Drapelul Roşu, august 1987 (Anul 43, nr. 13211-13235)
1987-08-01 / nr. 13211
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLIV, nr. 13.211 Sîmbătă, 1 august 1987 8 pagini, 50 bani Ideir teze și orientări programatice din opera tovarășului Nicolae Ceaușescu Repartizarea armonioasă a forțelor de producție în teritoriu, dezvoltarea și înflorirea tuturor județelor și localităților patriei reprezintă opțiuni fundamentale ale politicii Partidului Comunist Român, de edificare a noii orînduiri sociale. Prin modul în care este înțeleasă, prin țelurile urmărite, prin formele și metodele folosite la realizarea ei, rea armonioasă a repartizaforțelor de producție în profil teritorial este un concept original al politicii nostru, care are ca partidului fundant teoretic magistralele e și idei ale tovarășului Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la înfăptuirile fără precedent, și transformările profund revoluționare din viața poporului nostru în anii făuririi noii orinduiri, Nicolae tovarășul Ceaușescu arăta: „una din marile realizări ale politicii economico-sociale a partidului și statului nostru o constituie repartizarea și amplasarea rațională a forțelor de producție pe teritoriul țării, ceea ce a asigurat egale de muncă și condiții viață pentru toți cetățenii patriei noastre, ridicarea la o viață nouă înfloritoare a tuturor județelor și îndeosebi a celor rămase în urmă în trecut". In concepția secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, avoltarea armonioasă a celor de producție integrează într-un tot unitar un complex de criterii economice și sociale, macro- și microeconomice, care iau în considerare atît obiectivele și sarcinile prezente, cît și cele de perspectivă: îmbinarea permanentă a criteriilor economice cu cele sociale, trăsătură proprie orînduirii noastre socialiste, și-a găsit o pregnantă reflectare în tot ce s-a realizat pe planul vieții materiale și spirituale, în județele, în cei 22 de toate ani care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului. Realizările în domeniul repartizării teritoriale a forțelor de producție au fost posibile prin înfăptuirea unor ample programe de investiții, în cadrul politicii de folosire rațională și cu eficiență sporită a fondului național de dezvoltare, partidul nostru a urmărit, permanent, repartizarea vestițiilor pe ramuri și nuîn profil teritorial, corespunzător cerințelor creșterii în ritmuri susținute și modernizării continue a economii, dezvoltarea întregii rapidă a județelor cu nivelul economic mai redus și lărgirea potențialului productiv al tuturor celorlalte județe. Un rol determinant în accelerarea procesului, de îmbunătățire a repartizării teritoriale a forțelor de producție l-au avut dezvoltarea și modernizarea în susținute a industriei, ritmuri conjugate cu preocuparea permanentă pentru amplasarea noilor obiective, potrivit cerințelor apropierii județelor în ce privește potențialul lor productiv. Atenția deosebită acordată repartizării teritoriale a industriei evidențiată de faptul că, este în perioada 1966-1985, în condițiile în care producția industrială a sporit pe ansamblul țării de 6,1 ori, în județele cu un potențial mai redus s-au realizat creșteri considerabil mai mari și anume : de 13-22 ori în județele Bistrița-Năsăud, Buzău, Galați, Olt, Sălaj și Vaslui , de 9,1-11 ori în județele Argeș, Covasna, Dîmbovița, Ialomița, Iași, Teorman, Tulcea, Vîlcea TeVrancea ; de 7,5-9 ori în jusidețele Botoșani, Călărași, Dolj, Gorj, Mehedinți și Satu-Mare. Un rol important în rezolvarea cu eficiență sporită a problemelor repartizării teritoriale a industriei l-a avut, gruparea capacităților de producție pe platforme industriale. Organizarea și sistematizarea platformelor industriale, acțiune de mare însemnătate economică, pusă în operă din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, asigură concentrarea și integrarea teritorială a producției, folosirea în comun a utilităților auxiliare și a dotărilor social-culturale pentru satisfacerea necesităților tuturor obiectivelor industriale de pe platforma respectivă. Prin înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare a agriculturii în toate județele țării s-a urmărit valorificarea superioară a resurselor naturale din fiecare zonă agricolă, sporirea substanțială a producției vegetale și animale pentru acoperirea consumului precum și a cerințelor local, economiei naționale. O atenție deosebită s-a acordat dezvoltării zootehniei, corespunzător condițiilor existente în fiecare zonă, în domeniul silviculturii, în rețele cu pondere mare șua fondului forestier s-a pus accent pe valorificarea rațională a masei iar în cele in care leftinoase, forestier este relativ fondul redus au fost aplicate pentru menținerea și măsuri gospodărire a acestuia- buna înfăptuire a programelor de dezvoltare a economiei a naționale în profil teritorial determinat importante modificări în ce gradul de ocupare o privește populației, structurarea mai echilibrată a acesteia pe ramuri și subramuri, utilizarea cu o eficiență sporită a resurselor de muncă. Dezvoltarea în ritm susținut și modernizarea continuă a ramurilor producției materiale, bunătățirea repartizării întpe teritoriu a acestora au constituit factori hotărîtori ai lector univ. FILIP PAȚAC, Universitatea din Timișoara (Continuare în pagina a 2-a) DEZVOLTAREA PUTERNICĂ ȘI ARMONIOASĂ A FORȚELOR DE PRODUCȚIE PE ÎNTREG TERITORIUL TARII DIN EXPERIENȚA UNETĂȚILOR TIMSPENE FRUNTAȘE PE ȚARĂ Zorii se desfac precum o pînză verde peste întinsul cîmpiei. La răsărit, soarele străpunge un mănunchi de nori. Trenul oprește tăcut și lasă în gura Recașului cîțiva inși grăbiți. Atingem cu privirea unduirea candidă a lanurilor de porumb și în transparența lichidă a dimineții descoperim gația brațelor, a sutelor albede brațe aplecate deasupra gliei, încercînd parcă a învălui cu căldura lor omenească sufletul roditor al pămîntului. Răpiți de acea încleștare ocrotitoare ce ni se dezvăluie, ne-am lăsat, pentru o clipă, în voia pașilor conduși spre respirația dogoritoare a muncii. Oameni, și cîmp. Un cîmp nins cu flori. Iarna, primăvara, iar mai apoi zilele cu ploi abundente le-a pus la mare încercare priceperea, stăruința și vigoarea, într-o sală din marginea șoselei, cultivată cu porumb, înalt și viguros, gătit de pe acum pentru noi, l-am ceremonialul te amîntîlnit pe inginerul I. Turc, directorul I.A.S. Recaș, un tînăr de nădejde, iscusit și reputat specialist Aici, la Recaș, inginerul I Turc a venit acum șase ani, după ce și-a încheiat, la Timișoara, studiile universitare. La început a lucrat ca șef de fermă, apoi inginer șef la sectorul zootehnie, în cele din urmă devenind conducătorul întreprinderii. A avut multe de învățat în toată această perioadă, ucenicia de bază însă și-a făcut-o la Cărpiniș, în satul său de baștină din șesul bănățean. Acolo, în casa părinților, a învățat să asculte suflarea pămîntului, a prins gust și dragost pentru Cum s-ar zice, întîia animale, goste arde necontenit la dinaceeași înaltă temperatură a flăcării de început. Numai că, în prezent, la Recaș, totul se desfășoară la alte dimensiuni, la alte cerințe. I.A.S.-ul din centrul de comună fiind una din cele mai mari și complexe unități de profil din județ; sectorul vegetal deține 3.323 ha, cel viticol aproape 1.000 ha, iar zootehnia — 4.200 capete, dintre acestea 1.600 fiind vaci cu lapte. Pămîntul Recașului nu este dintre cele pe care e ION SCOROBETE (Continuare în pagina a 7-a) Izbinzile de pină acum, la temelia viitoarelor recolte record . Pentru producțiile obținute, în anul trecut, la orz — 8.210 kg/ha, iar la porumb — 20.506 kg/ha, I.A.S. Recaș a fost distinsă de două ori cu înaltul titlu de „Erou al Noii Revoluții Agrare“; • Tot pentru rezultatele bune înregistrate, în 1986, în întrecerea socialistă, unității i-a fost conferit, recent, prin Decret prezidențial, „Ordinul Muncii“ clasa a doua; • Debut promițător în 1987 , pe primul semestru al anului, indicatorii productivi și economico-financiari — realizați exemplar! ; PUTERNICĂ ANGAJARE ! — ÎN REALIZAREA RITMICĂ, INTEGRALĂ A PRODUCȚIEI—_______________________________ DE EXPORT Incepînd de astăzi, intră în vigoare Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind unele măsuri pentru creșterea cointeresării materiale a oamenilor muncii, a întreprinderilor în realizarea producției de export și a exportului, fn cadrate în ansamblul măsurilor inițiate constante de conducerea partidului și statului nostru, sub directa îndrumare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru îmbunătățirea sistemului de retribuire a oamenilor muncii din toate domeniile de activitate, noile reglementări asigură stimularea personalului muncitor care contribuie la realizarea producției de export. Deosebit de important este faptul că de prevederile noului decret beneficiază și colectivele unităților care realizează materii prime și materiale, 1 piese și subansamble ce urmează a fi încorporate în producția de export. Prin urmare, acum există și un sistem de cointeresare materială stimulativ pentru realizarea cu prioritate a producției de export, care cuprinde în mod unitar întregul personal din acest domeniu. Tocmai de aceea, va trebui să se acționeze cu răspundere și exigență pentru crearea tuturor condițiilor necesare îmbunătățirii radicale a activității în acest domeniu deosebit de important al economiei noastre naționale. ț IN PAGINA A 3-A Unități timișene fruntașe pe țară — in semestrul I al anului curent Evenimentele politice deosebit de importante ale acestui an, în viața partidului și a țării, ce vor fi încununate Conferința Națională, de a partidului, imprimă un suflu nou, de amplă angajare revoluționară, «« realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Aceasta se simte tot mai pregnant acum, în întîmpinarea apropiatei sărbători naționale de la 23 August. Pe baza rezultatelor înregistrate, precum și a punctajului general stabilit, pe domenii de activitate, în raport cu realizarea indicatorilor prevăzuți în criteriile de organizare a întrecerii socialiste, numeroase unități economice timișene se situează pe locuri fruntașe la nivel de țară. In domeniul activității din care fac parte, prestigiosul LOC 1 aI dutins Combinatul agroindustrial Timiș; întreprinderea de piele și mânuși Timișoara; județeană Întreprinderea de transport local Timiș; întreprinderea comercială cu ridicata pentru mărfuri metalo-chimice Timișoara. LOCUL II: Institutul de proiectări județean Timiș; Inspectoratul silvic județean Timiș și a Uniunea județeană Timiș cooperativelor de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor. LOCUL III: întreprinderea „Electrotimiș“ Timișoara; întreprinderea electrocentrale Timișoara; Depoul de cale ferată Timișoara; întreprinderea agricolă de stat Recaș. Specialiștii de la întreprinderea „13 Decembrie" din Timișoara au pus la punct o tehnologie pentru producerea, prin tricotare, a unor tipuri de panglici. Creșterea simțitoare a productivitații muncii și diminuarea consumului de materiale sunt principalele avantaje oferite de noua tehnologie. In imagine, Zinca Ursache, una dintre muncitoarele vrednice ale țesătoriei, care aplică cu succes noua tehnologie. (Fotografie de E. ROBICSEK).