Drapelul Roşu, martie 1974 (Anul 30, nr. 9056-9082)

1974-03-28 / nr. 9079

2 Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU formare din pag. 1­­ferinței Naționale ale partidului. Desigur, nu trebuie să scăpăm niciodată din vedere că ridicarea continuă a bunăstării materiale și spirituale depinde de felul în care se realizează prevederile progra­mului de dezvoltare economico­­socială a țării, de creștere rapidă a forțelor de producție, a producției materiale, in toate sectoarele de activitate. Rezultatele pe care le-am obținut pînă acum au per­mis să prevedem pentru cincinal o creștere mai mare acest retribuției decit am avut în vede­­­re la elaborarea planului, și a­­ceasta în condițiunile menținerii creșterii prețurilor la produsele de consum în limitele stabilite prin plan. Veniturile oamenilor muncii vor fi cu aproape 2 procente mai mari decât am avut în vedere ini­țial, desigur, cu condiția înfăptu­irii în întregime a sarcinilor pe anii 1974 și 1975. Ținând seama de spiritul și o­­rientarea­ proiectului de lege, putem spune, fără nici o rare, că el reprezintă și pe exage­plan internațional o afirmare puternică a principiilor eticii și echității so­cialiste. Sintem­ printre puținele țări din lume care adoptă o ase­menea lege, ce așează pe baze noi, principiale, întregul sistem de re­tribuție a muncii, atit in indus­trie, cit și in agricultură. Fără în­doială că dezvoltarea viitoare eco­­nomico-socială, creșterea forțelor de producție, înflorirea întregii noastre societăți vor duce la spo­rirea continuă a veniturilor. In acest cadru există — repet — po­sibilitatea ca o ramură sau alta, într-o anumită etapă a dezvoltării noastre, să treacă pe un loc superior, iar alta să rămină mai in urmă. Așa se intimplă in întreaga lume. Este necesar să înțelegem că fu toate domeniile se impune apli­carea principiilor retribuției după muncă, după cantitatea și­ calita­tea muncii. De aceea, apare nece­sar ca acest principiu să fie aplicat și în domeniul învățămîn­­tului. Se propune un număr des­tul de mare de niveluri între ra­muri. Acest lucru este just. Oare Intre inginerul­ economist și in­ginerul electronist din aceeași întreprindere nu există deose­bire? Există — și proiectul de lege, întregul sistem de retribuție oglin­desc această deosebire. Intre pro­fesorul de economie politică și cel de electronică nu există vreo deo­sebire ? Sunt deosebiri între efor­turile pe care le impun diferite specialități. A așeza retribuția în raport cu aceste eforturi nu În­seamnă a subaprecia un domeniu sau altul. Dacă am judeca astfel, ar însemna că subapreciem un șir de ramuri ca electronica, meca­nica și altele și apreciem numai pe mineri, pentru că ei au, astăzi, retribuția cea mai mare. Deci, acest raționament nu stă in pi­cioare. Trebuie să avem în vedere că și în învățămînt există dose­­biri între eforturile ce se cer în­­tr-un domeniu și altul. Eu nu sînt împotriva sportului, de exemplu, dar este echitabil ca profesorul de sport să fie retribuit ca și pro­fesorul de fizică?­ Este o apro­piere de nume între educație fi­zică și știința fizică, dar între con­ținutul lor este o mare deosebire. Consider că trebuie să aplicăm și un invățămînt, consecvent țional, principiul retribuției și ia­după cantitatea și calitatea muncii, după importanța pe care o are in economia noastră, in dezvoltarea societății o ramură sau alta. Dife­rențierea aceasta este necesară și trebuie s-o realizăm ! Ea se face însă nu prin reducerea venituri­lor vreunei categorii de profesori, ci printr-o creștere ceva mai mică a veniturilor la unele specialități pentru a se realiza o diferențiere — practic de 5 la sută — in vede­rea respectării principiului gene­ral. Aceasta este necesar cu atit mai mult cu cit noi mergem spre o mai strînsă contopire a științei cu învățămîntul, a producției cu Invățămîntul. din facultățile Noi cerem cadrelor tehnice să parti­cipe mai mult la activitatea de producție, le punem sarcini mai mari, le cerem eforturi mai mari. am Nu înseamnă aceasta, desigur, că subaprecia științele sociale, că am subaprecia, de pildă, rolul materialismului dialectic și istoric, care constituie, pînă la urmă, baza științifică a dezvoltării societății omenești, concepția noastră despre lume. Dar una este a înțelege importanța acestei concepții, alta este a așeza sistemul de re­si­tribuire pe principiile eticii și echității socialiste. Aceasta re­prezintă tot o cerință — și încă o cerință elementară — a ma­terialismului dialectic și is­toric, a marxism-leninismului, aplicat concret și corect. Desigur, dacă o anumită speciali­tate este așezată bine sau nu, a­­ceasta trebuie să mai analizăm, pînă cînd vom supune legea votu­lui Marii Adunări Naționale. Dar acest principiu trebuie să-1 adop­tăm neapărat în lege. Adoptînd proiectul de lege, tre­buie să pornim de la necesitatea de a lua toate măsurile pentru în­tărirea disciplinei și ordinii în toate domeniile de activitate, să acordăm mai multă atenție creșterii nivelu­lui de calificare și, totodată, ridi­cării conștiinței oamenilor muncii. Trebuie să înțelegem că, întotdea­una, în orice societate — și cu atât mai mult în societatea socialistă — stimulentul material nu este uni­cul. Este necesar să acordăm mai multă atenție atit morale cât și activității stimulentelor de ridicare a conștiinței educative socialiste a oamenilor muncii, care trebuie să înțeleagă limpede că lucrează pentru ei pentru a-și făuri o viață mai bună, așa cum doresc. Numai stimulentul material, de orice fel, și oricît ar fi acesta, nu rezolvă problema. El trebuie împletit strîns cu stimulentul moral, cu e­­ducația socialistă. Cu toții, de la secretarul general al partidului, de la președintele Consiliului de Stat, și pînă la ultimul om al muncii, trebuie să înțelegem că făurirea bunăstării societății, poporului, depinde de dezvoltarea a forțelor de producție. Fiecare tre­buie să acționeze în domeniul său de activitate pentru a da cît mai mult societății , nu trebuie numai să cerem de la societate, așezîn­­du-ne pe poziții revendicative. Este necesar să înțelegem ca bunăstarea fiecăruia depinde de mijloacele materiale pe care le avem la un moment dat. Aceste mijloace nu le putem repartiza în mod egal, ci proporțional cu acti­vitatea fiecăruia, evitînd, desigur, creșterea exagerată a diferențierii. Pornind de aici, fiecare trebuie să înțeleagă faptul că are răspunde­rea și datoria să acționeze cu toa­tă fermitatea pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congres, de Conferința Națională, de plenarele Comitetului Central. Numai așa vom putea asigura înfăptuirea programului de făurire a societă­ții socialiste multilateral dezvolta­te, vom crea condiții pentru fău­rirea comunismului în România ! In ceea ce privește Legea siste­matizării, aceasta vine să dea, cu întîrziere destul de mare — tre­buie să spun aceasta și autocri­tic — putere de lege hotăririlor Congresului și Conferinței Națio­nale. De fapt, ea va da putere de lege hotăririlor Conferinței Națio­nale din 1967, pentru că încă atunci am stabilit principiile și sarcinile legii și măsurile de sistematizare. Au trecut 7 ani — am pierdut mult timp in care puteam face o serie de lucruri cu rezultate bune. De aceea, este necesar să acționăm acum cu toată fermitatea pentru înfăptuirea prevederilor Legii privind sistematizarea orașelor și satelor patriei noastre. Este necesar să punem cu hotă­­rire capăt anarhiei în așezarea lo­calităților, in construcțiile sociale­­ și industriale și agricole. Să punem capăt risipei care, așa cum am mai pămîntului menționat nu o dată, constituie bunul națio­nal al întregului popor, indiferent de proprietate, și trebuie tratat ca atare. Este necesar să hotărîre la restringerea treceri cu orașelor, să interzicem orice construcție în afara zonelor ce vor fi delimitate și, treptat, să asigurăm demola­rea locuințelor aflate dincolo de perimetrele stabilite. Avem in vedere să se realizeze acest proces într-o perioadă de 15-20 ani. Ceea ce se impune în momentul de față este delimitarea perim­etrelor și interzicerea construcțiilor in afara acestor perimetre. Trebuie să pă­răsim concepțiile unor arhitecți și constructori, ale unor tovarăși ce lucrează în domeniul sistemati­zării și care sunt menite să ducă la risipă de teren. Țări dezvoltate, cu suprafețe de pămînt pe cap de locuitor de cîteva ori mai mari ca ale României, construiesc intr-un regim de densitate foarte Trebuie să înțelegem cu toții, mare. In mod corespunzător, această pro­blemă ! Ea se pune în orașe și se pune, de asemenea, la sate. In proiectul de lege s-au făcut o serie de propuneri privind atri­buirea loturilor pentru locuința personală. Nu doresc să facem acum calcule, pentru a vedea cite 01 pot încăpea în suprafețele de te­ren prevăzute. Dar dacă se vor lua măsuri să se construiască și In sat case cu două nivele, va rămîne de două ori mai mult teren. Ar fi bine să existe atîtea oc este vor încăpea in perimetrele prevăzute. Deocamdată, nu de suprafețe du­cem lipsă, ci de oi. Nu vor încăpea oile ? Vom găsi teren pentru ele ! Nu se pune problema de a nu con­strui pentru cazarea de vară in pajiște și pășuni. Această pro­blemă nu se tratează în lege, pen­tru că obiectul ei nu acesta este, ci sistematizarea satelor. Tre­buie să ținem seama și de prac­tica veche, de experiența Înde­lungată pe care o avem în a­­ceastă privință. Va trebui să re­vedem anumite probleme concrete în lege, dar pornind de la aceste principii, de la aceste criterii. Să lăsăm mai mult loc pentru a cul­tiva cereale, plante tehnice și furaje. Pămîntul nu ne gindim să-l exportăm nicăieri. Ne gindim ca județul respectiv, cooperativa respectivă să cultive pe el cereale și furaje pentru a putea asigura hrana oamenilor și a animalelor. In discutarea­buie să pornim acestui proiect tre­de la necesitatea de a introduce ordine desăvîrșită, de a pune capăt risipei în go­so­­dărirea pămîntului. Crearea noilor centre urbane ce se propun in lege, sistematizarea generală a comunelor, ridicarea lor economică și socială vor de­termina transformări fundamen­tale în viața satelor, a țărănimii, a oamenilor muncii din întreaga țară. Realizarea acestor obiective, care, fără îndoială, nu se vor realiza în cițiva ani, ci in citeva cincinale, în 15-20 de ani, constituie o pro­blemă esențială a societății noas­tre.. De aceea, trebuie să începem să acționăm de pe acum, în mod conștient, în vederea acestei dez­voltări viitoare. Pe această cale se vor ridica nivelul de civilizație și condițiile generale de viață de la sate, iar apropierea condi­țiilor de viață de la sate de cele de la orașe, este după cum știți, o cerință funda­mentală a făuririi societății so­cialiste multilateral dezvoltate, a creării condițiunilor pentru trece­rea spre comunism. Noi privim so­cialismul și comunismul ca o so­cietate dezvoltată, cu un inalt ni­vel de organizare, o societate me­nită să asigure omului condițiunile cele mai bune de viață. Am discutat în plenară tezele și planul de măsuri cu privire la sărbătorirea a 30 de ani de la răsturnarea dictaturii militaro­­fasciste, de la eliberarea țării de sub dominația fascistă, de la mo­mentul cînd poporul român a în­ceput mîini, să-și ia soarta în propriile să treacă la transformări democratice, revoluționare și apoi la făurirea socialismului in Româ­nia. Așa cum s-a arătat în plenară­,­ legat de această aniversare sunt multe momente — printre care cele privind crearea sindicatelor, activitatea ilegală a partidului, constituirea în 1944, deci acum 30 de ani, a­­ Frontului Unic Muncito­resc la 1 Mai — care vor trebui să-și ocupe locul corespunzător și să fie sărbătorite așa cum se cu­vine. Constituirea Frontului Unic Muncitoresc a jucat un rol hotări­­tor in unirea tuturor forțelor de­­­mocratice, in creșterea autorității partidului nostru in alianță cu partidul socialist, a autorității cla­sei muncitoare. Pe această bază partidul a putut colabora cu cele­lalte forțe patriotice, inclusiv cu armata, cu palatul, în realizarea obiectivelor de impor­­tă națio­nală. Toate aceste momente tre­buie să-și găsească reflectarea co­respunzătoare și să se bucure de atenția cuvenită, ținîndu-se seama de rolul și importanța pe le-au avut. Sunt de acord că care nu trebuie să ne oprim la 23 August, pentru că aceasta constituie doar un moment, ci să reflectăm măsu­rile luate de partid pentru reorga­nizarea sa legală, pentru reorga­nizarea sindicatului, a tineretului, femeilor, a tuturor organizațiilor care, în condițiunile războiului, ale luptei pentru transformarea democratică a țării, au asigurat triumful deplin al obiectivelor partidului, au creat condițiile pentru dezvoltarea viitoare a întregii societăți, pentru în­făptuirea transformărilor care au avut loc­ în țara noastră. Oamenii muncii, întregul popor trebuie să pornească cu hotărîre la fapte, pentru a întîmpina aceas­tă măreață sărbătoare cu succese cit mai mari în toate domeniile de activitate. Putem vorbi, mult despre însemnătatea desigur, acestui eveniment. Pînă la urmă, ceea ce este hotăritor este ca această săr­bătoare să o întîmpinăm cu înfăp­tuirea în bune condițiuni a sarci­nilor planului pe acest an. Aceasta va crea condiții pentru aplicarea, începînd cu vara acestui an, măsurilor de ridicare a nivelului a de trai al întregului nostru popor. Avem toate condițiile pentru­ aceasta. In acest spirit trebuie să acționăm, astfel să desfășurăm în­treaga noastră activitate ! Am discutat in plenară proble­mele legate de compoziția partidu­lui și de politica de promovare a cadrelor. Avem, după cum se vede, un partid puternic, care numără peste 2.300.000 de membri, cu o compoziție bună. Aproape 48 la sută din membrii partidului­ sunt muncitori și peste 22 la sută ță­rani — ceea ce arată că circa 70 la sută din efectivul partidului îl reprezintă oamenii muncii care lu­crează nemijlocit în sfera produc­ției, muncitorii și țăranii. Aceasta oglindește preocuparea permanentă a partidului, a conducerii sale de a asigura o creștere sănătoasă a compoziției ținînd seama de faptul că forța principală a producției materiale o reprezintă clasa mun­citoare și țărănimea. Este normal ca și în partid, clasa muncitoare și țărănimea — deci producătorii de bunuri materiale — să ocupe locul pe care îl au în societate. Acordăm, și vom acorda și în viitor, atenția corespunzătoare compoziției muncitorești a partidu­lui nostru. Nu neglijăm i­ nici un fel — și din date reiese clar aceas­ta — primirea în partid a intelec­tualității din toate sectoarele de activitate. Astăzi, intelectualitatea nouă, în strînsă alianță cu munci­torii, cu țărănimea, contribuie în mod­ activ la înfăptuirea progra­mului general de dezvoltare a so­cietății socialiste românești. Avem rezultate bune în politica de cadre, deși mai sunt lipsuri pe care avem în vedere să le lichi­dăm. Nu doresc acum să vorbesc, de calificare, ci numai de promo­varea cadrelor în diferite sectoare de activitate. Avem o situație bună in conducerea multor întreprinderi în care se promovează cu curaj­­ ti­nerii. De altfel, însăși situația în­treprinderilor respective, unde vîrsta medie este de 20—22—23 de ani, impune acest lucru. Nu în suficientă măsură însă ne preocu­păm de a asigura o împrospătare continuă a cadrelor superioare. Trebuie să spunem deschis că în anumite domenii, numărul cadrelor prea în vîrstă e mare, și acesta nu este un lucru bun- Desigur, e foarte bun proverbul românesc care spune că „atunci cînd nu ai un bătrîn să-l cumperi“. Trebuie să îmbinăm însă experiența celor mai în vîrstă cu elanul tineretului. Trebuie să facem o politică cores­punzătoare de cadre, spre a nu a­­junge, la un moment dat, la o rup­tură între generații, ci, dimpotri­vă, la un proces normal de creș­tere a cadrelor. Aceasta presupune să aplicăm cu mai multă consec­vență legile țării pe care noi le-am adoptat, dar pe care trebuie să le respectăm. Chiar ieri discutam cu tovarășii : acum 25 de ani, un prim-secretar de județ avea 25—28 de ani. Acum, cînd trebuie să nu­mim un prim-secretar care are 33—40 de ani spunem că e prea tî­­năr ! Dar de ce oare ? Trebuie să așteptăm să depășească 50 de ani ca să fie prim-secretar ? Am dat un exemplu, dar acest lucru este valabil și în alte domenii. Este necesar, de asemenea, să fim mai consecvenți în aplicarea principiilor pe care le-am adoptat privind schimbarea periodică a u­­nor tovarăși dintr-un sector în al­tul de muncă. Desigur, nu prea des,, dar nici prea.­ rar. Trebuie să înțelegem că legile naturii acțio­nează cîteodată mai ferm decit le­gile făcute de om ; ele nu țin sea­m­a de dorințele­ de­ a trece într-o, categorie sau alta. Din păcate, nu se pot modifica aceste legi, de a­­ceea trebuie să ducem o politică de cadre corespunzătoare, in toate do­meniile de activitate, ținînd seama de dezvoltarea viitoare, de cerința asigurării forțelor necesare mersu­lui înainte al societății noastre. In această privință, cred că va trebui să tragem anumite învățăminte, să aducem corecturi in activitatea noastră. Legat de activitatea de partid, trebuie să întărim controlul, orga­nizarea muncii, să ne preocupăm permanent­ ■ de creșterea rolului conducător al partidului în fiecare domeniu de activitate, de îndepli­nirea de către fiecare membru de partid a sarcinilor și răspunderilor ce-i revin. Am dezbătut astăzi multe pro­bleme­­ legate de perfecționarea muncii noastre.­­ De aceea, doresc să menționez necesitatea creării în continuare a cadrului organizato­ric corespunzător participării ma­selor populare la conducerea socie­tății, dezvoltării democrației de partid, a democrației socialiste în general. Pornim­ de­­ la faptul că problemele complexe ce se pun în­ conducerea societății nu se pot so­luționa decit în­­ strînsă, legătură cu întregul partid.Cu­ partici­parea activă a întregului par­tid, a întregului nostru popor. Aceasta constituie o latură esen­țială a muncii noastre, o cerință a făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate, a creării condi­țiilor pentru trecerea spre comu­nism. Trebuie, totodată, să ne ocupăm mai mult de activitatea­­ ideologică și educativă. Avem in acest sens o hotărîre specială a Plenarei din 1971, avem hotăririle Conferinței Naționale. Am obținut unele rezul­tate, dar trebuie spus că mai avem încă mult de făcut pentru a rea­liza programul ideologic și educa­tiv al partidului nostru. Așa cum am menționat mai înainte, proble­ma dezvoltării societății noastre este strîns legată de creșterea conștiinței maselor largi populare, de ridicarea nivelului ideologic și politic al comuniștilor, de dezvol­tarea conștiinței socialiste a tuturor cetățenilor, a tineretului în special, întregul popor trebuie să acțio­neze in mod conștient pentru înde­plinirea programului de transfor­mare revoluționară­­ a societății noastre. Să fim conștienți că realizările pe care, le avem, victoria socialismului în țara noastră nu înseamnă cîtuși de pu­țin că de acum putem sta liniștiți. Este necesar să intensificăm con­tinuu activitatea în toate domeniile, inclusiv în domeniul ideologic, să acționăm cu fermitate pentru ține permanent trează vigilența re­a­voluționară a partidului, a­­ tinere­tului, a­mintem un întregului nostru popor, partid revoluționar și trebuie să rămînem în permanență un partid revoluționar. Partidul nostru trebuie să deschidă întot­deauna cale noului, să lupte cu ho­­tărire împotriva vechiului, pentru triumful principiilor socialiste și comuniste în țara noastră, atrțio­­nind, totodată, pentru a contribui la afirmarea socialismului pe plan mondial, la înfăptuirea unei poli­tici internaționale noi, bazată pe egalitate, respect și întrajutorare între toate popoarele lumii. Numai în măsura în care partidul nostru, toate organizațiile noastre — sin­dicatul, tineretul, femeile, uniunile de creatori — vor ști să rămînâ permanent pe aceste poziții, să ac­ționeze în spiritul marxism-leninis­­mului, al materialismului dialectic și istoric,­­­ în spirit revoluționar, numai în această măsură avem ga­ranția înfăptuirii cu succes a pro­gramului pe care îl avem și a pro­gramului ce urmează să-l adoptăm la Congresul al XI-lea. In încheiere, aș dori să-mi ex­prim convingerea că toți membrii Comitetului Central, întregul activ de partid și de stat, toți comuniștii vor acționa cu hotărîre pentru ca, în strînsă­­ legătură cu masele popu­lare, cu întregul popor, să asigu­răm înfăptuirea programului ela­borat de Congresul al X-lea, dez­voltarea mai intensă și mai rapidă a țârii noastre pe calea bunăstării și fericirii. .Cu­ aceste gînduri doresc să în­chei, urînd întregului nostru partid și întregului nostru popor, în frun­te cu clasa muncitoare, succese tot mai mari In îndeplinirea sarcinilor ce ne stau în față, dorindu-vă și dumneavoastră succes in întreaga activitate, multă sănătate și feri­cire. (Aplauze puternice, prelun­gite). PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE (Urmați din pagina 1) au susținut cu înflăcărare candida­tura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de președinte al Republicii­­ Socialiste România, și-au manifestat încă o dată,­și cu acest prilej, simțămintele de goște, stimă, prețuire față de dra­se­cretarul general al Partidului Co­munist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activității la­borioase, plină de pasiune și dă­ruire, a conducătorului partidului­­ și statului nostru pusă în slujba edifi­cării societății socialiste multilate­ral dezvoltate, a înfloririi patriei și fericirii poporului, cauzei socialis­mului și păcii în lume, subliniind că viața și munca celui care conduce cu înțelepciune destinele națiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru toți oamenii muncii din patria noastră. De numele to­varășului Nicolae Ceaușescu - au subliniat vorbitorii­­­ sînt indisolubil legate marile realizări obținute de România socialistă in construcția vieții noi pe pămîntul patriei noas­tre, în ridicarea continuă a nivelului de civilizație și a bunăstării­­­­ în­tregului popor, înaltul prestigiu de care se bucură țara noastră în lume. 1.­­ Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a ho­­tărît în unanimitate să-și însușeas­că propunerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituției și, la rîn­­dul său, a decis să­­ recomande Marii Adunări Naționale legiferarea lor. 2.­­ Exprimînd adeziunea deplină a tuturor organizațiilor care alcătu­iesc Frontul Unității Socialiste, a întregului nostru popor, plenara Consiliului Național al F.U.S. și-a însușit cu un sentiment de profundă satisfacție și mîndrie patriotică ho­­tărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 25-26 martie a.c. de a propune Marii Adunări Naționale alegerea­­ tovarășului Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nis Român, în funcția de președinte al Republicii Socialiste România. In unanimitate, Plenara Consiliu­lui Național al Frontului Unității So­cialiste a susținut candidatura to­varășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de șef al statului ro­mân și a hotărît să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naționale alegerea secretarului general al partidului ca președinte al Repu­blicii Socialiste România. 3.­­ Plenara Consiliului Național al F.U.S. și-a însușit hotărirea navei C.C. al P.C.R. cu privire Ple­la eliberarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer din funcția­ de președinte al Consiliului de Miniștri, la cererea sa. Plenara Consiliului Național al F.U.S. și-a însușit hotărîrea Ple­narei C.C. al P.C.R. de a propune pentru funcția de președinte al Con­siliului de Miniștri pe tovarășul Manea Mănescu. Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît ca propunerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naționale și în numele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. 4. — Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît convocarea pen­tru ziua de 23 mai a Congresului Frontului Unității Socialiste. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. " Mulțumind pentru încrederea ma­nifestată de Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste, prin votul pe care l-a dat, susținind ho­­tărirea și propunerea Plenarei C.C. al P.C.R., tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a declarat, in aplauze­le entuziaste ale participanților, că va servi, ca și pînă acum, poporul, cauza socialismului și comunismu­lui, dezvoltarea patriei noastre, creșterea bunăstării și fericirii po­porului român, politica de colabo­rare și pace cu toate națiunile lumii. INOVAȚII FEROVIARE La revizia de vagoane C.F.R. Timișoara, muncitorii, tehni­cienii și inginerii manifestă un deosebit interes pentru realiza­rea de inovații și raționalizări care să-și aducă aportul la per­fecționarea­ proceselor de pro­­ducție. Recent, inginerii Gheor­ghe Nițică și Ioan Butușină au realizat o plăcuță cu opritor la robinetul de izolare a distri­buitorului de aer de la frînele automate; prin această inova­ție se înlătură posibilitatea ruperii robinetului și se reali­zează o economie antecalculată de circa 80.000 lei/an. O altă inovație concepută de inginerul Gheorghe Nițică con­stă în modificarea conului ven­­tilului de la golitoarele rapide ale apei condensate, seria 74.000. Economiile vagoane ante- calculate se­ ridică în acest caz la circa 12.000 lei anual. (Pavel Popovici, corespondent), Pe scene și ecrane JOI, 28 MARTIE □ Teatrul Național : FE­TELE DIDINEI (19,30); □ Teatrul maghiar de stat : COLEGII DE BIROU (19,30); CINEMATOGRAFE □ Modern : INSULA MISTE­RIOASA (8, 14,30, 16,45, 19, 21); □ .Arta: JUDO (9, 11, 14, 16,15, 18,30, 20,30); □ Parc: AURUL NEGRU DIN OKLAHOMA (10, 14, 16, 18, 20): □ Studio : ZIUA FILMU­LUI DOCUMENTAR (9, 11, 16, 18, 20); □ Melodia : DEPARTE DE TIPPERARY (9, 11, 14, 16, 18, 20): □ Victoria : 7 ZILE (10, 14), VALTER APARA SARAJEVO (16, 19): □ Muncitoresc — Fratelia : ADIO, ARME (15, 18); r—­ Steaua roșie — Mehala : ANTONIU ȘI CLEOPATRA (16, 19); □ Muncitoresc — Freidorf : ADIO, PETERSBURG (17, 19) ; LUGOJ­­~i 23 August: LUNA FU­RIOASA; BUZIAȘ □ Dinamo : EFECTUL RA­ZELOR GAMMA ASUPRA CRĂIȚELOR; JIMBOLIA □ Flacăra ; TORINO NEGRU și VALURILE DUNĂRII; SINNICOLAUL MARE □ Arta : VERONICA SE IN­­TOARCE: DETA □ Parc : ȘAPTE ZILE. DRAPELUL ROȘU 9.079 CE VOM RAPORTA LA SFIRȘIT DE TRIMESTRU? .......­ 1 . .............................................. ... Pe luna martie a.c. sarcinile uni­tăților industriale timișene mai mari decit nivelele atinse sunt pe primele două luni ale anului. Rea­lizarea plusului de producție e legată de folosirea­ judicioasă a potențialului­ nostru economic, de desfășurarea ritmică a proceselor tehnologice pe fiecare eșalon al producției. Sondajul făcut în două întreprinderi timișorene va concludent pentru schițarea efor­fi­turilor depuse în acest sens de co­lectivele de muncă respective. Fabrica de tricotaje 1 Iunie Ti­mișoara. Din situațiile preliminare rezultă că muncitorii și tehnicienii întreprinderii vor realiza planul producției globale pe primul tri­mestru în propor­ție de 102,1 la suta. Merită să fie su­bliniat faptul că, aici, lună de lună, fără recurge­rea la ore supli­mentare, producției volumul e în continuă creștere. Saltul este ilustrat și prin aceea că întreprinderea realizează para­metri superiori celor stabiliți, prin studiile tehnico-economice la in­vestițiile date în folosință în 1972. Cu alte cuvinte, un compartiment întreg al fabricii lucrează mai bine decit nivelul prevăzut inițial. — Și nu numai cel nou, țin să precizeze interlocutorii noștri, ing. Mafia­­ Demartini, directoare adjunctă și Emeric Winkler, șeful serviciul plan. Creșterea sarcinilor de fabricație a pus la ordinea zilei reorganizarea producției și a mun­cii în toată întreprinderea. Un ■ipor de randament și de producti­vitate, s-a obținut prin profilarea secțiilor de fabricație și speciali­zarea benzilor, deci și a muncito­rilor, pe mai multe articole princi­pale : lenjerie, flanele, ursulețe etc. Rezultatele sunt cu atit mai meritorii, cu cît au crescut com­plexitatea și structura­ producției Astăzi, de exemplu, confecționăm mai multă îmbrăcăminte decît len­jerie, iar sarcinile de export re­prezintă­­ peste 50 la sută din ca­pacitatea de producție a întreprin­derii. Discuțiile ne-au îngăduit să con­cluzionăm că rezultatele ar fi și mai bune dacă nu s-ar întîmpina unele greutăți din cauza aprovizio­nării tehnico-materiale. La ora actuală, unitatea nu dispune de stocul minim de fire, prevăzut în normative, unele întreprinderi colaboratoare nu-și onorează anga­jamentele de livrare etc. Se fac in consecință dese înlocuiri de sorti­mente, se lucrează în devans la produse care în mod necesar vor sta în stoc, ca anumite goluri să fie acoperite. O ritmicitate aprovizionării, cu­ concursul forț­a­rilor tutelare, o simplificare a formalităților pentru­­ obținerea prețurilor noilor produse ar juca un efect salutar în obținerea unui volum de producție superior. Aceeași atmosferă febrilă, de sfîrșit de trimestru, o întâlnești și la Întreprinderea Electrometal din Timișoara.. Se lucrează intens la terminarea unor produse cu mare pondere în planul întreprinderii, cum sunt motopompele și motoge­­neratoarele de stins incendii cu spume — dar ce folos dacă motoa­rele necesare vor fi livrate abia către sfîrșitul lunii de uzina cola­boratoare."Timpuri noi,­­din Bucu­rești. Sunt și alți furnizori restan­­țieri, așa Incit se cer depuse efor­turi susținute, finalizate produse cu posibilități de livrare imediate, pentru, ca., unitatea să-și realizeze­­ integral sarcinile de plan pe pri­mul trimestru. : Preocupări , pentru perfecționarea organizării producției care să asi­gure o ritmicitate satisfăcătoare, se fac simțite și la această între­prindere. Notăm, între altele, că pe lângă fluxurile tehnologice exis­tente la montajul autosifoanelor, capsulelor etc., anul acesta se vor realiza linii de montare a moto­­pompelor „800“ și a motogenera­­toarelor de stins incendiu cu spu­mă. Totuși, în a­­ceastă întreprin­dere ritmicitatea este scăzută: „in primele două de­cade realizăm doar 45-50 la sută din totalul producției lunare, răminînd ca restul de 50 la sută să fie executat in salturi, în decada a III-a“. Informațiile primite de la ingine­rul șef Dorin Rudneanu și ing. I. Stăvaru, șeful serviciul progra­mare și urmărirea producției, con­duc la constatarea că, mai ales în primele două decade, există destu­le goluri în producție. După apre­cierea interlocutorilor noștri cir­ca 5­ la sută din timpul efectiv de lucru se pierde numai la montaj. O privire asupra programării ca­pacităților de producție dezvăluie însă dimensiunile reale ale subfo­­losirii unor grupe de mașini. Ra­­botezele, strungurile paralele, cele automate etc., sunt­­ încărcate doar cu 1—2 schimburi, ceea ce evi­dențiază marile rezerve ale pro­ducției existente în această uni­tate. Cauza principală a neritmicității producției, a folosirii incomplete a utilajelor o constituie golurile din portofoliul de comenzi al între­prinderii. Nimic de zis, Electrome­­talul depune eforturi susținute pentru modernizarea și diversifi­carea producției. Anul acesta, bu­năoară, au fost asimilate mai multe utilaje și bunuri de larg consum de o certă valoare. Totuși, după părerea noastră, ar trebui stăruit mai mult pentru acoperi­rea cu comenzi a întreg planului de producție. Profilarea activității întreprinderii care să asigure fa­bricarea în serii mari a câtorva articole principale, cu pondere mare — de o importanță vitală la o unitate destul de mare cum este și Electrometalul — ar fi de folos în utilizarea la maximum a capa­cității instalațiilor, în obținerea de produse suplimentare la nivelul dotării. Așa cum am fost infor­mați, întreprinderea sondează pia­ța, întreține tratative cu clienți din țară și de peste hotare, există un anumit optimism în posibilită­țile colectivului. Ceea ce se cere acum e finalizarea eforturilor de căutare, de perfecționare chiar a colaborării cu unele întreprinderi republicane, pentru, ca în trimes­trele următoare, colectivul fabricii Electrometal să se situeze în rîn­dul unităților fruntașe, să-și ridice neîncetat contribuția la efortul de creație a Întregului nostru popor. N. CIMPEANU • REZULTATE BUNE LA FABRICA 1 IUNIE - INCERTITUDINI PRE­ZENTE ȘI VIITOARE LA ELECTROMETAL

Next