Drapelul Roşu, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 8955-8980)

1973-11-08 / nr. 8961

#26 REZULTATE PE MĂSURA HĂRNICIEI Pentru lucrătorii fer­mei de taurine de la co­operativa agricolă din Variaș calendarul arată începutul lunii februarie 1974. Au reușit această performanță întrucît în­că de la începutul anului au pornit hotărîți pentru a îndeplini exemplar an­gajamentul asumat în cadrul Întrecerii socialis­te ș­i în vederea îndeplini­rincinalului înainte de termen. Transpunînd în viață programul de măsuri adoptat de plena­ra Comitetului județean de partid din iulie 1972, organizindu-se munca în acord global și furajînd mai bine animalele, în­­cepînd cu data de 9 oc­tombrie a.c. se livrează lapte în contul anului vi­itor. — Pînă la sfîrșitul a­­nului 1973 vom avea un plus de 2.000 hl lapte marfă — ne spune tova­rășul Dușan Vlasch­i, pre­ședintele cooperativei a­­gricole. In felul acesta se depășește cu 500 hl an­gajamentul nostru pentru întreg anul. Avînd în ve­dere și faptul că sporește mult producția medie fa­ță de 1972 și că livrăm statului cantități mult mai mari de lapte vom bene­ficia de o primă de sti­­­mulare în valoare de 650.000 lei, conform Ho­­tărîrii C.C. al P.C.R., a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și a Consiliului de Miniștri din 13 iulie a.c. Pot să mai amintesc că avem baza materială asigurată pentru realiza­rea producției anului vi­itor in așa fel incit să livrăm cantități sporite de lapte și să îndeplinim sarcinile actualului cinci­nal înainte de termen. De altfel, toți lucrătorii din zootehnie depun o acti­vitate rodnică pentru a-și onora cu cinste angaja­mentul luat. Intr-adevăr, furajele existente in stoc permit să se facă o hrănire co­respunzătoare a celor 670 de vaci cu lapte și 130 juninci gestante, ci­ cresc în ferma zootehni­sti­că de la Variaș. La fin, de pilda, sunt asigurate 840 de tone, iar la sucu­lente 1.000 tone de sfeclă furajeră, 2.600 tone bor­hot și 2.000 tone siloz. Rația zilnică a unei vaci cu lapte se compune din colete de sfeclă de zahăr — 30 kg, coconi tocați la discreție și 2 kg gozuri, iar în zilele ploioase co­­letele de sfeclă s-au în­locuit cu 26 kg borhot umed și 3 kg fin. Planul anual a fost depă­șit și la carnea de taurine cu 7.000 kg față de 2.000 kg cut s-a stabilit în an­gajamentul anual. De a­­semenea, s-au mai livrat 250 de viței la îngrășăto­­ria de la Giulvăz. Toto­dată, în efectiv sunt cu 130 de animale mai mult decit prevederile de plan pentru 31 decembrie a.c. întrucît procesul de re­producție a fost bine con­dus, iar animalele sunt întreținute în mod cores­punzător, la sfîrșitul a­­nului se va obține în plus cel puțin 60 de viței. După cum ue­mează șeful fermei infor­me taurine, ing. Mihai Schus­ter, introducerea acordu­lui global a întărit răs­punderea îngrijitorilor pentru realizarea unor producții cît mai mari, fapt ce contribuie la îm­bunătățirea simțitoare a veniturilor lor De exemplu, pentru lunare, fie­care hectolitru de lapte obținut se acordă cîte 40 de­­ lei, din care 33,60 lei, în numerar, 2 kg grîu, 2 kg porumb și 100 gr za­hăr. De asemenea, sînt tarife aprobate de adu­narea generală și pentru lucrările de îngrijire, monte, viței obținuți și predați sănătoși, sporul în greutate etc. Astfel, Io­sif Kovács, îngrijitor mulgător, lucrează de 10 ani în zooteh­nie, are 14 vaci în lot și pe primul trimestru a depășit pro­ducția planificată cu 6.300 litri lapte și a rea­lizat un venit mediu lu­nar în valoare de 1.933 lei. Dintre fruntașii la producția de lapte mai a­­mintim pe Maia Stamo­ran, cu o vechime de 13 ani în sectorul zootehnic, care are o depășire de 8.370 litri lapte, și un ve­nit mediu lunar de 1.533 lei. De asemenea, Ioan Pileacă a muls 6.000 litr­i lapte peste plan, Matei Ștefan — 8.600 litri, Ana Vornica — 10.200 litri. Re­zultate foarte bune a ob­ținut și Gheorghe Rota­­ru, cu o vechime de 15 ani în sectorul zootehnic, care alături de Ion Perja îngrijesc ireproșabil vi­țeii în vîrstă de pînă la 6 luni. La tineretul tau­rin prestează o activita­te exemplară Maria A­­chimuț și Ion Țîrlea. Iată că, la Variaș, apli­carea măsurilor adoptate de Comitetul județean de partid, asigurarea unor cantități îndestulătoare de nutrețuri, de bună ca­litate, împletite cu mun­ca harnicilor îngrijitori au contribuit la realiza­rea unor producții ani­maliere sporite, dovedind posibilitatea îndeplinirii mai devreme a sarcini­lor actualului plan cin­cinal, ing. A. RACHITOVAN C.A.P. Variaș are un avans de aproape trei luni la producția de lapte marfă Rotaru Gheorghe Stamoran Mața Pileacă loan Cind lucrezi cu răspundere, producția nu are limite maxime (Urmare din pagina 1) canizatorii au demonstrat că pot și trebuie să oblige toate tipurile de sol, inclusiv lăcoviștele, să dea producții mari. La „Ritul Stoni“ de pe 70 de hectare producția apropiat de un vagon știuleți s­a la hectar. Recolte mari au fost ob­ținute și în hotarul Luștrei, în gră­dini la Sîrbi și în alte părți. Fap­­­­tul că s-au obținut asemenea re­zultate a permis cooperativei să livreze fondului central, pînă în ziua de 7 noiembrie a.c., 1.012 to­ne porumb boabe a dus la STAS față de 221 tone cît s-a prevăzut inițial. Alte 100 tone de porumb știuleți urmează să fie livrate în aceste zile. Acum toate forțele cooperativei sunt îndreptate înspre eliberarea operativă a terenurilor de tulei și efectuarea ogoarelor acinei de toamnă. Fiecare cooperator, con­form prevederilor din acordul glo­bal, își transportă cocenii de pe porția lui. Operațiunea se face în mod organizat folosindu-se din plin la transportul cocenilor atît remorcile unității cît și cele ale secției de mecanizare. Cu 20 trac­toare mecanizatorii din secția lui Cornel Stănescu lucrează de zor la alături făcînd această lucrare la adincimea cerută de specialiști, cu multă atenție și responsabilitate. Îmbogățind experiența acumulată în acest an în obținerea unei pro­ducții mari de porumb cu învăță­mintele și concluziile care se des­prind și din activitatea altor uni­tăți fruntașe, cooperatorii de la To­­polovățu Mare sunt hotărîți ca în anul ce vine să obțină producții record la toate culturile, t­ransfor­­mind astfel în fapte îndemnul se­cretarului general al partidului de la marea adunare populară din Slobozia organizată cu prilejul „Zilei recoltei“­ Televiziune JOI, 8 NOIEMBRIE 9,00 Curs de limbă engleză. Secția 64. 9,30 Curs de limbă germană. Lecția 66. 10,00 Telex. 10,05 Cărți și idei. 10,25 Teledi­­namateca (reluare). 11,55 Pu­blicitate. 12,00 Telejurnal. 16,00 — 17,00 Teleșcoală. Album : Otilia Cazimir. Fizică (anul III). Acțiunea câmpului magnetic asupra particulelor aflate în mișcare. Științe sociale — con­sultații . Trăsăturile societății socialiste multilateral dezvol­tate . Pagini din istoria mișcă­rii muncitorești — reportaj fil­mat. 17,30 Emisiune in limba maghiară. 18,30 Telex. 18,35 Din țările socialiste. 18.45 întrebări și răspunsuri. Etic și politic. Salariul social. Timpul in lu­mina cuceririlor științei con­temporane. „Creionașul 19,20 1.001 de seri : fermecat". 19,30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20.00 Cîntecul săptămînii : „La noi". 20,10 Seară pentru tineret. 22,15 24 de ore. RADIO TIMIȘOARA JOI, 8 NOIEMBRIE 1­8,00 Actualitatea radio. 18,10 Din creația simfonică a compo­zitorului Nicolae Brînzeu : „Preludii“ și „Fuga". 18,25 Emi­siune literară Mihail Sadovea­­nu — permanența prozei ro­mânești — dezbatere condusă de lector universitar dr. Ion Neață. Participă prof. univ. dr. Gheor­ghe Tohăneanu și lector univ. Deliu Petroiu. 18,35 „La mîndra, pe ulicioară“ — program de muzică populară. 18,50 Emisiu­nea „Amfiteatru școlar“ cu­prinde o dezbatere cu elevi re­­șițeni despre rolul consiliului elevilor în viața școlară și convorbire pe marginea Consfă­­­tuirii naționale de la Timișoara despre rolul caselor pionierilor in educarea prin muncă a copiilor. 19,00 Poșta melodi­ilor — muzică ușoară, la cere­rea m­ea ascultătorilor. 19,25 Emisi­„Jurnalul marii ceri — cincinalul înainte între­de termen“ cuprinde aspecte pri­vind ritmul înalt de lucru pe șantierele Trustului de con­­strucții-montaj Timișoara, pen­tru realizarea în mai puțin de patru ani a indicatorilor de plan din actualul cincinal. 19,30 Emisiunea „Caleidoscop so­nor — de joi pînă joi“. VINERI, 9 NOIEMBRIE 6,00-6,30 Actualități și muzică. Arta naiva între frumusețe și prospețime "Aria amatorilor, în special va­rianta sa denumită mai mult sau mai puțin propriu „naivă“, se bucu­ră de un interes crescînd în județul nostru. Salonul „Muncă, destindere, frumusețe 1073“, participarea unui grup de artiști timișeni la expoziția românească de artă naivă din Elveția, expoziții de grup și per­sonale organizate pe întreg par­cursul anului în sala „Lira", — iată semnele rodniciei activității desfă­șurate pe acest tărîm. Sălile de la demisolul Secției de artă a Muzeu­lui Banatului au fost rezervate, in­ luna octombrie, pentru alte două ma­nifestări ale creației plastice nepro­­fesioniste asupra cărora ne vom­ o­­pun în cele ce urmează. Lugojeanul Gheorghe Doja Din mulțimea de formule cu care teoreticienii propun să se definească creația amatorilor — fenomen atît de caracteristic și generalizat al vremii noastre — ca .,Primitivi ai secolului XX“, „Neoprimitivi“, „Na­ivi“, .,Pictori de duminică“ etc., cea de „Maeștri populari ai realității“ pare a-l cuprinde mai deplin pe lu­gojeanul Gheorghe Doja, jucătuș­­montor de meserie, pictor prin voca­ție. Posesor al unei instrucțiuni ar­tistice sumare, în limitele școlii populare, artistul își vădește apar­tenența la categoria amintită prin tematică, prin viziune și prin pro­cedeele tehnice specifice. Fantezia lui se declanșează în contactul pu­ternic resimțit cu aspectele vieții contemporane și locurile care îi sunt familiare („Cineretul, mîndria țării“, „Idilă la barajul de la Coștei“, „­Triplu autoportret“). Eroii istoriei („Arderea lui Doja“), ai științei și tehnicii („Draian Vuia“) sau ai le­gendelor bănățene (Voinicelul) apar­țin aceluiași spațiu spiritual cu care pictorul se simte solidar; este evo­cată, de asemenea, comunitatea de trai și destin a grupurilor etnice din această parte a țării. Alături de a­­cestea transpar reminiscențele lectu­­rilor din mitologia greacă (autohto­nizată în sensul iconografiei noastre populare în „Olimpul“, „Heracle și cerberul“), din istoria artei și a li­teraturii române („Brâncu­și și Ro­din“, „Luceafărul“), precum și ecou­rile obiceiurilor străvechi și ale su­perstițiilor („Nedeia morților de la Domașnea“, „Mița neagră“) sau ale cîntecelor și romanțelor din popor („Gugulan cu car cu mere“, „Să-mi emaii, cobzar“). Drama literară a unor asemenea subiecte este urmărită cu minuțiozi­tate, naratorul concentrînd episoade­le în același cadru, după vechea le­ge a primitivilor picturii, simulta­­neismul, dar expresia plastică susține cu vigoare. Suprimarea pla­se­nurilor, libertatea și îndrăzneala față de perspectiva științifică, accentele tari de linie și de culoare alternate uneori cu frăgezimi de tonuri și la­ însemnări de la două mani­festări ale creației plastice mină, se înscriu intr-o viziune de esență decorativă echilibrată. Sublinierea sensurilor etice și so­ciale, care stau la baza ideației a­­cestor tablouri, implică apelul la alegorie,­­ vizibilă și declarată îndeo­sebi în „Ilustrații­ la proverbe“. În­țelepciunea populară, asimilată or­ganic de artist, exaltă triumful bi­nelui, al adevărului, al demnității și al dreptății, condamnînd, în același timp, sub specia grotescului, prostia, lașitatea și cruzimea. Firește, nu întotdeauna imaginea plastică atinge în aceeași fericită măsură congruența și forța de suges­tie. Se rețin însă, prin candoare sau consistența cromaticii, prin valorile muzicale ale tonurilor, prin expresi­vitatea contrastelor de tentă și de linie, lucrări ca „Depoul iarna“, „Serenadă“, și, în mare parte, „Fata cărbunarului“, „Nedeia morților“, „Barajul de la Coștei“. Sunt doar citeva dovezi dintre cele ce sunt demne de a fi citate, semnificative pentru mănunchiul de însușiri care individualizează creația lui Gheor­ghe Doja. Pictorițele din Uz din Opinia unor istorici ai artei mo­derne după care pictura naivă își are originea în creația artizanală pare să se verifice in cazul apariției acestu­i fenomen în satul Uzdin din R.S.F. Iugoslavia. Cu cîtăva vreme în urmă, o țărancă, meșteră în bro­derii și cusături artistice, a încercat, în lipsa întîmplătoare a materiale­lor cerute de asemenea îndeletniciri, sa picteze o față de pernă pentru a o împodobi cu motive tradiționale în­locuind astfel acul și ața cu o pensulă improvizată. Acesta a fost începu­tul unui drum nicidecum neted, dar destul de repede străbătut — cu în­rolarea din mers a altor surate —, la capătul căruia micul grup să cunoască bucuria prețuirii și avea a consacrării. Astăzi pictorițele ro­mânce din Uzdin constituie una din școlile de artă naivă, recunoscute în țara vecină, mesajul lor de frumu­sețe, de prospețime și grație fiind purtat in­ multe colțuri ale continen­tului nostru și chiar dincolo de o­­cea­n. Selecția de la secția de artă a Muzeului Banatului a cuprins lucrări inspirate aproape invariabil din mo­mentele de muncă și răgaz ale vie­ții satului. Pe fondul peisagistic a­­pare omul cu veșmântul său pitoresc ornamentat, redat, cele mai adesea, cu fidelitate de etnograf. Implicat în dimensiunea folclorică, elementul narativ este aproape pretutindeni prezent, dar soluția compozițională și ritmul plastic, preferința gamei și procedeele tehnice, cât și coloratura afectivă se diferențiază după tem­perament și viziune. Astfel, Maria Bălan imaginează o scenă de cimp într-o mișcare impe­tuoasă, care, dublată de o nuanță de umor, se regăsește și în tabloul cu țărani prinși în vîrtejul dansului. Florica Chef își structurează peisa­jele de iarnă cu sănii trase de cai năstrușnic colorați cu figuri de oa­meni, rânduite metodic, cu ramuri goale de copaci încremenite în ara­bescuri, totul, de o expresivitate ma­ximă. Sofia Dod­ean își proiectează personajele, conturate viu și net, pe fundalul unui rînd de case cu ne­­bănuite armonii și tonuri stinse. Anuța Dolamă, este preocupată de variațiile luminii în poezia unui pes­cuit nocturn sau în amurgul cu ca­rele încărcate de roade. Mezina grupului, Viorica Iepure, aduce, prin ignorarea scării de pro­porții, prin forme de perspectivă in­versă, prin refuzul oricărui accent pitoresc, un aer insolit, de ingenuă gravitate. Sofia Ionașcu notează, cu grijă pentru adevăr, un obicei de nuntă și, văzută tot ca un ritual, munca aralului. Am­ica Maran este deopotrivă interesată de aspectele hazlii, cît și de farmecul liric al unui colț de sat cu silueta exotică a unei geamii. Marioara Motor­­­escu se arată atentă la amănuntul decorativ al costumelor și al mobilierului ță­rănesc, dar și la rodnicia pămîntu­­lui in prag de toamnă. In lucrările Anei Oncu se străvede pentru specificul portului dragostea popular. Florica Puia utilizează, într-o mate­rie picturală densă și prețioasă, sem­ne și simboluri, realizînd o atmosfe­ră de fantastic popular. Steluța Ță­ran cultivă valorile decorativului in interioare cu specific local. Ansam­blul expoziției, propunînd individua­lități în majoritate bine definite, se prezintă unitar prin tematică, prin constanta folclorică, prin exuberan­ța­ cromatică și, în sfîrșit, prin seni­nătatea și optimismul pe care le co­munică. DELIU PETROIU Vremea Vreme nestabilă, cu cerul no­­ros. Vor cădea precipitații lo­cale sub formă de ploaie, aver­se de ploaie, iar în munți și dealuri lapoviță și ninsoare. Vîntul va sufla moderat, cu in­tensificări temporare din nord­­vest. Temperatura în ușoară scădere, minimele, noaptea, vor fi cuprinse între minus 2 și plus 2 grade, iar maximele, ziua, între­­ 4 si 8 grade. PENTRU 9 ȘI 1« NOIEM­BRIE : Vremea rămîne nesta­bilă, cu cerul noros și cu pre­cipitații slabe locale. La sfîr­șitul intervalului, cerul va de­veni variabil și temperatura va continua să scadă în special noaptea. LA MUNTE : Vreme nestabi­lă, cu cerul noros. Vor cădea precipitații sub formă de lapo­­viță și ninsoare. Temperatura In scădere. GN­EORGI­E DOJA Depoul «ic locomotive. ECOURI LA SEMNALELE CRITICE • ECOURI LA SEMNALELE CRITICE • ECOURI LA SEMNALELE Răspuns la o reclamație nefondată Am primit la redacție, prin in­termediul colegilor de la ziarul ju­dețean „Gazeta Gorjului“ din Tîrgu Jiu, o sesizare de la I.J.C.M. Gorj. In această scrisoare, un reprezen­tant al sus-numitei unități afirma o serie de lucruri în legătură cu activitatea I.R.A. Timișoara. Pen­tru a vedea care este realitatea, am întreprins o anchetă în această în­treprindere timișoreană, discutînd cu directorul, ing. Nazarie Leca, aspectele care, delegatul Gheorghe Popescu pretindea că au îngreu­nat activitatea de transport la I.J.C.M. Gorj. In urma investiga­țiilor făcute, conducerea unității timișorene ne-a trimis un răspuns detaliat, pe care îl vom reproduce integral, pentru lămurirea situației. „Referitor la scrisoarea adresată dv. de către ziarul „Gazeta Gorju­lui“, avînd alăturat reclamația sa­lariatului Gheorghe Popescu cu privire la executarea reparației ca­pitale la autocamionul SR 131 nr. 21 GJ 1096, proprietatea sus-numi­tei întreprinderi, vă aducem la cu­noștință următoarele : autocamionul respectiv a fost predat pentru re­parație capitală in data de 11 09 1973, de către delegatul Gheorghe Diaconu, deschizîndu-se comanda de reparație capitală nr. 5.347. Da­torită faptului că în lunile august și septembrie numărul de automo­bile pentru R.R. a fost mai mic, autovehicolul a fost introdus ime­diat în sectorul de demontare, un­de a și fost de altfel demontat în aceeași zi. Conform unor reglementări ale Ministerului Transporturilor și Te­lecomunicațiilor, unitățile de repa­rații capitală auto lucrează cu schimb de agregate, ca, elemente de identificare ale automobilului ce se repară rămînînd doar cadrul-șa­­siu, cabina și cauciucurile. Această reglementare a avut ca scop redu­cerea substanțială a timpului de imobilizare în reparație a automo­bilelor, astfel că noi, conformin­­du-ne acestei reglementări,, am tre­cut prin montaj general respectivul vehicul la data de 13 09 1973. Anunțarea delegatului beneficiar s-a făcut în 14­09, iar delegatul s-a prezentat la noi în 18­09 și nu în 16­09, așa cum se afirmă în re­­clamația înaintată. S-a executat proba de recepție pe traseu cu de­legatul Gheorghe Diaconu, întoc­­mindu-se o listă comună de reme­diere, conținînd 10 puncte, care au fost integral executate, automobilul fiind preluat de delegat în data de 21 09, ora 11. Afirmația că ,­la so­sirea delegatului mașina nici nu fusese introdusă în uzină­, este lip­sită de temei. De asemenea, acuza­ția că la data autorecepției (17­09) delegatul s-ar fi aflat în întreprin­dere nu corespunde realității, de­oarece așa cum am mai arătat, el s-a prezentat la noi în 18­09 1973. Cu alte cuvinte, considerăm re­­clamația ca nefondată, deoarece este bazată pe date care nu cores­pund realității“. Semnează : ing. Nazarie Leca, director, ing. Pavel Sîrbu șeful secției coordonare, și ing. Mircea Mureșan, șeful biroului producție și C.T.C. Veste bună La 31 octombrie s-a publicat, in ziarul „Drapelul roșu“, o notă intitulată „Argint, căutat", în care se arăta că I.C.S. produse­ in­­dustriale Timișoara il caută, de mai multă vreme, pe Constantin Argint, pentru plata unor rate res­tante. Cel în cauză cumpărase o garnitură de mobilă și rămăsese dator. Intre timp, C.A. și-a­­ schim­bat domiciliul și locul de muncă, fără a anunța acest lucru organi­zației comerciale. Acum două zile, întreprinderea comercială de stat pentru produse industriale Ti­mișoara ne făcea cunoscut că, în urma publicării notei în ziar, s-a primit o telegramă din orașul Moldova Nouă, județul Caraș-Se­­verin. Intitulată „Argint, găsit“, aceasta informează lapidar că persoana căutată lucrează la o uni­tate economică din localitate. In consecință, se cere trimiterea docu­mentelor necesare achitării rate­lor lunare pentru mobila cumpă­rată de Constantin Argint. Cum s-ar spune, nota critică a avut bă­taie lungă ! Drepturi bănești achitate In legătură cu articolul apărut in ziarul „Drapelul roșu“, nr. 8.952, din 28 octombrie 1973, intitulat „Indiferenții...“ Consiliul popu­lar al orașului Sînnicolaul Mare ne răspunde : „Problema celor opt muncitori, inclusiv Aurel Magdin, care au lucrat ca sezonieri la șan­tierul Complexului C.S.F. nefiind plătiți pe perioada lunilor mai iunie a.c. a fost cunoscută de că­șt­tre președintele și secretarul co­mitetului executiv. O parte dintre ei s-au prezentat în audiență și au reclamat neprimirea drepturilor cuvenite, pentru perioada lucrată. Pe șantier s-a deplasat, personal, tovarășul Anton Schütz, președin­tele comitetului executiv, în urma discuțiilor purtate cu Inginerul Nicolae Cristețiu șeful Centrului de legume fructe, și Ioan Asaftei, tehnician cu producția, s-a consta­tat că plățile respective trebuiau făcute de către conducerea I.S.F. Timișoara beneficiarul lucrării și care, pentru urgentarea terminării obiectivelor rămase în urmă, lua­se măsura angajării și a efectuării unor munci în regie, paralel cu lu­crările în antrepriză ce se fac prin lotul 4 al T.C.I. Timișoara. Cei cu care s-a discutat au în­cercat să „motiveze“ că I.L.F. Ti­mișoara ar întîmpina anumite gre­utăți din cauza lipsei fondului de salarii și că sunt necesare inter­venții la forul lor tutelar din București pentru obținerea supli­mentării lui. în această situație, la începutul lunii septembrie a.c. a fost invitat la Comitetul orășenesc de partid Sînnicolaul Mare tovară­șul Mihai Serafim, directorul I.S.F. Timișoara, căruia i s-au a­­dus la cunoștință neajunsurile semnalate. S-a recomandat să se ia urgente măsuri ca muncitorii respectivi să-și primească dreptu­rile, trăgînd la răspundere pe cei care s-au făcut vinovați de tergi­versare și lipsă de răspundere fa­ță de sarcinile încredințate. La 26 septembrie a.c. conducerea I.S.F. Ti­mișoara ne-a încunoștințat că a achitat, în totalitate, celor 8 mun­citori, drepturile cuvenite în su­mă de 15.739 lei. Față de cele relatate mai sus, care reprezintă adevărata situație a lucrurilor, socotim că din partea Comitetului executiv al Consiliu­lui popular orășenesc Sînnicolaul Mare nu s-a manifestat nici un fel de „indiferență“, sau lipsă de re­ceptivitate în soluționarea cu aten­ție și răspundere a sesizărilor în­dreptățite ale oamenilor muncii. Aceasta și pentru faptul că, în zi­lele de audiență, chiar în anumite situații, cînd președintele comite­tului executiv este chemat cu sar­cini urgente, audiențele sunt asigu­rate prin tovarăși competenți, în măsură să rezolve problemele pe care le ridică oamenii muncii“. Semnează tovarășii Anton Schütz, președinte, și Roman Ioan, secre­tar. DRAPELUL ROȘU 8.961 MUNCA DE CONDUCERE COLECTIVĂ (Urmare din pagina 1) data de 16 octombrie a.c., deci cu 2 luni și jumătate mai devreme, să se raporteze realizarea planului la export pe anul curent, ceea ce în­seamnă 82,7 la sută din sarcinile aferente cincinalului. In același context se încadrează și următorul exemplu: Zoltán Acs, membru al Tovarășul comitetu­lui comunal de partid, a primit sarcina să se ocupe de creșterea numărului de sortimente și mode­le noi. Rezultatul este acela că noi­le produse și modele prezentate la primul simpozion național de sti­clărie, care s-a ținut la Tomești, în cursul lunii august a.c., s-au bucurat de aprecieri bune, succes la care și-au adus contribuția tovarășii Ioan Stoica, Vasile Mun­și­rean — secretari ai organizațiilor de partid, precum și Ernest We­ber și Albert Burger din activul de partid. Un alt domeniu de activitate în care sunt antrenați toți tovarășii din activul de partid și de stat este cel al ridicării gradului edili­­tar-gospodăresc. Dacă cineva re­marcă transformările ce au avut loc in acest domeniu la Tomești, trebuie să țină neapărat seama de faptul că ele se datoresc muncii cetățenilor care, sub îndrumarea și cu sprijinul direct al membrilor comitetului comunal de partid­ al secretarilor organizațiilor de par­tid, al deputaților, al maiștrilor din fabrică, au răspuns prezent la toa­te acțiunile inițiale. O asemenea conlucrare este posibilă pentru că membrii biroului și ai comitetului comunal de partid, ai comitetului executiv sunt repartizați pe locali­tăți, pe circumscripții, urmărind rezolvarea tuturor problemelor ce se ridică. Sunt însă și obiective în­credințate unui singur cadru de conducere care are datoria să-l ur­mărească pînă la finalizare. Așa, de exemplu, Francisc Schweller, membru al biroului comitetului co­munal și al comitetului executiv, a avut sarcina să urmărească mobi­lizarea cetățenilor la executarea lucrărilor de la piața agroalimen­­tară din comună . Tiberiu Stefa­­novici, membru al biroului comu­nal și­ vicepreședinte, răspunde de lucrările de finisaj, ce se execută la căminul cultural din satul Ro­mânești ; Toma Martinconi are in supraveghere obiectivele din satul Tomești ; Ioan Bălu pe cele de la căminul cultural din Luncanii de Jos, iar Mihai Voinescu se îngri­jește de construcția cabanei turis­tice. Firește, acești tovarăși cu responsabilități precise sunt ajutați de­ alți deputați, de membrii birou­rilor organizațiilor de partid, intre care se numără­­ loan Capotescu, Nicolae Lațcu, Petru Florea, loan Stan, Alois Som, loan Moraru, Constantin Jeflea, Vasile Muntea­­nu, Nicolae Roman, Stănilă, Vasile Pădurean, Alexandru Pandurescu și alții care își Maria aduc din plin contribuția la organizarea acțiunilor și mobilizarea cetățeni­lor. Așa am reușit ca, după ce in 1972 am ocupat un loc fruntaș in întrecerea pe județ, să depășim și anul acesta angajamentele asuma­te. Pentru a întări răspunderea fa­ță de sarcini, atît în ședințele de birou, în ședințele de executiv pla­nificate, cît și în alte dezbateri co­lective se fac informări reciproce și se analizează modul în care au fost rezolvate sarcinile și unde es­te nevoie de sprijinul primarului. In vederea atingerii aceluiași de­ziderat, în ajutorul tovarășilor din activul de partid și de stat venim cu organizarea unor dezbateri pe teme specifice activității de con­ducere. Așa, de exemplu, în cursul acestui an de învățămînnt se vor dezbate cu tovarășii din activ te­me legate de știința conducerii so­cietății privind : Societatea socia­listă ca sistem social-politic ; As­pecte fundamentale ale conducerii societății socialiste ; Dialectica cu­noașterii previzionale ; Caracterul politic al activității de conducere ; Procesul elaborării și adoptării de­ciziei ; Procesul de conducere, a­­tribuțiile și activitățile conducăto­rilor etc. Sunt teme prin a căror prezentare considerăm că vom re­uși să obținem rezultate și mai bu­ne în antrenarea la munca de con­ducere a întregului activ de partid și de stat.

Next