Drapelul Roşu, mai 1974 (Anul 30, nr. 9108-9133)

1974-05-08 / nr. 9113

B2 Și din produse secundare se pot obține cantități mari de carne La cooperativa agricolă din Giulvăz s-a trecut la îngrășarea taurinelor încă din anul 1968, iar din 1970 folosim efective mai mari. Numai în 1973 noi am livrat 981 de animale îngrășate, obținînd un venit de 3.316.000 lei, ceea ce reprezintă 51 la sută din totalul realizărilor bănești ale unității. Această îndeletni­cire s-a dovedit a fi deosebit de eficientă ; folosim produse secundare și­­ un număr redus de îngrijitori. De pildă, bene­ficiile din anul trecut sunt In C.A.P. GIULVĂZ A REALIZAT DIN INGRAȘAREA TAURINELOR UN VENIT NET DE 1.836.000 LEI valoare de 1.836.000 lei, iar la realizarea lor au participat doar 25 de lucrători, întrucît fiecare activitate tre­buie să fie eficientă, să se sol­deze cu beneficii, noi am cău­tat să acționăm asupra reduce­rii prețului de cost și creșterii sporului zilnic în greutate pen­tru a livra animalele intr-un timp cit mai scurt posibil. Analizând elementele prețului de cost am constatat că 75 la sută din valoarea totală o re­prezintă furajele. De aceea, am pornit la reducerea consumului de nutrețuri concentrate și în­locuirea lor, în bună parte, cu ciocălăi. Pentru ca ciocălăii de porumb să fie mai bine valori­ficați se macină, iar făina obți­nută se pune la dospit timp de 12 ore împreună cu drojdie fu­rajeră, melasă și borhot de spirt de la fabrica „Solventul“ din Timișoara. Rația zilnică a unui animal, pus la îngrășat, variază In funcție de vîrstă și se com­pune din 2—4 kg fîn, 2—4 kg ciocălăi, iar în perioada de fi­nisare încă 2 kg de gozuri. Vi­țeii mici mai primesc ceva fu­raje combinate și cite 10 litri de Inlavit Alimentația se mai completează cu 2 kg paie tocate și umectate, 5—10 kg borhot u­­med și un kilogram borhot us­cat de la Fabrica de zahăr. Pe timpul verii ținem o parte din tineretul taurin pe pășune și fo­losim toate resursele de masă verde, precum și coletele de sfeclă de zahăr, noi am consumat în anul 1973 457 tone de ciocălăi din producție proprie, și de la Asociația interco­­operatistă de îngrășare a porci­lor de la Peciu Nou ; în primul trimestru din 1974 animalele au fost furajate cu 101 tone de cio­călăi. Prin introducerea retribuției pe bază de acord glo­bal a crescut răspunde­rea îngrijitorilor față de realizarea iar veniturile producției­ lor sînt pe măsura efortului de­pus. Pentru fiecare ki­logram spor în greutate se plătește 1,03 lei, 0,100 kg po­rumb boabe și 0,100 kg griu. De asemenea, pentru fiecare ani­mal livrat la calitatea I se mai acordă un premiu de 25 lei. Astfel, în 1973, Dumitru Mezin a cîștigat 24.781 lei, aceeași va­loare a realizat și soția lui, Eleonora. De asemenea, so­ții Petru și Ana Langraf au primit, Împreună, 50.856 lei, Ni­­colae și Florica Filip — 52.518 lei, Alexandru și Floare Buda — 51.140 lei. Pentru acest an avem in plan să ingrășăm 1.200 de ani­male. Analizindu-ne posibilită­țile ne-am angajat ca în cinstea celei de-a XXX-a aniversari a eliberării patriei și a Congresu­lui al XI-lea al partidului să li­vrăm 30 tone de carne peste plan. Amintesc că baza mate­rială este asigurată. Rezultatele din primul trimestru : depășirea planului cu 33 tone carne și ob­ținerea unui beneficiu de 307.000 lei, măsurile luate, pre­cum și munca harnicilor îngri­jitori au creat premisele nu numai îndeplinirii, ci și depăși­rii angajamentului asumat. NICOLAE MEZIN președintele cooperativei agricole de producție Giulvăz L­eonida Isac nu mi-a spus — poate nici nu știe — că este cea mai veche activistă culturală din județul Timiș. Era în 195ă, abia împlinise 20 de ani, absolvise liceul la Timișoara și s-a întors acasă. Apoi, casă și grijă i-au de­venit și cărțile din biblioteca de la Cenad. încăperile de aici au stat dintre cele mai aspectuoase. Ele atrag însă prin ambianța rafturilor, a ordinei și curățe­niei, a graficelor, tablourilor sau maximelor desprinse din slova clasicilor. Munca ei în­ culsul lecturii cepe și se vede nu doar in fișe, în cataloage, ci se simte în sat, în faptele și în sufle­tele consătenilor. Acum­joritatea cetățenilor au ua­bi­blioteci personale. Oamenii înțeleg crearea unei biblio­teci personale ca un act de cultură, nu ca un refuz al cărților aflate la dispoziția obștei. Anual, la Cenad se împrumută peste 10.000 de volume, 1.800 de cetățeni le citesc. Numai în primul tri­mestru al acestui an s-au împrumutat 3.000 de cărți, la 550 de cititori — români, germani, maghiari, sîrbi. Practica culturală și-a mo­dernizat activitățile, căminul și biblioteca cunoscînd mu­tații esențiale in agenda de lucru : simpozioane, dezba­teri, consfătuiri, șezători, ex­poziții etc. Leonida Isac mi-a vorbit puțin despre ea și mai mult despre cititori , ținut să amintesc cîțiva din­­­tre ei : Maria Blagosu, Va­­sile Morienuț, Elisabeta Szar­­scany, Sava Morienuț, Iu­liana Petrovici, Iosif Vilog, Mihai Vaidovici. Nu, Leonida Isac nu este doar cea mai veche bibliote­cară din județul nostru ... TEODOR BULZA Munca-o chestiune de onoare dar, în primul rînd, o obligație! Inginerul Al. Cotănuțoiu, di­rectorul S.M.A. Boldur, preșe­dintele consiliului intercoopera­­tist, și Ioan Duma, președintele cooperativei agricole Boldur, ne vorbesc despre posibilitatea perfecționării organizării mun­cii, extinderea mecanizării și alte asemenea probleme legate de producție. — La ora actuală ne lipsește un anumit număr de brațe de muncă, ne informează tovară­șul Ioan Duma. Suntem­ nevoiți să apelăm la sprijinul celor din comuna vecină, Darova. Au fost cazuri cind am adus oameni chiar de la distanțe mai mari, cu toate necazurile ce decurg de aici. Să știți, insă, că n-avem încotro. Planul, produc­ția trebuie realizate cu orice chip. Cooperativa se consolidează sub raport economic și organi­zatoric, obținîndu-se venituri din ce în ce mai mari, fapt ce trezește un real interes în rîn­­dul oamenilor. Cu toate acestea, trebuie să spunem că resursele n-au fost epuizate nici pe de­parte. Ni s-a vorbit cu căldură despre destoinicia multora din­tre cooperatori, cum sînt Aurelia Radu, Ana Șelariu, Lazăr Bi­­răescu, Ioan Țubrea, Lucreția Șelariu, Marioara Suba, Livia DE CE AȘTEAPTA ȚĂRANII COOPERATORI DIN BOLDUR SA VINA CETATENI DIN SATELE VECINE PENTRU A LUCRA PAMINTUL IN LOCUL LOR? Maranescu, Ileana Leucuș, Ni­­colae Bancu, Petru Radu, Gheorghe Vodă, Nicolae Robu­­lescu, Ioan Stoica, Ștefan Lup­­șa, Ion Foș, Valeriu Șelariu, Aurelia Borșa, Ana Receanu și alții, cu care se mîndrește în­treaga comună. Anul trecut va­loarea normei convenționale a fost de 26 lei, iar în acest an va fi, cu siguranță, mai mare. Cum aminteam, posibilitățile de sporire a valorii normei sunt încă destul de importante. Ne referim, de pildă, la producția de porumb boabe care, in 1973, a fost, în medie, de numai 3.586 kg, adică cu 264 kg mai puțin decit se prevăzuse prin pian ! Explicația nu trebuie căutată cumva în insuficiența fertili­tății solului, ci, mai degrabă, în neajunsurile manifestate la întreținerea culturilor, recoltat și chiar mai înainte, la semă­nat. Desigur nu este vorba de o stare generală. Dimpotrivă, a­­vem de-a face cu situații de excepție și tocmai de aceea ne oprim asupra lor. Bunăoară, pe tarlalele „Calea mare“ (90 hectare) și „Spit“ (29 hectare) recolta de porumb a fost cu mult sub nivelul celei realizate pe ansamblul coopera­tivei. Or, tocmai pămînturile respective fuseseră semănate cu VIOREL BOARIU (Continuare în pag. a H-a) Anul XXXI nr. 9.113 Miercuri, 8 mai, 1974 4 pagini. 30 bani Vești din întrecerea socialistă • NOI CADRE DE MUN­CITORI CALIFICAȚI. Preo­cupările pentru asigurarea ne­cesarului de cadre calificate s-au materializat, în acest an, la întreprinderea de aparate electrice de măsu­rat, prin terminarea șco­larizării a 127 montori, 20 de strungari, 14 lăcătuși ajustori. Până la 31 iulie a.c. alți peste 450 lucrători vor absolvi cursu­rile de calificare de gradul 1. La întreprinderea mecanică Timișoara, 485 tineri au fost cu­prinși în cursurile de gradul I, începute anul trecut sau în acest an. Parte din aceștia au și început să lucreze în pro­ducție. • SPOREȘTE PRODUCȚIA DE LAPTE. Cooperatorii de la Moșnița Veche au insămînțat in toamnă 30 ha cu plante pen­tru masă verde. Terenul, bine fertilizat a permis o dezvoltare corespunzătoare a plantelor, iar de la 25 aprilie s-a trecut furajarea vacilor cu masă ver­sa de. Rația zilnică a unei vaci cu lapte se compune din 2 kg fin, 6 kg paie tocate, un amestec cu 23 kg de masă verde. Ca ur­mare, producția zilnică de lapte marfă a crescut de la 550 la 1.000 litri. Se evidențiază în mod deosebit îngrijitorii Simion Codreanu, Ana Dumea, Anisia Pop, Drăghina Chevereșan. • LA PARAMETRII PRO­IECTAȚI ! Colectivul între­prinderii de cînepă din Sinni­­colaul Mare a obținut rezul­tate meritorii în primele patru luni ale acestui an. Un succes de seamă l-a constituit atinge­rea parametrilor proiectați la termen la secția plăci aglome­rate din puzderie, ceea ce a făcut posibil îndeplinirea nului acestui compartiment pla­ca 101,5 la sută. Sarcinile de plan au fost depășite și la fibre de cinepă. TORENTUL PASIUNII TINEREȘTI Am intîlnit tinerețea entu­ziastă, viguroasă, la ea acasă, în torentul muncii, pulsind în mimnile și mințile pricepute ale unor băieți și fete de la între­prinderea de încălțăminte Jim­­bolia. „Tineretul, factor activ în realizarea cincinalului înain­te de termen” este un traseu mobilizator pentru educația prin muncă și pentru muncă a tinerei generații. Și aici, la Jim­­bolia, am intîlnit o constantă preocupare a organizațiilor U.T.C. pentru permanenta ridi­care a calificării profesionale a tinerilor muncitori, pentru în­tărirea disciplinei productive. Protagoniștii acestor pași In viitor sunt modești, pri­cepuți și harnici. Muncitorul Florin Olteanu lucrează la ma­­șina de tras fete, cusătoarele Barbara Martin și Elisabeta Wenner sunt două fete iscusite de la secția de cusut. Ceilalți tineri pe care i-am remarcat sunt Iohana Nicolin de la secția de croit, precum Gheorghe Deliman și creatorii și Mihai Csiszár. FLORIN OLTEANU IOHANA NICOLIN BARBARA MARTIN și ELISABETA WENNER GHEORGHE DELIMAN ÎN PAG //­///­­ PROIECTUL DE LEGE * PRIVIND SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ȘI LOCALITĂȚILOR URBANE ȘI RURALE, ÎN DEZBATERE PUBLICA © OMUL CARE..., De HoRia Lovinescu . ..SURPRIZE“ LA CHELTUIELILE DE PRODUC­ȚIE DIN CAUZA UNOR PRACTICI ÎNVECHITE

Next