Drum Nou, septembrie 1953 (Anul 10, nr. 2714-2739)
1953-09-01 / nr. 2714
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAlum nou AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. S. AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul X. Nr. 2714. Marţi 1 Septembrie 1953. 4 pag. 20 bani Pentru îmbunătăţirea muncii de partid Un puternic răsunet a avut in rândul masselor largi populare programul de măsuri economice adoptat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, — program având ca obiectiv realizarea într’un timp apropiat a unei serioase îmbunătăţiri a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, prin ridicarea producţiei agricole, sporirea producţiei bunurilor de larg consum, dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi alte lucrări în domeniul social, sanitar şi cultural, întregul partid îşi concentrează eforturile asupra sarcinii dezvoltării economiei naţionale şi a ridicării serioase şi continue a nivelului de viaţă şi cultură al poporului. îndeplinirea acestei sarcini nu poate fi decât rodul muncii organizate, pline de avânt a oamenilor muncii, sub conducerea partidului. Conducerea de partid dă masselor conştiinţa intereselor şi a ţelurilor luptei, capacitatea de a acţiona organizat pentru atingerea ţelurilor lor. Forţa partidului constă in încrederea şi sprijinul de care se bucură din partea masselor, în realizarea de către masse a politicii partidului. Forţa masselor constă în conducerea lor de către partid. Capacitatea masselor de a înfăptui cu succes sarcinile făuririi vieţii noi depinde într’o foarte mare măsură de calitatea conducerii lor de către organizaţiile de partid, de nivelul muncii de partid. O deosebită însemnătate pentru îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de partid are Hotărîrea adoptată de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 August cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid şi întărirea legăturii partidului cu massele. Preocuparea conducerii partidului pentru îmbunătăţirea muncii de partid are ca scop întărirea capacităţii de mobilizare a organizaţiilor de partid în vederea realizării sarcinilor mari puse de Plenară cu privire la dezvoltarea economiei şi ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului muncitor. Analizând munca de partid, plenara a constatat că după verificarea membrilor partidului şi mai ales după demascarea acţiunii antipartinice şi antistatale a deviatorilor, Luca, Pauker, Georgescu, vigilenţa cadrelor de partid şi a membrilor partidului, preocuparea lor pentru puritatea rândurilor partidului au crescut. Activitatea organelor de conducere ale partidului s’a îmbunătăţit, coeziunea lor s’a întărit, îmbunătăţirea muncii de partid se oglindeşte în succesele obţinute de organizaţiile de partid în conducerea întrecerii socialiste pentru îndeplinirea planului de stat, în conducerea politică a muncii in domeniul agriculturii. Organizaţiile de partid au fost în fruntea oamenilor muncii pentru organizarea avântului industriei, ceea ce a dus la creşterea producţiei globale a industriei socialiste de două ori şi jumătate faţă de 1938. A crescut rolul de conducător politic al organizaţiilor de partid în industrie şi agricultură, în viaţa culturală, artistică, ştiinţifică a ţării. S’au ridicat şi se ridică numeroase cadre de partid şi de stat. Totodată plenara a subliniat că în munca de partid există un şir Articol de fond din ziarul „Scânteia“ nr. 2754, de lipsuri şi slăbiciuni, care trebue lichidate cu toată hotărîrea. In munca de partid se manifestă lipsuri în ce priveşte aplicarea şi respectarea principiilor democraţiei interne de partid şi al conducerii colective. In unele organizaţii regionale, raionale şi orăşeneşti au loc călcări serioase ale democraţiei interne de partid şi ale principiului conducerii colective- Unii secretari ai comitetelor de partid iau hotărîri de unul singur, fără consultarea temeinică a membrilor biroului. In unele regiuni şi raioane, participarea membrilor comitetului regional sau raional la rezolvarea problemelor principale ale muncii de partid este formală. Şedinţele activelor de partid nu se ţin regulat, ele nu sunt folosite pentru consultarea activului asupra problemelor vieţii de partid şi de stat, pentru atragerea lui la elaborarea hotărîrilor. Intr’o serie de cazuri, critica din partea cadrelor de partid este înăbuşită sau nu e luată în seamă. Controlul îndeplinirii hotărârilor şi a sarcinilor de partid este adeseori nesistematic, și în unele cazuri, superficial. Aparatul de partid încă organizează în mod nesatisfăcător controlul executării hotărîrilor partidului și sesizarea conducerii partidului asupra diferitelor lipsuri, denaturări, etc. Slăbiciuni serioase se manifestă în activitatea unor organe şi organizaţii de partid, a unor comitete executive de sfaturi populare cât şi în activitatea altor organe de stat, în ce priveşte întărirea legăturii cu massele. Mai sunt activişti de partid cu munci de răspundere care lucrează din birou, vin iar în contact cu oamenii muncii, au devenit inaccesibili pentru aceştia, consideră problemele privitoare la traiul celor ce muncesc ca probleme puţin importante. De o slabă preocupare pentru condiţiile de muncă şi de trai ale muncitorilor au dat dovadă Ministerul Agriculturii, Ministerul Gospodăriilor Agricole de Stat, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Industriei Ușoare și alte organe. Deosebit de dăunătoare pentru cauza construirii socialismului este subaprecierea de către unele organe de partid și de stat a sarcinii întăririi legăturilor cu massele de ţărani muncitori, a consolidării alianţei, clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Unele organe de partid şi de stat nu ţin seama de nevoile şi cerinţele juste ale ţărănimii muncitoare, nu exercită controlul asupra felului cum se aplică politica de impozite şi de colectări a statului democrat-popular. Un şir de organe sindicale, şi chiar Consiliul Central al Sindicatelor, nu poartă suficientă grijă pentru îmbunătăţirea traiului oamenilor muncii, îşi îndeplinesc în mod nesatisfăcător misiunea de a veghia la respectarea drepturilor oamenilor muncii, la respectarea prevederilor Codului Muncii şi a contractelor colective, la construirea de locuinţe şi instituţii de interes social-cultural, etc. Adeseori membrii de partid din sindicate nu luptă cu toată fermitatea pentru dezrădăcinarea birocratismului care a pătruns în activitatea unor organe sindicale. Unele organizaţii de partid nu dau atenţia cuvenită sindicatelor şi nu le îndrumează suficient. (continuare în pag. 2). In cuprinsul ziarului: * Convorbire Intre tov. Emeric Haidu student în U.R.S.S. și pionierii din Orașul Stalin (pag. 2). * Mai mult sprijin muncii culturale în raionul Rupea (pag. 2). * Două comune — două feluri de a munci în campania de recoltări (pag. 3). * Predarea cotelor la colectare — o datorie patriotică a fiecărui țăran muncitor (pag. 3). * La Târnăveni a avut loc alegerea comitetului raional A.R.L.U.S. (pag. 3). * Discursul lui Walter Ulbricht în Camera Populară a R. D. Germane (pag. 4). * încheierea lucrărilor sesiunii Adunării Generale O.N.U. (pag. 4). * Note și comentarii externe: „S.U.A. mențin ocupația insulelor japoneze Riu-kiu și Bonin” (pag. 4). Pentru înflorirea economică a regiunii, pentru bunăstarea celor ce muncesc Pregătiri pentru începere® nouSub sedan la fabrica de zahăr Bod In cadrul unei şedinţe muncitorii, tehnicienii şiinginerii de la fabrica de zahăr Bod, au dezbătut cu un deosebit interes şi bucurie Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej ţinută cu prilejul celei de a 9-a aniversări a eliberării patriei noastre, în care se vorbeşte de programul de muncă şi luptă al partidului şi guvernului în vederea îmbunătăţirii într-un timp cât mai scurt a condiţiilor de viaţă a celor ce muncesc. Cu acest prilej tovarăşul Cristoloveanu Ioan, lăcătuş de la secţia brută, cu hotărîre fermă şi încredere în viitor a declarat: „Pentru noi, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la această fabrică’, cât şi pentru toţi oamenii muncii din patria noastră, recentele măsuri iniţiate de partid constitue un imbold puternic în lupta pentru lichidarea lipsurilor ce le mai avem, pentru a obţine noi succese in muncă”. însufleţiţi de cuvântul partidului, muncitorii de la această fabrică muncesc cu râvnă pentru ca odată cu începerea campaniei de producţie a zahărului să poată da cantităţi mari şi de bună calitate, necesare consumului larg al celor ce muncesc. Faptul că au terminat lucrările de reparat şi verificat podurile bascule, cântarele, că au asigurat terenurile pentru depozitarea şi conservarea sfeclei de zahăr înainte de termen cu 12 zile, sunt dovezi grăitoare de avânt în muncă pe care l-au luat muncitorii din această fabrică. Ura din imediatele preocupări a fost şi dotarea bazelor de recepţie cu inventarul necesar. Tehnicienii de la aceste baze, în urma instrucţiunilor şi sarcinilor primite din partea conducerii fabricii, de felul cum se asigură buna conservare a materiei prime, cum se face însilozarea şi de modul cum au înţeles să-şi organizeze întreaga activitate, au realizat frumoase succese. Printre tehnicienii care duc o luptă hotărîtă pentru asigurarea fabricii cu materiile prime necesare se numără şi tovarăşul Szász Aurel, dela baza de recepţie Cristur, tovarăşul Gudima Vladimir dela baza de recepţie Faldioara şi alţii. Măsurile tehnico-organizatorice şi administrative pentru funcţionarea neîntreruptă a fabricii de care se ocupă îndeaproape membrii conducerii se intensifică de pe o zi pe alta. Demontarea fiecărui agregat, fiecărei maşini, controlate cu minuţiozitate, reparate şi puse în stare d© funcţionare,, dovedesc grija permanentă a tuturor muncitorilor ca odată cu începerea fabricaţiei, produsele să fie de cea mai bună calitate, iar productivitatea muncii să fie mereu crescândă. O deosebită grijă s’a dat şi se dă agregatelor expuse mai mult uzurii, asigurându-se piese de rezervă ca axe, roţi dintere şi altele. In lumina angajamentelor luate şi pe baza sarcinilor avute, colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la această fabrică şi-au intensificat eforturile aducând o serie de îmbunătăţiri utilajelor prin aplicarea unui însemnat număr de inovaţii. Confecţionarea unui valţ pentru măcinat piatra de var acţionat de un motor electric care a înlocuit munca manuală şi costisitoare a unui însemnat număr de muncitori, realizând în această lună o economie de 2900 lei, precum şi confecţionarea unui filtru cu îneip „Reaching” combinat cu un filtru de ulei ce este folosit pentru a reţine impurităţile la filtrarea bioxidului de carbon, dovedesc îmbunătăţirea continuă a muncii dela această fabrică.. In aceste munci s’au evidenţiat inginerul Gheorghiu Mihai, şeful secţiei brută cu întreg colectivul său, maistrul Krahith Rudolf, manipulatorul Seucă Gheorghe şi alţii. Cu privire la problema transportului sfeclei de zahăr, pe ziua de 5 August a fost întocmit şi înaintat forurilor superioare, precum şi fiecărei baze de recepţie planul lunar de transport, iar pe ziua de 10 August cel trimestrial. In scopul de a asigura suficient fabrica cu materie primă, planurile de transport au fost întocmite pe baza capacităţii fabricii, socotind şi o rezervă de 4—5 zile. In centrul preocupărilor conducerii fabricii se află şi asigurarea braţelor de muncă necesare. Recrutarea lor până în prezent fiind făcută, acum sefac pregătirile necesare pentru ca hrana şi cazarea să fie în condiţiile cele mai bune. Instructajul făcut până a nu începe producţia zahărului, intensificarea aplicării metodei Cotlear, care contribue la calificarea la locul de muncă a celor care anul acesta, după analizele făcute săptămânal în laboratorul fabricii ce urmăreşte starea de maturitate a sfeclei, precum şi conţinutul ei de zahăr, vor contribui în a se da cu 5—10 la sută mai mult zahăr oamenilor muncii faţă de anul trecut. Voi do produse* mos mull© sâ mos hun© pentru oamenii myrscis De la etatea de 14 ani am fost ervitoare la boieri în oraşul Sighişoara. Eram 6 copii la părinţi nu am avut posibilitatea de a nvăţa decât 4 clase primare. Părinţii mei nu aveau pământ bloc. Munceau la diferiţi boieri pentru a avea cât de cât ce da de mâncare celor 6 copii. In anul 1943 am intrat la fabrica de ţeături. De atunci şi până în 1944 imară mi-a mai fost viaţa. Abia iuţeam să câştig ceva bani penru mâncare, dar cum să mai ţin îl părinţii care îmbătrâniseră. Dar 23 August 1944, a schimbat cu totul viaţa noastră a celor ce muncesc. De atunci viaţa îmi este mai frumoasă, traiul mai fericit. Am reuşit ca din salariul pe care îl am să-mi cumpăr mobilă care m-a costat 5.000 lei, un radio de care mă bucur nespus de mult, precum şi multe articole de îmbrăcăminte. Acum muncesc la 3 războaie şi dau produse în contul anului 1956. In zilele trecute am citit Expunerea tovarăşului Gheorghe GheorghiuDej, care este o dovadă grăitoare a grijii guvernului şi partidului pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Pentru a sprijini din plin măsurile luate de guvernul ţării noastre în îmbunătăţirea condiţiilor de trai voi căuta să dau produse mai multe şi mai bune pentru oamenii muncii. Varo Irma stahanovîstă „Partizanul Roşu” Au primit diplome de onoare Pentru merite deosebite în muncă, partidul şi guvernul nostru acordă muncitorilor diferite distincţii, medalii şi stimulente materiale. Astfel, în cadrul unei adunări festive, la întreprinderea 506 Instalaţii din Oraşul Stalin, s’au înmânat diplome de onoare şi premii în bani unui număr de muncitori, care prin munca lor de zi cu zi au adus un însemnat aport la realizarea planului de producţie şi la scăderea preţului de cost. Printre cei care au primit diplome şi premii sunt instalatorii Samoilă Micheş, Gheorghe Georgescu, Wilhelm Kraus, Alexandru Pleţcui cât şi constructorul Gheorghe Klein, care a făcut o inovaţie cu ajutorul căreia preţul de cost al niturilor întrebuinţate în atelierele întreprinderii a fost redus cu 50 la sută. Luând cuvântul, muncitorii premiaţi au mulţumit partidului şi guvernului pentru grija pe care o poartă oamenilor muncii, luându-și totodată noi angajamente în munca de viitor. V. Pecu coresp. succese în campania de vară obţin noi Conştienţi de măreaţa sarcină de a da patriei recolte cât mai bogate, muncitorii din gospodăria agricolă de stat Stupini, secţia Podul Olt, antrenaţi în întrecere socialistă, contribue din plin la buna reuşită a campaniei agricole de vară. Cu mult timp înainte ei şi-au pregătit şi amenajat aria, şi-au planificat şi organizat munca. Rezultatele care au început să apară chiar după primele zile de muncă au fost rodnice. Astfel la mazăre s-a obţinut o depăşire de 120%, trecându-se imediat după recoltat şi la desmiriştitul terenului. La treeriş ei au lucrat după metoda graficului orar a stahanovistului sovietic Nicolae Brediuc. Au muncit cu un deosebit elan şi dragoste pentru succesul treerişului tovarăşi ca: Gheorghe Doboş, şef de brigadă, care a fost un exemplu pentru ceilalţi tovarăşi de muncă. La fel s’au evidenţiat Gheorghe Frăţilă, Gheza Fülöp şi alţii, Traian Chir» coresp.