Drapelul Roşu, mai 1974 (Anul 30, nr. 9108-9133)
1974-05-08 / nr. 9113
B2 Și din produse secundare se pot obține cantități mari de carne La cooperativa agricolă din Giulvăz s-a trecut la îngrășarea taurinelor încă din anul 1968, iar din 1970 folosim efective mai mari. Numai în 1973 noi am livrat 981 de animale îngrășate, obținînd un venit de 3.316.000 lei, ceea ce reprezintă 51 la sută din totalul realizărilor bănești ale unității. Această îndeletnicire s-a dovedit a fi deosebit de eficientă ; folosim produse secundare și un număr redus de îngrijitori. De pildă, beneficiile din anul trecut sunt In C.A.P. GIULVĂZ A REALIZAT DIN INGRAȘAREA TAURINELOR UN VENIT NET DE 1.836.000 LEI valoare de 1.836.000 lei, iar la realizarea lor au participat doar 25 de lucrători, întrucît fiecare activitate trebuie să fie eficientă, să se soldeze cu beneficii, noi am căutat să acționăm asupra reducerii prețului de cost și creșterii sporului zilnic în greutate pentru a livra animalele intr-un timp cit mai scurt posibil. Analizând elementele prețului de cost am constatat că 75 la sută din valoarea totală o reprezintă furajele. De aceea, am pornit la reducerea consumului de nutrețuri concentrate și înlocuirea lor, în bună parte, cu ciocălăi. Pentru ca ciocălăii de porumb să fie mai bine valorificați se macină, iar făina obținută se pune la dospit timp de 12 ore împreună cu drojdie furajeră, melasă și borhot de spirt de la fabrica „Solventul“ din Timișoara. Rația zilnică a unui animal, pus la îngrășat, variază In funcție de vîrstă și se compune din 2—4 kg fîn, 2—4 kg ciocălăi, iar în perioada de finisare încă 2 kg de gozuri. Vițeii mici mai primesc ceva furaje combinate și cite 10 litri de Inlavit Alimentația se mai completează cu 2 kg paie tocate și umectate, 5—10 kg borhot umed și un kilogram borhot uscat de la Fabrica de zahăr. Pe timpul verii ținem o parte din tineretul taurin pe pășune și folosim toate resursele de masă verde, precum și coletele de sfeclă de zahăr, noi am consumat în anul 1973 457 tone de ciocălăi din producție proprie, și de la Asociația intercooperatistă de îngrășare a porcilor de la Peciu Nou ; în primul trimestru din 1974 animalele au fost furajate cu 101 tone de ciocălăi. Prin introducerea retribuției pe bază de acord global a crescut răspunderea îngrijitorilor față de realizarea iar veniturile producției lor sînt pe măsura efortului depus. Pentru fiecare kilogram spor în greutate se plătește 1,03 lei, 0,100 kg porumb boabe și 0,100 kg griu. De asemenea, pentru fiecare animal livrat la calitatea I se mai acordă un premiu de 25 lei. Astfel, în 1973, Dumitru Mezin a cîștigat 24.781 lei, aceeași valoare a realizat și soția lui, Eleonora. De asemenea, soții Petru și Ana Langraf au primit, Împreună, 50.856 lei, Nicolae și Florica Filip — 52.518 lei, Alexandru și Floare Buda — 51.140 lei. Pentru acest an avem in plan să ingrășăm 1.200 de animale. Analizindu-ne posibilitățile ne-am angajat ca în cinstea celei de-a XXX-a aniversari a eliberării patriei și a Congresului al XI-lea al partidului să livrăm 30 tone de carne peste plan. Amintesc că baza materială este asigurată. Rezultatele din primul trimestru : depășirea planului cu 33 tone carne și obținerea unui beneficiu de 307.000 lei, măsurile luate, precum și munca harnicilor îngrijitori au creat premisele nu numai îndeplinirii, ci și depășirii angajamentului asumat. NICOLAE MEZIN președintele cooperativei agricole de producție Giulvăz Leonida Isac nu mi-a spus — poate nici nu știe — că este cea mai veche activistă culturală din județul Timiș. Era în 195ă, abia împlinise 20 de ani, absolvise liceul la Timișoara și s-a întors acasă. Apoi, casă și grijă i-au devenit și cărțile din biblioteca de la Cenad. încăperile de aici au stat dintre cele mai aspectuoase. Ele atrag însă prin ambianța rafturilor, a ordinei și curățeniei, a graficelor, tablourilor sau maximelor desprinse din slova clasicilor. Munca ei în culsul lecturii cepe și se vede nu doar in fișe, în cataloage, ci se simte în sat, în faptele și în sufletele consătenilor. Acumjoritatea cetățenilor au uabiblioteci personale. Oamenii înțeleg crearea unei biblioteci personale ca un act de cultură, nu ca un refuz al cărților aflate la dispoziția obștei. Anual, la Cenad se împrumută peste 10.000 de volume, 1.800 de cetățeni le citesc. Numai în primul trimestru al acestui an s-au împrumutat 3.000 de cărți, la 550 de cititori — români, germani, maghiari, sîrbi. Practica culturală și-a modernizat activitățile, căminul și biblioteca cunoscînd mutații esențiale in agenda de lucru : simpozioane, dezbateri, consfătuiri, șezători, expoziții etc. Leonida Isac mi-a vorbit puțin despre ea și mai mult despre cititori , ținut să amintesc cîțiva dintre ei : Maria Blagosu, Vasile Morienuț, Elisabeta Szarscany, Sava Morienuț, Iuliana Petrovici, Iosif Vilog, Mihai Vaidovici. Nu, Leonida Isac nu este doar cea mai veche bibliotecară din județul nostru ... TEODOR BULZA Munca-o chestiune de onoare dar, în primul rînd, o obligație! Inginerul Al. Cotănuțoiu, directorul S.M.A. Boldur, președintele consiliului intercooperatist, și Ioan Duma, președintele cooperativei agricole Boldur, ne vorbesc despre posibilitatea perfecționării organizării muncii, extinderea mecanizării și alte asemenea probleme legate de producție. — La ora actuală ne lipsește un anumit număr de brațe de muncă, ne informează tovarășul Ioan Duma. Suntem nevoiți să apelăm la sprijinul celor din comuna vecină, Darova. Au fost cazuri cind am adus oameni chiar de la distanțe mai mari, cu toate necazurile ce decurg de aici. Să știți, insă, că n-avem încotro. Planul, producția trebuie realizate cu orice chip. Cooperativa se consolidează sub raport economic și organizatoric, obținîndu-se venituri din ce în ce mai mari, fapt ce trezește un real interes în rîndul oamenilor. Cu toate acestea, trebuie să spunem că resursele n-au fost epuizate nici pe departe. Ni s-a vorbit cu căldură despre destoinicia multora dintre cooperatori, cum sînt Aurelia Radu, Ana Șelariu, Lazăr Birăescu, Ioan Țubrea, Lucreția Șelariu, Marioara Suba, Livia DE CE AȘTEAPTA ȚĂRANII COOPERATORI DIN BOLDUR SA VINA CETATENI DIN SATELE VECINE PENTRU A LUCRA PAMINTUL IN LOCUL LOR? Maranescu, Ileana Leucuș, Nicolae Bancu, Petru Radu, Gheorghe Vodă, Nicolae Robulescu, Ioan Stoica, Ștefan Lupșa, Ion Foș, Valeriu Șelariu, Aurelia Borșa, Ana Receanu și alții, cu care se mîndrește întreaga comună. Anul trecut valoarea normei convenționale a fost de 26 lei, iar în acest an va fi, cu siguranță, mai mare. Cum aminteam, posibilitățile de sporire a valorii normei sunt încă destul de importante. Ne referim, de pildă, la producția de porumb boabe care, in 1973, a fost, în medie, de numai 3.586 kg, adică cu 264 kg mai puțin decit se prevăzuse prin pian ! Explicația nu trebuie căutată cumva în insuficiența fertilității solului, ci, mai degrabă, în neajunsurile manifestate la întreținerea culturilor, recoltat și chiar mai înainte, la semănat. Desigur nu este vorba de o stare generală. Dimpotrivă, avem de-a face cu situații de excepție și tocmai de aceea ne oprim asupra lor. Bunăoară, pe tarlalele „Calea mare“ (90 hectare) și „Spit“ (29 hectare) recolta de porumb a fost cu mult sub nivelul celei realizate pe ansamblul cooperativei. Or, tocmai pămînturile respective fuseseră semănate cu VIOREL BOARIU (Continuare în pag. a H-a) Anul XXXI nr. 9.113 Miercuri, 8 mai, 1974 4 pagini. 30 bani Vești din întrecerea socialistă • NOI CADRE DE MUNCITORI CALIFICAȚI. Preocupările pentru asigurarea necesarului de cadre calificate s-au materializat, în acest an, la întreprinderea de aparate electrice de măsurat, prin terminarea școlarizării a 127 montori, 20 de strungari, 14 lăcătuși ajustori. Până la 31 iulie a.c. alți peste 450 lucrători vor absolvi cursurile de calificare de gradul 1. La întreprinderea mecanică Timișoara, 485 tineri au fost cuprinși în cursurile de gradul I, începute anul trecut sau în acest an. Parte din aceștia au și început să lucreze în producție. • SPOREȘTE PRODUCȚIA DE LAPTE. Cooperatorii de la Moșnița Veche au insămînțat in toamnă 30 ha cu plante pentru masă verde. Terenul, bine fertilizat a permis o dezvoltare corespunzătoare a plantelor, iar de la 25 aprilie s-a trecut furajarea vacilor cu masă versa de. Rația zilnică a unei vaci cu lapte se compune din 2 kg fin, 6 kg paie tocate, un amestec cu 23 kg de masă verde. Ca urmare, producția zilnică de lapte marfă a crescut de la 550 la 1.000 litri. Se evidențiază în mod deosebit îngrijitorii Simion Codreanu, Ana Dumea, Anisia Pop, Drăghina Chevereșan. • LA PARAMETRII PROIECTAȚI ! Colectivul întreprinderii de cînepă din Sinnicolaul Mare a obținut rezultate meritorii în primele patru luni ale acestui an. Un succes de seamă l-a constituit atingerea parametrilor proiectați la termen la secția plăci aglomerate din puzderie, ceea ce a făcut posibil îndeplinirea nului acestui compartiment placa 101,5 la sută. Sarcinile de plan au fost depășite și la fibre de cinepă. TORENTUL PASIUNII TINEREȘTI Am intîlnit tinerețea entuziastă, viguroasă, la ea acasă, în torentul muncii, pulsind în mimnile și mințile pricepute ale unor băieți și fete de la întreprinderea de încălțăminte Jimbolia. „Tineretul, factor activ în realizarea cincinalului înainte de termen” este un traseu mobilizator pentru educația prin muncă și pentru muncă a tinerei generații. Și aici, la Jimbolia, am intîlnit o constantă preocupare a organizațiilor U.T.C. pentru permanenta ridicare a calificării profesionale a tinerilor muncitori, pentru întărirea disciplinei productive. Protagoniștii acestor pași In viitor sunt modești, pricepuți și harnici. Muncitorul Florin Olteanu lucrează la mașina de tras fete, cusătoarele Barbara Martin și Elisabeta Wenner sunt două fete iscusite de la secția de cusut. Ceilalți tineri pe care i-am remarcat sunt Iohana Nicolin de la secția de croit, precum Gheorghe Deliman și creatorii și Mihai Csiszár. FLORIN OLTEANU IOHANA NICOLIN BARBARA MARTIN și ELISABETA WENNER GHEORGHE DELIMAN ÎN PAG ///// PROIECTUL DE LEGE * PRIVIND SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ȘI LOCALITĂȚILOR URBANE ȘI RURALE, ÎN DEZBATERE PUBLICA © OMUL CARE..., De HoRia Lovinescu . ..SURPRIZE“ LA CHELTUIELILE DE PRODUCȚIE DIN CAUZA UNOR PRACTICI ÎNVECHITE