Drapelul Roşu, august 1980 (Anul 36, nr. 11043-11069)

1980-08-01 / nr. 11043

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ■I ANUL XXXVII NR. 11.043 «1 VINERI, 1 AUGUST 1980 : 4 PAGINI, 30 BANI Ritm accelerat de înnoire și modernizare a produselor Colectivul întreprinderii „6 Martie" din Timișoara a reînnoit in actualul cincinal peste 80 la sută din nomenclatorul de fabricație • Contribuție la reducerea importurilor cu peste 25 milioane lei valută in acest an Timpul înaintat reclamă mobilizarea tuturor forțelor la încheierea recoltării griului și la semănatul culturilor duble . Cadrele cu munci de răspundere au datoria să participe nemijlocit la organizarea și conduce­rea muncii în cîmp, să identifice lanurile zvîn­­tate pentru reluarea o­­perativă a secerișului • Toate combinele să lucreze la randament maxim ® Echipe de co­sași și secerători pentru lanurile căzute • Puter­nică mobilizare de forțe la adunatul paielor O Livrarea producției în ritm cu recoltatul ® Cul­turile duble să fie însă­­mințate pe toate supra­fețele planificate Schimbările survenite în evoluția vremii au îngreu­nat desfășurarea lucrărilor agricole. Se înregistrează întinderi la secerișul griu­lui și semănatul culturilor duble­ agricole Totuși, la unitățile unde s-au respec­tat indicațiile Biroului Co­mitetului județean de par­tid recoltatul griului s-a încheiat sau se desfășoară pe ultimele hectare, consi­liile unice agroindustriale Sînnicolaul Mare și Cărpiniș fiind primele care au termi­nat secerișul ț într-un sta­diu final se află și unitățile agricole din C.U.A.S.C. Lo­­vrin, Dudeștii Vechi, Biled, Cenei, Timișoara. In schimb, mari rămîneri în urmă se înregistrează la C.U.A.S.C. Boldur, Săcălaz, Făget, Ocțișoara, Jamu Ma­re și altele, ceea ce dove­dește că nu s-a folosit timpul favorabil cu maximă eficiență și combinere la în­treaga capacitate. Intrucît fiecare oră irosi­tă aduce acum mari pier­deri prin scuturarea boabe­lor, încheierea recoltării griului are un caracter de maximă urgență, fiind prin­cipala sarcină a oamenilor muncii de pe ogoare. Ca­drele cu munci de răspun­dere de la comune, consi­liile unice agroindustriale, dict unitățile agricole, ca și reprezentanții organelor ju­dețene de resort au datoria să acționeze ferm pentru intensificarea prin toate mijloacele a ritmului de lu­cru la recoltare. In condi­țiile actuale fiecare oră bună de lucru să fie folosită cu maximă eficiență, com­binele și mecanizatorii tre­buie să se afle în perma­nență în cîmp pentru a re­începe secerișul de îndată ce lanul se zvm­tă. Pe suprafețele cu griu că­zut să se lucreze cu coasele și secerile pentru a aduna fiecare spic. La strinsul pa­ielor trebuie să se organi­zeze acțiuni de masă, iar la pregătirea terenului să se acționeze zi și noapte pen­tru a încheia de urgență se­mănatul culturilor duble pe întreaga suprafață. Pămintul fiind socotit principalul mijloc de pro­ducție în agricultură, este o mare avuție națională. A­­tît documentele Congresu­lui al XII-lea al partidului, cit și Consfătuirile de lucru de la C.C. al P.C.R., din a­­cest an, au pus in fața tu­turor oamenilor muncii din agricultură sarcina folosirii în mod corespunzător a fon­dului funciar, insămințarea și cultivarea fiecărui metru pătrat de teren pentru a­­ SCHIMB DE EX­PERIENȚA. Întreprinde­rea de utilaj greu și transport pentru con­strucții a găzduit, zilele trecute, la sediul unită­ții, un fructuos schimb de experiență pe tema întreținerii, reparării și exploatării lor de tipul autopompe­ A.P.U.­50. Pe lângă producătorul a­­cestor utilaje , Uzina de reparații București — au participat la această intilnire, reprezentanții tuturor întreprinderilor ce au în dotare produsul amintit, sport producția de legume, cereale, plante tehnice, fu­raje. Dacă la majoritatea uni­tăților agricole se respectă indicațiile Biroului Comite­tului județean de partid privind gospodărirea rațio­nală a pămintului, se mai întilnesc cazuri totuși, de încălcare a Legii fondului funciar. La Ivanda, de e­­xemplu, pășunea nu este întreținută corespunzător, sunt multe buruieni care au­ succese de prestigiu în întîmpinarea • marii sărbători • REMARCABILE SUCCESE PE LINIA TI­PIZĂRII PRODUSELOR. In cadrul întrecerii so­cialiste desfășurate de colectivul specialiștilor Centrului de cercetări științifice și inginerie tehnologică și nu de ridicat pentru ma­ri tran­sport uzinal Timișoara se acordă o atenție deo­sebită problemelor tipi­zării și unificării pro­duselor, componentelor și materialelor obținîn­­duse rezultate remarca­bile. Astfel, ca urmare a­mim­ează substanțial pro­ducția de iarbă, lipsind ast­fel animalele de hrana ne­cesară. De asemenea, in in­cinta sectorului zootehnic ing. A. RACHITOVAN (Conf. în pag. a III-a) acțiunilor întreprinse în această direcție priorita­­ră a creșterii eficienței, s-a ajuns ca gradul de tipizare a unor familii de produse să se situeze între 40 și 100 la sută, iar cel al componentelor între 60 și 100 la sută. Accelerarea ritmului de înnoire și modernizare a fabricației este una din ce­rințele esențiale ale actua­lului cincinal. Corespunzător acestei orientări, la între­prinderea „­ Martie" Timi­șoara, odată cu creșterea de la an la an a volumului pro­ducției industriale a crescut vertiginos și ponderea pro­duselor noi, asimilate, aces­tea definind un procentaj de peste 80 la sută din pro­ducția actuală. Oamenii muncii de aici, încadrîndu­­se plenar în eforturile între­gului popor pentru transpu­nerea in viață a sarcinilor re­ieșite din hotărîrile Congre­sului al XII-lea al partidu­lui, au desfășurat și desfă­șoară o activitate susținută și eficientă pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic și calitativ al producției, pentru asimilarea unor noi mașini și utilaje de mare randament care să contri­buie la mecanizarea lucrări­lor și creșterea productivită­ții muncii pe șantierele de investiții. — Analizele efectuate de consiliul oamenilor muncii din întreprinderea noastră — ne preciza tovarășul Mi­­hai Vizitiu, secretarul comi­tetului de partid — au scos în evidență că dispunem de posibilități­­ multiple de in­troducere a progresului teh­nic în producție, de lărgire a planului de asimilări în acest an, asigurînd astfel încă de la începutul cincina­lului viitor un volum sporit de scule, dispozitive și uti­laje corespunzătoare meca­nizării și urgentării execută­rii lucrărilor de construcții. In acest scop, activitatea de cercetare — proiectare din întreprindere a fost orienta­tă în direcția asimilării u­­nor produse de înaltă tehni­citate, cit și în direcția mo­dernizării și perfecționării Trebuie precizat, de ase­menea, că există familii întregi de produse componente care se fa­bt­­rică după proiecte tip, în timp ce numărul sor­­totip adimensiunilor s-a re­­dus cu peste 60 la sută, produselor aflate în fabrica­ția curentă, urmărind creș­terea parametrilor lor tehni­­co-economici și funcționali, reducerea consumurilor de materii prime, materiale și îndeosebi de metal. Bazîndu-se pe experiența dobindită în actualul cinci­nal — cind a fost reînnoit peste 80 la sută din nomen­clatorul de fabricație — consiliul oamenilor muncii a stabilit un program amplu și multilateral de introduce­re a noului în producție, ca­re vizează atît activitatea de cercetare — proiectare cit și intensificarea preocu­părilor pentru promovarea tehnologiilor moderne care să asigure o calitate mereu mai ridicată, o eficiență e­­conomică sporită. Pledează în acest sens depășirea pla­nului de beneficii, precum și realizarea înainte de ter­men a prevederilor cincina­lului 1976-1980. Pe de altă parte, ca urma­re a măsurilor stabilite, s-a continuat asimilarea de noi mașini și scule, produse rea­lizate în concepție proprie și care înlocuiesc importul, întreprinderea contribuind la reducerea efortului valu­tar al țării cu peste 25 mili­oane lei în acest an. Pînă în prezent au fost asimilate și introduse In fabricația de serie 19 produse noi, printre care se înscriu șase tipodi­­mensiuni de unelte acționa­te electric pentru diferite o­­perații In tehnologia con­strucțiilor, mașini și scule reclamate de utilizarea ma­ ION CIUCA (Conf. in pag. a ll-a) . Dacă ar aduna toate­­ cataloagele pe care­ le-a­u răsfoit pe parcursul ani­­i­lor petrecuți la catedră,­­ tovarășa Erika Andree,­­ timp de 15 ani, directo­­­­rul Școlii generale din­­ Bencecu de Sus ar avea |­____________ Folosirea rațională a pămintului, principala îndatorire a fiecărui lucrător din agricultură . La Zvarida pășunea este neîntreținută și se irosesc însemnate suprafețe de teren arabil . Mai multă atenție îngrijirii plantațiilor de duzi de la Jebel, Șag, Ciacova și din alte localități La cooperativa agricolă de la Ch­evereșu Mare continuă în ritm susținut executarea arăturilor în miriște. (Foto : E. KOBICSEK) „De te-ntreabă orișicine/ Tinere de unde ești ?/ Tu răs­punde plin de tine/ Sunt sticlar de la Tomești !" In prim­­plan Doina Lăzărescu, fruntaș în producție, și maistrul Aurel Paicu. | Vrednicia­­ intelectuală­­ a satului \ ___________________ Inventului \ ““““““­­ in față imaginea mai fie­­­cărui om din sat. Săte­­­­nii vorbesc cu stimă și o prețuire despre acest­­ om dăruit profesiei, aflat­i in școală de peste două­­ decenii, un om care și-a păstrat privirea caldă, surîsul blajin și o tine­rețe mereu creatoare.­­ Din 1965 a condus școa­la din sat, de 8 ani este deputată, in 1973 a do­­s hindit „Medalia muncii“, in 1978, titlul de „Profe­sor evidențiat“. Este o CONSTANTIN BIG, corespondent (Conf. in pag. a fi-a) ___________________

Next