînd președintele comitetului executiv este chemat cu sarcini urgente, audiențele sunt asigurate prin tovarăși competenți, în măsură să rezolve problemele pe care le ridică oamenii muncii“. Semnează tovarășii Anton Schütz, președinte, și Roman Ioan, secretar. DRAPELUL ROȘU 8.961 MUNCA DE CONDUCERE COLECTIVĂ (Urmare din pagina 1) data de 16 octombrie a.c., deci cu 2 luni și jumătate mai devreme, să se raporteze realizarea planului la export pe anul curent, ceea ce înseamnă 82,7 la sută din sarcinile aferente cincinalului. In același context se încadrează și următorul exemplu: Zoltán Acs, membru al Tovarășul comitetului comunal de partid, a primit sarcina să se ocupe de creșterea numărului de sortimente și modele noi. Rezultatul este acela că noile produse și modele prezentate la primul simpozion național de sticlărie, care s-a ținut la Tomești, în cursul lunii august a.c., s-au bucurat de aprecieri bune, succes la care și-au adus contribuția tovarășii Ioan Stoica, Vasile Munșirean — secretari ai organizațiilor de partid, precum și Ernest Weber și Albert Burger din activul de partid. Un alt domeniu de activitate în care sunt antrenați toți tovarășii din activul de partid și de stat este cel al ridicării gradului edilitar-gospodăresc. Dacă cineva remarcă transformările ce au avut loc in acest domeniu la Tomești, trebuie să țină neapărat seama de faptul că ele se datoresc muncii cetățenilor care, sub îndrumarea și cu sprijinul direct al membrilor comitetului comunal de partid al secretarilor organizațiilor de partid, al deputaților, al maiștrilor din fabrică, au răspuns prezent la toate acțiunile inițiale. O asemenea conlucrare este posibilă pentru că membrii biroului și ai comitetului comunal de partid, ai comitetului executiv sunt repartizați pe localități, pe circumscripții, urmărind rezolvarea tuturor problemelor ce se ridică. Sunt însă și obiective încredințate unui singur cadru de conducere care are datoria să-l urmărească pînă la finalizare. Așa, de exemplu, Francisc Schweller, membru al biroului comitetului comunal și al comitetului executiv, a avut sarcina să urmărească mobilizarea cetățenilor la executarea lucrărilor de la piața agroalimentară din comună . Tiberiu Stefanovici, membru al biroului comunal și vicepreședinte, răspunde de lucrările de finisaj, ce se execută la căminul cultural din satul Românești ; Toma Martinconi are in supraveghere obiectivele din satul Tomești ; Ioan Bălu pe cele de la căminul cultural din Luncanii de Jos, iar Mihai Voinescu se îngrijește de construcția cabanei turistice. Firește, acești tovarăși cu responsabilități precise sunt ajutați de alți deputați, de membrii birourilor organizațiilor de partid, intre care se numără loan Capotescu, Nicolae Lațcu, Petru Florea, loan Stan, Alois Som, loan Moraru, Constantin Jeflea, Vasile Munteanu, Nicolae Roman, Stănilă, Vasile Pădurean, Alexandru Pandurescu și alții care își Maria aduc din plin contribuția la organizarea acțiunilor și mobilizarea cetățenilor. Așa am reușit ca, după ce in 1972 am ocupat un loc fruntaș in întrecerea pe județ, să depășim și anul acesta angajamentele asumate. Pentru a întări răspunderea față de sarcini, atît în ședințele de birou, în ședințele de executiv planificate, cît și în alte dezbateri colective se fac informări reciproce și se analizează modul în care au fost rezolvate sarcinile și unde este nevoie de sprijinul primarului. In vederea atingerii aceluiași deziderat, în ajutorul tovarășilor din activul de partid și de stat venim cu organizarea unor dezbateri pe teme specifice activității de conducere. Așa, de exemplu, în cursul acestui an de învățămînnt se vor dezbate cu tovarășii din activ teme legate de știința conducerii societății privind : Societatea socialistă ca sistem social-politic ; Aspecte fundamentale ale conducerii societății socialiste ; Dialectica cunoașterii previzionale ; Caracterul politic al activității de conducere ; Procesul elaborării și adoptării deciziei ; Procesul de conducere, atribuțiile și activitățile conducătorilor etc. Sunt teme prin a căror prezentare considerăm că vom reuși să obținem rezultate și mai bune în antrenarea la munca de conducere a întregului activ de partid și de stat.