Drum Nou, martie 1953 (Anul 10, nr. 2559-2585)
1953-03-01 / nr. 2559
rv Pag. 2. 4..~ A DRUM NOU înregistrarea statului de funcţiuni, prilej de a se obţine însemnate economii In curând va începe înregistrarea statelor de funcţiuni, a fondului de salarii şi a cheltuielilor gospodăreşti la toate Instituţiile, organizaţiile social-culturale finanţate din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum şi la întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi cooperatiste din raza regiunii Stalin. Întregul colectiv de conducere alacestor unităţi trebue ca * *pe baza analizei temeinice a sumelor înregistrate şi utilizate în anii 1951 şi 1952, să identifice noi rezerve interne în vederea realizării de economii cu ocazia înregistrării statelor de funcţiuni Spre deosebire de sistemul capitalist, bazat pe o crâncenă exploatare a celor ce muncesc, unde domneşte anarhia şi risipa în producţie, economia socialistă se caracterizează printr’o bună gospodărire şi evidenţă riguroasă, prin folosirea raţională şi cu cea mai mare grijă a avutului obştesc. In cadrul acestei economii fiecare întreprindere, fiecare muncitor în parte e interesat a duce o luptă neîmpăcată împotriva risipei şi a folosirile raţionale a mijloacelor materiale şi băneşti, a reduce la maximum cheltuielile în toate domeniile, a gospodări cu grijă fiecare leu, pentru că toate acestea duc la sporirea volumului acumulărilor socialiste, la dezvoltarea economiei naţionale, scăderea preţui de cost, la creşterea continuă a bunei stări a oamenilor muncii şi la ieftenirea aparatului de stat tehnicoadmnistrativ. In anul ce a trecut iu toate unităţile şi întreprinderile au fost preocupate ca prin înregistrarea fondului de salarii şi a Cheltuielilor gospodăreşti să introducă un regim sever de economii. Pe de altă parte influenţa devierii de dreapta şi a vechii conduceri a Ministerului de Finanţe, s’a reflectat şi în această acţiune, astfel că la înregistrarea statelor de funcţiuni, a fondului de salarii şi a cheltuielilor gospodăreşti, nu s’a ţinut seamă de corelaţia între planul economic de stat şi planul financiar. Prinînregistrarea din 1953, care va începe la 1 Martie 1953, Ministerul de Finanţe, trasează tuturor instituţiilor, organizaţiilor social-culturale şi întreprinderilor economice, sarcina de a respecta cu stricteţe corelaţia dintre Planul Economic de Stat şi Planul Financiar. De asemenea la înregistrarea dinanul 1952, nu a existat o anexă la balanţa de venituri şi cheltuieli, prin care să se poată face o analiză justă a definitivării sumelor propuse de unităţi pentru cheltuielile gospodăreşti şi în consecinţă inspectorii de state, la stăruinţa delegaţiilor unităţii au înscris sume peste necesar. Cu toate lipsurile vechiului sistem de înregistrare, s’a putut constata că unele conduceri de întreprinderi au fost preocupate înpăstrarea disciplinei financiare în materie de state, atât în timpul înregistrării cât şi ulterior, în timpul utilizării fondurilor alocate. Printre acestea se află fabrica de ciment „Temelia”, Trustul Regional de Panificaţie, Spitalul Dermato-Veneric, din Oraşul Stalin, fabrica de postav „Constantin David“ Prejmer, întreprinderea raională „3 Decembrie“ Ghlmbav şi altele. Având o evidenţă clară, aceste întreprinderi au solicitat la înregistrarea pentru cheltuielile gospodăreşti numai sume absolut necesare. Nu în aceiaşi măsură a fost preocupat de păstrarea disciplinei financiare colectivul de conducere de la întreprinderea de construcţii „Gh. Dimitrov“, care în cursul anului 1952 a angajat şi plătit personal administrativ peste statul de funcţiuni aprobat. Pe de altă parte, în urma controalelor efectuate de organele de state, s-a constatat că unele unităţi au solicitat şi au înregistrat cheltuieli gospodăreşti pe 1952 peste necesar, ca de pildă: ,,Aprozar“ Oraşul Stalin, Marile Unite Horia, Cloşca şi Crişan- Oraşul Stalin, Cooperativa Higiena Oraşul Stalin. Aceste lipsurimanifestate în decursul anului 1952 s’au datorat pe deoparte inspectorilor de state, care neavând o anexă analitică la bilanţul de venituri şi cheltuieli, nu s’au putut orienta just, iar pe de altă parte conducerile unor unităţi, nefiind pătrunse de importanţa înregistrării acestor fonduri, au încredinţat efectuarea operaţiunilor unor tovarăşi care nu au cunoscut în total volumul operaţiunilor întreprinderii respective, necesarul sumelor solicitate şi motivulpentru care se solicită acordarea de fonduri. Noua procedură de înregistrare, pe baza unui singur formular, după care trebue să se călăuzească toate întreprinderile şi instituţiile, pune capăt acestor lipsuri. In vederea acestei Înregistrări, conducerile unităţilor din regiunea noastră, trebue să fie călăuzite de sarcinile trasate,’ prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. din 7 Martie 1952 cu privire la consolidarea succesului reformei băneşti de a întări gospodăria chibzuită, al cărei principiu de seamă este lupta pentru economii, atât la fondul de salarii cât şi la cheltuielile gospodăreşti. Pentru a duce la îndeplinire această sarcină trebuesc identificate din timp rezervele şi toate posibilităţile de obţinere a economiilor cu ocazia înregistrării. Totodată conducerile trebue să urmărească desfiinţarea formularisticei inutile, preocuparea pentrui o cât mai economică folosire a rechizitelor de birou, valorificarea materialelor vechi, arhivelor vechi, care pot aduce însemnate economii. Conducerile întreprinderilor şi unităţilor supuse înregistrării pe anul 1953, trebue să privească ca o sarcină importantă introducerea unui regim sever de economii la fondul de salarii şi la cheltuielile gospodăreşti. Ele vor putea contribui în felul acesta la ieftenirea aparatului de stat, creşterea rentabilităţii întreprinderilor şi ca urmare scădereapreţului de cost şi continua creştere a nivelului de trai al celor ce muncesc. C. PREOTEASA şeful serviciului state din cadrul secţiunii financiare a sfatului popular Oraşul Stalin. Staţiunea de maşini şi tractoare din Proştea-Mare se pregăteşte pentru campania agricolă de primăvară In anul trecut, la staţiunea de maşini şi tractoare din Proştea-Mare, raionul Mediaş, s-a început clădirea unui atelier mecanic, vechea clădire fiind necorespunzătoare. Datorită faptului că conducerea întreprinderii „Sovromconstrucţii” din Mediaş, care a contractat lucrarea, a tărăgănat executarea de azi pe mâine, clădirea a rămas neterminată, lipsită de acoperiş, instalaţie electrică, apă, geamuri, duşumele, căldură. Totuşi era absolută nevoe ca în iarna aceasta reparaţiile’ să se facă în noul atelier. Atunci s’a văzut spiritul de iniţiativă al organizaţiei de bază, al conducerii staţiunii, al organizaţiei U.T.M. şi voinţa hotărîtă a tractoriştilor de a învinge greutăţile şi de a ieşi victorioşi din impas. Au muncit tractoriştii în ploaie şi vânt, în zăpadă şi ger dar nu s’au lăsat până nu au terminat noua clădire, la care au început apoi reparaţiile în vederea campaniei agricole de primăvară. Conştienţi că sarcina de cinste ce le revine este aceea de a fi exemplu viu în muncă pentru tineretul de la sate şi de a răspunde cu succes acţiunilor iniţiate de partid, utemişti ca Fekete Iosif, Şuteu Elena, Panazalinie, Halmaghi Nicolae şi alţii au fost în fruntea muncii depuse pentru amenajarea atelierului nou. Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la campania de primăvară, a fost prelucrată în adunarea generală a S.M.T.ului. Având unde să lucreze tractoriştii şi-au luat angajamentul de a îndeplini planul de reparaţii până la 20 Februarie. Datorită elanului cu care au muncit şi hotărîrii de a contribui cât mai mult la îndeplinirea cincinalului în patru ani prin aplicarea cu suces a Hotărîrii guvernului şi a partidului, reparaţiile au fost terminate cu 15 zile înainte de termenul fixat. La 5 Februarie, tractoarele, tractoarele rutiere, plugurile, semănătorile, remorcile cisterne şi platforme, au fost complect reparate. Iar atunci când comisia regională de recepţie a verificat reparaţiile, ele au fost calificate bine — aşa cum era şi de aşteptat. Un mare sprijin la realizarea acestor însemnate succese, l-a dat aplicarea metodei sovietice Bugacsv, de executare in serie a reparaţiilor, precum şi viaţa intensă a gazetei de perete, care prin articole şi caricaturi a stimulat zi de zi munca,pentru ca angajamentele să devină fapte demne de urmat. ★ Desigur că toate aceste realizări nu puteau fi obţinute fără continua preocupare a conducerii staţiunii de maşini şi tractoare, sub îndrumarea organizaţiei de bază, cu sprijinul comitetului de întreprindere şi al organizaţiei de bază U.T.M. Dar pentru a da viaţă întru totul Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la intensificarea pregătirii pentru campania de primăvară, la S.M.T. Proştea-Mare nu s’a realizat numai planul de reparaţii, ci, aşa cum prevede şi Hotărîrea, au fost încheiate toate contractele cu gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole şi după aceea, cu gospodăriile anexe ale întreprinderilor, în limita disponibilităţilor. Şi în această direcţie, planul a fost realizat până la 5 Februarie, iar de atunci încoace s-au înregistrat însemnate depăşiri de plan. Planul de producţie al staţiunii a fost defalcat pe cele 5 brigăzi, pe fiecare tractor şi apoi prelucrat cu întreg colectivul de muncă al staţiunii, pentru ca fiecare să ştie concret ce are de făcut, şi tot în lumina Hotărîrii, brigăzile au fost repartizate în comunele în care au lucrat şi în anul trecut. Astfel, brigada întâia condusă de utemistul Halmaghi Nicolae, va lucra în această primăvară la gospodăria colectivă din comuna Şareşu- Săsesc şi având 2 schimburi, va realiza 30,97 la sută din planul staţiunii. Brigada a doua, condusă de secretarul organizaţieide bază U.T.M. tov. Fekete Iosif, va lucra în gospodăria colectivă din comuna Aţei şi datorită faptului că lucrează numai cu un schimb, va realiza numai 18,99 la sută din planul de producţie al staţiunii, pentru campania de primăvară. In prezent, pentru continua ridicare a nivelului ideologic, politic şi profesional, tractoriştii din staţiunea de maşini şi tractoare din Proştea-Mare studiază în mod organizat şi cu perseverenţă statutul Uniunii Tineretului Muncitor şi frecventează regulat cursurile pentru tehnica motoarelor şi întreţinerea lor în bune condiţiuni. Acest lucru le permite în mare măsură să evite neajunsurile care s’au ivit anul trecut ş-i ajută să obţină un randament cât mai mare. Totuşi este necesar ca organizaţia de bază, secţia politică a conducerii staţiunii, precum şi conducerea organizaţiei U.T.M., să ducă o muncă de lămurire şi mai susţinută în rândul tinerilor utemişti şi neutemişti, pentru înlăturarea deficienţelor care mai există, de pildă, la frecvenţa cursurilor populare de limba rusă şi în alte direcţii. Deasemeni, conducerea staţiunii, organizaţia de bază cât şi administraţia, vor trebui să ia măsuri grabnice pentru lichidarea lipsurilor de la cantină. Până în momentul de faţă întreg colectivul de muncă al staţiunii de maşini şi tractoare din Proştea-Marea a dovedit că e hotărît să lupte cu toate puterile sale pentru traducerea în fapt a Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi C.C. al P.M.R. din 6 Februarie. Lichidând lipsurile pe care le mai are în muncă, el va reuşi ca într’adevăr să constitue un exemplu viu de muncă înaintată, organizată şi demnă de urmat, în opera de transformare socialistă a agriculturii noastre. CONSTANTIN SLAVIC Nr. 2559 Pentru o grabnică desfăşurare a seminariilor recapitulative la cursurile populare de limba rusă O etapă importantă în desfăşurarea cursurilor populare de limba rusă, sunt seminariile recapitulative ce au loc la cursurile de la ciclul I, după însuşirea a 12 lecţii, iar la ciclul II după terminarea lecţiei 19. Seminariile recapitulative prezintă însemnătate atât prin faptul că pregătindu-se pentru ele, cursurile rămase în urmă pot şi trabute să le ajungă pe cele mai înaintate, cât şi prin aceea că prin ele înşile seminarile recapitulative constitue o verificare a cunoştinţelor, o adâncire şi fixare a lor, un prilej de bucurie pentru acei ce văd roadele strădaniilor lor în însuşirea limbii lui Lenin şi a tovarăşului Stalin. Seminariile care s’au desfăşurat până acum demonstrează în majoritatea lor străduinţa cursanţilor în însuşirea limbii ruse, sprijinirea eforturilor lor de către cercurile A.R.L.U.S. şi conducerile întreprinderilor. La întreprinderea „Metalurgica“ din Sibiu, de pildă, au participat la seminar toţi cursanţii înscrişi de la ambele cicluri, atât la dictare, la citit cât şi la conversaţie au arătat că au obţinut cunoştinţe frumoase. Intr’o scrisoare pe care au redactat-o după seminar cursanţii şi-au arătat bucuria pentru rezultatele obţinute, şi hotărîrea de a învăţa cu sârguinţă mai departe, pentru însuşirea limbii ruse. La cooperativa „Higiena” din Oraşul Stalin cei 17 participanţi la seminar deşi numai din ciolul I, având o frecvenţă bună la cursuri, au arătat că au început să-şi însuşească deprinderea de a vorbi ruseşte, şi conversaţia s’a desfăşurat mulţumitor în limba rusă. In bune condiţiuni s’au desfăşurat seminariile şi la „Sovrompetrol”, Banca de Stat din Oraşul Stalin, la O.C.L. Teixtila din Sighişoara, în comuna Seleuş, raionul Sighişoara, comuna Caţa din raionul Rupea şi altele. In desfăşurarea seminariilor comitetele raionale şi orăşeneşti A.R.L.U.S. nu au dus o muncă susţinută organizatorică şi propagandistică. Comitetele raionale Făgăraş şi Agnita, au dovedit o nepăsare deneîngăduit, nu au întocmit nici planul operativ în vederea organizării seminariilor pe agitator. Dar chiar şi atunci când s’a întocmit un plan cum e cazul la comitetul raional Sighişoara şi comitetul orăşenesc Mediaş, nu s’a depus tot efortul pentru traducerea lui in viaţă. A lipsit deasemenea sprijinul organizaţiilor de massă, şi al secţiunilor de învăţământ ale sfaturilor populare. Şeful secţiunii de învăţământ a raionului Mediaş, de pildă, a refuzat să facă într’o şedinţă unde comunicări cadrelor didactice ce predau la cursurile populare de limba rusă, în legătură cu seminariile recapitulative. In activitatea lor comitetele raionale şi orăşeneşti ARLUS au dovedit în multe cazuri lipsă de spirit de organizare fiind depăşite de iniţiativa unor cursuri care au făcut seminarii recapitulative fără să fie planificate în prealabil de ei. Aşa a fost de exemplu la cooperativa „Roza Luxemburg“ din comuna Hărman, raionul Stalin şi la Banca de Stat din Oraşul Stalin. La aceste seminarii nu a luat parte nimeni din partea comitetelor raionale şi orăşeneşti A.R.L.U.S. Ca urmare a delăsării în muncă a comitetelor raionale şi orăşeneşti din regiunea noastră până acum din 700 de cursuri de limba rusă numai 59 de cursuri au ţinut seminarii recapitulative. In raioanele Făgăraş şi Agnita, datorită gravei lipse a comitetului ARLUS nu a avut loc niciun seminar recapitulativ. Această situaţie nu trebue să mai dăinuie. Responsabilii cursurilor populare de limba rusă şi birourile comitetelor raionale şi orăşeneşti care răspund direct de buna desfăşurare a seninariilor, trebue să treacă la măsuri grabnice pentru ca până la 10 Martie să se desfăşoare în toate cursurile populare de limba rusă seminariile recapitulative. Trebuesc ţinute, în vederea îndeplinirii acestui scop câte două lecţii pe săptămână şi cursuri paralele la acele cursuri care au rămas în urmă. Trebue să ne arătăm la înălţimea avântului masselor, să le satisfacem dorinţa lor de a învăţa limba rusă, limba minunaţilor oameni sovietici care astăzi construesc comunismul. - OSVATH GHEORGHE Instructor al secţiei cursurilor populare de limba rusă din regiunea Statin Pe marginea consfătuirii regionale din Sighişoara Atât activiştii cultural, cât şi Comitetul pentru Aşezămintele Culturale din R.P.R. au salutat cu căldură iniţiativa sfatului popular regional Stalin, care prin îndrumarea şi grija comitetului regional de partid a organizat consfătuirea regională din Sighişoara în a doua jumătate a lunii Februarie. Această consfătuire a avut drept scop realizarea unui schimb de experienţă, găsirea şi aplicarea celor mai bune metode în activitatea culturală şi întărirea colaborării cu organizaţiile de nlassă. Au fost scoase în evidenţă cu acest prilej atât lipsurile care mai există, cât şi metodele de muncă ce trebue folosite pentru înlăturarea lor. Consfătuiriles de acest fel, vor fi continuate în mod regulat în cadrul raioanelor, iar la intervale mai mari vor avea loc şi consfătuiri cu caracter regional. Pentru ca în viitor să fie înlăturate lipsurile ce au existat în organizarea acestei prime consfătuiri, vor trebui trase învăţăminte din felul cum a fost organizată şi cum s’a desfăşurat consfătuirea, precum şi din rezultatele obţinute. S’a constatat în primul rând că tov. Hirschhorn Alexandru, şeful sectorului cultură de massă al Comitetul Regional P.M.R. Stalin, s-a pripit în organizarea acestei consfătuiri, fără săfacă o prealabilă analiză a condiţiilor în care urmau să se desfăşoare lucrările, fără un plan de acţiune bine stabilit. Acest lucru a dus la aie îndeplinirea în întregime a scopului urmărit de consfătuire. Secţiunea de cultură şi artă a sfatuluipopular regional, şi în special şeful secţiunii, Ociovschi Bea, neluând legătură cu celelalte secţiuni ale sfatului popular regional pentru a-şi asigura sprijinul lor, a făcut posibile lipsuri importante în organizarea consfătuirii, datorită acestui fel de muncă sectară şi lipsită de răspundere. Privind superficial problema asigurării mesei, cazării şi transportului participanţilor la consfătuire, secretarul sfatului popular raional Sighişoara a contribuit deasemeni la neindeplinirea în întregime a scopului propus de consfătuire. S’a pierdut timp preţios în aşteptarea maşinilor pentru transport, pentru că apoi discuţiile să fie limitate, deşi era deosebit de important ca prin discuţii mai ample să fie cunoscute atât lipsurile, cât şi metodele de muncă ale activiştilor culturali. In ceea ce priveştereferatele prezentate, multe din ele au fostnesatisfăcătoare. Cel de la Târnăveni, de pildă, a fost slab alcătuit, observăndu-se tendinţa de a fugi de critică şi, mai ales de autocritică, lucru dăunător, îmbunătăţirii calităţii muncii. Teama de critică a celor ce au făcut referate, s’a constatat mai ales din faptul că s'au ferit să arate lipsurile secţiunii regionale de cultură şi artă. Din dezbaterile consfătuirii a lipsit problema alfabetizării, care trebue să stea nu numai în centrul preocupărilor cadrelor didactice, dar şi ale căminelor culturale. S-au prezentat prea multe referate, trecându-se astfel cu insuficientă atenţie peste multe probleme, ceea ce a scăzut conţinutul consfătuirii. Disciplina celor prezenţi la consfătuire, a lăsat deasemeni de dorit, în ceea ce priveşte participarea la programul lucrărilor. Mulţi tovarăşi, ca tov. Dumitrescu, şeful secţiunii de cultură a sfatuluipopular Sibiu, au arătat o condamnabilă desconsiderarea consfătuirii, prezentându-se la lucrări cu întârzieri nepermise. Sfaturile populare raionale care vor pregăti asemenea consfătuiri în lunile următoare, trebue să pună un accent deosebit pe amănuntele organizării, făcând posibilă ţinerea lucrărilor in cele mai bune condiţiuni. Comitetele raionale de partid au sarcina să controleze şi să sprijine îndeaproape lucrările pregătitoare pentru ca consfătuirile raionale să-şi poată îndeplini scopul, contribuind la îmbunătăţirea continuă a metodelor de lucru în munca culturală I-L