Drum Nou, octombrie 1959 (Anul 16, nr. 4594-4619)

1959-10-02 / nr. 4594

Pag. *. GRUPELE DE PARTID - AJUTOARE PREŢIOASE ÎN MUNCĂ Create în toam­na anului tre­cut, cele 13 grupe de partid de la uzinele „Independenţa“ din Sibiu au dovedit pe baza rezul­tatelor obţinute cit de mare poate fi aportul lor în organi­zarea şi desfăşurarea produc­ţiei, în scoaterea la iveală a nea­junsurilor, în educarea membri­lor şi a candidaţilor de partid. Faptul că grupele de partid de aici s-au ridicat prin acti­vitatea lor la nivelul sarcinilor, ocupîndu-se şi analizînd la locul de muncă diferite aspecte ale producţiei, ale disciplinei şi e­­ducaţiei partinice, se datoreşte în cea mai mare măsură îndru­mării primite din partea Co­mitetului orăşenesc de partid Sibiu, din partea comitetului de partid al uzinei şi din partea birourilor organizaţiilor de bază. Merită a fi subliniat faptul că, încă de la constituirea acestor grupe, comitetul de partid­­ a manifestat o grijă deosebită pentru instruirea organizatori­lor de grupă, îndrumarea lor în legătură cu sarcinile ce le re­vin. în acelaşi timp comitetul de partid a instruit şi birourile organizaţilor de bază asupra felului cum să folosească în ac­tivitatea lor grupele de partid.­­ Pentru a cunoaşte mai bine elul cum muncesc organizato­­­ de grupă, comitetul de par­­a îndrumat birourile orfani­­■dr de bază să organizeze •.e de birou, în care orga­­nii de grupă să prezinte ţări asupra activităţii lor. •este şedinţe a participat un membru al comitetu-­­ partid. Analizele au scos dentă faptul că deşi pi­­ctorii de grură au primit ui necesar, in munca u­­,mai există încă hu­niri. Pe constatărilor făcute s-a ut un nou instructaj, mal gieret, mergînd mnă la amă­­nţire asupra felului cum se trasează o sarcină unui membru şi candidat de partid, cum trebuie acesta ajutat ca s-o în­deplinească şi cum se face con­trolul îndeplinirii acestei sar­cini. Organizatorii de grupă au avut astfel posibilitatea s­ă şi îmbunătăţească munca în­­ mod­­simţitor, să rezolve cu compe­tenţă diferite probleme la lo­cul de muncă, în organizaţia de bază de Ia mnătoria mare funcţionează 3 ne de partid. Fiecare dintre 3 prune a obţinut succese Ha" în rezolvarea dife- Grupa de partid tor tov. loan •• .re are parte • problemelor c iputul tri­" , .rv*a 1 v u.: ■ ,vi «tfâ nu se .tormai, din znnc nu era constatai desfășoară în care cauză pla îndeplinit. Orgai­iz­orul de grupă a anunţat m­ei­buni şi candidaţii de partid ei se pre­gătească pentru a aru­iza cau­zele nerealizării plantui într-o şedinţă a grupei de partid. Fiind anunţaţi din timp, mem­brii şi can­didaţii d­e Paid s-au putut pregăti şi în seanţă au putut scoate cît mai­­ne la iveală lipsurile care fînează realizarea planului. Pritre al­tele s-a stabilit că datu­tă u­­nei defecţiuni în orgaizarea muncii echipa de la presrarea nisipului nu putea face­ faţă sarcinilor şi din această cauză nisipul în majoritatea cazurilor era de calitate slabă. Acest lu­cru fiind adus la cunoştinţa bi­roului organizaţiei de bază, s-au luat măsuri de întărire a echipei de la prepararea nisipu­lui şi de atunci planul zilnic de producţie se realizează în con­­diţiuni foarte bune. Grupa de partid a mai rezol­vat şi­ o altă problemă impor­tantă. Podul rulant de 10 tone fiind supraîncărcat, nu făcea faţă deserviri,­ echipelor de for­mare, muncitorii trebuind să facă ore suplimentare până la terminarea formei. Discuţiile purtate în cadrul grupei au sta­bilit propuneri pentru înlătura­rea acestei deficienţe, iar bi­roul organizaţiei de bază, îm­preună cu conducerea atelieru­lui­­ VIAŢA DE PARTID lui din turnătoria mare şi cu cea a atelierului de tuburi, ho­­tărînd schimbarea programului de la atelierul de tuburi, au eli­berat macaraua de 7 tone între orele 13—15. Prin această mă­sură echipele de formare pot a­­cum să-şi realizeze sarcinile de plan în cele 8 ore normale de lucru, fără a mai fi nevoie de ore suplimentare, obţinînd şi o creştere zilnică a producţiei cu peste 25 la sută. Măsurile luate au contribuit şi la redu­cerea procentului de rebut. Co­muniştii din această grupă de partid s-au angajat şi au reu­şit să reducă rebutul de la 2,8 la sută la 1,5 la sută, dînd a­­cum bătălia pentru înlăturarea completă a rebuturilor. Problema reducerii rebutului a preocupat foarte mult şi gru­pa de partid nr. 3, al cărei or­ganizator este tov. Dan Fran­­cisc. Atelierul respectiv, avea sarcina să execute piese de îm­binare pentru export­­Datorită însă fontei necorespunzătoare primită de la atelierul de topi­torie, 75 la sută din piesele turnate erau rebutate. Discu­ţiile în grupa de partid au scos la iveală cauzele rebuturilor şi au dat posibilitatea să se ia măsuri pentru înlăturarea de­finitivă a rebutului. Grupele de partid au un mare rol în educarea membri­lor şi candidaţilor de partid pe bază de sarcini concrete, dez­voltă simţul lor de răspundere faţă de sarcinile primite. Orga­nizatorul grupei de partid nr. 2, tov.­lăfelmuth Fleps, ca de alt­fel­­toţi ceilalţi organizatori de grumbe de partid din uzină, ţine evidenţa sarcinilor concrete date fiecărui membru şi can­didat de partid. Comunistul Vaier Buşiu a primit din par­tea organizatorului de grupă sarcina să se ocupe în perma­nenţă, în cadrul sarcinilor sale profesionale, de descongestio­narea locului de muncă pe raza de activitate a grupei sale de partid, în vederea folosirii la maximum a spaţiului de for­mare. Faptul că el este îndru­mat zilnic cum să îndeplinească această sarcină, a făcut ca pro­centul de piese bune turnate pe metru pătrat de spaţiu de for­mare să crească în 1959 cu 10 la sută faţă de realizările anu­lui 1958. Trasîn­d sarcini, organizatorul de partid a avut în vedere o se­rie de criterii. Bunăoară, comu­nistul Cornel Mihu, şef de e­­chipă, întrebuinţa o cantitate prea mare de cuie de turnăto­rie, făină şi­ alte materiale, in raport cu alţi şefi de echipă. Economiile sale la sfîrşitul lu­nii erau foarte mici. în luna martie, echipa sa realizase o economie de numai 62 lei. Cu toate acestea, organizatorul grupei de partid i-a dat sar­cina să se ocupe de evidenţa economiilor în cadrul grânei, de felul cum muncitorii luptă pen­tru a-şi realiza angajamentele luate. De la primirea sarcinii de partid tov. Mihu are o altă poziţie faţă de lupta care se dă pentru­ realizarea de cît mai multe economii, împreună cu echipa sa a realizat în luna august o economie de materiale în valoare de 332 lei, ajutîndu - şi pe alţi tovarăşi să-şi reali­zeze angajamentele luate. în urma unor asemenea iniţiative atelierul turnătoria mare a rea­lizat în primele opt luni de zile ale acestui an o economie de 175.000 Iei, revenind cite 1.500 lei de fiecare muncitor şi 12.500 lei de fiecare tehnician, fără a fi cuprinse economiile provenite din inovaţii şi cele 40 tone fontă economisite pînâ la 1 septembrie. Sarcini concrete mai au şi mulţi alţi tovarăşi. De pildă, tov. Hie Bumbea, care are sar­cina să se ocupe de organiza­rea întrecerii socialiste la ate­lierul mic de formare, a reuşit să antreneze în întrecere în­treg colectivul, pe bază de o­­biective concrete, în grupele de partid sunt dez­bătute probleme diferite. Grupa nr. 2, de pildă, a luat în discu­ţie pe candidatul de partid Gheorghe Vlad, care nu folo­sea din plin cele 480 minute de lucru. Ajutorul dat de comu­nişti a folosit mult tovarăşului Vlaid. El a reuşit să-şi lichi­deze lipsurile, devenind frun­taş în producţie şi a reuşit să se pregătească pentru a deveni membru de partid. Toţi acei tovarăşi care l-au criticat în cadrul grupei pentru linsuri au spus de curînd în adunarea generală că el poate să devină un bun membru de partid şi au votat pentru primirea lui. Toate acestea arată în chip edificator cît de mare poate fi avortul grupelor de partid în rezolvarea sarcinilor ce stau în faţa organizaţiilor de bază, a­­tunci cînd aceste grupe se bucu­ră de sprijin şi îndrumare con­cretă, cînd propunerile făcute în cadrul grupelor sunt luate în seamă. A. GROZA NOUTATI în Editura tehnică CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE Vol. II de M. M. GRIŞIN Traducere din limba rusă 500 pagini, legat în pînză lei 33,50 Acest volum completează prima parte a manualului pentru construcţii hidroteh­ice apărută în Editura teh­nică în 1959. DRUM NOU CaSpita Zarva din curtea gospodăriei s-a potolit. In faptul înserării se auzea departe, pe uliţele sa­tului, sch­ţuit domol de care. La colectivă nu rămăsese decit străjerul de noapte■ Burniţa u­­şor. Un vînt rece, tăios, îi şfi­­ch­iuia faţa negricioasă■ S-ar fi oploşit undeva, într-un un­gher de cameră şi de acolo să privească vînzoleala vremii, dar parcă cineva nevăzut îl în­demna mereu în şoaptă: „Nene Ioane, aşteaptă, vei avea musa­firi. Trebuie să le deschizi Zgribulit de frig îşi strînse şi mai bine imprejurul trupului mărunţel cojocul miţos şi se ghemui sub streaşină magaziei. Număra în neştire picăturile de ploaie ce curgeau des, tot mai des, pe ulucul de la acoperiş. Trecuse de miezul nopţii. Ploaia parcă se mai înteţise. Deodată, cum sta aşa închircit, cu gin­­dul sus cine ştie unde, auzi trei ciocănituri în poarta mare de fier. „Ei drăcie — mormăi mo­şul — să şti că ăştia-s musa­firii“, îşi luă bîta noduroasă subsuoară şi porni încet spre ieşire. Dădu un chiot din mij­locul curţii: — Ei, da‘ care eşti acolo ? — Oameni buni, oameni buni, bade Ioane. Deschide! — Tu eşti brigadierule ? Da‘ ce-ţi veni de umbli în puterea nopţii ca huhurezii ? — Deschide odată și nu mă mai iscodi atîta — se stropși brigadierul. Ud leoarcă, Edi, brigadierul, de-abia își tragea râsuflat -u — Președintele, Gîrceag, n-a dat pe aici? — Nu! — Nici nu l-ai văzut ? — Nu! întrebata-i acasă? — întrebat! — Da‘ ce s-a-ntimplat de ești așa aprins ? — Auzi comedie ? Dumneata nu trăieşti pe lumea asta ? Ce să se-ntîmple ? Deschide larg porţile că ne vin oaspeţi noi. — Oaspeţi noi ? — făcu mi­rat moşul. Acu, in cumpăna nopţii ? ce fel de oaspeţi sînt şi de unde vin ? — Linişteşte-te, ai să-i vezi numaidecit. Ascultă, vin, ia auzi! Din capul satului, dinspre grajdurile cele noi ale colecti­vei, se auzea hăulit de flăcăi şi pocnete de bice. — Măi, măi ma‘ straşnic alai — zise moşul şi-şi aprinse o ţi­gară. A început a se desluşi încet hodorogit de care. Zărăngăni­­tul acela de roţi îi aminti mo­şului de ceva. Cu două seri în urmă, cam tot pe la ceasurile astea din noapte, vreo zece care stivuite zdravăn cu saci doldora de griu adus de do­arie s-au oprit în faţa norţii. Cînd să intre în ogradă, poarta închisă şi moşul nicăieri. Au bătut oa­­menii-n poartă, l-au strigat pe nume, dar în zadar. Nici ţipe­nie. Moşul se aciuase la club. Dăduse drumul la radio şi îm­preună cu Gheorghe Tohăneanu şi cu Nicolae Ottofie mîzgăleau nişte socoteli pe un petec de hîrtie. Afară, căruţaşii făceau zimbre. Poate ar mai fi dîrdi­i ei mult şi bine de frig de în poartă, dacă moşului nu i-ar fi „trăsnit“ prin cap să mai dea o raită pe la magazie. Cină i-a simţit parii prin curte, unul dintre căruţaşi l-a şi luat la rost: — Păi, bine, moşule, ne faci să aşteptam aici şi dumneata stai la căldurică. Deschide să intrăm, că suntem­ împovăraţi. — O, batâ-vă norocul — zise moşul şuguină — dar cine ştia că voi umblaţi în peţit pe ’ la porţile oamenilor ? în noaptea aceea, moşul n-a avut odihnă. Dar nici căruţaşii. Au tot descărcat la saci pînă la al doilea cint­at al cocoşilor... Din pragul porţii, cu mina întinsă, moş loan, paznicul, nu­măra care’le mişcind discret buzele: trei, şase, nouă, dois­prezece, cincisprezece. Erau toate cite plecaseră spre arie odată cu lăsatul amurgului. în gospodă­rie sosea ultimul transport de griu. Era al treizecilea■ Dacă ai pune la socoteală și buca­tele cărate zile în șir cu camioa­­nele și remorcile gospodăriei, poate numărul transporturilor ar trece de cincizeci, poate de şaizeci. Asta n-o poate şti decit magazinerul, care are scris în­tr-un registru negru pe alb: 787.320 kg. griu. într-adevăr, oaspeţi noi în gospodărie. ■k Gheorghe Tohăneanu, 2.032 kg. griu, 508 kg. orz şi 3.068 lei; Nicolae Frofie 1-736 kg. griu, Emil Tohăneanu 1.090 kg. orz şi griu... Din nou poarta gospodăriei s-a dat în lături. Din nou carele au început a scîrţîi de vovara grea a sacilor. Colectiviştii du­ceau ac­asă plinea nouă. Oas­peţi noi au dat bineţe şi-n ma­gaziile celor ce le-au fesut bel­şugul bogat: 3.000 kg. griu la hectar. Rezemat de uşa magaziei, moş Ioan, paznicul, zîmbea. Avea şi de ce. At­tea bucate nu văzuse în casă nici el, nici nepoţii, nici rudele şi viei ve­cinii. Şi cînd te gîndesc că a­­cesta era numai avansul de 40 la sută... GH. MITREA Educarea patriotică a here­­t­­ului este una din saţiile principale puse în faţa dani­­­zaţiei U.T.M. de către Pită. Sarcina educării patriotice ti­neretului izvorăşte din nesfă­tat­ea ca acesta să cunoscare­­cutul şi tradiţiile de lupti aie clasei­­muncitoare, ale P. CR . şi P.T.C., să cunoască tot ce­­ înfăptuieşte azi poporul 10 *■ conducerea înţeleaptă a pa*,. ? ăului, să participe cu avintu­l opera măreaţă de înflorire \ 1 patriei noastre socialiste. ? Pentru a face cunoscut a­ceste cerinţe, Comitetul orăţ­e­nesc U.T.M. Stalin, acordă r mare importanţă educării p­ ? triotice a tineretului şi, su­b conducerea Comitetului oraşe- ~ nesc de partid, se străduieşte­­ să îmbunătăţească continuu a­c­­eastă activitate.­­ Ca urmare a acestui fapt, or- * ganizaţiie U.T.M. folosesc o seamă’ de forme şi metode in­teresante care antrenează tine­retul intr-o activitate foarte va­riată. Astfel, se organizează de exemplu, cu mult succes, excursii la locurile istorice, vi­zitarea muzeelor, a întreprinde­rilor, ca şi conferinţe pe teme patriotice. Iniţiativa valoroasa luată de tinerii din comuna Vladimir, care au adresat orga­nizaţiilor U.T.M. din întreaga ţară chemarea de a îngriji mo­numentele istorice, a găsit un larg ecou în rîndul organi­zaţiilor U.T.M. din Oraşul Sta­­reţ, şi­ ca urmare, organizaţiile U.T.M. de la Uzinele de trac­toare, „Răsăritul“, „Ancora Ro­miva“, Sfatul popular orăşe­nesc întreprinderea poligrafi­că, „Cauciucul“ etc., au luat sub patronajul lor „Monumen­tul aviatorului recunoscut“ din parcul „8 Mai“, „Monumentul ostaşului sovietic“, Cimitirul eroilor sov­etici de la Sprenghi Cimi­irul eroilor romiul din 1918 şi altele. Comitetul orăşenesc CI.T.M a cerut tuturor organizaţiilor să acorde cea mai mare impor tanită organ­ării activităţii pa­triotice, să antreneze tinereţi la acţiuni concrete pentru în­fuseţarea Oraşului Stalin, a reprinderilor, instituţiilor şi filor, pentru realizarea de e­­lemii, pentru colectarea me­­elor etc. în urma acestui it, au avut un mare avlnx­ivitâţile patriotice la care rticipă un număr din ce în mai mare de tineri. Focul meu­ patriotice aprins de t­­­ra noastră generaţie în pri­­i ani după eliberarea ţării sub jugul fascist, arde şi lu­­nează cu mai multă strălu­­c ca aricind. Mişcarea lun­­iilor utemiste de muncă pa­­otică, organizată sub indru­­irea partidului, a cuprins sute­­ tineri şi a înscris în actiun­­ea sa, realizări frumoase,­­­­rigăzite de muncă patriotică , expresia devotamentului ti­stului nostru muncitor pen­­t cauza socialismului, ele con­­tr­iv.d, sub conducerea par­ohi, la eforturile întregului pentru construirea noii 1090i. Amploarea luată de miha brigăzilor utemiste a­­ratăn fiinţa socialistă a noii genei, precum şi capacita­tea Sorţa de mobilizare a or­­organizaţiilor U.T.M. 171 nul Stalin au luat fiinţă un onor d­e 253 brigăzi de munca,triptică din care fac parte pe 7­00 de tineri. Mun­cind in­ferite obiective, pînă ae brigăzi au prestat 325.275 t­raineă voluntară, realizind 600.000 lei. Depsi­ne rodnică a fost activitatea ceea Ce pri­­veşte colega fierului vechi, în total funflectate peste 2.000 tone fier v, pr'ntre brigăzile patrionice, evidenţiază bri*­gada nr. lse­c­uzina 2, brigada nr. de la şi altele, urunierii au depă­şit angajamu anual de a presta 150 pr muncă patrioti­că, fapt eea.fierUff lumina­rea carnetelor insignelor de brigadier, în total in Oraşul Sta­lin au fost li­mitate peste 2.000 carnete de brigadier, iar tine­rilor care au efectuat cele 100 ore muncă patriotică prevăzute de regulament, li s-au înminat aproximativ 600 insigne de bri­gadier. Mobilizaţi şi educaţi de Uniu­nea Tineretului Muncitor, tine­rii îşi manifestă patriotismul lor fierbinte, aducînd o contri­buţie din ce în ce mai mare la industrializarea ţării şi la rea­lizarea planului cincinal, prin munca în brigăzile de produc­ţie care au ajuns la cifra de 490 pe întregul oraş. în acestea sunt cuprinşi peste 5.600 tineri care au realizat pînă în pre­zent peste 12.000.000 lei econo­mii. Prin cele 214 posturi utemis­te de control s-au făcut nume­roase propuneri în vederea îm­bunătăţirii procesului de pro­ducţie. Prin extinderea în 7 în­treprinderi, a iniţiativei tine­rilor de la „Progresul“,­­ Brăi­la, iniţiativă care este aplicată in Oraşul Stalin, de 2.697 ti­­neri, s-au realizat 2.315.989 lei economii. A crescut de asemeni numărul tinerilor inovatori la 480, iar inovaţiile propuse trec peste cifra de 400, din care 222 au şi fost aplicate, realizîndu­­se economii de peste 2 milioane lei. Un rol important in educarea patriotică a tineretului l-au avut întilnirile tinerilor cu oa­meni ai muncii vîrstnici, acti­vişti de parti şi de stat, oa­meni de ştiinţă şi cultură, care le-au vorbit despre deosebirea radicală şi superioritatea regi­mului nostru democrat-popular faţă de regimul capitalist, des­pre şoma­jul în trecut şi dreptul la muncă de azi. Asemenea in­­tilniri au avut loc in mai toate orga­nzaţiile de bază U.T.M. din Oraşul Stalin. Pentru cunoaşterea de către tineret a frumuseţilor şi bogă­ţiilor ţării, au fost înfiinţate 210 cercuri de învăţămînt poli­tic „Să ne cunoaştem patria“ în care au fost cuprinşi peste 9.000 tineri şi tinere. Lecţiile predate, au prezentat într-o for­mă atrăgătoare ţara noastră, aşezarea ei, hotarele, munţii, apele şi oraşele, bogăţiile solu­lui şi subsolului, fauna şi flora, realizările socialiste, precum şi perspectivele de dezvoltare. Pe lingă acestea, pentru a fi relie­fate cît mai bine cele expuse în lecţii, s-au organizat excursii, vizitări de întreprinderi, muzee, etc. A fost acordată de asemeni o atenţie deosebită organizării concursurilor ,,Drumeţii veseli“ şi „Cine ştie cîştigă“ pe diverse teme, prin care s-a urmărit să se dezvolte la tineret dragostea faţă de patria noastră, faţă de regimul democrat-popular, faţă de partid. Asemenea concursuri au avut loc la Uzina 2, „Strun­gul“, „Partizanul Roşu“ şi al­tele. Cu toate aceste rezultate, a­­cum in preajma alegerii noilor organe conducătoare U.T.M., in munca de educare patriotică a tineretului trebuie să urmărim obţinerea de noi succese. Tre­buie să urmărim îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, fă­­cînd cunoscute tineretului isto­ria luptelor poporului nostru şi ale clasei num­itoare pentru o viaţă mai bună, pentru libertate şi independenţă naţională, lupta eroică a comuniştilor şi utemiş­­tilor, ţelurile înalte ale parti­dului. înarmat cu toate acestea, ti­neretul este educat in spiritul dragostei neţărmurite faţă de partid, faţă de patrie şi popor, al convingerii nezdruncinate de a birui sub conducerea parti­dului, orice piedici în drumul spre victoria deplină a cauzei socialismului. IO­AN MICU activist al Comitetului, orăşenesc U. T. M. Educarea patriotică a tineretului — sarcină I îngrijitor fruntaş Mic de statură şi tăcut din fire, dar îndemînatic la muncă şi iute ca o sfîrlează, comunistul Iosif Borşoş îngrijitor de anima­le la secţia Feleuş a gospodăriei agricole de stat Zagăr, este cu­noscut de întreg colectivul, încă de mic copil a cunoscut greul vieţii şi a în­fruntat mizeria claselor domi­nante ale regi­mului burghezo­­moşieresc. Fiind nevoit să lucre­ze cu ziua pe la cei înstăriţi, nu cîştiga nici atâ­ta cît să asigu­re hrana zilnică pentru el şi fa­milia sa. După 23 Au­gust 1944 s-a deschis un drum nou şi în viaţa lui Iosif Borsoş. Cînd a luat fiin­ţă gospodăria agricolă de stat a intrat ca muncitor la editura mare. Cu cîţiva ani mai tîrziu a ajuns îngrijitor la tineretul tau­rin iar astăzi este fruntaş în producţie. Rezultatele bune ob­ţinute în muncă şi meritele care l-au ridicat în rîndurile frunta­şilor în producţie sînt multe la număr. Atît în anul trecut cît şi in acest an comunistul Iosif Borşoş, la­ cei 35 viţei pînă la 6 luni pe care îi are în primire, n-a înre­gistrat nici o mortalitate. Este evident şi faptul că faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut, în trimestrul III din acest an, a reuşit să obţină o creştere la sporul de greutate cu 105 grame la zi pe cap de animal. Creşterea în greutate într-o lu­nă de zile a ajuns în prezent să se ridice la ci­fra de 23 kg. (faţă de 18 kg. cît era în anul trecut), ceea ce înseamnă o creştere zilnică de 750 grame pe cap de viţei. Aceste rezulta­te se datoresc în primul rînd gri­jii şi a atenţiei cu care comunistul Iosif Borşoş se o­­cu­pă „de creşte­rea viţeilor, încă din prima zi de la naşterea vi­ţelului el aplică cu răbdare me­toda de alăpta­re la găleată. Cit priveşte combinarea celorlalte furaje ca: lapte integral, ultu­­ială de ovăz, tărîţe, trifoi, fin etc. aceasta o face cu multă pri­cepere obţinînd rezultate din ce­le mai bune. După munca şi rezultatele ob­ţinute zi de zi şi răsplata este merituoasă. îngrijitorul fruntaş Iosif Borşoş de la secţia Seleu, a gospodăriei agricole de stat din Zagăr, raionul Tîrnăveni, cîştigă un salariu mediu lunar de peste 1.000 lei ceea ce îi dă posibilitatea să ducă o viaţă fe­ricită şi plină de belşug împreu­nă cu familia. TROFIN, TRAIAN, coresp. Maas­mnisk­­iei cerCTarsIor A. S. I. T. Răspunzînd cu entuziasm sar­cinilor patriotice izvorîte din hotărîrea Conferinţei organiza­ţiei regionale de partid, membrii filialei A.S.I.T. din Mediaş s-au angajat să le traducă în viaţă, astfel ca, pînă la sfîrşitul anu­lui, să realizeze fiecare economii personale în valoare de cel puţin 15.000—20.000 lei. In urma a­gajamentelor luate de membrii celor 12 cercuri ale filialei, rezultă că, la finele anu­lui 1959, inginerii şi tehnicienii medieşeni vor da patriei econo­mii în valoare de 6.476.692 lei. Bilanţul încheiat la sfîrşitul lu­nii august este cît se poate de îmbucurător. Astfel, membrii fi­lialei A.S.I.T. din Mediaş au constatat cu bucurie că, pînă la această dată, au înscris 5.015.484 lei economii, fapt ce le dă si­guranţă deplină că, pînă la sfîr­şitul anului, nu numai că-şi vor realiza sarcina încredinţată de partid, dar o vor şi depăşi. O contribuţie deosebită la ob­ţinerea frumoaselor succese au dat-o cercurile A.S.I.T. frunta­şe. Printre acestea, în primul rînd merită să fie amintit cercul de la Direcţia regională a gazu­lui metan, cerc care şi-a depă­şit sarcina şi angajamentul a­­nual de economii încă din pri­mul semestru. Adunînd econo­miile acestui cerc înregistrate pe dass Hredaaş, primele 8 luni, se obţine cifra de 2.945.830 lei, ceea ce înseamnă că, sarcina anuală de 2.460.240 lei a fost cu mult depăşită. Cum a reuşit cercul A.S.I.T. de la gaz metan să fie în frun­tea celorlalte cercuri ale filialei? „Secretul“ succeselor lui, cons­tă în primul rînd în sprijinul substanţial şi permanent primit din partea organizaţiei de par­tid, străduinţelor conducătorilor cercului de a atrage şi îndruma întregul colectiv de higli tehnicieni, preocupării ac de a descoperi şi promova cui elementul nou în producţie. Aceşti factori acţionînd laolal­tă, au avut ca rezultat propu­nerea şi aplicarea cu succes a cîtorva inovaţii excepţionale. Dintre acestea, numai inovaţia denumită „Revizuirea documen­taţiei tehnice prin adaptarea so­luţiilor mai economice“, care a­­parţine unui colectiv format din: inginerii Boronea Vasile, Ungureanu Onofrei, Drug Vasile şi tehnicienii Geoaba Mihai şi Irimescu Mihai, a adus între­prinderii o economie de 1.967.000 lei, contribuind din plin la rea­lizarea şi depăşirea sarcinilor ce-i revin Vitregului colectiv. Şi la Fabrica de geamuri, bi­lanţul realizărilor dobîndite de cercul inginerilor şi tehnicieni­lor în aceeaşi perioadă amintită este îmbucurătoare. Astfel, din­­ cele 360.000 lei cît prevedea an­­­­gajamentul anual al cercului, s-au realizat pînă la 1 septem­brie 293.010 lei, ceea ce dove­deşte elocvent că şi acest cerc îşi va îndeplini cu siguranţă an­gajamentul anual. Inginerii Mi­­clea Vasile, directorul întreprin­derii şi inginerii Dragoş Urde, Roşea Ion şi Piteiu Maria, au fost tot timpul un frumos exem­plu pentru ceilalţi membri ai cercului, înscriind sumele cele mai mari în carnetele de eco­nomii personale. Dacă despre cercurile A.S.I.T. din întreprinderile amintite a­­vem numai cuvinte de laudă nu putem spune acelaşi lucru despre alte cercuri ale filialei A.S.I.T. Mediaş, care îrră des­făşoară o activitate nesatisfăcă­toare în raport cu cerinţele. Să exemplificăm: După cum reiese din angajamentul colectivului, uzinele chimice „Nicolae Teclu“ din Copşa Mică trebuie să dea pînă la sfîrşitul anului o econo­mie de 1.325.000 lei. Cît s-a înregistrat pină acum? Numai 263.000 lei. Această cifră, dovedeşte insuficienta preocu­pare a conducerii întreprinderii pentru îndeplinirea angajamen­tului de economii, dovedeşte că, organizaţia de partid, comitetul de întreprindere, conducerea ad­­min­istrativă, n-au sprijinit cer­cul A.S.I.T. lăsînd inexplicabil problema economiilor de un plan secundar, fapt care trebuie re­mediat de urgenţă. O situaţie asemănătoare se întîlneşte şi la întreprinderea „8 Mai“. Cele 141.330 lei economi­site pînă acum (angajament anual 350.231 lei), dovedesc o slabă preocupare a conducerii colectivului, mai ales avîndu-se în vedere condiţiile interne favo­rabile obţinerii unor economii mult mai valoroase. Tovarăşul­ inginer Fodor Ono­­riu, conducătorul cercului A.S. I.T. de la „8 Mai“, cu toate că este şi membru al filialei raio­nale A.S.I.T., n-a sprijinit în suficientă măsură activitatea cercului întreprinderii sale , care ar fi putut să se prezinte la bilanţul celor 8 luni cu rezul­tate mult mai bune. Dacă cercurile AS.IT. de la uzinele chimice „Nicolae Teclu“ din Copşa Mică şi fabrica „8 Mai“ Mediaş, n-au depus decit minimum de efort, sunt cercuri ale filialei,, care în­­prima jumă­tate a anului n-au avut nici o activitate. Es­t cazul cercului de la uzinele „21 Decembrie“ Cop­şa Mică. Tov. ingineri Gherman Iuliu şi Stoica Th., primul mem­bru în consiliul filialei, al doilea conducătorul cercului A.S.I.T. din uzină, sînt membri și con­ducători numai cu numele, pen­tru că în realitate n-au făcut nimic. Vina nu e numai a lor ci în primul rînd a filialei raionale A.S.I.T. care nu i-a tras la răs­pundere. Tovarășii din conducerea filia­lei, care cunosc foarte bine a­­ceste stări de lucruri, trebuie să impulsioneze de urgenţă activi­tatea cercurilor, care pînă acum au lincezit. Ajutată de comite­tele raional şi orăşenesc P.M.R., de filiala regională A.S.I.T., con­ducerea filialei A.S.I.T. Mediaş, trebuie să acorde mai mult spri­jin cercurilor care nu-şi trăiesc viaţă! Este o sarcină impor­tantă, care nu suferă nici cea mai mică întîrziere. naruma­­­ie. .. Şi femeile casnice îşi aduc contribuţia Sub îndrumarea Comitetului orăşenesc al femeilor , Mediaş, şi femeile casnice îşi aduc con­tribuţia la realizarea de cît mai multe economii la bugetul sta­tului. Astfel, 1597 femei, organizate în 10 brigăzi de muncă patrioti­că, au executat în această vară 5594 ore de muncă patriotică realizînd economii in valoare de 16.375 iei. Constituite pe cartiere şi cir­cumscripţii electorale, aceste bri­găzi au luat parte activă la în­frumuseţarea cartierelor, a stră­zilor respective, prin amenajarea de parcuri, zone verzi, împrăş­­tierea pietrişului pe străzi etc. Cele mai frumoase realizări le-au obţinut membrele brigăzii de cartierul „Olga B­ancic“ con­duse de deputata Simon Agnes, care au efectuat peste 1300 ore muncă patriotică, realizând eco­nomii de peste 3700 lei. Rezultate bune au obţinut şi brigăzile conduse de tov. Sofia Ziegler, din cartierul Baznei, E­­caterina Nagy din strada Tîr­­navei, Ana Făcălău din centrul oraşului Mediaş şi altele, care împreună au muncit cu drag în orele lor libere conştiente fiind de faptul că şi ele îşi pot aduce contribuţia la rea­lizarea unor în­semnate economii.DAN VINTILA coresp. NIi. 4594 IN CLIŞEU: Vedere generală a parcului din centrul oraşului Media I

Next