Drapelul Roşu, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 11998-12023)
1983-09-01 / nr. 11998
r ANUL XL NR 1T .998 JOI, 1 SEPTEMBRIE 1983 4 PAGINI, 50 BANI In lanurile de porumb copt din hotarul cuprins între Răuți și Uivar, aparținând fermei nr. 5 a I.A.S. Cenei, întîlnim, în primele ore ale dimineții de marți, o puternică concentrare de forțe. Maistrul Iosif Rákóczi, cel care în perioada de pregătire a campaniei s-a ocupat, împreună cu alți mecanici, de reparatul și punerea la punct a utilajelor, ne furnizează primele amănunte. „Știuleții, după cum vedeți, sînt copți bine, așa că zorim culesul, vitatea în Actiformație mare — 10. combine, plus necesare utilajele strîngerii, tocării și transportului cocenilor dă randament înalt. Problemele ivite în timpul lucrului sunt ționate operativ și pot spune splucă nu irosim nici un minut“. Combinele abia au făcut un tur al lanului și, iată, remorcile sunt pline cu știuleți aurii. „Deși nu scoatem cu am fi vrut, remarcă ing. Slavco Marcovici, căruia i s-a încredințat conducerea formației de mecanizare, pe timpul recoltării, producția este satisfăcătoare, în jurul a 7.000 kg știuleți la hectar. Utilajele funcționează corespunzător, astfel că nu avem pierderi de recoltă. Adunăm știuleții de pe jos, în care scop acționează echipe din cite 2-4 oameni, anume constituite". Consemnăm ritmul viu de muncă, preocuparea oamenilor pentru a aduna întregul rod de peste an. Aflăm că, înainte de a ajunge la Uivar, formația de mecanizare — în rîndul căreia se numără combineri renumiți prin partea lui, așa cum sînt Stan Trică, locuIon Știft, Ion Ferenczi, Ion Stan, Ferdinand Mixici, Anton Ardelean, Iosif Guliaș sau mecanizatorii de la strînsul cocenilor — a lucrat la fermele Checca și „Proletarul" unde a terminat strînsul porumbului de pe cele 330 hectare cultivate cu hibrizi timpurii. La un alt capăt al lanului, îl întîlnim pe directorul I.A.S. Cenei, inginerul Zeno Turean. Are cuvinte de laudă la adresa combinerilor și celorlalți participanți la campanie, despre care ne spune ca „sînt unul și unul ! Ne-am mobilizat cu toții. Vrem să culegem cit mai degrabă porumbul, căci ne așteaptă alte lucrări, tot atît de importante și ele — însămînțatul griului și orzului, al plantelor de nutreț. In afara combinelor de aici, avem o altă formație mare pentru recoltatul porumbului în boabe, la fermele de la Cenei și Răuți. Urmărim ca nimic să nu se piardă din ceea ce s-a produs. Peste 100 de oameni se ocupă exclusiv de așazisul rectificat al parcelelor și adunatul știuleților căzuți pe jos. Imediat ce culegem producția, strîngem resturile vegetale și arăm. La întorsul brazdei pentru semănat avem mobilizate 40 de tractoare, lucrarea făcută pe fiind 200 hectare, o anumită Există rămînere in urmă. Intrucit pămîntul este foarte tare. Pînă miercuri seara, terminăm recoltatul soarelui (290 hectare) și vom flori iara si această suprafață“. Declanșat cu puține zile în urmă, recoltatul porumbului se desfășoară intens în majoritatea consiliilor unice agroindustriale, mai cu seamă acolo unde s-au cultivat hibrizii din grupa „Pionneer". La I.A.S. Șag porumbul a VlORIÎl. ISO A si 14 (Contin pug a II-at în fiecare sat și comună, în fiecare unitate agricolă . Mobilizare exemplară, efort susținut la strînsul recoltei! Modernul edificiu școlar din Recaș — gata să-șî deschidă porțile in noul an de învățămint, care va debuta peste puțin timp. /v www/vvwvv PENTRU ȚARĂ Prin zări se văd boritul în razele de soare Cocori cîntînd că vara-i la sfîrșit Să schimbă frunza-n codrii in galben pră ogoare Și toamna se anunță spunînd un bun venit. Iar noi brăzdarăm holda cu boabele de aur Că dă vr un an de zile, trugind am așteptat și țara le așceaptă ca pr-un bogat tezaur Prin care și Banutu îi dă un rod bogat. Așa că-ntotdeauna am semănat și-am pus Un bob în glia țării In temelie-am dat Ca țara să triumfe, s-o ridicăm mai sus Ca buni feciori, de-o mamă cum sunt toți in Banat. și-acum in toamna asta cu rod dă vin curat Vom strînge la bucace șî sămăna-n ogor Vom dovedi prin fapte șî prin cuvîntu dat Că tom>i pentru țară șî pită la popor. NICOL VB D. MEZIN i pag. a H ) RECOLTAREA SFECLEI DE ZAHAR VITRINA CU CĂRȚI ECOURI LA SEMNALELE CRITICE Creșterea randamentului muncii și sporirea eficienței economice în centrul dezbaterilor adunării generale a reprezentanților oamenilor muncii de la Întreprinderea „Electrometal" Timișoara Recenta adunare generală a reprezentanților oamenilor muncii de la întreprinderea „Electrometal“ Timișoara a făcut o analiză exigentă, critică și autocritică, asupra activității depuse de colectivul unității în prima jumătate a acestui an, stabilind totodată măsuri concrete pentru perfecționarea muncii în vederea îndeplinirii neabătute a sarcinilor de plan pe semestrul doi al anului 1983. Bilanțul activității pe perioada analizată a fost bun, indicatorii de bază ai planului de producție fiind îndepliniți și depășiți. Bunăoară, la producția marfă s-a înregistrat o depășire de 2,8 milioane lei, la producția netă - 8,7 milioane lei, producția fizică a fost îndeplinită în proporție de 100,8 la sută, la productivitatea muncii s-a obținut o depășire de 2.307 lei pe fiecare lucrător, iar la livrările de mărfuri la fondul pieții s-a realizat o depășire valorică de aproape 12 milioane lei. Exportul total al unității a fost îndeplinit în proporție de 138,9 la sută, din care pe devize convertibile 101,8 la sută, iar pe relația C.T.S. — 108 la sută. Eforturile depuse de întregul precum și eficiența colectivă muncii prestate se regăsesc în volumul beneficiilor date peste plan care însumează 5,6 milioane lei, beneficii realizate în principal pe seama reducerii cheltuielilor materiale cu 20,50 lei la mia de lei producție marfă. Gradul de înnoire a producției în primul semestru reprezintă 51,3 la sută față de 46,03 la sută planificat- Demne de luat în seamă, succesele la care ne-am referit au lăsat, totuși, loc suficient pentru analizarea minuțioasă a lipsurilor neajunsurilor care mai persisistă în activitatea colectivului. Darea de seamă, îndeosebi, cît și participanții la dezbateri au criticat in mod deschis fenomenele care au influențat negativ rezultatele obținute pentru perfecționarea militînd activității, creșterea randamentului muncii și sporirea eficienței economice, vorbitorii au apreciat că la toate locurile de muncă există încă multiple posibilități de reducere în continuare a consumurilor materiale și energetice prin îmbunătățiri constructive și tehnologice, de creștere a productivității ION CHIC* (Cont in paga IIi«) I.A.F.M. Timișoara, atelierul de prototipuri. Subinginerul Gheorghe Mureșan, conducătorul atelierului și muncitorul Géza Nagy, doi oameni pentru care promovarea noului înseamnă totul. ri Solicitați reparații operative , încercați in altă parte!" La propunerea unor cititori ai ziarului nostru, ne-am oprit prin cîteva centre de reparat pantofi din municipiul Timișoara spre a ne convinge — la fața locului — de calitatea și, nu în ultimă instanță, de operativitatea cu care sunt executate remedierile necesare lată-ne, așadar, in postura clientului, la unitatea nr. 34, din strada Filipescu. — Pantoful acesta are talpa desprinsă. Știți, o lipitură... — Imposibil, ne-a retezat-o meșterul Andrei Suciu. Nu mai avem soluție de lipit. Am fost sfătuiți să revenim peste citeva zile, insă nu e sigur că vor primi adezivul mult așteptat. Unitatea a primit, însă, promisiuni, noi — de asemenea ... Așteptăm faptele. Raid-anchetă privind prestările de servicii către populație în unități ale cooperativei „încălțămintea" din Timișoara La unitatea nr. 1, din strada afluentă, Rodnei — mare de clientelă. Din discuțiile cu cîțiva dintre cei care apelau la serviciile acestei unități din plin centrul orașului, am aflat și mai bine — de pildă că Ana Mureșan, Maria Petru, Ioan Calotescu, cu toții din Marcel Iovan, Timișoara, sînt mulțumiți de serviciile personalului de aici — Și mai rele — precum că aproape orice fel de reparație nu durează mai puțin de o săptămînă. Ba se mai întimplă să nu se onoreze in timp comanda și atunci clientului i se fixează alt termen la care să ridice marfa, cu alte cuvinte, e pus pe drumuri. Spre exemplu, Ana Bortiș din Timișoara, str. Victoriei II, vine CONSTANTIN JRINTA (Cont in pag alla) ««mtsktk' UNITATE FRUNTAȘĂ . Colectivul Cooperați- 5 trei meșteșugărești lugo-jene „Munca“ a înscris, în perioada parcursă de $ • la începutul anului, real 5 lizări meritorii, fapt pentru care unitatea se sitituează printre fruntașii în în întrecerea socialista la l nivelul municipiului. Prin 1 5 mai buna organizare a muncii, pe domenii și : î sectoare de activitate, urmărirea îndeaproape a încadrării în normele de consum, precum și prin : î creșterea spiritului de ; răspundere față de cantatea prestațiilor, s-au și obținut succese notabile: la o depășire de 9.257.000 s 5 lei la indicatorul produc J äție marfă, productivitatea muncii a crescut cu 2.844 d î lei pe fiecare muncitor, 5a beneficiul suplimentar însu sumînd 923.000 lei. De asemenea, planul la pres Jințări servicii a fost depă îșit cu 215.000 lei, iar la în confecții cu 8.251.000 lei, ä í existînd garanția că pînă la sfîrșitul anului colec 55 tivul de la această cotă operativă va realiza sub- instanțiale depășiri la toți la indicatorii de plan. 52 i 0 muții tust»«Iitsu »»»»»«»«»»»•*■•*■“*