Drum Nou, februarie 1955 (Anul 12, nr. 3151-3174)

1955-02-01 / nr. 3151

2 XML* pi Vícíív . DRTM Pentru o conducere calificată şi concretă a activităţii întreprinderilor Consfătuirile organizate de comitetul regional de partid cu organele de conducere ale întreprinderilor din toate ramurile industriei şi sarcinile trasate cu acest prilej, dă posibilitate acestora ca de la începutul anului să treacă la o temeinică organizare a producţiei, care să asigure îndeplinirea înainte de termen şi la toţi indicii a planului pe anul 1955. Sarcinile sporite din anul acesta corespund întru totul nivelului tehnic şi de organizare al întreprinderilor noastre şi ele se pot îndeplini printr-o conducere calificată şi concretă din partea organizaţiilor de partid şi a conducerilor administrative a activităţii politice şi economice a acestor întreprinderi. întreprinderile din regiunea noastră, aparţinând Ministerului metalurgiei şi construcţiilor de maşini, au depăşit sarcinile de plan pe anul trecut cu 6,5 la sută, iar faţă de anul 1953 s-a înregistrat o creştere de 12,4 la sută. Acest succes este un rezultat al înzestrării întreprinderilor cu maşini şi utilaje noi, de înaltă tehnicitate, al organizării producţiei după metode înaintate şi al ridicării nivelului de pregătire profesională a muncitorilor, factoricare au dus la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea preţului de cost al producţiei industriale. In cadrul consfătuirii a reieşit că, pe lingă însemnatele progrese realizate de întreprinderile din industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini, sunt încă o serie de lipsuri în planificarea, organizarea şi conducerea întreprinderilor. Aşa de pildă, la uzinele „Steagul Roşu" (director general Gh. Rădoi), muncitorii şi tehnicienii din sectorul camion au introdus în cursul anului trecut o serie de dispozitive pe maşini, care au dus la creşterea productivităţii muncii, ceea ce a făcut ca în majoritatea lor muncitorii să-şi îndeplinească normele de producţie în 4-5 ore. Lipsa de preocupare a conducerii şi a organizaţiei de partid pentru îmbunătăţirea acestor norme în raport cu creşterea tehnicităţii producţiei a făcut ca normele de producţie să-şi piardăefectul mobilizator, devenind o frînă în calea creşterii productivităţii muncii pe maşină. Unii directori de întreprinderi se mulţumesc să afle mersul muncii din informaţii primite de la subalterni, fără să se intereseze personal, pe teren, de felul cum se desfăşoară producţia în ateliere şi secţii. Acest sistem, cu iz birocratic, se observă în munca de conducere a directorului general de la uzinele „Steagul Roşu“ care inne cunoştinţă de situaţia de pe teren susţine că sculpriia uzinei este planificată cu o sarcină de plan peste posibilităţile ei interne, în timp ce în realitate o serie de muncitori tineri, datorită faptului că nu sunt aprovizionaţi la vreme cu materiale şi scule, nu folosesc din plin cele 400 de minute. Din partea unor conduceri administrative s-a manifestat fenomenul nejust de a împinge pe toate căile la realizarea producţiei globale, în detrimentul calităţii. La uzinele „Steagul Roşu“ procentul de rebut din turnare a fost foarte mare în cursul anului trecut, fapt care a determinat creşterea preţului de cost al camionului. De asemeni, la Uzinele de tractoare, s-au turnat un număr de blocuri pentru motor în condiţii necorespunzătoare, care n-au putut fi folosite. Lipsuri serioase prezintă şi calitatea pieselor pentru maşini agricole livrate de uzinele ,,Strungul“‘-Oraşul Stalin. Grija pentru îndeplinirea planului global trebuie să fie împletită cu preocuparea de a îndeplini planul la toate sortimentele, ştiind că nerealizarea unui sortiment creează prejudicii economiei noastre naţionale. Dintre întreprinderile care în anul trecut nu şi-au realizat planul pe sortimente, sânt fabricile F.A.T. Codlea, F.S.R. Râşnov, Metelodtueuil , Oraşul Stalin, uzinele „Steagul Roşu" şi altele. Partidul şi guvernul pun un accent deosebit pe organizarea şi dezvoltarea producţiei secţiilor de bunuri de larg consum. Sunt însă conduceri de întreprinderi care privesc aceste secţii ca pe nişte unităţi vitrege, considerindu-le ca pe o piedică în activitatea lor. Aşa se explică faptul că la uzinele „Steagul Roşu“ şi uzinele de tractoare producţia secţiei de bunuri de larg consum, faţă de valoarea producţiei globale nu reprezintă decât un procent infim de 0,15 la sută. Trebuie să mai subliniem şi faptul că produsele fabricate nu sunt nici de cea mai bună calitate şi sunt livrate la un preţ de cost ridicat. ★ Succese însemnate au obţinut anul trecut şi întreprinderile aparţinînd Ministerului energiei electrice. Colectivul fabricii „Electroprecizie“ a reuşit de pildă să realizeze anul trecut planul producţiei globale în procent de 121 la sută, iar la bucăţi în procent de 102,95 la sută, reducând în acelaşi timp preţul de cost al produselor. Cu toate aceste succese, în cadrul întreprinderilor producătoare de aparatură electrică, precum şi în întreprinderile furnizoare de energie electrică, sunt încă lipsuri mari în ceea ce priveşte organizarea producţiei şi crearea de condiţii de muncă şi de trai tot mai bune muncitorilor. La fabrica „Electroprecizie“, de pildă, calitatea produselor lasă uneori de dorit datorită faptului că din partea conducerii nu a fost o preocupare de a încadra controlul producţiei cu oameni calificaţi, lăsând ca această operaţie să fie făcută de elemente necorespunzătoare ca pregătire profesională. De asemeni, o totală nepăsare s-a manifestat şi in direcţia creării de condiţii corespunzătoare de trai şi cultură muncitorilor. Foarte des rettineşti la această uzină clubul şi cabinetul tehnic închise. In ceea ce priveşte problema educaţiei muncitorilor tineri, conducerea uzinei a repartizat un instructor de meserie croitor, pe simplul criteriu că din cînd în când acesta poate să repare şi să coasă cite ceva tinerilor. In cadrul unităţilor C.F.R. din regiunea noastră s-au obţinut in anul 1654 rezultate însemnate in producţie, între altele muncitorii C.F.R.-işti străduindu-se să asigure transportul la timp şi în condiţii cât mai bune al cerealelor, în campania colectărilor. Trebuie să subliniem de asemeni succesele colectivelor de la Atelierele de locomotive şi vagoane şi Atelierele principale C.F.R., care au obţinut depăşiri de plan de peste 20 la sută. Dar şi în unităţile C.F.R. se manifestă o serie de lipsuri, în special in ceea ce priveşte calitatea reparaţiilor la locomotive şi vagoane. In cadrul planului de cooperare, unele întreprinderi ca „Brenner Béla“, „Independenţa“-Sibiu, I.F.I.L.-Oraşul Stalin şi I.F.I.L.Sibiu, „Reconstrucţia“-Feldioara, ntt-şi respectă angajamentele creînd greutăţi în calea îndeplinirii planului lilităţilor C.F.R. Cu prilejul discuţiilor a reieşit că la Atelierele de locomotive şi vagoane nu a existat preocuparea de a desface produsele de larg consum fabricate, acestea fiind ţinute în condiţii necorespunzatoare, sub un şopron. In anul 1954 s-a îmbunătăţit mult activitatea şi in cadrul întreprinderii regionale de transporturi auto-Oraşul Stalin. Colectorul acestei întreprinderi a reuşit să îndeplinească planul în 11 luni, să reducă preţul de cost cu 6,5 la suită, să realizeze economii de 140.000 lei. In cursul acestui an conducerea întreprinderii şi organizaţia de bază trebuie să se preocupe mai îndeaproape de educarea şoferilor de pe autobuse, în spiritul unei atitudini civilizate faţă de căsători,să extindă mişcarea sulamiistă şi treisulamiistă la rit mai mulţi şoferi, în vederea folosirii cit mai raţionale a parcului de maşini. • Pentru a asigura îndeplinirea cu succes a sarcinilor sporite ,pe care planul de stat pe anul 1955 le pune in faţa întreprinderilor metalurgice, a unităţilor C.F.R. şi de transporturi auto, este necesar să se îmbunătăţească încă de la începutul anului munca de conducere economică şi politică activităţii întreprinderilor. In incest sens organizaţiile de bază au datoria să analizeze lunar, în şedinţe restrânse cu factorii de conducere, felul cum s-a desfăşurat lupta pentru creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. Datoria conducerilor de întreprinderi este de a urmări şi îndeplini în întregime şi la termen, planul de măsuri tehnico-organizatorice, făcând ca acesta să devină planul de luptă al întreprinderilor pentru creşterea rentabilităţii lor. Să dezvoltăm mişcarea inovatorilor şi raţionalizatorilor, să extindem metodele înaintate de muncă şi în special metodele de tăiere rapidă a metalelor, sursă importantă pentru creşterea productivităţii muncii pe maşini şi de reducere a preţului de cost, îmbunătăţind metodele de conducere economică şi politică a întreprinderilor, dezvoltând întrecerea socialistă şi frământând nut mai bine sarcinile de plan cu grupa sindicală, care este legată direct de procesul de producţie, vom asigura toate condiţiile pentru îndeplinirea înainte de termen şi la toţi indicii a planului pe anul 1955. V. Drăguş ■r Scrisoare catre „Drum mow11 Orice tren soseşte şi pleacă din staţie la ore fixe. Prezenţa la serviciu a intregului personal care deserveşte aceste trenuri, de asemeni este condiţionată de plecarea şi sosirea lor. Ceea ce vreau să spun nu se referă direct la mersul trenurilor, ci la personalul ceferist. Este o vorbă: „Cînd pleci la drum, să fie bine pregătit“. Dacă pentru unii n-ar fi nimerită această zicală, pentru ceferişti este foarte nimerită. Bea în ziua die 18 ianuarie. Nutrfeioşi muineitori ceferişti, mecanici, fochişti, frânări, şefi de tren, aşteptau la faţa magazinului O. C. L. Almentara nr. 14 din Timiş-Triaj sosirea alimentului de nelipsit, sosirea pîinii. Au aşteptat aceşti muncitori cit le-a permis timpul, dar pâinea n-a mai venit. Ceferiştii, care plecau la drum au trebuit să plece fără pîine, iar ceilalţi s-au dus în oraş să-şi cumpere pîinea care se găsea din abundenţă. Discuţiile muncitorilor ceferişti pe bună dreptate exprimau nemulţumirea faţă de conducerea întreprinderii nr. 1 de panificaţie din Oraşul Stalin, care neglijează în mod condamnabil aprovizionarea la timp cu pîine a unităților din cartierele mărginaşe ale Orașului Stalin. C. Iardache, coresp. itat Familiuţa din Porumbacul de Sus Dumitru Făţan, deşi nu avea o familie numeroasă se văicărea totdeauna că nu dovedeşte să-nnoade gura pînzei. Purta pe el o scurteică tolănită, iar pe cap o căciulă mâncată de molii şi visa mereu să ,,domnească“. Lui Făţan nu-i plăcea munca cinstită şi se ocupa mai mult cu ciutpucării, îi mergea gura ca o moară neferecată şi-i plăcea să se linguşească. Cum auzea că vine cineva de pe la Uniunea cooperativelor, unde năzuia el să-şi facă rost de un os de ros, se gudura ca o vulpe. Ori îi purta cite unuia servieta, ori răsărea cu un „proconaş“ mai gospodăresc pe care-l aranja din „resurse externe“. Ştiind să se pună bine cu unii „şefi“ slabi de înger, a reuşit în scurt timp să ajungă la scopul dorit. Fu numit preşedintele cooperativei din comună. Oamenii din sat, cei mai mulţi cooperatori, mai tatii s-au împotrivit, a ştiau câte parale plăteşte. Dar nu şi-au dus hotărârea până la capăt şi a rămas Dumitru Făţan, preşedinte. Vreme multă n-a trecut şi domnul preşedinte, cum pretindea să-i spună ţăranii, s-a-nţolit de nu era altul ca el în sat. Gindurile îi alergau tot la afaceri. Despre cooperativă nici că-i păsa vreodată, că-i prost aprovizionată cu produse ce se găseau din belşug în magaziile Sibiului. In timp ce oamenii din sat trebuiau să plece la oraş, pentru a-şi face cumpărăturile, el ascundea mărfurile primite şi le vindea „pe sprinceană“. De cum îşi luase postul în primire, s-a aşezat serios pe treabă. Şi-a cumpărat o trăsurică, cu care să-şi plimbe „onorabila“ familie şi totodată, spre a-şi aranja învârtelile, a căutat să-şi facă rost de un achizitor pe măsura lui, adică cu mână lungă, unul care să ştie să ciupească bine şi să se priceapă să justifice cu acte în regulă fraudele comise. Şi descurcăreţ cum este, l-a găsit pe Eie Toderel, care parcă era croit după chipul şi asemănarea lui. După ce i-a făcut formele de angajare, i-a zis: — Niută, să calci cu piciorul drept când vei ieşi din birou, să nu-ţi pese de gura lumii şi să ştii să ciupeşti. Asta-i principalul. Iliuţă era gata să-i pupe mina preşedintelui, dar se stăpâni, luă căciula în mînă şi ieşiră din birou, cu direcţia bodeguţa, la „aldămaşul“ care ţinu pină după miezul nopţii. In acest timp, în comuna Porumboacul de Sus, raionul Sibiu, acţiunea predării cotelor datorate statului era în toi. Gazetele de perete publicau regulat articole scurte în care erau popularizaţi fruntaşii la predarea cotelor. Ilie Toderel, achizitorul cooperativei, găsi prilej să-şi vîre mina lui lungă în economia statului, in bunul întregului popor muncitor. Şi-a câştigat câţiva complici dintre lepădăturile satului, numîndu-i părtaşi la pungăşiile lui. Socoteite le aranja cu fiecare în parte, ca să mai afle unul de celălalt, iar Dumitru Făţan era mulţumit de rezultatele lecţiei pe care i-a dat-o lui Toderel. Chestiunea era următoarea: printr-un fals, sustrăgeau cantităţi de cartofi din cotele datorate statului. Afacerea era foarte rentabilă şi simplă: furau statul şi băgau în buzunarul lor. Intr-un carneţel ascuns în buzunarul vestei, Ilie Toderel ţinea evidenţa: Vasile Bratu 400 kg., loan Teascu 500 kg., Vaier Căprea 874 kg., Pavel loan 1.040 kg., St. Bîrgrăzan 772 kg. In dreptul fiecăruia scria şi suma „cîştigată“, ţinînd evidenţa cu toată atenţia. Pe altă filă cam pe la sfârşitul carneţelului erau trecute cantităţile sustrase de cei din banda lui, fără care nu putea „lucra“. Dumitru Făţan (domn preşedinte) 1.924 kg., chiaburul Barga 3.000 kg., Traian Cismaş, referentul agricol al sfatului popular, peste 1.000 de kg., Florea, colectorul din sat şi alţii. Ilie Toderel ştia destul de bine, că fără, referentul Cismaş nu putea mişca nici un deget. De aceea i-a avut în vedere pe toţi. Şi aşa au furat vagoane întregi de cartofi, împărţindu-şi câştigul după îndrumările lui Făţan, strecurat, aşa cum am văzut, ca preşedinte al cooperativei. 3 Irtr-una din zile, la C.S.C.P.A. raional, in biroul împuternicitului, avea loc o discuţie interesantă. Verificaseră de citeva ori socoteala şi nu ieşeau la rezultat : 63 la sută, altcum nu ieşea. Transpirat de atîtea adunări şi scăderi, înmulţiri şi împărţiri, inspectorul Aldea se plimba cu două hirtii în mînă de la un capăt la celălalt al camerei. — Situaţia noastră arată 63 la sută, a sfatului popular din Porumba cu 91 la sută... — Ce adică, cartofii din Porumbacu sunt zburători sau invizibili? — se întrebau nedumeriţi cei de la C.S.C.P.A. Toţi au pornit în cercetare, să găsească scurt circuitul cartofilor şi l-au găsit. L-au găsit la clica lui Dumitru Făţan, al cărui adjunct era Ilie Toderel... Cînd am aflat despre această ispravă, ţăranii muncitori din comună i-au judecat după cuviinţă, iar a doua zi, la gazeta de perete, pe o foaie de hârtie scrisă cu litere de-o şchioapă puteau fi citite rândurile: „Să ştie toţi oamenii cinstiţi din Porumbacul de Sus că: Dumitru Făţan, Ilie Toderel, Traian Frîncu, Traian Cismaş, cu toată suita lor hoţească, au fost duşi în faţa instanţelor judecătoreşti să-şi primească pedeapsa cuvenită“. V. Istrate INFORMATIE In conformitate cu H.C.I.I. nr. 2.456/1954, pentru a înlesni întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat şi cooperatiste desfacerea stocurilor supranormative de materii şi materiale. Banca de stat a R.P.R. a organizat un centru de mostre în Oraşul Stalin, str. 7 Noiembrie nr. 22, la care pot expune mostre şi eşantioane întreprindere din oraşul şi raionul Stain, raionul Rupea şi raionul Făgăraş. Pentru întreprinderile din celelalte oraşe şi raioane ale regiunii Ştefin s-a deschis un centru de mostre îin Sibiu, Piaţa Republicii nr. 9. Centrele de mostre funcţionează zilnic între orele 7,30—15,30. Întreprinderile interesate sunt invitate pe această cale să depună mostre şi eşantioane din stocurile supranormative şi să cerceteze centrele de mostre în vederea completării sortimentelor de materiale de care au nevoie în producţie. Orice informaţii suplimentare se pot obţine la sedări centrelor de mostre sau la telefonul nr. 1793 Oraşul Slatin. PUBLICITATE SERVICIUL regional al difuzării presei. Oraşul Stalin, str. N. Iorga nr. 1, angajează un planificator. TEATRUL de Stat din Oraşul Stalin angajează un tipiplar. UZINELE „STRUNGUL“ angajează paznici şi portari. COOPERATIVA „Transportul“ din Oraşul Stalin, Bulevardul Lenin nr. 20, telefon nr. 21-10, angajează urgent în mecanic akto cu practică. ÎNTREPRINDEREA de prefabricate de demente de construcţii, Oraşul Stalin, angajează urgent tehnicieni sau ingineri mecanici ca mecanic şef.