Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)
1974-04-30 / nr. 9107
I V Anul XXXI nr. 9.107 ® Marți, 30 aprilie 1974 @ 4 pagini. 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI V» !\ ACTIVITATE ÎNSUFLEȚITĂ IN ÎNTREPRINDERI ȘI PE OGOARE PENTRU ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR asumate In Întrecerea socialistă Duminică, muncă spornică pentru încheierea semănatului porumbului, participare efectivă la întreținerea culturilor Deplasare operativă a forțelor mecanice în unitățile agricole rămase în urmă nmimT 'im 11 m — mm inii w*a&sm*xr3ammMmKSM Cu toate că in ziua de duminică, 28 aprilie, în unele zone ale județului nostru au căzut precipitații locale, totuși, în multe cooperative și întreprinderi agricole de stat s-a lucrat intens La semănatul porumbului, soiei și fasolei. Utilizînd la maximum capacitatea mașinilor de semănat și timpul bun de lucru, unele cooperative agricole printre care cele din Șag, Sîngeorge, Stamora Germană, Lenauheim, Cadăr, Sînpetru Mic, Bazoșu Vechi, Bazoșu Nou, Secaș și Buziaș au încheiat semănatul porumbului pe toate suprafețele planificate. Potrivit situației centralizate Trustul județean al stațiunilor pentatru mecanizarea agriculturii, pînă în seara zilei de 28 aprilie cooperativele agricole aveau însămînțat porumbul pe 83 la sută din suprafețele planificate. în faza de activitate a Consiliului intercooperatist Remetea Mare s-a muncit, duminică, cu toate mașinile de semănat. La Bucovăț, de exemplu, au lucrat trei mașini de semănat și două discuri, la Remetea Mare două mașini de semănat, la Ianova — trei etc. Conducerile de unități și specialiștii au stat în permanență un teren, în mijlocul mecanizatorilor și cooperatorilor, urmărind îndeaproape aplicarea tehnologiilor ridicate. Nu putem spune insă că ritmul de lucru este cel dorit peste tot, în faza de activitate a S.M.A. Făget, bunăoară, erau însămînțate numai 1.400 din cele 2.181 hectare planificate cu porumb. Serioase rămîneri în urmă se observă și în raza S.M.A. Peciu Nou, care din 4.287 de hectare avea însămânțate numai 3.020, Fibiș care mai are de însămînțat 600 de hectare, Banloc cu aproape 500 de hectare, Periam cu peste 800 de hectare etc. Concomitent cu semănatul porumbului se desfășoară și acțiunea de însămînțare a soiei și fasolei in cultură pură. Cele mai mari suprafețe cu soia au fost realizate de către cooperativele agricole deservite de S.M.A. Cărpiniș (260 din 400 de hectare), Gottlob cu 170 hectare din 200, Sînnicolaul Mare, Cenei și Biled. Mecanizatorii de la S.M.A. Biled B. BURZ (Continuare in baga II a) Profilul de fabricatie al întreprinderii de apcerate electrice de măsurat din Timișoara recent s-a Îmbogățit cu un nou produs care se realizează in producția de serie. Alături de ampermetre, votmetre de diferite tipuri, precum și alte numeroase aparate de măsură, ventilul electromagnetic Întregește nomenclatorul aparatelor electrice. Destinat In principal acționărilor ce folosesc aerul comprimat la autovehicule, ventilul poate fi utilizat și in alte instatalatii de comandă și automatizări. Complexitatea produsului reflectă capacitatea Întreprinderii, privind dotarea tehnică și competența personalului de proiectare și execuție. Realizarea constituie, totodată, o mărturie a preocupărilor și dorinței acestui tânăr colectiv de a onora prin fapte ziua de 1 Mai, o treaptă pe calea afirmării posibilităților de care dispune în vederea îndeplinirii și depășirii sarcinilor din cel de-al patrulea an al cincinalului. ÎN PRODUCȚIA DE SERIE Instalațiile moderne ale noii secții de ciocolată aparținind întreprinderii Kandia asigură realizarea unei producții de bună calitate. (Foto : F„ ROBICSEK) CU PLANUL Stimulați de climatul creat de întrecerea socialistă și dornici să întîmpine ziua de 1 Mai cu rezultate meritorii, harnicii constructori aparținînd Șantierului de construcții montaj al Întreprinderii de rețele electrice Timișoara precum și ai Grupului de șantiere Electromontaj, care execută lucrări pentru această întreprindere, au înscris pe graficul întrecerii noi realizări. Printr-o mai bună organizare a șantierelor și folosirea mașinilor și instalațiilor din dotare, planul pe cele 4 luni a fost îndeplinit, estimîndu-se o depășire a ÎNDEPLINIT producției planificate de 1,5 milioane lei la totalul investiții și 2,2 la construcții montaj. Dintre lucrările terminate sau în continuare se pot aminti : normalizări de tensiune în rețelele electrice la Timișoara, Buziaș iar în mediul rural la Jamu Mare, Variaș, Coșava, Pișchia etc. De asemenea, reconstrucții de rețele, dotări la noile construcții în zonele : Stadion, Circumvalațiunii IV, Piața poștei Lugoj etc. Rezultate care atestă hotărîrea constructorilor de a-și îndeplini exemplar sarcinile din acest an. Rezultînd din atotcuprinzătoarele analiză făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, la recenta Consfătuire a activului de partid și de stat din ministere și instituții centrale, imperativul are ca scop „să sporească răspunderea în realizarea investițiilor, să fie închisă orice portiță de risipire a mijloacelor materiale și financiare ale statului“. Practic, pentru realizarea investițiilor, începînd cu anul 1969 s-a creat cadrul legislativ, in care își găsește rezolvarea orice problemă legată de această activitate, începind cu pregătirea introducerii în plan a Investițiilor și terminînd cu recepția finală a obiectivelor realizate. Numeroase acte legislative prevăd sarcini concrete și răspunderi ale titularilor, beneficiarilor, proiectanților, constructorilor și organelor de avizare, de respectarea cărora este condiționată, în final, asigurarea eficienței investițiilor, stoparea risipei mijloacelor materiale și financiare ale statului. în această ordine de idei se remarcă unele deficiențe, care mai persistă în activitatea de investiții ce se realizează în județul Timiș, umbrind realizările remarcabile din acest sector. Astfel, încă nu se studiază în suficientă măsură amplasamentul posibilitățile de cooperare , concluși dent în acest sens este cazul investiției „Alimentare cu apă Deta“ (proiectant IPROTIM, beneficiar G.I.G.C.L. Timiș), unde numai refuzul justificat al M.A.I.A.A., de aprobare a scoterii din circuitul agricol a unor terenuri, a condus la concluzia că se poate coopera cu IPINLF — unitatea Deta, reducînd prin aceasta integral suprafețele solicitate din producția agricolă și numărul obiectelor, cu efecte asupra îmbunătățirii indicatorilor investiției ; pînă atunci însă s-au irosit fondurile consumate pentru întocmirea unor proiecte de execuție, care nu se mai pot aplica. La unele lucrări se introduc evaluări exagerate și obiecte nejustificate, așa cum este cazul lucrării „Canalizarea orașului Sînnicalau Mare“ (proiectant IPROTIM, beneficiar G.I.G.C.L. Timiș), unde prin intervenția (la avizare) organelor C.S.P., M.F. (delegație B.l.) costul investiției s-a redus cu 16,5 la suta. Unele prevederi conduc la concluzia lipsei de colaborare între proiectant și executant (IPROTIM, T.C.M.T.); astfel, in documentațiile lucrărilor edilitare — îndeosebi rețele de apă-canal — se prevăd epuismente • cu filtre, aciculare, cu care constructorul nici nu este dotat, iar transportul pămîntului este prevăzut cu tractorul,deși T.C.M.T. are asigurată capacitatea de transport cu mijloace auto (multe din acestea de mare tonaj), iar capacitatea tractoarelor este justificată numai de intervenții izolate și nu pentru nevoi de transport. Dacă la acestea se mai adaugă și prevederea unor tehnologii nejustificate (săpări și resăpări, transport și retransport etc.), nu este de mirare că în ultimul timp, fără să se adauge nimic construcțiilor respective, cu aceeași durată de execuție (uneori mai mare) și fără îmbunătățirea calității, costuri se realizează de deviz majorate cu 10—30 la sută, afectînd nevoile de zeci de județului km de rețele de apă și canal. Unii beneficiari au puse la punct tehnologiile de execuție, dar proiectanții le ignoră — cazul Șantierului de drumuri, care modifică, după primire, documentația de la IPROTIM la „condițiile reale" iar culmea — proiectantul își dă acordul. j De ce acordul și nu însuing. DUMITRU FOTA inspector tehnic principal la Sucursala Timiș a Băncii de Investiții (Continuare în pag. a III-a) MAXIMĂ RESPONSABILITATE IN REALIZAREA NOILOR CONSTRUCȚII INDUSTRIALE! Obiectivele de investiții înainte de termen! ÎNTILNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU TOVARĂȘII DOLORES IBÁRRURI ȘI SANTIAGO CARRILLO Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovarășii Dolores Ibárruri, președintele Partidului Comunist din Spania, și Santiago Carrillo, secretar general al partidului. La întrevedere au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Elena Ceaușescu, Manea Mănescu/Gheorghe Pană, membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Au participat, din partea spaniolă, tovarășii Ignacio Gallego și Ramon Mendezona, membri ai Comitetului Executiv al Partidului Comunist din Spania, și Irene Falcon, membru al C.C. al partidului. în cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, s-a procedat la o informare reciprocă asupra activității și principalelor preocupări ale celor două partide frățești, la un schimb de opinii privind unele probleme ale vieții politice internaționale, ale mișcării comuniste și muncitorești, în spiritul legăturilor tradiționale existente între cele două partide, s-a exprimat deplinul acord pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor frățești de prietenie și solidaritate dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Spania, în interesul ambelor popoare, al cauzei unității tuturor partidelor comuniste și muncitorești, al triumfului păcii, democrației și socialismului în lume. După convorbire, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit un dejun în cinstea tovarășilor Dolores Ibárruri și Santiago Carrillo. Au participat tovarășii Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Nicolae Elena Ceaușescu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Constantin Bubălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Stere, Ion Pățan, Ștefan Andrei, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. De asemenea, au luat parte, tovarășii Ignacio Gallego, Ramon Mendezona, Irene Falcon. în timpul dejunului, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Dolores Ibárruri au toastat pentru întărirea prieteniei și solidarității dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Spania, întilnirea și dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, deplină înțelegere caldă reciprocă și cordialitate ce caracterizează relațiile dintre cele două partide. Trec detașamentele. Duminică dimineața, sute de copii, îmbrăcați in haine de sărbătoare, cu cravatele roșii cu tricolor pe umeri, au făcut să răsune străzile Timișoarei de cîntecele pionierești ale copilăriei lor fericite. Acțiunea, din care vă prezentăm în clișeul alăturat un aspect, a fost inițiată de Consiliul municipal Timișoara al Organizației pionierilor și dedicată celei de-a XXV-a aniversări a organizației A XXV-A ANIVERSARE A ORGANIZAȚIEI PIONIERILOR FESTIVITATEA DE LA TIMIȘOARA . Cu prilejul aniversării a 25 de ani de la crearea Organizației pionierilor, ieri a avut loc, la Casa pionierilor din Timișoara, o adunare festivă, care s-a desfășurat în prezența unor membri ai Biroului Comitetului județean de partid ai Comitetului Executiv al Consililiului popular județean, a unor reprezentanți ai Comitetului județean Timiș al U.T.C., ai altor organizații de masă și obștești, ai Inspectoratului școlar județean. In sală se aflau membrii Consiliului județean al Organizației pionierilor, comandanți instructori de unități și detașamente, conducători ai cercurilor elevilor din școli și case ale pionierilor, directori de școli și ai unor întreprinderi, oameni de știință, artă și cultură, ziariști. Evocînd drumul parcurs în acești 25 de ani de organizația pionierilor, tov. Pavel Bordan, președintele Consiliului județean al Organizației pionierilor, a subliniat grija deosebită pe care partidul o acordă creșterii în spiritul idealurilor comuniste a celei mai tinere generații a țării, atenția și dragostea cu care sunt înconjurați copiii, eforturile care se fac pentru crearea celor mai bune condiții, propice creșterii și formării lor în spiritul muncii creatoare. Totodată au fost relevate cîteva din direcțiile de perspectivă ale activității pionierești, necesitatea conjugării activității tuturor factorilor educaționali pentru dezvoltarea inițiativei și personalității copiilor, ca militanți activi pentru progresul necontenit al patriei noastre pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, în timpul desfășurării adunării a intrat în sală un grup de purtători ai cravatelor roșii cu tricolor. Dînd glas sentimentelor pionierilor și școlarilor din județ, pioniera Corina Doja, de la Școala generală nr. 12 din Timișoara, a spus printre altele : „Ne angajăm să contribuim cu toate forțele, alături de frații și părinții noștri, la înflorirea patriei și dedicăm rezultatele bune la învățătură, în toate faptele noastre din acest an, sărbătoririi a 30 de ani de la eliberarea patriei și celui de-al XI-lea Congres al partidului". Din partea Comitetului județean Timiș al P.C.R., transmis felicitări și urări de succces Organizației județene de pionieri tovarășul Ion Iliescu, secretar al Comitetului județean de partid. A urmat apoi înminarea Diplomei de onoare și a insignei jubiliare decernate, de Consiliul Național al Organizației Pionierilor unui număr de 248 de activiști pe tărîmul pionieriei, sprijinitori ai activității pionierești. \ „TARA MEA DE GLORII" Simbătă și duminică, pe scenele Casei de cultură a studenților și Liceului nr. 1 din Timișoara s-au desfășurat întrecerile cultural-artistice ale elevilor din licee, școli generale și profesionale, în faza județeană a concursului „Țara mea de glorii“. Manifestarea a fost inițiată de Comitetul județean Timiș al U.T.C., în colaborare cu Inspectoratul școlar județean fiind dedicată evenimentelor celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului. In coruri mixte, grupuri vocale, în formații instrumentale și de dansuri sau Concurs culturalartistic al elevilor ca soliști și-au disputat primele locuri un număr de aproximativ 3.500 de elevi. După cele două zile de întrecere, juriul a decernat numeroase premii și mențiuni. La coruri mixte, locul I, Liceul pedagogic Eftimie Murgu Timișoara , coruri mixte, școli generale : Școala generală 22 Timișoara, premiul II. La școli profesionale mențiune, corului de Grupul școlar M10 Timișoara. La coruri de cameră pe locul II s-a clasat corul Liceului pedagogic Eftimie Murgu. Grupul vocal al Liceului 1 din Timișoara s-a clasat pe locul I la această vocală de categorie, iar soliștii muzică cultă, Vilma Gergely și Clara Vincze de la Liceul 2 din Timișoara au ocupat locul al 11-lea. Dintre soliștii instrumentiști de muzică cultă s-a detașat în cîștigător Francisc Metz de la Liceul C. Brediceanu Lugoj. La lansare, o singură prezență : Liceul industrial pentru construcții de mașini Timișoara. Orchestrele de muzică populară ale Liceului 1 și Grupului școlar MIU din Timișoara au ocupat locurile I, iar dintre soliștii vocali de muzică populară s-a evidențiat Anastasia Radulov, de la Liceul din Dudeștii Vechi , surorile Desanca și Radosanca Lalici, de la Liceul nr. 1 au fost desemnate câștigătoare ale întrecerii grupurilor vocale de muzică populară. O mențiune specială afost acordată elevei Georgeta Tabără de la Grupul MIU, pentru originalitatea școlar repertoriului. De un binemeritat succes s-a bucurat revista Școlii generale 10 din Timișoara. Locul I l-au obținut formațiile instrumentale, orchestrele de jazz ale Liceului industrial pentru construcții de mașini și Liceului agricol Lugoj, ca și formațiile de muzică folk ale Liceului și Liceului pentru prelucrarea datelor din Timișoara. In ce privește soliștii vocali de muzică ușoară, juriul N. MUNTEANU (Continuare în paga III) ÍN PAG. Comentarii de la principalele competiții A III-A SPORT desfășurate duminică O lovitură de picior... și Gheu va deschide scorul 3-0 pentru Universitatea in meciul de rugbi cu Grivița Roșie București. (Foto : DAN TARAN)