Drum Nou, februarie 1958 (Anul 15, nr. 4082-4105)
1958-02-01 / nr. 4082
Pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective! Lucrările consfătuirii regionale cu preşedinţii şi secretarii organizaţiilor de bază din gospodăriile colective De la o gospodărie colectivă mică şi săraca la o gospodărie colectivă mare şi puternică Pînă cu vreo trei ani în urmă, gospodăria noastră colectivă se număra printre gospodăriile colective codaşe din raion. Unii colectivişti nu participau cu regularitate la lucru şi din această cauză o serie de lucrări agricole nu puteau fi făcute la timp. Cu tot ajutorul dat de S.M.T., dacă pnaşilele nu se făceau la timp, era natural ca producţiile agricole să fie sub posibilităţi, iar valoarea zilei-muncă să fie scăzută. Ce era de făcut? In primul rînd s-a intensificat munca politică. Organizaţia de bază, consiliul de conducere al gospodăriei, au trebuit să ducă multă vreme şi cu răbdare muncă de lămurire cu fiecare colectivist, pentru a-l convinge că muncind cu sîrguinţă contribuie la întărirea şi dezvoltarea gospodăriei colective — izvorul belşugului şi bunăstării fiecărui colectivist. Colectiviştii au înţeles chemarea organizaţiei de bază şi a consiliului de conducere şi au început să vină cu regularitate la lucru. Astfel, semănatul l-am făcut la timpul optim, prăşitul, secerişul, recol-Cuvîntul tov. GHEORGHE WAGNER, preşedintele gospodăriei colective din Homorod — Statul finului şi a culturilor tîrzii la fel. Datorită aplicării întregului complex de reguli agrotehnice şi sprijinului efectiv dat de S.M T. Ruipea, producţiile agricole au crescut simţitor pe unitate de teren faţă de anii trecuţi. Iată de pildă producţiile medii la hectar obţinute de noi în anul 1957. La grîu de toamnă, de pe o suprafaţă de 70 hectare am obţinut o producţie medie la hectar de 2.247 kg., la orz de toamnă, 3.000 kg. la hectar, la porumb, 6.000 kg. ştiuleţi la hectar, la sfeclă de zahăr, 27.329 kg. la hectar, la sfeclă furajeră 40.100 kg. la hectar, iar la cartofi 15.000 kg. la hectar. Gospodăria colectivă şi-a achitat la timp şi în întregime obligaţiile către S.M.T. şi stat, şi am încheiat şi contracte cu statul vîrvzînd în 1957 următoarele produse: 10.000 kg. grîu, 14.000 kg. orz, 40.000 kg. cartofi, 5.000 kg. brînză, 44.000 litri lapte, 700 kg. lînă şi altele. Veniturile băneşti obţinute în anul trecut de gospodărie s-au ridicat la 1.408.307 lei faţă de 622.108 lei planificat. Deşi sîntem o gospodărie colectivă mică încă, cu numai 74 familii, dintre care 30 de familii de ţărani muncitori au intrat de curînd, cu 359 hectare teren, fondul de bază a crescut simţitor din anul 1955. Dacă în 1955 fondul de bază era de 502.853 lei, în anul 1956 a crescut la 552.864, iar în anul 1957 a crescut cu peste 300.000 lei, ajungînd la 854.405 lei. Pentru fiecare zi muncă s-au distribuit: 5,500 kg. grîu, 3,500 kg. orz și ovăz, 4,500 kg. porumb, 6 kg. cartofi, 10 kg. fuaje, 0,147 kg. zahăr și 17 lei. In anul acesta, noi coelctiviştii din Homorod, ne angajăm să muncim cu puteri sporite, să aplicăm întocmai regulile agrotehnice, să obţinemproducţii şi mai mari, să facem gospodăria noastră colectivă şi mai puternică şi mai înfloritoare. Cultivarea de legume şi zarzavaturi, sursa principală de venituri Cuvîntul tov. ION GIRCEAG, preşedintele gospodăriei colective din Harman Mare necaz am avut în 1950, pînă ce am repartizat pentru grădina de legume şi zarzavaturi 5 ha. Unii colectivişti s-au împotrivit de-a dreptul. Susţineau că irosim terenul şi muncă în vînt. Alţii, deşi se potriveau în glnduri cu primii, nu aveau curajul să-şi spună, părerea pe faţă. Pînă la urmă majoritatea au fost de acord. Ziceau că o experienţă în plus nu strică. Dacă toate gospodăriile din regiune ar fi făcut aceeaşi experienţă ca noi, astăzi ar fi avut toate motivele să se bucure. Grădina de legume şi zarzavaturi ne-a adus astfel de venituri. Incit nu greşesc cînd zic că este una din principalele surse de venituri. Rezultatele primului an au împrăştiat neîncrederea colectiviştilor şi astfel, în anul 1953, la cererea lor am mărit suprafaţa de legume la 40 hectare. Experienţa primilor ani ne-a folosit. Am reuşit să ştim ce anume legume şi zarzavaturi sunt mai căutate pe piaţă şi ce e mai important, ce soiuri cresc şi se dezvoltă mai bine în condiţiile de climă şi sol ale comunei noastre. De exemplu, în cultura de roşii am introdus soiul „Miradou”, iar la varză foarte productive s-au dovedit a fi soiurile de „Buzău” şi Brausschweig. De altfel, între anii 1953—1957, recoltele la diferitele legume şi zarzavaturi au oscilat după cum urmează: la varză între 17.000—19.000 kg.; la ceapă, între 8 000—11.000 kg.; la roşii, între 14.000—16.000 kg., iar la rădăcinoase (morcovi, păstîrnac etc ) între 20.000—26.000 kg. la hectar. Deci nu-i de mirare că în anul 1953, am obţinut numai din grădina de legume şi zarzavaturi venituri băneşti în sumă de 261.864 lei, în 1954 — 281.460 lei, în 1955—228.634 lei, în 1956 — 328.442 lei, iar în anul 1957, 292.874 lei. Astfel, în fiecare an, numai pe seama acestor venituri, valoarea zilei-muncă a crescut cu 4,5 pînă la 5,5 lei. Dacă ştii să te gospodăreşti chibzuit, fără să măreşti suprafaţa poţi face ca veniturile să crească. Iată cum am procedat noi. Târziu, în toamnă, am recoltat roşiile şi castraveţii care nu ajunseseră la maturitate. Alţii poate nu le-ar fi dat importanţă. Noi însă le-am pus la murat şi conservat. Din valorificarea lor am obţinut un venit nu mai mic de 52 866 lei. In primăvara anului 1957, am trecut şi la cultura forţată a roşiilor în răsadniţe, pe o suprafaţă de 150 m.p. De pe această suprafaţă, am recoltat 2130 kg. roşii, care prin valorificare au adus un venit de 100 lei pentru fiecare m.p. de răsadniţă. In plus, tot cu ajutorul răsadniţelor ne-am produs materialul săditor necesar grădinii, iar prin valorificarea surplusului am obţinut un venit de 10 000 lei. Iată cum dezvoltînd multilateral ramurile de producţie, pot creşte veniturile gospodăriei şi cele personale ale colectiviştilor. Mecanizarea — pîrghie principală în dezvoltarea producţiei agricole Cuvîntul rov. ing. agronom GR. CALCII de la S.M.T. Hărman S.M.T.-ul din Hărman deserveşte toate unităţile agricole cooperatiste din raionul Codlea. Spre bucuria noastră şi a membrilor acestora, toate gospodăriile colective din raion deservite de brigăzile noastre de tractoare au depăşit în anul trecut producţiile agricole planificate. Acest lucru se datoreşte pe de o parte lucrărilor mecanizate executate la timpul optim, iar pe de altă parte, muncii sîrguincioase a colectiviştilor la semănat, la întreţinerea şi recoltarea culturilor. Succesele obţinute de gospodăriile colective şi de întovărăşiri au convins alte sute de ţărani muncitori din satele raionului să păşească pe drumul agriculturii socialiste. Sarcinile S.M.T.-ului nostru s-au mărit simţitor. Cu sprijinul organelor de partid şi de stat noi ne vom achita cu cinste de aceste sarcini sporite. Mai sunt unii colectivişti, ce-i drept foarte puţini, care mai au o atitudine nu tocmai bună faţă de S.M.T. Trebuie ştiut de fiecare, şi acest lucru e dovedit de practică, că fără mecanizare în agricultură nu se poate vorbi de o producţie ridicată Aceşti tovarăşi trebuie să se gîndească la marile avantaje pe care le aduc în muncă maşinile. Numai o combină economiseşte într-o vară eforturile fizice a circa 4000 braţe de muncă, iar o maşină de plantat cartofi economiseşte zilnic eforturile a 12—14 oameni. S.M.T.-ul nostru a executat mecanic în anul trecut 28 de feluri de lucrări agricole. In acest an vom executa şi mai multe. Pentru ca S.M.T.-ul să aducă un aport cit mai mare la sporirea producţiei agricole, la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective , trebuie întărită tot mai mult legătura între brigada de tractoare şi brigada permanentă de producţie din gospodăria colectivă. Contribuţii la fondul central al statului Cuvântul Iov. I. PRIŞCĂ, preşedintele gospodăriei colective din Moşna Nu mi-aş putea închipui şi nici prin minte nu mi-a trecut vreodată că, în mijlocul nostru, al colectiviştilor, s-ar găsi cineva care să nu-şi fi pus întrebarea: Oare noi, colectiviştii, cu ce contribuim la formarea fondului central al statului? Asta cu atît mai mult cu cit, gospodăriile colective fie ele mici sau mari, noi sau vechi, au fost şi sînt ajutate în permanenţă prin toate mijloacele de statul nostru democrat-popular. Nu sîntem o colectivă cine ştie ce mare, bogată, însă din ceea ce avem noi şi ne prisoseşte, dăm şi statului. Şi în anul trecut, şi acum cîţiva ani, am încheiat contracte. De pe urma lor ne-am pomenit în casă cu sume mari de bani, dîndu-ne posibilitatea să împărţim colectiviştilor avansuri bune în bani, să ne întregim avutul obştesc. Am discutat cu consiliul de conducere, cu organizaţia de partid, am supus spre aprobare şi adunării generale planul nostru de viitor în ce priveşte contractările. Ne-am gîndit să facem contractări pe termen lung. Iată bunăoară cite cereale vom contracta noi, în anii 1958, 1959 şi 1960. Cantităţile le vom contracta în raport cu mărirea anuală a suprafeţelor destinate culturilor cerealiere. Astfel, pentru acest an vom vinde statului 36.000 kg. cereale, în 1959 — 40.900 kg., iar în 1960 44.000 kg. cereale. De asemeni, gospodăria va vinde pe bază de contract, întreaga cantitate de caş şi lînă obţinută de la oi. Procedînd în felul acesta, vom avea posibilităţi să împărţim trimestrial avansuri în bani, să dezvoltăm şi mai mult economiceşte gospodăria noastră colectivă. — O — ||p®«i*«siel© ele siB MS «fi« tfieifiecarecs De cite ori venea vorba despre insilozarea furajelor în gropi, colectiviştii ziceau că n-are nici un rost să îngrăşăm cu ele gropile, fi mai bine şi mai folositor — spuneau ei — să păstrăm porumbul pentru masă verde sau alte nutreţuri în şuri. Şi nimeni, oricît de documentat ar fi fost, nu le putea scoate din cap acest lucru. Susţineau una şi bună: „Cine nu vede — nu crede". Şi azi aşa, miine aşa, ptnă în anul trecut, cînd colectiviştii au acceptat să însilozăm 2 vagoane de frunză de sfeclă de zahăr şi 5 vagoane porumb furajer. Mulţi dintre oameni clătinau din cap şi ziceau: „Am făcut-o ca să ne aflăm în treabă”. N-aveau încredere în siloz şi pace. Insă o parte dintre noi ştiam că „Urma alege“. Intr-adevăr, furajele însilozate în Cuvîntul Iov. NICOLAE IVĂNUŞ, preşedintele gospodăriei colective din Şura Mică — O — gropi nu numai că n-au putrezit dar au căpătat un astfel de gust, îneît vitele le mîncau cu multă poftă. Despre producţia de lapte nici nu mai vorbesc. Dacă în 1956 producţia de lapte pe cap de vacă furajată a fost de 1.800 litri, în 1957, datorită valorii nutritive ridicate a furajelor însilozate, a ajuns la 2306 litri pe cap de vacă furajată. Trebuie să amintesc, pentru a înţelege şi mai bine ce înseamnă furajele însilozate pentru hrana vacilor cu lapte că producţia de lapte obţinută în timpul stabulaţiei a fost cu mult mai mare decât în perioada păşunatului de vară. De la 16 capete de vaci cu lapte, numai prin valorificarea laptelui, am obţinut venituri care au depăşit suma de 45.000 lei. Cînd au văzut colectiviştii aşa minunăţie, de unde la început erau porniţi împotriva însilozării, în adunarea generală au cerut să mărim volumul plantelor furajere însilozate. Aşa am ajuns ca în acest an să prevedem în planul de producţie un minim de 6.000 kg. furaje de siloz pentru fiecare cap de vacă furajată. De asemeni, pe baza veniturilor obţinute în anul trecut, colectiviştii au hotărît să mărim numărul vacilor cu lapte de la 16 la 75. Asigurarea unei cantități cit mai mari de furaje însilozate trebuie să constituie o preocupare importantă pentru fiecare gospodărie agricolă colectivă din regiune. ©se — îe»cl©i* Organizarea justă a asolamentului — mijloc de sporire a producţiei agricole In gospodăria noastră sînt organizate 3 brigăzi de cîmp, o brigadă legumicolă şi o brigadă zootehnică. Terenul şi atelajele sînt predate brigăzilor împreună cu sarcinile de plan pe brigada respectivă. Culturile prăşitoare sînt repartizate pe echipe şi în cadrul echipei pe familii şi persoane. Pînă în 1956, la gospodăria noastră colectivă asolamentul era organizat într-o formă necorespunzătoare (7 sole). Cînd a fost organizat acest asolament, nu s-a ţinut seama de aşezarea geografică şi de tipul so- Cuvîntul tov. PETRE CZIKA, preşedintele gospodăriei colective din Hălmeag — Oalului de la noi. Culturile n-au fost bine planificate. De exemplu, era planificat să cultivăm porumb pe deal, unde nu s-a cultivat niciodată şi nici nu dă producţiile dorite, grîu de primăvară, de asemenea care la noi nu dă rezultate bune etc. In prezent s-a reorganizat asolamentul formîndu-se numai patru sole. Astfel, fiecare cultură are premergătoare bune ca: grîu după trifoliene etc. şi producţiile s-au mărit chiar din primul an. Noi am primit un sprijin deosebit din partea specialiştilor agricoli în organizarea unui asolament corespunzător pentru specificul forţelor gospodăriei noastre. Creîndu-se o legătură strînsă, o colaborare permanentă între brigăzile noastre de cîmp şi brigada de tractoare a S.M.T. Făgăraş, s-a reuşit ca în anul trecut toate lucrurile agricole să le facem la timp şi în condiţii agrotehnice superioare, iar producţiile să fie mai bune decît în oricare alt an. De exemplu, la porumb, în anul 1957, am obţinut 3863 kg. boabe la hectar, iar la grîu, 2052 kg. la hectar. Pentru munca lor, colectiviștii au primit o răsplată bună. Peste 1 milion lei la sfîrşitul anului Cuvîntul tov. ALEX. BORICEANU, secretar al organizaţiei de bază din gospodăria colectivă Sinpetru Intr-o unitate socialistă din agricultură, ca de altfel în orice altă parte, munca politică are un rol dintre cele mai importante. A fost o vreme cînd în gospodăria colectivă din Sîmpetru, munca politică a cam şchiopătat. De cîţiva ani încoace însă, nu se mai poate vorbi despre aşa ceva la noi. Fiecare membru de partid, indiferent de funcţia pe care o îndeplineşte pe linie politică sau de producţie este un bun exemplu, pildă vrednică pentru restul colectiviştilor. Dau doar un singur exemplu: venise timpul să întocmim — potrivit condiţiilor locale — planul de producţie pe anul în curs şi să-l discutăm pe larg în adunarea generală. Atît în şedinţa lărgită a consiliului de conducere, cit şi-n adunarea generală noi, comuniştii, ne-am adus din plin aportul. Conştienţi fiind de cotitura mare pe care trebuie s-o facem în activitatea noastră în acest an, ne-am alcătuit un plan de producţie în aşa fel, incit la sfîrşitul anului să se vadă şi mai mult trăinicia şi puterea economică a gospodăriei, nivel ridicat de trai al colectiviştilor noştri. Mare bază am pus pe dezvoltarea creşterii animalelor, sector în care în condiţiile raionului nostru — în special în Ţara Bîrsei — aduce venituri băneşti frumoase. La sfîrşitul acestui an, gospodăria va trebui să aibă 49 vaci cu lapte, toate de rasă superioară, în loc de 38, 119 porcine, în loc de 46 şi 510 ovine, faţă de 410 cîte avem acum. Tot pentru anul 1958, ne-am propus să vindem statului cantităţi mult mai mari de producţii agricole şi produse animale. Se vor contracta: 65.000 kg. grîu şi orz, 370 tone cartofi, 60 ha. sfeclă de zahăr, 10 ha. cicoare, 72.000 litri lapte de vacă, 4.300 kg. caş de oaie, 8500 kg. carne de vacă, porc şi oaie, 500 bucăţi păsări şi 738 kg. lînă. La sfîrşitul anului, din veniturile realizate, vom împărţi colectiviştilor pentru zilele-muncă peste un milion de lei, în afară de avansurile periodice. Cînd ramurile agricole sunt rentabile Cuvîntul Iov. MARTIN MARKOS, preşedintele gospodăriei colective din Dîmbău Gospodăria noastră colectivă nu se numără printre cele mai mari gospodării din regiune. Totuşi, aşa cum este, ea ne-a dovedit cu prisosinţă superioritatea muncii în comun faţă de munca de unul singur, mai ales cînd există spirit gospodăresc. Eu vreau să vorbesc aici despre necesitatea dezvoltării a cu mai multe ramuri de producţie agricolă, ca fapt hotărîtor în obţinerea unor venituri însemnate. De pildă, în anul ce a trecut, gospodăria noastră a obţinut numai din cultura plantelor cerealiere 49.475 lei. Valorificarea produselor grădinii de zarzavat ne-a adus de asemenea venituri în valoare de 16.540 lei. Atenţie deosebită am acordat şi culturii viilor şi livezilor, strădanie care ne-a fost răsplătită prin obţinerea unui venit de 41.222 lei. Dezvoltarea creşterii animalelor a fost una din principalele noastre preocupări, care s-a soldat cu realizarea unor importante beneficii. In ramura taurine veniturile s-au ridicat în anul 1957 la 63.326 lei, la porcine la 44.041 lei, iar la ovine, la 29.800 lei. Din creşterea păsărilor s-a realizat de asemenea suma de 18.643 lei. In total, din ramurile de producţie agricolă, gospodăria noastră a obţinut 26. 047 lei, iar prin dezvoltarea pe mai departe a acestor ramuri noi vom spori aceste venituri în anul 1958 Bani buni a realizat gospodăria şi din lucrările efectuate în ateliere şi din transporturi, totalizînd 56.267 lei. Iată deci cum dezvoltarea ramurilor de producţie agricolă reprezintă un important izvor de venituri, menite să contribuie la bunăstarea colectiviştilor.