Drum Nou, martie 1953 (Anul 10, nr. 2559-2585)

1953-03-01 / nr. 2559

r­­v Pag. 2. 4..­~ A DRUM NOU înregistrarea statului de funcţiuni, prilej de a se obţine însemnate economii I­n curând va începe înregistrarea statelor de funcţiuni, a fondului de salarii şi a cheltuielilor gospodăreşti la toate Instituţiile, organizaţiile so­­cial-culturale finanţate din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum şi la întreprinderile şi organizaţiile e­­conomice de stat şi cooperatiste din raza regiunii Stalin. Întregul colectiv de conducere al­­acestor unităţi trebue ca * *pe baza a­­nalizei temeinice a sumelor înregis­trate şi utilizate în anii 1951 şi 1952, să identifice noi rezerve interne în vederea realizării de economii cu oca­zia înregistrării statelor de funcţiuni Spre deosebire de sistemul capita­­­­list, bazat pe o crâncenă exploatare a celor ce muncesc,­ unde domneşte anarhia şi risipa în producţie, econo­mia socialistă se caracterizează prin­­tr’o bună gospodărire şi evidenţă ri­guroasă, prin folosirea raţională şi cu cea mai mare grijă a avutului ob­ştesc. In cadrul acestei economii fie­­care întreprindere, fiecare muncitor în parte e interesat a duce o luptă neîm­păcată împotriva risipei şi a folosiri­le raţionale a mijloacelor materiale şi băneşti, a reduce la maximum chel­tuielile în toate domeniile, a gospodă­ri cu grijă fiecare leu, pentru că toa­te acestea duc la sporirea volumului acumulărilor socialiste, la dezvoltarea economiei naţionale, scăderea preţui­ de cost, la creşterea continuă a bu­­nei stări a oamenilor muncii şi la ieftenirea aparatului de stat tehnico­­adm­nistrativ. In anul ce a trecut iu toate unită­ţile şi întreprinderile au fost preocu­pate ca prin înregistrarea fondului de salarii şi a Cheltuielilor gospodăreşti să introducă un regim sever de eco­nomii. Pe de altă parte influenţa de­vierii de dreapta şi a vechii condu­ceri a Ministerului de Finanţe, s’a re­flectat şi în această acţiune, astfel că la înregistrarea statelor de func­ţiuni, a fondului de salarii şi a chel­tuielilor gospodăreşti, nu s’a ţinut sea­mă de corelaţia între planul economic de stat şi planul financiar. Prin­­înregistrarea din 1953, care va începe la 1 Martie 1953, Ministerul de Finanţe, trasează tuturor instituţii­lor, organizaţiilor social-culturale şi întreprinderilor economice, sarcina de a respecta cu stricteţe corelaţia din­tre Planul Economic de S­tat şi Planul Financiar. De asemenea la înregistra­rea din­­anul 1952, nu a existat o a­­nexă la balanţa de venituri şi chel­tuieli, prin care să se poată face o­­ analiză justă a definitivării sumelor propuse de unităţi pentru cheltuielile gospodăreşti şi în consecinţă inspec­torii de state, la stăruinţa delegaţiilor unităţii au înscris sume peste necesar. Cu toate lipsurile vechiului sistem de înregistrare, s’a putut constata că unele conduceri de întreprinderi au fost preocupate în­­păstrarea discipli­nei financiare în materie de state, a­­tât în timpul înregistrării cât şi ulte­rior, în timpul utilizării fondurilor alo­cate. Printre acestea se află fabrica de ciment „Temelia”, Trustul Regional de Panificaţie, Spitalul Dermato-Veneric, din Oraşul Stalin, fabrica de postav „Constantin David“ Prejmer, între­prinderea raională „3 Decembrie“ Gh­lm­bav şi altele. Având o evidenţă clară, aceste întreprinderi au solicitat la înregistrarea pentru cheltuielile gospodăreşti numai sume absolut ne­cesare. Nu în aceiaşi măsură a fost preo­cupat de păstrarea disciplinei finan­ciare colectivul de conducere de la în­treprinderea de construcţii „Gh. Dimi­trov“, care în cursul anului 1952 a angajat şi plătit personal administra­tiv peste statul de funcţiuni apro­bat. Pe de altă parte, în urma controa­lelor efectuate de organele de state, s-a constatat că unele unităţi au so­licitat şi au înregistrat cheltuieli gos­podăreşti pe 1952 peste necesar, ca de pildă: ,,Aprozar“ Oraşul Stalin, Marile Unite Horia, Cloşca şi Crişan- Oraşul Stalin, Cooperativa Higiena Oraşul Stalin. Aceste lipsuri­­manifestate în de­cursul anului 1952 s’au datorat pe deoparte inspectorilor de state, care neavând o anexă analitică la bilanţul de venituri şi cheltuieli, nu s’au putut orienta just, iar pe de altă parte conducerile unor unităţi, ne­fiind pă­trunse de importanţa înregistrării a­­cestor fonduri, au încredinţat efectua­rea operaţiunilor unor tovarăşi care nu au cunoscut în total volumul ope­raţiunilor întreprinderii respective, ne­cesarul sumelor solicitate şi moti­vul­­pentru care se solicită acordarea de fonduri. Noua procedură de înregistrare, pe baza unui singur formular, după care trebue să se călăuzească toate între­prinderile şi instituţiile, pune capăt acestor lipsuri. In vederea acestei În­registrări, conducerile unităţilor din regiunea noastră, trebue să fie călă­uzite de sarcinile trasate,’ prin Hotă­­rîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. din 7 Martie 1952 cu privire la consol­ida­re­a succesului reformei băneşti de a întări gospo­dăria chibzuită, al cărei principiu de seamă este lupta pentru economii, a­­tât la fondul de salarii cât şi la cheltuielile gospodăreşti. Pentru a duce la îndeplinire această sarcină trebuesc identificate din timp rezervele şi toate posibilităţile de obţinere a economiilor cu ocazia înre­gistrării. Totodată conducerile trebue să urmărească desfiinţarea formularis­­ticei inutile, preocuparea pentrui o cât mai economică folosire a rechizitelor de birou, valorificarea materialelor ve­chi, arhivelor vechi, care pot­­ aduce însemnate economii. Conducerile întreprinderilor şi uni­tăţilor supuse înregistrării pe anul 1953, trebue să privească ca o sar­cină importantă introducerea unui re­gim sever de economii la fondul de salarii şi la cheltuielile gospodăreşti. Ele vor putea contribui în felul aces­ta la ieftenirea aparatului de stat, creşterea rentabilităţii întreprinderilor şi ca urmare scăderea­­preţului de cost şi continua creştere a nivelului de trai al celor ce muncesc. C. PREOTEASA şeful serviciului state din cadrul secţiunii financiare a sfatului popular Oraşul Stalin. Staţiunea de maşini şi tractoare din Proştea-Mare se pregăteşte pentru campania agricolă de primăvară In anul trecut, la staţiunea de ma­şini şi tractoare din Proştea-Mare, ra­ionul Mediaş, s-a început clădirea u­­nui atelier mecanic, vechea clădire fiind necorespunzătoare. Datorită faptului că conducerea întreprinderii „Sovromcon­­strucţii” din Mediaş, care a contractat lucrarea, a tărăgănat executarea de azi pe mâine, clădirea a rămas netermi­nată, lipsită de acoperiş, instalaţie e­­lectrică, apă, geamuri, duşumele, căl­dură. Totuşi era absolută nevoe ca în iarna aceasta reparaţiile’ să se facă în noul atelier. Atunci s’a văzut spi­ritul de iniţiativă al organizaţiei de bază, al conducerii staţiunii, al orga­nizaţiei U.T.M. şi voinţa hotărîtă a tractoriştilor de a învinge greutăţile şi de a ieşi victorioşi din impas. Au muncit tractoriştii în ploaie şi vânt, în zăpadă şi ger dar nu s’au lăsat până nu au terminat noua clădire, la care au început apoi reparaţiile în vederea campaniei agricole de primăvară. Con­ştienţi că sarcina de cinste ce le revine este aceea de a fi exemplu viu în mu­ncă pentru tineretul de la sate şi de a răspunde cu succes acţiunilor iniţiate de partid, utemişti ca Fekete Iosif, Şu­­teu Elena, Pana­zali­­nie, Halmaghi Ni­­­­colae şi alţii au fost în fruntea mun­cii depuse pentru amenajarea atelieru­lui nou. Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la campania de primăvară, a fost pre­lucrată în adunarea generală a S.M.T.­­ului. Având unde să­ lucreze tractoriştii şi-au luat angajamentul de a îndeplini planul de reparaţii până la 20 Febru­arie. Datorită elanului cu care au mun­cit şi hotărîrii de a contribui cât mai mult la îndeplinirea cincinalului în patru ani prin aplicarea cu suces a Hotărîrii guvernului şi a partidului, reparaţiile au fost terminate cu 15 zile înainte de termenul fixat. La 5 Febru­arie, tractoarele, tractoarele rutiere, plugurile, semănători­le, remorcile cis­terne şi platforme, au fost complect re­parate. Iar atunci când comisia regio­nală de recepţie a verificat reparaţiile, ele au fost calificate bine­ — aşa cum era şi de aşteptat. Un mare sprijin la realizarea acestor însemnate succese, l-a dat aplicarea metodei sovietice Bu­­gacsv, de executare in serie a reparaţii­lor, precum şi viaţa intensă a gazetei de perete, care prin articole şi caricaturi a stimulat zi de zi munca,­­pentru­ ca an­gajamentele să devină fapte demne de­ urmat. ★ Desigur că toate aceste realizări nu puteau fi obţinute fără continua preo­cupare a conducerii staţiunii de maşini şi tractoare, sub îndrumarea organiza­ţiei de bază, cu sprijinul comitetului de întreprindere şi al organizaţiei de bază U.T.M. Dar pentru a da viaţă întru totul Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu pri­vire la intensificarea pregătirii pentru campania de primăvară, la S.M.T. Proştea-Mare nu s’a realizat numai planul de reparaţii, ci, aşa cum pre­vede şi Hotărîrea, au fost încheiate toate contractele cu gospodăriile agri­cole colective, întovărăşirile agricole şi după aceea, cu gospodăriile anexe ale întreprinderilor, în limita­ disponi­bilităţilor. Şi în această direcţie, planul a fost realizat până la 5 Februarie, iar de atunci încoace s-au înregistrat în­semnate depăşiri de plan. Planul de producţie al staţiunii a fost defalcat pe cele 5 brigăzi, pe fie­care tractor şi apoi prelucrat cu întreg colectivul de muncă al staţiunii, pen­tru ca fiecare să ştie concret ce are de făcut, şi tot în lumina Hotărîrii, brigăzile au fost repartizate în comu­nele în care au lucrat şi în anul tre­cut. Astfel, brigada întâia condusă de utemistul Halmaghi Nicolae, va lucra în această primăvară la gospodăria co­lectivă din comuna Şareşu- Săsesc şi având 2 schimburi, va realiza 30,97 la sută din planul staţiunii. Brigada a doua, condusă de secretarul organiza­ţiei­­de bază U.T.M. tov. Fekete Iosif, va lucra în gospodăria colectivă din comuna Aţei şi datorită faptului că lu­crează numai cu un schimb, va reali­za numai 18,99 la sută din planul de producţie al staţiunii, pentru campa­nia de primăvară. In prezent, pentru continua ridicare a nivelului ideologic, politic şi profe­sional, tractoriştii din staţiunea de ma­şini şi tractoare din Proştea-Mare studiază în mod organizat şi cu perse­verenţă statutul Uniunii Tineretului Muncitor şi frecventează regulat cursurile pentru tehnica motoarelor şi întreţinerea lor în bune condiţiuni. A­­cest lucru le permite în mare măsură să evite neajunsurile care s’au ivit anul trecut ş­-i ajută să obţină un randament cât mai mare. Totuşi este necesar ca organizaţia de bază, secţia politică a conducerii staţiunii, precum şi conducerea organizaţiei U.T.M., să ducă o muncă de lămurire şi mai sus­ţinută în rândul tinerilor utemişti şi neutemişti, pentru înlăturarea deficien­ţelor care mai există, de pildă, la frec­venţa cursurilor populare de limba rusă şi în alte direcţii. Deasemeni, conduce­rea staţiunii, organizaţia de bază cât şi administraţia, vor trebui să ia mă­suri grabnice pentru lichidarea lipsuri­lor de la cantină. Până în momentul de faţă întreg co­lectivul de muncă al staţiunii de ma­şini şi tractoare din Proştea-Mare­a a dovedit că e hotărît să lupte cu toate puterile sale pentru traducerea în fapt a Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi C.C. al P.M.R. din 6 Febru­arie. Lichidând lipsurile pe care le mai are în muncă, el va reuşi ca într’ade­­văr să constitue un exemplu viu de muncă înaintată, organizată şi demnă de urmat, în opera de transfor­mare so­cialistă a agriculturii noastre. CONSTANTIN SLAVIC Nr. 2559 Pentru o grabnică desfăşurare a seminariilor recapitulative la cursurile populare de limba rusă O etapă importantă în desfăşurarea cursurilor populare de limba rusă, sunt seminariile recapitulative ce au loc la cursurile de la ciclul I, după însuşi­rea a 12 lecţii, iar la ciclul II după terminarea lecţiei 19. Seminariile reca­pitulative prezintă însemnătate atât prin faptul că pregătindu-se pentru ele, cursurile rămase în urmă pot şi trabute să le ajungă pe cele mai îna­­intate, cât şi prin aceea că prin ele înşile seminarile recapitulative con­stitue o verificare a cunoştinţelor, o adâncire şi fixare a lor, un prilej de bucurie pentru acei ce văd roadele strădaniilor lor în însuşirea limbii lui Lenin şi a tovarăşului Stalin. Seminariile care s’­au desfăşurat până acum demonstrează în majoritatea lor străduinţa cursanţilor în însuşirea limbii ruse, sprijinirea eforturilor lor de către cercurile A.R.L.U.S. şi con­ducerile întreprinderilor. La întreprinderea „Metalurgica“ din Sibiu, de pildă, au participat la se­minar toţi cursanţii înscrişi de la am­bele cicluri, atât la dictare, la citit cât şi la conversaţie au arătat că au obţinut cunoştinţe frumoase. Intr’o scrisoare pe care au redac­tat-o după seminar cursanţii şi-au arătat bucuria pentru rezultatele ob­ţinute, şi hotărîrea de a învăţa cu sârguinţă mai departe, pentru însuşi­rea limbii ruse. La cooperativa „Higiena” din Oraşul Stalin cei 17 participanţi la seminar deşi numai din ciolul I, având o frecvenţă bună la cursuri, au arătat că au început să-şi însuşească deprinderea de a vorbi ruseşte, şi conversaţia s’a desfăşurat mulţumitor în limba rusă. In bune condiţiuni s’au desfăşu­rat seminariile şi la „Sovrompetrol”, Banca de Stat din Oraşul Stalin, la O.C.L. Teixtila din Sighişoara, în comuna Seleuş, raionul Sighişoa­ra, comuna Caţa din raionul Rupea şi altele. In desfăşurarea seminariilor co­mitetele raionale şi orăşeneşti A.R.L.U.S. nu au dus o muncă sus­ţinută organizatorică şi propagan­distică. Comitetele raionale Făgăraş şi Agnita, au dovedit o nepăsare de­­neîngăduit, nu au întocmit nici pla­­nul operativ în vederea organizării seminariilor pe agitator. Dar chiar şi atunci când s’a întocmit un plan cum­­ e cazul la comitetul raional Sighişoara şi comitetul orăşenesc Mediaş, nu s’a depus tot efortul pentru traducerea lui in viaţă. A lipsit deasemen­ea sprijinul organi­zaţiilor de massă, şi al secţiunilor de învăţământ ale sfaturilor popu­lare. Şeful secţiunii de învăţământ a raionului Mediaş, de pildă, a re­fuzat să facă într’o şedinţă und­e comunicări cadrelor didactice ce predau la cursurile populare de limba ru­să, în legătură cu semina­­riile recapitulative. In activitatea lor comitetele raionale şi orăşeneşti ARLUS au dovedit în multe cazuri lipsă de spirit de orga­nizare fiind depăşite de iniţiativa unor cursuri care au făcut seminarii recapi­tulative fără să fie planificate în prea­labil de ei. Aşa a fost de exemplu la cooperativa „Roza Luxemburg“ din co­muna Hărman, raionul Stalin şi la Banca de Stat din Oraşul Stalin. La aceste se­­minarii nu a luat parte nimeni din par­tea comitetelor raionale şi orăşeneşti A.R.L.U.S. Ca urmare a delăsării în muncă a comitetelor raionale şi orăşeneşti din regiunea noastră până acum din 700 de cursuri de limba rusă numai 59 de cursuri au ţinut seminarii recapitula­tive. In raioanele Făgăraş şi Agnita, datorită gravei lipse a comitetului ARLUS nu a avut loc niciun seminar recapitulativ. Această situaţie nu trebue să mai dăinuie. Responsabilii cursurilor popu­lare de limba rusă şi birourile comite­telor raionale şi orăşeneşti care răs­pund direct de buna desfăşurare a se­­n­inariilor, trebue să treacă la măsuri grabnice pentru ca până la 10 Martie să se desfăşoare în toate cursurile populare de limba rusă seminariile re­capitulative. Trebuesc ţinute, în ve­derea îndeplinirii acestui scop câte două lecţii pe săptămână şi cursuri paralele la acele cursuri care au rămas în urmă. Trebue să ne arătăm la înăl­ţimea avântului masselor, să le satis­facem dorinţa lor de a învăţa limba rusă, limba minunaţilor oameni sovie­tici care astăzi construesc comunis­mul. - OSVATH GHEOR­GHE Instructor al secţiei cursurilor populare de limba rusă din regiunea Statin Pe marginea consfătuirii regionale din Sighişoara Atât activiştii cultural­, cât şi Co­mitetul pentru Aşezămintele Culturale din R.P.R. au salutat cu căldură ini­ţiativa sfatului popular regional Stalin, care prin îndrumarea şi grija comitetului regional de partid a or­ganizat consfătuirea regională d­in Sighişoara în a doua jumătate a lunii Februarie. Această consfătuire a avut drept scop realizarea unui schimb de experienţă, găsirea şi aplicarea celor mai bune metode în activitatea cul­turală şi întărirea colaborării cu orga­nizaţiile de nlassă. Au fost scoase în evidenţă cu acest prilej atât lipsurile care mai există, cât şi metodele de muncă ce trebue folosite pentru înlăturarea lor. Consfătuiriles de acest fel, vor fi con­tinuate în mod­ regulat în cadrul ra­ioanelor, iar la intervale mai mari vor avea loc şi consfătuiri cu caracter re­gional. Pentru ca în viitor să fie înlăturate lipsurile ce au existat în organizarea acestei prime consfătuiri, vor trebui trase învăţăminte din felul cum a fost organizată şi cum s’a desfăşurat con­sfătuirea, precum şi din rezultatele obţinute. S’a constatat în primul rând că tov. Hirschhorn Alexandru, şeful sectorului cultură de massă al Comitetul Regio­nal P.M.R. Stalin, s-a pripit în orga­nizarea acestei consfătuiri, fără să­­facă o prealabilă analiză a condiţiilor în care urm­au să se desfăşoare lucră­rile, fără un plan de acţiune bine sta­bilit. Acest lucru a dus la aie îndepli­­nirea în întregime a scopului urmărit de consfătuire. Secţiunea de cultură şi artă a sfa­tului­­popular regional, şi în special şeful secţiunii, Ociovschi Be­­a, neluând legătură cu celelalte secţiuni ale sfa­tului popular regional pentru a-şi a­­sigura sprijinul lor, a făcut posibile lipsuri importante în organizarea con­sfătuirii, datorită acestui fel de muncă sectară şi lipsită de răspundere. Privind superficial problema asigu­rării mesei, cazării şi transportului participanţilor la consfătuire, secreta­rul sfatului popular raional Sighişoara a contribuit deasemeni la neindepli­­nirea în întregime a scopului propus de consfătuire. S’a pierdut timp pre­ţios în aşteptarea maşinilor pentru transport, pentru că apoi discuţiile să fie limitate, deşi­­ era deosebit de im­portant ca prin discuţii mai ample să fie cunoscute atât lipsurile, cât şi me­todele de muncă ale activiştilor cul­turali. In ceea ce priveşte­­referatele prezen­tate, multe din ele au fost­­nesatisfă­­cătoare. Cel de la Târnăveni, de pildă, a fost slab alcătuit, observăndu-se tendinţa­ de a fugi de critică şi, mai ales de autocritică, lucru dăunător, îm­bunătăţirii calităţii muncii. Teama de critică a celor ce au făcut referate, s’a constatat mai ales din faptul că s'au ferit să arate lipsurile secţiunii regionale de cultură şi artă. Din dezbaterile consfătuirii a lipsit problema alfabetizării, care trebue să stea nu numai în centrul preocupări­lor cadrelor didactice, dar şi ale că­minelor culturale. S-au prezentat prea multe referate, trecându-se astfel cu insuficientă a­­tenţie peste multe probleme, ceea ce a scăzut conţinutul consfătuirii. Disciplina celor prezenţi la consfă­tuire, a lăsat deasemeni de dorit, în ceea ce priveşte participarea la progra­mul lucrărilor. Mulţi tovarăşi, ca tov. Dumitrescu, şeful secţiunii de cultură a sfatului­­po­pular Sibiu, au arătat o condamnabilă desconsiderare­­a consfă­tuirii, prezentându-se la lucrări cu în­târzieri nepermise. Sfaturile populare raionale care vor pregăti asemenea consfătuiri în lunile următoare, trebue să pună un accent deosebit pe amănuntele organizării, făcând posibilă ţinerea lucrărilor in cele mai bune condiţiuni. Comitetele raionale de partid au sarcina să controleze şi să sprijine îndeaproape lucrările pregătitoare pen­­tru ca consfătuirile raionale să-şi poată îndeplini scopul, contribuind la îmbu­nătăţirea continuă a metodelor de lucru în munca cult­urală I-L

Next