Drum Nou, februarie 1955 (Anul 12, nr. 3151-3174)

1955-02-01 / nr. 3151

2 XM­L* p­i V­í­cí­­­ív . DRTM Pentru o conducere calificată şi concretă a activităţii întreprinderilor Consfătuirile organizate de co­mitetul regional de partid cu or­ganele de conducere ale între­prinderilor din toate ramurile in­dustriei şi sarcinile trasate cu a­­cest prilej, dă posibilitate acesto­ra ca de la începutul anu­lui să treacă la o temeinică orga­nizare a producţiei, care să asi­gure îndeplinirea înainte de ter­men şi la toţi indicii a planului pe anul 1955. Sarcinile sporite din anul acesta corespund întru totul nivelului tehnic şi de organizare al întreprinderilor noastre şi ele se pot îndeplini printr-o conducere calificată şi concretă din partea organizaţiilor de partid şi a con­ducerilor administrative a activi­tăţii politice şi economice a aces­tor întreprinderi. întreprinderile din regiunea noastră, aparţinând Ministerului metalurgiei şi construcţiilor de maşini, au depăşit sarcinile de plan pe anul­ trecut cu 6,5 la sută, iar faţă de anul 1953 s-a înregistrat o creştere de 12,4 la sută. Acest succes este un re­zultat al înzestrării întreprinde­rilor cu maşini şi utilaje noi, de înaltă tehnicitate, al organizării producţiei după metode înain­tate şi al ridicării nivelului de pregătire profesională a munci­torilor, factori­­care au dus la creşterea productivităţii mun­cii şi la reducerea preţului de cost al producţiei industriale. In cadrul consfătuirii a reie­şit că, pe lingă însemnatele progrese realizate de întreprin­derile din industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini, sunt încă o serie de lipsuri în planificarea, organizarea şi con­ducerea întreprinderilor. Aşa de pildă, la uzinele „Steagul Roşu" (director general Gh. Rădoi), muncitorii şi tehnicienii din sec­torul camion au introdus în cursul anului trecut o serie de dispozitive pe maşini, care au dus la creşterea productivităţii muncii, ceea ce a făcut ca în majoritatea lor muncitorii să-şi îndeplinească normele de pro­ducţie în 4-5 ore. Lipsa de pre­ocupare a conducerii şi a orga­nizaţiei de partid pentru îmbu­nătăţirea acestor norme în ra­port cu creşterea tehnicităţii producţiei a făcut ca normele de producţie să-şi piardă­­efectul mobilizator, devenind o frînă în calea creşteri­i productivităţii muncii pe maşină. Unii directori de întreprinderi se mulţumesc să afle mersul muncii din informaţii primite de la subalterni, fără să se in­tereseze personal, pe teren, de felul cum se desfăşoară produc­ţia în ateliere şi secţii. Acest sistem, cu iz birocratic, se ob­servă în munca de conducere a directorului general de la uzi­nele „Steagul Roşu“ care in­ne cunoştinţă de situaţia de pe teren susţine că sculpriia uzinei este planificată cu o sarcină de plan peste posibilităţile ei in­terne, în timp ce în realitate o serie de muncitori tineri, dato­rită faptului că nu sunt aprovi­zionaţi la vreme cu materiale şi scule, nu folosesc din plin cele 400 de minute. Din partea unor conduceri administrative s-a manifestat fenomenul ne­just de a împinge pe toate căile la rea­lizarea producţiei globale, în de­trimentul calităţii. La uzinele „Steagul Roşu“ procentul de re­but din turnare a fost foarte mare în cursul anului trecut, fapt care a determinat creşterea preţului de cost al camionului. De asemeni, la Uzinele de trac­toare, s-au turnat un număr de blocuri pentru motor în condiţii necorespunzătoare, care­ n-au putut fi folosite. Lipsuri serioa­se prezintă şi calitatea piese­lor pentru maşini agricole livra­te de uzinele ,,Strungul“‘-Oraşu­l Stalin. Grija pentru îndeplinirea pla­nului global trebuie să fie îm­pletită cu preocuparea de a în­deplini planul la toate sorti­mentele, ştiind că nerealizarea unui sortiment creează prejudi­cii economiei noastre naţionale. Dintre întreprinderile care în anul trecut nu şi-au realizat planul pe sortimente, sânt fa­bricile F.A.T. Codlea, F.S.R. Râşnov, Metelodtueuil , Oraşul Stalin, uzinele „Steagul Roşu" şi altele. Partidul şi guvernul pun un accent deosebit pe organizarea şi dezvoltarea producţiei secţiilor de bunuri de larg consum. Sunt însă conduceri de întreprinderi care privesc aceste secţii ca pe nişte unităţi vitrege, conside­ri­ndu-le ca pe o piedică în acti­vitatea lor. Aşa se explică fap­tul că la uzinele „Steagul Roşu“ şi uzinele de tractoare produc­ţia secţiei de bunuri d­e larg consum, faţă de valoarea pro­ducţiei globale nu reprezintă decât un procent infim de 0,15 la sută. Trebuie să mai subli­niem şi faptul că produsele fa­bricate nu sunt nici de cea mai bună calitate şi sunt livrate la un preţ de cost ridicat. ★ Succese însemnate au obţinut anul trecut şi întreprinderile a­­parţinînd Ministerului energiei electrice. Colectivul fabricii „E­­lectroprecizie“ a reuşit de pildă să realizeze anul trecut planul producţiei globale în procent de 121 la sută, iar la bucăţi în pro­cent de 102,95 la sută, reducând în acelaşi timp preţul de cost al produselor. Cu toate aceste succese, în cadrul întreprinderilor producă­toare de aparatură electrică, precum şi în întreprinderile fur­nizoare de energie electrică, sunt încă lipsuri mari în ceea ce pri­veşte organizarea producţiei şi crearea de condiţii de muncă şi de trai tot mai bune munci­torilor. La fabrica „Electropreci­­zie“, de pildă, calitatea produselor lasă uneori de dorit datorită fap­tului că din partea conducerii nu a fost o preocupare de a încadra controlul producţiei cu oameni calificaţi, lăsând ca această ope­raţie să fie făcută de elemente necorespunzătoare ca pregătire profesională. De asemeni, o tota­lă nepăsare s-a manifestat şi in direcţia creării de condiţii cores­­punzătoare de trai şi cultură muncitorilor. Foarte des retti­­neşti la această uzină clubul şi cabinetul tehnic închise. In ceea ce priveşte problema educaţiei muncitorilor tineri, conducerea uzinei a repartizat un instructor de meserie croitor, pe simplul criteriu că din cînd în când a­­cesta poate să repare şi să coasă cite ceva tinerilor. In cadrul unităţilor C.F.R. din regiunea noastră s-au obţinut in anul 1654 rezultate însemnate in producţie, între altele muncitorii C.F.R.-işti străduindu-se să asi­gure transportul la timp şi în condiţii cât mai bune al cereale­lor, în campania colectărilor. Trebuie să subliniem de asemeni succesele colectivelor de la Ate­lierele de locomotive şi vagoane şi Atelierele principale C.F.R., care au obţinut depăşiri de plan de peste 20 la sută. Dar şi în uni­tăţile C.F.R. se manifestă o serie de lipsuri, în special in ceea ce priveşte calitatea reparaţiilor la locomotive şi vagoane. In cadrul planului de coopera­re, unele întreprinderi ca „Bren­­ner Béla“, „Independenţa“-Sibiu, I.F.I.L.-Oraşul Stalin şi I.F.I.L.­­Sibiu, „Reconstrucţia“-Feldioara, ntt-şi respectă angajamentele creînd greutăţi în calea îndepli­nirii planului l­ilităţilor C.F.R. Cu prilejul discuţiilor a reieşit că la Atelierele de locomotive şi vagoane nu a existat preocupa­rea de a desface produsele de larg consum fabricate, acestea fiind ţinute în condiţii necores­­punzatoare, sub un şopron. In anul 1954 s-a îmbunătăţit mult activitatea şi in cadrul în­treprinderii regionale de tran­sporturi auto-Oraşul Stalin. Co­­lectorul acestei întreprinderi a reuşit să îndeplinească planul în 11 luni, să reducă preţul de cost cu 6,5 la suită, să realizeze eco­nomii de 140.000 lei. In cursul a­­cestui an conducerea întreprin­derii şi organizaţia de bază tre­buie să se preocupe mai îndea­proape de educarea şoferilor de pe autobuse, în spiritul unei ati­tudini civilizate faţă de căsători,­­să extindă mişcarea sul­amiistă şi treisulamiistă la rit mai mulţi şoferi, în vederea folosirii cit mai raţionale a parcului de maşini. •­ Pentru a asigura îndeplinirea cu succes a sarcinilor sporite ,pe care planul de stat pe anul 1955 le pune in faţa întreprinderilor metalurgice, a unităţilor C.F.R. şi de transporturi­ auto, este ne­cesar să se îmbunătăţească încă de la î­nceputul anului munca de conducere economică şi politică activităţii întreprinderilor. In incest sens organizaţiile de bază au datoria să analizeze lunar, în şedinţe restrânse cu factorii de conducere, felul cum s-a desfă­şurat lupta pentru creşterea pro­ductivităţii muncii, îmbunătăţi­rea calităţii produselor şi redu­cerea preţului de cost. Datoria conducerilor de între­prinderi este de a urmări şi înde­plini în întregime şi la termen, planul de măsuri tehnico-organi­zatorice, făcând ca acesta să de­vină planul de luptă al întreprin­­d­eril­or pentru creşterea rentabi­lităţii lor. Să dezvoltăm mişcarea inova­torilor şi ra­ţ­ion­a­l­izatorilor, să extindem metodele înaintate de muncă şi în special metodele de tăiere rapidă a metalelor, sursă importantă pentru creşterea pro­ductivităţii muncii pe maşini şi de reducere a preţului de cost, îmbunătăţind metodele de con­ducere economică şi politică a întreprinderilor, dezvoltând între­cerea socialistă şi frământând nut mai bine sarcinile de plan cu grupa sindicală, care este legată direct de procesul de producţie, vom asigura toate condiţiile pen­tru îndeplinirea înainte de ter­men şi la toţi indicii a planului pe anul 1955. V. Drăguş ■­r Scrisoare catre „Drum mow11 Orice tren soseşte şi pleacă din staţie la ore fixe. Prezenţa la serviciu a intregu­lui personal care deserveşte a­­c­este trenuri, de asemeni este condiţionată de plecarea şi sosi­rea lor. Ceea ce vreau să spun nu se referă direct la mersul tre­nurilor, ci la personalul ceferist. Este o vorbă: „Cînd pleci la drum, să fie bine pregătit“. Dacă pentru unii n-ar fi nimerită această zi­­cală, pentru ceferişti este foarte nimerită. Bea în ziua die 18 ianuarie. Nut­rfei­oşi muineitori ceferişti, mecanici, fochişti, frânări, şefi de tren, aşteptau la faţa magazinului O. C. L. Almen­­tara nr. 14 din Timiş-Triaj sosi­rea alimentului de nelipsit, so­sirea pîinii. Au aşteptat aceşti muncitori cit le-a permis timpul, dar pâinea n-a mai venit. Cefe­riştii, care plecau la drum au trebuit să plece fără pîine, iar ceilalţi s-au dus în oraş să-şi cumpere p­îi­nea care se găsea din abundenţă. Discuţiile muncitorilor ceferişti pe bună dreptate exprimau ne­mulţumirea faţă de conducerea întreprinderii nr. 1 de panifica­ţie din Oraşul Stalin, care negli­jează în mod condamnabil apro­vizionarea la timp cu pîine a u­­nităților din cartierele mărgina­şe ale Orașului Stalin. C. Iardache, coresp. ­i­ta­t Familiuţa din Porumbacu­l de Sus Dumitru Făţan, deşi nu avea o familie numeroasă se văicărea totdeauna că nu dovedeşte să-n­­noade gura pînzei. Purta pe el o scurteică tolăni­tă, iar pe cap o căciulă mâncată de molii şi visa mereu să ,,dom­nească“. Lui Făţan nu-i plăcea munca cinstită şi se ocupa mai mult cu ciutpucării, îi mergea gura ca o moară neferecată şi-i plăcea să se linguşească. Cum auzea că vine cineva de pe la Uniunea cooperativelor, unde năzuia el să-şi facă rost de un os de ros, se gudura ca o vul­pe. Ori îi purta cite unuia ser­vieta, ori răsărea cu un „proco­­naş“ mai gospodăresc pe care-l aranja din „resurse externe“. Ştiind să se pună bine cu unii „şefi“ slabi de înger, a reuşit în scurt timp să ajungă la scopul dorit. Fu numit preşedintele cooperativei din comună. Oame­nii din sat, cei mai mulţi coope­ratori, mai tatii s-au împotrivit, a ştiau câte parale plăteş­te. Dar nu şi-au dus hotărârea până la capăt şi a rămas Dumi­tru Făţan, preşedinte. Vreme multă n-a trecut şi domnul preşedinte, cum pretin­dea să-i spună ţăranii, s-a-nţo­­lit de nu era altul ca el în sat. Gindurile îi alergau tot la afa­ceri. Despre cooperativă nici că-i păsa vreodată, că-i prost aprovi­zionată cu produse ce se găseau din belşug în magaziile Sibiului. In timp ce oamenii din sat tre­buiau să plece la oraş, pentru a-şi face cumpărăturile, el ascun­dea mărfurile primite şi le vin­dea „pe sprinceană“. De cum îşi luase postul în pri­mire, s-a aşezat serios pe trea­bă. Şi-a cumpărat o trăsurică, cu care să-şi plimbe „onorabila“ familie şi totodată, spre a-şi a­­ranja învârtelile, a căutat să-şi facă rost de un achizitor pe mă­sura lui, adică cu mână lungă, unul care să ştie să ciupească bine şi să se priceapă să justifice cu acte în regulă fraudele comi­se. Şi descurcăreţ cum este, l-a găsit pe Eie Toderel, care parcă era croit după chipul şi asemă­narea lui. După ce i-a făcut for­mele de angajare, i-a zis: — N­iută, să calci cu piciorul drept când vei ieşi din birou, să nu-ţi pese de gura lumii şi să ştii să ciupeşti. Asta-i principalul. Iliuţă era gata să-i pupe mina preşedintelui, dar se stăpâni, luă căciula în mînă şi ieşiră din bi­rou, cu direcţia bodeguţa, la „al­­dămaşul“ care ţinu pină după miezul nopţii. In acest timp, în comuna Po­­rumb­oacul de Sus, raionul Sibiu, acţiunea predării cotelor datora­te statului era în toi. Gazetele de perete publicau regulat arti­cole scurte în care erau popu­larizaţi fruntaşii la predarea co­telor. Ilie Toderel, achizitorul coope­rativei, găsi prilej să-şi vîre mi­na lui lungă în economia statu­lui, in bunul întregului popor muncitor. Şi-a câştigat câţiva complici dintre lepădăturile sa­tului, numîndu-i părtaşi la pun­găşiile lui. Socoteite le aranja cu fiecare în parte, ca să mai afle unul de celălalt, iar Dumitru Făţan era mulţumit de rezulta­tele lecţiei pe care i-a dat-o lui Toderel. Chestiunea era următoarea: printr-un fals, sus­trăgeau canti­tăţi de cartofi din cotele datora­te statului. Afacerea era foarte rentabilă şi simplă: furau statul şi băgau în buzunarul lor. Intr-un carneţel ascuns în buzunarul ves­tei, Ilie Toderel ţinea evidenţa: Vasile Bratu 400 kg., loan Teas­­cu 500 kg., Vaier Căprea 874 kg., Pavel loan 1.040 kg., St. Bîrgră­­zan 772 kg. In dreptul fiecăruia scria şi suma „cîştigată“, ţinînd evidenţa cu toată atenţia. Pe altă filă cam pe la sfârşitul car­neţelului erau trecute cantităţi­le sustrase de cei din banda lui, fără care nu putea „lucra“. Du­mitru Făţan (domn preşedinte) 1.924 kg., chiaburul Bar­­ga 3.000 kg., Traian Cismaş, referentul agricol al sfatului popular, peste 1.000 de kg., Florea, colectorul din sat şi alţii. Ilie Toderel ştia destul de bine, că fără, referen­tul Cismaş nu putea mişca nici un deget. De aceea i-a avut în vedere pe toţi. Şi aşa au furat vagoane întregi de cartofi, îm­­­­părţindu-şi câştigul după îndru­mările lui Făţan, strecurat, aşa cum am văzut, ca preşedinte al cooperativei. 3 Irtr-una din zile, la C.S.C.P.A. raional, in biroul împuternicitu­lui, avea loc o discuţie intere­santă. Verificaseră de cite­va ori socoteala şi nu ieşeau la rezultat : 63 la sută, altcum nu ieşea. Transpirat de atîtea adunări şi scăderi, înmulţiri şi împărţiri, inspectorul Aldea se plimba cu două hirt­ii în mînă de la un ca­păt la celălalt al camerei. — Situaţia noastră arată 63 la sută, a sfatului popular din Po­rumba cu 91 la sută... — Ce adică, cartofii din Po­­rumbacu sunt zburători sau invi­zibili? — se întrebau nedume­riţi cei de la C.S.C.P.A. Toţi au pornit în cercetare, să găsească scurt circuitul cartofilor şi l-au găsit. L-au găsit la clica lui Du­mitru Făţan, al cărui adjunct era Ilie Toderel... Cînd am­ aflat despre această ispravă, ţăranii muncitori din comună i-au judecat după cu­viinţă, iar a doua zi, la gazeta de perete, pe o foaie de hârtie scrisă cu litere de-o şchioapă puteau fi citite rândurile: „Să ştie toţi oamenii cinstiţi din Porumbacul de Sus că: Du­mitru Făţan, Ilie Toderel, Tra­ian Frîncu, Traian Cismaş, cu toată suita lor hoţească, au fost duşi în faţa instanţelor judecă­toreşti să-şi primească pedeapsa cuvenită“. V. Istrate INFORM­A­T­I­E In conformitate cu H.C.I.I. nr. 2.456/1954, pentru a înlesni întreprinde­rilor şi organizaţiilor economice de stat şi cooperatiste desfacerea stocu­rilor supranormative de materii şi materiale. Banca de stat a R.P.R. a organi­zat un centru de mostre în Oraşul Stalin, str. 7 Noiembrie nr. 22, la care pot expune mostre şi eşantioane întreprind­er­e din oraşul şi raionul Stain, raio­nul Rupea şi raionul Făgăraş. Pentru întreprinderile din celelalte oraşe şi raioane ale regiunii Ştefin s-a deschis un centru de mostre îin Sibiu, Piaţa Republicii nr. 9. Centrele de mostre funcţionează zilnic între orele 7,30—15,30. Întreprinderile interesate sunt invitate pe această cale să depună mostre şi eşantioane din stocurile supranormative şi să cerceteze centrele de mostre în vederea completării sortimentelor de materiale de care au nevoie în pro­ducţie. Orice informaţii suplimentare se pot obţine la sedări centrelor de mos­tre sau la telefonul nr. 17­93 Oraşul Slatin. PUBLICITATE SERVICIUL regional al difuzării presei. Oraşul Stalin, str. N. Ior­ga nr. 1, angajează un planificator. TEATRUL de Stat din Oraşul Stalin angajează un tipiplar. UZINELE „STRUNGUL“ angajea­ză paznici şi portari. COOPERATIVA „Transportul“ din Oraşul Stalin, Bulevardul Lenin nr. 20, telefon nr. 21-10, angajează urgent în mecanic­ ak­to cu practică. ÎNTREPRINDEREA de prefabricate de demente de construcţii,­ Oraşul Stalin, angajează urgent tehnicieni sau ingineri mecanici ca mecanic şef.

Next