Drum Nou, octombrie 1959 (Anul 16, nr. 4594-4619)
1959-10-02 / nr. 4594
Pag. *. GRUPELE DE PARTID - AJUTOARE PREŢIOASE ÎN MUNCĂ Create în toamna anului trecut, cele 13 grupe de partid de la uzinele „Independenţa“ din Sibiu au dovedit pe baza rezultatelor obţinute cit de mare poate fi aportul lor în organizarea şi desfăşurarea producţiei, în scoaterea la iveală a neajunsurilor, în educarea membrilor şi a candidaţilor de partid. Faptul că grupele de partid de aici s-au ridicat prin activitatea lor la nivelul sarcinilor, ocupîndu-se şi analizînd la locul de muncă diferite aspecte ale producţiei, ale disciplinei şi educaţiei partinice, se datoreşte în cea mai mare măsură îndrumării primite din partea Comitetului orăşenesc de partid Sibiu, din partea comitetului de partid al uzinei şi din partea birourilor organizaţiilor de bază. Merită a fi subliniat faptul că, încă de la constituirea acestor grupe, comitetul de partid a manifestat o grijă deosebită pentru instruirea organizatorilor de grupă, îndrumarea lor în legătură cu sarcinile ce le revin. în acelaşi timp comitetul de partid a instruit şi birourile organizaţilor de bază asupra felului cum să folosească în activitatea lor grupele de partid. Pentru a cunoaşte mai bine elul cum muncesc organizato de grupă, comitetul de para îndrumat birourile orfani■dr de bază să organizeze •.e de birou, în care organii de grupă să prezinte ţări asupra activităţii lor. •este şedinţe a participat un membru al comitetu- partid. Analizele au scos dentă faptul că deşi pictorii de grură au primit ui necesar, in munca u,mai există încă huniri. Pe constatărilor făcute s-a ut un nou instructaj, mal gieret, mergînd mnă la amănţire asupra felului cum se trasează o sarcină unui membru şi candidat de partid, cum trebuie acesta ajutat ca s-o îndeplinească şi cum se face controlul îndeplinirii acestei sarcini. Organizatorii de grupă au avut astfel posibilitatea să şi îmbunătăţească munca în modsimţitor, să rezolve cu competenţă diferite probleme la locul de muncă, în organizaţia de bază de Ia mnătoria mare funcţionează 3 ne de partid. Fiecare dintre 3 prune a obţinut succese Ha" în rezolvarea dife- Grupa de partid tor tov. loan •• .re are parte • problemelor c iputul tri" , .rv*a 1 v u.: ■ ,vi «tfâ nu se .tormai, din znnc nu era constatai desfășoară în care cauză pla îndeplinit. Orgaiizorul de grupă a anunţat meibuni şi candidaţii de partid ei se pregătească pentru a aruiza cauzele nerealizării plantui într-o şedinţă a grupei de partid. Fiind anunţaţi din timp, membrii şi candidaţii de Paid s-au putut pregăti şi în seanţă au putut scoate cît maine la iveală lipsurile care fînează realizarea planului. Pritre altele s-a stabilit că datută unei defecţiuni în orgaizarea muncii echipa de la presrarea nisipului nu putea face faţă sarcinilor şi din această cauză nisipul în majoritatea cazurilor era de calitate slabă. Acest lucru fiind adus la cunoştinţa biroului organizaţiei de bază, s-au luat măsuri de întărire a echipei de la prepararea nisipului şi de atunci planul zilnic de producţie se realizează în condiţiuni foarte bune. Grupa de partid a mai rezolvat şi o altă problemă importantă. Podul rulant de 10 tone fiind supraîncărcat, nu făcea faţă deserviri, echipelor de formare, muncitorii trebuind să facă ore suplimentare până la terminarea formei. Discuţiile purtate în cadrul grupei au stabilit propuneri pentru înlăturarea acestei deficienţe, iar biroul organizaţiei de bază, împreună cu conducerea atelierului VIAŢA DE PARTID lui din turnătoria mare şi cu cea a atelierului de tuburi, hotărînd schimbarea programului de la atelierul de tuburi, au eliberat macaraua de 7 tone între orele 13—15. Prin această măsură echipele de formare pot acum să-şi realizeze sarcinile de plan în cele 8 ore normale de lucru, fără a mai fi nevoie de ore suplimentare, obţinînd şi o creştere zilnică a producţiei cu peste 25 la sută. Măsurile luate au contribuit şi la reducerea procentului de rebut. Comuniştii din această grupă de partid s-au angajat şi au reuşit să reducă rebutul de la 2,8 la sută la 1,5 la sută, dînd acum bătălia pentru înlăturarea completă a rebuturilor. Problema reducerii rebutului a preocupat foarte mult şi grupa de partid nr. 3, al cărei organizator este tov. Dan Francisc. Atelierul respectiv, avea sarcina să execute piese de îmbinare pentru exportDatorită însă fontei necorespunzătoare primită de la atelierul de topitorie, 75 la sută din piesele turnate erau rebutate. Discuţiile în grupa de partid au scos la iveală cauzele rebuturilor şi au dat posibilitatea să se ia măsuri pentru înlăturarea definitivă a rebutului. Grupele de partid au un mare rol în educarea membrilor şi candidaţilor de partid pe bază de sarcini concrete, dezvoltă simţul lor de răspundere faţă de sarcinile primite. Organizatorul grupei de partid nr. 2, tov.lăfelmuth Fleps, ca de altfeltoţi ceilalţi organizatori de grumbe de partid din uzină, ţine evidenţa sarcinilor concrete date fiecărui membru şi candidat de partid. Comunistul Vaier Buşiu a primit din partea organizatorului de grupă sarcina să se ocupe în permanenţă, în cadrul sarcinilor sale profesionale, de descongestionarea locului de muncă pe raza de activitate a grupei sale de partid, în vederea folosirii la maximum a spaţiului de formare. Faptul că el este îndrumat zilnic cum să îndeplinească această sarcină, a făcut ca procentul de piese bune turnate pe metru pătrat de spaţiu de formare să crească în 1959 cu 10 la sută faţă de realizările anului 1958. Trasînd sarcini, organizatorul de partid a avut în vedere o serie de criterii. Bunăoară, comunistul Cornel Mihu, şef de echipă, întrebuinţa o cantitate prea mare de cuie de turnătorie, făină şi alte materiale, in raport cu alţi şefi de echipă. Economiile sale la sfîrşitul lunii erau foarte mici. în luna martie, echipa sa realizase o economie de numai 62 lei. Cu toate acestea, organizatorul grupei de partid i-a dat sarcina să se ocupe de evidenţa economiilor în cadrul grânei, de felul cum muncitorii luptă pentru a-şi realiza angajamentele luate. De la primirea sarcinii de partid tov. Mihu are o altă poziţie faţă de lupta care se dă pentru realizarea de cît mai multe economii, împreună cu echipa sa a realizat în luna august o economie de materiale în valoare de 332 lei, ajutîndu - şi pe alţi tovarăşi să-şi realizeze angajamentele luate. în urma unor asemenea iniţiative atelierul turnătoria mare a realizat în primele opt luni de zile ale acestui an o economie de 175.000 Iei, revenind cite 1.500 lei de fiecare muncitor şi 12.500 lei de fiecare tehnician, fără a fi cuprinse economiile provenite din inovaţii şi cele 40 tone fontă economisite pînâ la 1 septembrie. Sarcini concrete mai au şi mulţi alţi tovarăşi. De pildă, tov. Hie Bumbea, care are sarcina să se ocupe de organizarea întrecerii socialiste la atelierul mic de formare, a reuşit să antreneze în întrecere întreg colectivul, pe bază de obiective concrete, în grupele de partid sunt dezbătute probleme diferite. Grupa nr. 2, de pildă, a luat în discuţie pe candidatul de partid Gheorghe Vlad, care nu folosea din plin cele 480 minute de lucru. Ajutorul dat de comunişti a folosit mult tovarăşului Vlaid. El a reuşit să-şi lichideze lipsurile, devenind fruntaş în producţie şi a reuşit să se pregătească pentru a deveni membru de partid. Toţi acei tovarăşi care l-au criticat în cadrul grupei pentru linsuri au spus de curînd în adunarea generală că el poate să devină un bun membru de partid şi au votat pentru primirea lui. Toate acestea arată în chip edificator cît de mare poate fi avortul grupelor de partid în rezolvarea sarcinilor ce stau în faţa organizaţiilor de bază, atunci cînd aceste grupe se bucură de sprijin şi îndrumare concretă, cînd propunerile făcute în cadrul grupelor sunt luate în seamă. A. GROZA NOUTATI în Editura tehnică CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE Vol. II de M. M. GRIŞIN Traducere din limba rusă 500 pagini, legat în pînză lei 33,50 Acest volum completează prima parte a manualului pentru construcţii hidrotehice apărută în Editura tehnică în 1959. DRUM NOU CaSpita Zarva din curtea gospodăriei s-a potolit. In faptul înserării se auzea departe, pe uliţele satului, schţuit domol de care. La colectivă nu rămăsese decit străjerul de noapte■ Burniţa uşor. Un vînt rece, tăios, îi şfichiuia faţa negricioasă■ S-ar fi oploşit undeva, într-un ungher de cameră şi de acolo să privească vînzoleala vremii, dar parcă cineva nevăzut îl îndemna mereu în şoaptă: „Nene Ioane, aşteaptă, vei avea musafiri. Trebuie să le deschizi Zgribulit de frig îşi strînse şi mai bine imprejurul trupului mărunţel cojocul miţos şi se ghemui sub streaşină magaziei. Număra în neştire picăturile de ploaie ce curgeau des, tot mai des, pe ulucul de la acoperiş. Trecuse de miezul nopţii. Ploaia parcă se mai înteţise. Deodată, cum sta aşa închircit, cu gindul sus cine ştie unde, auzi trei ciocănituri în poarta mare de fier. „Ei drăcie — mormăi moşul — să şti că ăştia-s musafirii“, îşi luă bîta noduroasă subsuoară şi porni încet spre ieşire. Dădu un chiot din mijlocul curţii: — Ei, da‘ care eşti acolo ? — Oameni buni, oameni buni, bade Ioane. Deschide! — Tu eşti brigadierule ? Da‘ ce-ţi veni de umbli în puterea nopţii ca huhurezii ? — Deschide odată și nu mă mai iscodi atîta — se stropși brigadierul. Ud leoarcă, Edi, brigadierul, de-abia își tragea râsuflat -u — Președintele, Gîrceag, n-a dat pe aici? — Nu! — Nici nu l-ai văzut ? — Nu! întrebata-i acasă? — întrebat! — Da‘ ce s-a-ntimplat de ești așa aprins ? — Auzi comedie ? Dumneata nu trăieşti pe lumea asta ? Ce să se-ntîmple ? Deschide larg porţile că ne vin oaspeţi noi. — Oaspeţi noi ? — făcu mirat moşul. Acu, in cumpăna nopţii ? ce fel de oaspeţi sînt şi de unde vin ? — Linişteşte-te, ai să-i vezi numaidecit. Ascultă, vin, ia auzi! Din capul satului, dinspre grajdurile cele noi ale colectivei, se auzea hăulit de flăcăi şi pocnete de bice. — Măi, măi ma‘ straşnic alai — zise moşul şi-şi aprinse o ţigară. A început a se desluşi încet hodorogit de care. Zărăngănitul acela de roţi îi aminti moşului de ceva. Cu două seri în urmă, cam tot pe la ceasurile astea din noapte, vreo zece care stivuite zdravăn cu saci doldora de griu adus de doarie s-au oprit în faţa norţii. Cînd să intre în ogradă, poarta închisă şi moşul nicăieri. Au bătut oamenii-n poartă, l-au strigat pe nume, dar în zadar. Nici ţipenie. Moşul se aciuase la club. Dăduse drumul la radio şi împreună cu Gheorghe Tohăneanu şi cu Nicolae Ottofie mîzgăleau nişte socoteli pe un petec de hîrtie. Afară, căruţaşii făceau zimbre. Poate ar mai fi dîrdii ei mult şi bine de frig de în poartă, dacă moşului nu i-ar fi „trăsnit“ prin cap să mai dea o raită pe la magazie. Cină i-a simţit parii prin curte, unul dintre căruţaşi l-a şi luat la rost: — Păi, bine, moşule, ne faci să aşteptam aici şi dumneata stai la căldurică. Deschide să intrăm, că suntem împovăraţi. — O, batâ-vă norocul — zise moşul şuguină — dar cine ştia că voi umblaţi în peţit pe ’ la porţile oamenilor ? în noaptea aceea, moşul n-a avut odihnă. Dar nici căruţaşii. Au tot descărcat la saci pînă la al doilea cintat al cocoşilor... Din pragul porţii, cu mina întinsă, moş loan, paznicul, număra care’le mişcind discret buzele: trei, şase, nouă, doisprezece, cincisprezece. Erau toate cite plecaseră spre arie odată cu lăsatul amurgului. în gospodărie sosea ultimul transport de griu. Era al treizecilea■ Dacă ai pune la socoteală și bucatele cărate zile în șir cu camioanele și remorcile gospodăriei, poate numărul transporturilor ar trece de cincizeci, poate de şaizeci. Asta n-o poate şti decit magazinerul, care are scris într-un registru negru pe alb: 787.320 kg. griu. într-adevăr, oaspeţi noi în gospodărie. ■k Gheorghe Tohăneanu, 2.032 kg. griu, 508 kg. orz şi 3.068 lei; Nicolae Frofie 1-736 kg. griu, Emil Tohăneanu 1.090 kg. orz şi griu... Din nou poarta gospodăriei s-a dat în lături. Din nou carele au început a scîrţîi de vovara grea a sacilor. Colectiviştii duceau acasă plinea nouă. Oaspeţi noi au dat bineţe şi-n magaziile celor ce le-au fesut belşugul bogat: 3.000 kg. griu la hectar. Rezemat de uşa magaziei, moş Ioan, paznicul, zîmbea. Avea şi de ce. Attea bucate nu văzuse în casă nici el, nici nepoţii, nici rudele şi viei vecinii. Şi cînd te gîndesc că acesta era numai avansul de 40 la sută... GH. MITREA Educarea patriotică a heretului este una din saţiile principale puse în faţa danizaţiei U.T.M. de către Pită. Sarcina educării patriotice tineretului izvorăşte din nesfătatea ca acesta să cunoscarecutul şi tradiţiile de lupti aie claseimuncitoare, ale P. CR . şi P.T.C., să cunoască tot ce înfăptuieşte azi poporul 10 *■ conducerea înţeleaptă a pa*,. ? ăului, să participe cu avintul opera măreaţă de înflorire \ 1 patriei noastre socialiste. ? Pentru a face cunoscut aceste cerinţe, Comitetul orăţenesc U.T.M. Stalin, acordă r mare importanţă educării p ? triotice a tineretului şi, sub conducerea Comitetului oraşe- ~ nesc de partid, se străduieşte să îmbunătăţească continuu această activitate. Ca urmare a acestui fapt, or- * ganizaţiie U.T.M. folosesc o seamă’ de forme şi metode interesante care antrenează tineretul intr-o activitate foarte variată. Astfel, se organizează de exemplu, cu mult succes, excursii la locurile istorice, vizitarea muzeelor, a întreprinderilor, ca şi conferinţe pe teme patriotice. Iniţiativa valoroasa luată de tinerii din comuna Vladimir, care au adresat organizaţiilor U.T.M. din întreaga ţară chemarea de a îngriji monumentele istorice, a găsit un larg ecou în rîndul organizaţiilor U.T.M. din Oraşul Stareţ, şi ca urmare, organizaţiile U.T.M. de la Uzinele de tractoare, „Răsăritul“, „Ancora Romiva“, Sfatul popular orăşenesc întreprinderea poligrafică, „Cauciucul“ etc., au luat sub patronajul lor „Monumentul aviatorului recunoscut“ din parcul „8 Mai“, „Monumentul ostaşului sovietic“, Cimitirul eroilor sovetici de la Sprenghi Cimiirul eroilor romiul din 1918 şi altele. Comitetul orăşenesc CI.T.M a cerut tuturor organizaţiilor să acorde cea mai mare impor tanită organării activităţii patriotice, să antreneze tinereţi la acţiuni concrete pentru înfuseţarea Oraşului Stalin, a reprinderilor, instituţiilor şi filor, pentru realizarea de elemii, pentru colectarea meelor etc. în urma acestui it, au avut un mare avlnxivitâţile patriotice la care rticipă un număr din ce în mai mare de tineri. Focul meu patriotice aprins de tra noastră generaţie în prii ani după eliberarea ţării sub jugul fascist, arde şi lunează cu mai multă străluc ca aricind. Mişcarea luniilor utemiste de muncă paotică, organizată sub indruirea partidului, a cuprins sute tineri şi a înscris în actiunea sa, realizări frumoase,rigăzite de muncă patriotică , expresia devotamentului tistului nostru muncitor pent cauza socialismului, ele contriv.d, sub conducerea parohi, la eforturile întregului pentru construirea noii 1090i. Amploarea luată de miha brigăzilor utemiste aratăn fiinţa socialistă a noii genei, precum şi capacitatea Sorţa de mobilizare a ororganizaţiilor U.T.M. 171 nul Stalin au luat fiinţă un onor de 253 brigăzi de munca,triptică din care fac parte pe 700 de tineri. Muncind inferite obiective, pînă ae brigăzi au prestat 325.275 traineă voluntară, realizind 600.000 lei. Depsine rodnică a fost activitatea ceea Ce priveşte colega fierului vechi, în total funflectate peste 2.000 tone fier v, pr'ntre brigăzile patrionice, evidenţiază bri*gada nr. lsecuzina 2, brigada nr. de la şi altele, urunierii au depăşit angajamu anual de a presta 150 pr muncă patriotică, fapt eea.fierUff luminarea carnetelor insignelor de brigadier, în total in Oraşul Stalin au fost limitate peste 2.000 carnete de brigadier, iar tinerilor care au efectuat cele 100 ore muncă patriotică prevăzute de regulament, li s-au înminat aproximativ 600 insigne de brigadier. Mobilizaţi şi educaţi de Uniunea Tineretului Muncitor, tinerii îşi manifestă patriotismul lor fierbinte, aducînd o contribuţie din ce în ce mai mare la industrializarea ţării şi la realizarea planului cincinal, prin munca în brigăzile de producţie care au ajuns la cifra de 490 pe întregul oraş. în acestea sunt cuprinşi peste 5.600 tineri care au realizat pînă în prezent peste 12.000.000 lei economii. Prin cele 214 posturi utemiste de control s-au făcut numeroase propuneri în vederea îmbunătăţirii procesului de producţie. Prin extinderea în 7 întreprinderi, a iniţiativei tinerilor de la „Progresul“, Brăila, iniţiativă care este aplicată in Oraşul Stalin, de 2.697 tineri, s-au realizat 2.315.989 lei economii. A crescut de asemeni numărul tinerilor inovatori la 480, iar inovaţiile propuse trec peste cifra de 400, din care 222 au şi fost aplicate, realizînduse economii de peste 2 milioane lei. Un rol important in educarea patriotică a tineretului l-au avut întilnirile tinerilor cu oameni ai muncii vîrstnici, activişti de parti şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, care le-au vorbit despre deosebirea radicală şi superioritatea regimului nostru democrat-popular faţă de regimul capitalist, despre şomajul în trecut şi dreptul la muncă de azi. Asemenea intilniri au avut loc in mai toate organzaţiile de bază U.T.M. din Oraşul Stalin. Pentru cunoaşterea de către tineret a frumuseţilor şi bogăţiilor ţării, au fost înfiinţate 210 cercuri de învăţămînt politic „Să ne cunoaştem patria“ în care au fost cuprinşi peste 9.000 tineri şi tinere. Lecţiile predate, au prezentat într-o formă atrăgătoare ţara noastră, aşezarea ei, hotarele, munţii, apele şi oraşele, bogăţiile solului şi subsolului, fauna şi flora, realizările socialiste, precum şi perspectivele de dezvoltare. Pe lingă acestea, pentru a fi reliefate cît mai bine cele expuse în lecţii, s-au organizat excursii, vizitări de întreprinderi, muzee, etc. A fost acordată de asemeni o atenţie deosebită organizării concursurilor ,,Drumeţii veseli“ şi „Cine ştie cîştigă“ pe diverse teme, prin care s-a urmărit să se dezvolte la tineret dragostea faţă de patria noastră, faţă de regimul democrat-popular, faţă de partid. Asemenea concursuri au avut loc la Uzina 2, „Strungul“, „Partizanul Roşu“ şi altele. Cu toate aceste rezultate, acum in preajma alegerii noilor organe conducătoare U.T.M., in munca de educare patriotică a tineretului trebuie să urmărim obţinerea de noi succese. Trebuie să urmărim îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, făcînd cunoscute tineretului istoria luptelor poporului nostru şi ale clasei numitoare pentru o viaţă mai bună, pentru libertate şi independenţă naţională, lupta eroică a comuniştilor şi utemiştilor, ţelurile înalte ale partidului. înarmat cu toate acestea, tineretul este educat in spiritul dragostei neţărmurite faţă de partid, faţă de patrie şi popor, al convingerii nezdruncinate de a birui sub conducerea partidului, orice piedici în drumul spre victoria deplină a cauzei socialismului. IOAN MICU activist al Comitetului, orăşenesc U. T. M. Educarea patriotică a tineretului — sarcină I îngrijitor fruntaş Mic de statură şi tăcut din fire, dar îndemînatic la muncă şi iute ca o sfîrlează, comunistul Iosif Borşoş îngrijitor de animale la secţia Feleuş a gospodăriei agricole de stat Zagăr, este cunoscut de întreg colectivul, încă de mic copil a cunoscut greul vieţii şi a înfruntat mizeria claselor dominante ale regimului burghezomoşieresc. Fiind nevoit să lucreze cu ziua pe la cei înstăriţi, nu cîştiga nici atâta cît să asigure hrana zilnică pentru el şi familia sa. După 23 August 1944 s-a deschis un drum nou şi în viaţa lui Iosif Borsoş. Cînd a luat fiinţă gospodăria agricolă de stat a intrat ca muncitor la editura mare. Cu cîţiva ani mai tîrziu a ajuns îngrijitor la tineretul taurin iar astăzi este fruntaş în producţie. Rezultatele bune obţinute în muncă şi meritele care l-au ridicat în rîndurile fruntaşilor în producţie sînt multe la număr. Atît în anul trecut cît şi in acest an comunistul Iosif Borşoş, la cei 35 viţei pînă la 6 luni pe care îi are în primire, n-a înregistrat nici o mortalitate. Este evident şi faptul că faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în trimestrul III din acest an, a reuşit să obţină o creştere la sporul de greutate cu 105 grame la zi pe cap de animal. Creşterea în greutate într-o lună de zile a ajuns în prezent să se ridice la cifra de 23 kg. (faţă de 18 kg. cît era în anul trecut), ceea ce înseamnă o creştere zilnică de 750 grame pe cap de viţei. Aceste rezultate se datoresc în primul rînd grijii şi a atenţiei cu care comunistul Iosif Borşoş se ocupă „de creşterea viţeilor, încă din prima zi de la naşterea viţelului el aplică cu răbdare metoda de alăptare la găleată. Cit priveşte combinarea celorlalte furaje ca: lapte integral, ultuială de ovăz, tărîţe, trifoi, fin etc. aceasta o face cu multă pricepere obţinînd rezultate din cele mai bune. După munca şi rezultatele obţinute zi de zi şi răsplata este merituoasă. îngrijitorul fruntaş Iosif Borşoş de la secţia Seleu, a gospodăriei agricole de stat din Zagăr, raionul Tîrnăveni, cîştigă un salariu mediu lunar de peste 1.000 lei ceea ce îi dă posibilitatea să ducă o viaţă fericită şi plină de belşug împreună cu familia. TROFIN, TRAIAN, coresp. Maasmniskiei cerCTarsIor A. S. I. T. Răspunzînd cu entuziasm sarcinilor patriotice izvorîte din hotărîrea Conferinţei organizaţiei regionale de partid, membrii filialei A.S.I.T. din Mediaş s-au angajat să le traducă în viaţă, astfel ca, pînă la sfîrşitul anului, să realizeze fiecare economii personale în valoare de cel puţin 15.000—20.000 lei. In urma agajamentelor luate de membrii celor 12 cercuri ale filialei, rezultă că, la finele anului 1959, inginerii şi tehnicienii medieşeni vor da patriei economii în valoare de 6.476.692 lei. Bilanţul încheiat la sfîrşitul lunii august este cît se poate de îmbucurător. Astfel, membrii filialei A.S.I.T. din Mediaş au constatat cu bucurie că, pînă la această dată, au înscris 5.015.484 lei economii, fapt ce le dă siguranţă deplină că, pînă la sfîrşitul anului, nu numai că-şi vor realiza sarcina încredinţată de partid, dar o vor şi depăşi. O contribuţie deosebită la obţinerea frumoaselor succese au dat-o cercurile A.S.I.T. fruntaşe. Printre acestea, în primul rînd merită să fie amintit cercul de la Direcţia regională a gazului metan, cerc care şi-a depăşit sarcina şi angajamentul anual de economii încă din primul semestru. Adunînd economiile acestui cerc înregistrate pe dass Hredaaş, primele 8 luni, se obţine cifra de 2.945.830 lei, ceea ce înseamnă că, sarcina anuală de 2.460.240 lei a fost cu mult depăşită. Cum a reuşit cercul A.S.I.T. de la gaz metan să fie în fruntea celorlalte cercuri ale filialei? „Secretul“ succeselor lui, constă în primul rînd în sprijinul substanţial şi permanent primit din partea organizaţiei de partid, străduinţelor conducătorilor cercului de a atrage şi îndruma întregul colectiv de higli tehnicieni, preocupării ac de a descoperi şi promova cui elementul nou în producţie. Aceşti factori acţionînd laolaltă, au avut ca rezultat propunerea şi aplicarea cu succes a cîtorva inovaţii excepţionale. Dintre acestea, numai inovaţia denumită „Revizuirea documentaţiei tehnice prin adaptarea soluţiilor mai economice“, care aparţine unui colectiv format din: inginerii Boronea Vasile, Ungureanu Onofrei, Drug Vasile şi tehnicienii Geoaba Mihai şi Irimescu Mihai, a adus întreprinderii o economie de 1.967.000 lei, contribuind din plin la realizarea şi depăşirea sarcinilor ce-i revin Vitregului colectiv. Şi la Fabrica de geamuri, bilanţul realizărilor dobîndite de cercul inginerilor şi tehnicienilor în aceeaşi perioadă amintită este îmbucurătoare. Astfel, din cele 360.000 lei cît prevedea angajamentul anual al cercului, s-au realizat pînă la 1 septembrie 293.010 lei, ceea ce dovedeşte elocvent că şi acest cerc îşi va îndeplini cu siguranţă angajamentul anual. Inginerii Miclea Vasile, directorul întreprinderii şi inginerii Dragoş Urde, Roşea Ion şi Piteiu Maria, au fost tot timpul un frumos exemplu pentru ceilalţi membri ai cercului, înscriind sumele cele mai mari în carnetele de economii personale. Dacă despre cercurile A.S.I.T. din întreprinderile amintite avem numai cuvinte de laudă nu putem spune acelaşi lucru despre alte cercuri ale filialei A.S.I.T. Mediaş, care îrră desfăşoară o activitate nesatisfăcătoare în raport cu cerinţele. Să exemplificăm: După cum reiese din angajamentul colectivului, uzinele chimice „Nicolae Teclu“ din Copşa Mică trebuie să dea pînă la sfîrşitul anului o economie de 1.325.000 lei. Cît s-a înregistrat pină acum? Numai 263.000 lei. Această cifră, dovedeşte insuficienta preocupare a conducerii întreprinderii pentru îndeplinirea angajamentului de economii, dovedeşte că, organizaţia de partid, comitetul de întreprindere, conducerea administrativă, n-au sprijinit cercul A.S.I.T. lăsînd inexplicabil problema economiilor de un plan secundar, fapt care trebuie remediat de urgenţă. O situaţie asemănătoare se întîlneşte şi la întreprinderea „8 Mai“. Cele 141.330 lei economisite pînă acum (angajament anual 350.231 lei), dovedesc o slabă preocupare a conducerii colectivului, mai ales avîndu-se în vedere condiţiile interne favorabile obţinerii unor economii mult mai valoroase. Tovarăşul inginer Fodor Onoriu, conducătorul cercului A.S. I.T. de la „8 Mai“, cu toate că este şi membru al filialei raionale A.S.I.T., n-a sprijinit în suficientă măsură activitatea cercului întreprinderii sale , care ar fi putut să se prezinte la bilanţul celor 8 luni cu rezultate mult mai bune. Dacă cercurile AS.IT. de la uzinele chimice „Nicolae Teclu“ din Copşa Mică şi fabrica „8 Mai“ Mediaş, n-au depus decit minimum de efort, sunt cercuri ale filialei,, care înprima jumătate a anului n-au avut nici o activitate. Est cazul cercului de la uzinele „21 Decembrie“ Copşa Mică. Tov. ingineri Gherman Iuliu şi Stoica Th., primul membru în consiliul filialei, al doilea conducătorul cercului A.S.I.T. din uzină, sînt membri și conducători numai cu numele, pentru că în realitate n-au făcut nimic. Vina nu e numai a lor ci în primul rînd a filialei raionale A.S.I.T. care nu i-a tras la răspundere. Tovarășii din conducerea filialei, care cunosc foarte bine aceste stări de lucruri, trebuie să impulsioneze de urgenţă activitatea cercurilor, care pînă acum au lincezit. Ajutată de comitetele raional şi orăşenesc P.M.R., de filiala regională A.S.I.T., conducerea filialei A.S.I.T. Mediaş, trebuie să acorde mai mult sprijin cercurilor care nu-şi trăiesc viaţă! Este o sarcină importantă, care nu suferă nici cea mai mică întîrziere. narumaie. .. Şi femeile casnice îşi aduc contribuţia Sub îndrumarea Comitetului orăşenesc al femeilor , Mediaş, şi femeile casnice îşi aduc contribuţia la realizarea de cît mai multe economii la bugetul statului. Astfel, 1597 femei, organizate în 10 brigăzi de muncă patriotică, au executat în această vară 5594 ore de muncă patriotică realizînd economii in valoare de 16.375 iei. Constituite pe cartiere şi circumscripţii electorale, aceste brigăzi au luat parte activă la înfrumuseţarea cartierelor, a străzilor respective, prin amenajarea de parcuri, zone verzi, împrăştierea pietrişului pe străzi etc. Cele mai frumoase realizări le-au obţinut membrele brigăzii de cartierul „Olga Bancic“ conduse de deputata Simon Agnes, care au efectuat peste 1300 ore muncă patriotică, realizând economii de peste 3700 lei. Rezultate bune au obţinut şi brigăzile conduse de tov. Sofia Ziegler, din cartierul Baznei, Ecaterina Nagy din strada Tîrnavei, Ana Făcălău din centrul oraşului Mediaş şi altele, care împreună au muncit cu drag în orele lor libere conştiente fiind de faptul că şi ele îşi pot aduce contribuţia la realizarea unor însemnate economii.DAN VINTILA coresp. NIi. 4594 IN CLIŞEU: Vedere generală a parcului din centrul oraşului Media I