Drum Nou, noiembrie 1959 (Anul 16, nr. 4620-4644)
1959-11-01 / nr. 4620
I Pag. 1. GOSPODĂRIREA ORAŞULUI — în centrul dezbaterilor Situat în inima Carpaţilor, Predealul, prin pitanscul şi frumuseţile sale, ca staţiune climaterică, s-a făcut cunoscut şi îndrăgit atît de oamenii din patria noastră, cît şi de nenumăraţi vizitatori străini. Pornind de la acest fapt, Comitetul orăşenesc de partid a pus în faţa comuniştilor din Predeal sarcini deosebite privind asigurarea celor mai optime condiţii pentru ca oamenii muncii să se odihnească intr-un oraş frumos, bine gospodărit, de care să-şi lege amintiri cît mai frumoase. Iată de ce adunarea generală pentru darea de seamă şi alegerea noului comitet orăşenesc de partid a pus în centrul dezbaterilor sale felul cum comuniştii de aici au muncit pentru rezolvarea acestei sarcini de cinste. Atît darea de seamă a Comitetului orăşenesc de partid, expusă de tav. Cornel Sandu, locţiitor al secretarului, cit şi discuţiile, în marea lor majoritate, au analizat în spiritul criticii şi autocriticii rezultatele obţinute pe această linie şi în special lipsurile ce se mai manifestă. Şi in anul acesta, Predealul a cunoscut o serie de înnoiri. S-a construit o casă de cultură, încă o vilă cu 98 de locuri şi un complex social-cultural; au fost amenajate mai multe magazine pentru desfacerea produselor industriale şi alimentare şi alte unităţi comerciale. A fost rezolvată definitiv aprovizionarea cu apă potabilă a oraşului, au fost amenajate străzi şi trotuare în suprafaţă de 4.500 m.p., s-au amenajat parcuri şi zone verzi pe o suprafaţă de 14.000 metri pătraţi etc. La toate acestea se adaugă un şir de alte măsuri ce au fost luate pentru înfrumuseţarea oraşului, pentru asigurarea bazei materiale necesare odihnei oamenilor muncii. La baza acestor succese stă în primul rînd preocuparea de care a dat dovadă Comitetul orăşenesc de partid în conducerea activităţii organizaţiilor de bază şi a organizaţiilor de masă. Pe baza hotărîrii luată la alegerile din anul trecut privind gospodărirea mai bună a oraşului, Comitetul orăşenesc de partid a format un comandament, avînd sarcina să organizeze munca patriotică a cetăţenilor. împreună cu deputaţii, acest comandament a mobilizat la acţiuni pentru înfrumuseţarea oraşului un număr de 2.100 cetăţeni care au efectuat aproape 22.000 ore muncă voluntară, realizîndu-se prin aceasta o economie de 38.000 tei. Grupa de partid din cadrul sfatului popular (organizator tov. Stelian Soare) sub directa îndrumare a Comitetului orăşenesc de partid, a îndeplinit un rol de seamă în mobilizarea deputaţilor pentru realizarea obiectivelor propuse, analizând deseori felul cum deputaţii îşi îndeplinesc sarcinile. Pe de altă parte, Comitetul orăşenesc de partid a analizat de mai multe ori în plenarele sale stilul şi metodele de muncă ale tov. Gheorghiţă Dumitru, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, ale secretarului sfatului şi munca în ansamblu a Comitetului executiv în ce priveşte gospodărirea oraşului. Fără atrece cu vederea aceste realizări, comuniştii, în cuvintul lor pe marginea dării de seamă, au luat poziţie critică faţă de stilul de muncă, atît al comitetului cît şi al unor organizaşi de bază. Adunări pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiie de partid — Eu sunt ferm convins — arăta in cuvintul său tov. Ştefan Ferencz — că oraşul nostru putea fi şi mai bine gospodărit, sub raportul aprovizionării, deservirii populaţiei, întreţinerii unor vile, străzi şi mai ales a instituţiilor de cultură cum sunt cinematograful, căminul cultural şi altele, dacă Comitetul orăşenesc de partid exercita o îndrumare mai concretă şi un control mai eficace asupra activităţii Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Predeal. In ce priveşte înfrumuseţarea şi ridicarea nivelului urbanistic al oraşului — a subliniat în continuare vorbitorul — comitetul orăşenesc U.T.M., comitetele de instituţie, conducerile administrative ale caselor de odihnă, unii deputaţi, n-au mobilizat în suficientă măsură tinerii, cetăţenii, salariaţii din întreprinderi şi instituţii, la acţiunile patriotice întreprinse. Mai mulţi vorbitori, printre care tovarăşii David Spătaru, Paraschiva Cătuneanu şi alţii, au arătat că pentru rezolvarea diferitelor sarcini de folos obştesc, Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc n-a luat suficiente măsuri de educaţie a cetăţenilor prin conferinţe, cercuri de citit etc. în scopul sădirii în conştiinţa oamenilor a dragostei fierbinţi pentru mai buna gospodărire a oraşului în care trăiesc şi muncesc. Din cei peste cinci mii de locuitori ai oraşului cu excepţia celor care lucrează în diferite instituţii o bună parte din locuitorii de baştină n-au fost atraşi în muncile obşteşti, comitetul executiv rezumîndu-se numai la mobilizarea făcută de organizaţiile de partid şi sindicale. Ca membri de partid atît tov. Dumitru Gheorghiţă preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc cît şi Secretarul sfatului Vaier Saşu, n-au luptat cu destul simţ de răspundere pentru aplicarea în viaţă a indicaţiilor date de Comitetul orăşenesc de partid şi astfel în munca lor şi-au făcut loc o serie de lipsuri. Este de înţeles atunci de ce unele vile nu sînt bine gospodărite, în unele localuri de alimentaţie publică deservirea şi curăţenia mai lasă încă de dorit, iar pe unele străzi şi pe şantiere zac diferite materiale părăsite — lipsind cu alte cuvinte simţul gospodarului harnic şi priceput. Pe bună dreptate — arătau în cuvintul lor tovarăşii Petre Oneţ, Petre Grigoruţ, Vaier Orban şi alţii — că un aport deosebit de valoros putea aduce activul fără de partid. Din acest punct de vedere aici s-au manifestat lipsuri serioase. Este suficient să amintim că nici în momentul de faţă nu se cunoaşte în toate organizaţiile de bază, în mod special la casele de odihnă, cum trebuie muncit cu acest activ şi la ce poate fi el folosit. Această lipsă cum este şi firesc, a lipsit organizaţiile de bază de aportul serios ce-i putea aduce activul fără de partid. Un merit mare al adunăriicomuniştilor din Predeal constă în faptul că a ştiut să lege în mod organic cauzele unor lipsuri în ce priveşte gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului, de felul cum membrii şi candidaţii de partid se străduiesc să-şi ridice nivelul lor politic şi ideologic şi cum este asigurat prin practica muncii exemplul lor personal. Subliniind rezultatele obţinute în domeniul educării membrilor şi candidaţilor de partid, mulţi tovarăşi care au luat cuvintul la discuţii, printre care şi Ion Sandru, au arătat că unii membri de partid n-au dat atenţie învăţămîntului şi chiar în anul acesta au rămas neîncadraţi în învăţămînt un număr de 16 membri şi 2 candidaţi de partid, majoritatea dintre aceştia făcînd parte din organizaţia de bază cartier-oraş, al cărei secretar este tov. David Spătaru. In adunare s-a mai discutat şi felul cum Comitetul orăşenesc de partid s-a străduit să organizeze şi să desfăşoare munca politică de masă şi culturaleducativă pentru educarea oamenilor muncii sosiţi în staţiune. Privită în ansamblul său, adunarea generală a tuturor membrilor şi candidaţilor de partid, s-a desfăşurat la un nivel corespunzător, pătrunsă de spirit critic şi autocritic, demonstrind hotărîrea fermă a comuniştilor din Predeal de a gospodări cît mai bine oraşul, de a-l face mai frumos, în scopul asigurării unor condiţii cît mai bune odihnei oamenilor muncii. Ca secretar al Comitetului orăşenesc de partid Predeal, a fost ales tov. Vasile Frumuşelu, iar ca locţiitor al secretarului a fost reales tov. Comel Sandu, A. GROZA Comuniştii în Irani ca întrecerii nenim di mai multe economii Comitetul de partid de la Atelierel de locomotive şi vagoane Oraşul Stalin a analizat de curind munca Comuniştilor din toate sectoarele de antoritate în ce priveşte realizarea angajamentelor luate. CU acest prilej a reieşit că din angajamentul total de 532.000 lei ce îl au de realizat pînă la sfîrşitul acestui an s-a realizat pe 9 luni suma de 459.600 lei. în fruntea tuturor acţiunilor patriotice de a da în circulaţie cît mai multe locomotive şi vagoane reparate cu economii cît mai mari au stat comunişti ca: Aurel Jeleru şi Ioan Tulbure, montatori care prin recondiţionarea şi montarea pieselor vechi de locomotivă, au realizat fiecare cite 1.935 lei economii. Tov. Gheorghe Ticuşan şi Gheorghe Romcea cazangii au economisit împreună aproape 4000 lei, strungarul Manea Busuioc, reducînd consumul specific la materiale şi scule a realizat 5.398 lei. La fel strungarul Gheorghe Răvar a realizat 1.900 lei economii. Nici comuniştii de la reparaţia vagoanelor nu s-au lăsat mai prejos. Lăcătuşul Gheorghe Budeleă prin recondiţionări de tampoane cu frncţiune a economisit 1.870 lei. Din totalul de 191 de muncitori care şi-au luat angajamentul să realizeze 1.000 lei economii, 78 şi l-au îndeplinit. DRUM NOU Agitatorii desfăşoară o activitate rodnică Ca urmare a muncii politice de masă desfăşurată de organizaţiile de bază şi agitatori, la fabrica „8 Mai“ din Mediaş s-au obţinut lună de lună rezultate tot mai frumoase în îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie. Cei 225 de agitatori din cadrul întreprinderii, membri, nemembri de partid şi utemişti, prin exemplul lor au mobilizat şi pe ceilalţi muncitori în lupta pentru a da oamenilor muncii încălţăminte tot mai multă, de bună calitate şi la un preţ de cost cît mai redus. Spre a-şi desfăşura activitatea cu rezultate cît mai bune, organizaţiile de bază şi comitetul de partid s-au preocupat îndeaproape de instruirea agitatorilor. Problemele dezbătute în cadrul instructajelor au fost popularizate de agitatori,din rîndurile muncitorilor, în pauza de prînz şi după orele de program, iar rezultatele nu au întîrziat să se vadă. La secţia încălţăminte cu feţe din pînză pentru copii, unii tovarăşi susţineau că nu se poate realiza sortimentul introdus în fabricaţie, cu utilajul existent. Pentru remedierea acestei stări de lucruri s-a organizat o consfătuire cu agitatorii acestei secţii, inginerul şef dînd explicaţiile tehnice necesare pentru a realiza sortimentul introdus cu utilajul existent şi cu normele stabilite. Prin activitatea intensă susţinută a agitatorilor comunişti Bindea Emanoil, Cucerzan Ioan, Fonican Aurel şi a secretarului organizaţiei de bază al secţiei, tov. Köpetzi* Iosif, s-a reuşit ca în momentul de faţă secţia să fie fruntaşă pe întreprindere. Agitatorii au demonstrat cu multă convinsee că noul sortiment se poate realiza, iar prin muncă bine organizată pot fi obţinute şi însemnate economii. Pe luna septembrie planul producţiei a fost realizat în proporţie de 101,54 la sută, iar calitatea produselor a fost de 94,53 la sută faţă de angajamentul de 94,02 la sută. De asemeni muncitorii secţiei au realizat pe lunile august şi septembrie suma de 24.916 lei economii, faţă de angajamentul de 9.160 lei, în sectorul mecanic şef agitatorii au desfăşurat o muncă susţinută, privind introducerea micii mecanizări. Comuniştii Popescu Dumitru, Trofin Constantin, Petre Tudor, prin munca depusă zi de zi au reuşit ca în termenul planificat să realizeze două benzi rulante, la secţia inchiuit în loc de una. Tot aici, muncitorii Birza Nicola©, Bucur Gheorghe, Limbăşan Mihai, Karácsony Iosif, Limbăşan Gheorghe şi alţii, au realizat o economie de 83.329 Iei. Agitatorii din sectorul tineretului, diin secţia marochinărie, au desfăşurat o muncă susţinută privind realizarea de economii. Comuniştii Nobil Ana, Domşa Aurel, Grün Magda, Szentkirályi Ioan, prin convorbirile avute la locul de muncă, cu care prilej au popularizat metodele noi de muncă şi sarcinile ce reies din hotărîrea plenarei C.C. al F.M.R. din 13—14 iulie 1959, au mobilizat întregul sector la descoperirea şi folosirea rezervelor interne şi astfel colectivul sectorului a reuşit să-şi depăşească angajamentul anual de economii, cu 126.284 lei. Cele mai frumoase rezultate Ie-a realizat gruna 5-a condus* de comunista Gergely Elena, care a reuşit să realizeze 43,26 lei economii, faţă de angajamentul anual de 14.604 lei, iar grupa 6-a condusă de comunista Mureşan Elisabeta, a realizat 44 33 lei faţă de 36.180 lei cît se angajase pa întregul an. Cu siguranţă că realizările pe viitor vor fiși mai frumoase. DAN VINTILĂ, coresp. Istoria unei brigăzi U. î. I. de calate... (Urmare din pag. I-a) capete numele eroului utecist Rusu Alexandru, care a muncit în Uzinele de tractoare, vrînd astfel să dea un stimulent şi un îndemn pentru toţi membrii brigăzii formată din tineri de diferite naţionalităţi: romîni, maghiari, germani şi greci, toţi membri ai U.T.M. Tov. Lagăr Ioan, secretarul organizaţiei de bază a P.M.R., reglor pe linia unde lucrează majoritatea membrilor brigăzii, care sînt strungari, filetatori, rectificatori şi frezori, a pus umărul pentru remedierea lucrurilor, şi, spre sfîrşitul lunii iunie, începutul lunii iulie a.c., brigada lansează o chemare către toate brigăzile de tineret din ţară, prin care „fiecare brigadă utemistă de producţie, să devină un colectiv fruntaş la locul de muncă“. Această chemare a fost aprobată de întreaga brigadă şi în scurt timp ea devine cunoscută prin toate mijloacele de către tineretul muncitor din toate întreprinderile ţării noastre. Chemarea aceasta de o importanţă covirşitoare pentru membrii brigăzii, a avut un puternic ecou în inima,utemiştilor Zahan Gheorghe şi Iacob Mihai, unul strungar şi altul revolverist, pentru că se angajaseră şi ei ca în cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, să-şi îndeplinească planul şi să devină fruntaşi în producţie, pentru ca întreaga brigadă să fie un colectiv fruntaş. Lucrurile au mers greu la început. Cele 480 de minute trebuiau folosite la maximum. Utilajul trebuia folosit în aşa fel ca să dea maximum de randament. Conştiinţa că sunt membri ai U.T.M.-ului, îi îndemna să se ţină în rînd cu ceilalţi. Şi iată că ziua mult dorită a sosit. Cei 14 membri ai brigăzii utemiste de producţie numărul I „Eroul utemist Rusu Alexandru“, au fost* declaraţi fruntaşi în cinstea zilei de 23 August, fiecare ziîn fiibru al ei depăşindu-şi plantulAcu 15—20 la sută- Ei nuis*tiu dezminţit lansînă chemarea.„ Astăzi, deşi nu mai sunt aceiaşi membri în brigadă caacum aproape trei ani, brigadierii-w sînt mindria sectorului autoiy.Q.te. Stînd de vorbă , cu tovarășul inginer Fiorescu * Mircea de la acest sector, el a spus: — Brigada aceasta a fost doar un început. Ea este nucleul care a generat înființarea a încă trei brigăzi de tineret. Şi cu toate, noi ne mîndrim. Dacă în secţia noastră rebutul admis este de 1 la sută, apoi membrii brigăzilor dau rebut sub procentul tolerat, ajungîndu-se chiar la 0,5 la sută. Deşi trăiau un sentiment de legitimă mindrie, membrii brigăzii utemiste de producţie, devenită brigadă de calitate, pe la începutul lunii septembrie, se cam întristaseră. Motivul? Responsabilul Kiss Eugen, pleca la şcoală. Brigadierilor le părea rău că se desnart de elîi condusese pe drumul greu al începutului, luase parte împreună cu ei la toate frămîntările şi acuma pleca... Dar după cîteva zile, Băltăreţu ştefan, care i-a luat locul s-a arătat tot atît de vrednic ca şi el. Acum brigada îşi îndeplineşte tot atit de bine sarcinile producţiei, îşi face tot la fel planul de studiere a cărţilor tehnice în colectiv, tot la fel aplică metoda Bortkevici de tăiere rapidă a metalelor şi tot la fel ţine şedinţe de analiză a muncii, după şedinţele lunare de producţie din sector. Parcă nu s-ar fi întîmplat nimic. Aşa şi trebuie să fie! Activitatea brigăzii însă, nu se rezumă numai la acestea. Membrii ei îşi organizează chibzuit şi timpul liber. Merg la spectacole împreună, în excursii la munca patriotică, ceea ce a făcut ca patru dintre ei: Anghel Stan, Bîrsan Gheorghe, Băltăreţii Ştefan şi Mazilu lava, să aibă iiimane de brigadier al muncii patrioţice. Toţi membrii brigăzii sunt şi membri ai U.C.F.R.-ului, sportul lor preferat fiind şahul. Privindu-i la locul de muncă, printre strungiri şi scule, Vrna băierilor le-am pus o întrebare : — Cu fierul vechi cum staţi? — Fier vechi ? Am strins pînă acum 25.000 kilograme. — Intr-adevăr aşa este, confirmă secretarul comitetului U.T.M. pe uzină, tov. Chişloan. Am ieşit din sector cu sufletul plin de birufie, gîndind că brigada aceasta nu degeaba a primit Drapelul de fruntaşă pe oraş, decernat de Comitetul orăşenesc U.T.M. Stalin. Exemplul ei trebuie să fie un imbold în marea tuturor brigăzilor utemiste de producţie din Oraşul şi regiunea Stalin, fiind convinse că prin aceasta membrii lor îşi aduc din plin contribuţia la realizarea măreţelor sarcini",încredinţate de partid. IOAN MICU activist al Comitetului orăşenesc U.T.M. Stalin TEATRUL DE PĂPUŞI „ŢĂNDĂRICĂ“ în regiunea Stalin începînd de la 27 octombrie ac., publicul din Oraşul Stalin şi din o serie de centre industriale ale regiunii va avea posibilitatea să vizioneze spectacolele teatrului de marionete şi păpuşi „Ţăndărică“ din Bucureşti. Organizînd această serie de spectacole în regiunea Stalin, în cadrul acţiunilor prilejuite de aniversarea a 10 ani de activitate ca teatru de stat, colectivul teatrului „Ţăndărică” vine să aducă o contribuţie de seamă la popularizarea în masele largi de oameni ai muncii din regiunea Stalin, a artei teatrului de păpuşi, care a ajuns la o mare înflorire în ţara noastră şi se bucură de un excelent renume în întreaga lume. După cum se ştie, teatrului „Ţăndărică“ i s-a decernat premiul I şi medalia de aur la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Marionete şi Păpuşi care a avut loc în mai 1958 la Bucureşti, festival la care au participat 30 de teatre şi colective păpuşăreşti dintre cele mai valoroase din întreaga lume. Teatrul „Ţăndărică“ are un palmares bogat, în decurs de 10 ani el a prezentat 42 de spectacole în premieră, dintre care 5 pentru adulţi. A dat peste 4.200 reprezentaţii în faţa a 1.300 000 de spectatori. în repertoriul său figurează lucrări valoroase din dramaturgia teatrelor de păpuşi ca: „Povestea porcului”, de Veronica Porumbacu şi Viorica Filipoiu, după basmul lui Ton Creangă; „Fraţii Liu” de Al. Popovici, după un vechi basm chinez; „Căluţul cocoşat” de N. Erşov; „Povestea timpului pierdut” de Ciornîi; „Albă ca zăpada” de Magdalena Manoilescu, după Fraţii Grimm; „Micul Muck” după „Povestea micului cocoşat” a lui W. Hauff; „Galoşul fermecat“ de N. Mateev, spectacolul de estradă pentru adulţi „Umor pe sfori“, parodia poliţistă „Mina cu cinci degete”. Teatrul „Ţăndărică“ îşi îndeplineşte funcţia sa artisticoeducativă nu numai prin cele 600 de spectacole prezentate anual în sălile sale, ci şi prin numeroase acţiuni în afara teatrului, în cadrul seriei de spectacole pe care teatrul „Ţăndărică” le organizează în regiunea Stalin, vor fi prezentate spectacolele de marionete „Galeşul fermecat“ şi „Umor pe sfori“. „Galoşul fermecat” este un spectacol pentru cei mici şi el înfăţişează povestea instructivă şi plină de haz a celor doi iepuraşi, Hop şi Zdup, care reuşesc să-şi învingă frica, impunîndu-se astfel în faţa tuturor vieţuitoarelor din pădure. „Umor pe sfori” este un spectacol de estradă pentru publicul adult, considerat drept una din cele mai valoroase realizări ale genului respectiv. După acest spectacol, care a fost vizionat pînă în prezent de aproape 200.000 de spectatori , a fost realizat un film prezentat în numeroase ţări şi premiat la Festivalul Cinematografic Internaţional de la Damasc. în vara acestui an spectacolul a fost filmat de televiziunea din Berlin şi a fost primit ca foarte bun de telespectatorii berlinezi. „Umor pe sfori“ constituie o adevărată carte de vizită a teatrului „Ţăndărică“. Acest spectacol s-a bucurat necontenit de o elogioasă apreciere din partea publicului şi a presei, atît în ţară, cît şi cu ocazia prezentării lui în străinătate, la Moscova, Varşovia, Praga, Bratislava, Cairo, Alexandria, etc. Spectacolul „Umor pe sfori" dezvăluie, putem spune, întreaga gamă de mijloace expresive ale marionetei, de la satira incisivă şi pînă la poezia subtilă, suavă. Cu „Galoşul fermecat“ şi „umor pe sfori” teatrul „Ţăndărică” prezintă în faţa publicului din regiunea Stalin, două din cele mai reprezentative spectacole alte sale. Scenă din spectacolul „UMOR PE SFORI“ Nr.4620 Ancheta noastră Tot despre in com Despre felul cum conducerea I.G.O.O.S. se ocupă de îmbunătăţirea transportului în comun sau mai bine-zis de felul cum nu se ocupă, ziarele centrale şi ziarul nostru au scris în repetate rînduri. Ca rezultat al măsurilor luate parcul de autovehicule a crescut simţitor, pe traseul Prund-Gară s-a introdus linia tie troleibuse, iar recent, ca urmare a sporirii numărului de troleibuse, această linie a fost prelungită pînă la Triaj Autobusele care au circulat pe această linie au întărit transportul public pe celelalte linii. Cetăţenii din oraş s-au bucurat mult văzînd toate aceste înfăptuiri pentru ei. Totuşi, faţă de posibilităţile ce le are întreprinderea de gospodărie orăşenească, transportul în comun din Oraşul Stalin lasă încă mult de dorit. Felul cum este întreţinut şi dirijat parcul de autovehicule, confirmă că în fruntea I.G O.O.S.-ului există gospodari slabi, lipsiţi de spirit organizatoric. Tov. Gheorghe Găină, directorul întreprinderii de gospodărie orăşenească Oraşul Stalin se străduieşte pentru înfiinţarea de noi linii, dar nu se ocupă de luarea unor măsuri care să asigure o circulaţie bună a autobuselor şi troleibuselor pe liniile existente. Cetăţenii care aşteaptă uneori 15—30 minute prin staţii, rămîni de-a dreptul indignaţi cînd văd că nu mai apare nici un autobus şi apoi sosesc deodată două şi trei. Aşa s-a întîmplat bunăoară pe linia 6, în ziua de 28 octombrie, la orele 8,30, cînd în decurs de 15 minute trecuseră spre uzina „Brenner Béla“ toate cele trei maşini care circulă pe acest traseu, în timp ce cetăţenii care voiau să meargă în oraş au fost nevoiţi să aştepte aproape 30 de minute pînă ce s-a reîntors prima maşină. O situaţie cu totul neplăcută găsim şi pe traseul Prund-Triaj, în special după ce s-a dat în exploatare linia Gara mare-Triaj. Sîmbătă 24 octombrie, la orele 16, au trecut prin staţia Gara mare patru troleibuse şi nici unul nu s-a reîntors timp de 15 minute, iar cind în sfirşit a sosit unul, în staţie se aflau circa 60 de pasageri. Este lesne de înţeles ce aglomeraţie s-a produs cînd a sosit troleibusul în staţie. Proasta circulaţie a troleibuselor este confirmată şi de alte cazuri. La 26 octombrie, la orele 8,50 şi la orele 10, au sosit în staţia „Strungul“ este două troleibuse în acelaşi timp, aşa că al doilea a mers gol pînă la Triaj, în timp ce pe inversul traseului cetăţenii aşteptau în zadar. O situaţie asemănătoare se petrece şi pe linia Tractorul. Aici conducerea I.G-O.O.S.motivează că datorită celor două bariere autobusele stau uneori cite 10 minute si astfel se ajung unele pe altele. Să admitem că aici aşa se intîmplă, dar pe celelalte linii nu sint bariere şi totuşi lucrurile merg destul de prost. Conducerea I.G.O.O.S.-ului desigur că nu vede aceste stări de lucruri frecvente şi dacă nu se vede, nici nu poate să se ocupe de rezolvarea lor. Şi atunci se ridică o nouă întrebare: mai au vreun rost posturile fix© de control de la capatul liniilor ? Practic se vede că oamenii puşi să dirijeze circulaţia nu-şi justifică existenţa. Nefîind traşi la răspundere şi nefiind supuşi unei discipline, ei nu au autoritate în faţa conducătorilor auto, aşa că fiecare porneşte din stafie cînd îl taie capul şi de aceea se intîmplă atîtea perturbaţii pe linii. Dacă dirijarea s-ar face pe baza unui grafic bine judecat, astfel ca troleibusele şi autobusele să circule cu regularitate şi să aibă între ele o distanţă constantă, cetăţenii ar saluta o astfel de iniţiativă. Cu parcul de autovehicule ce îl are I.G.O.O.S.-ul se poate îmbunătăţi transportul în comun în oraşul nostru, dar pentru acest lucru tov. Gheorghe Găină, directorul întreprinderii de gospodărie orăşenească, trebuie să muncească mai organizat, să ţină o mai strînsă legătură cu terenul şi nu numai cu biroul. De lipsurile ce se fac simţite în Cadrul transportului în comun din Oraşul Stalin se face vinovat şi Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc, care s-a ocupat în mică măsură de această problemă foarte importantă. Dacă n-a făcut acest lucru pînă acum are datoria să-l facă de-acum înainte. D. POPESCU Roadele muncii unui harnic colectiv Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la întreprinderea de industrie locală din oraşul Sibiu a primit cu însufleţire hotărîrea Conferinţei organizaţiei regionale de partid, angajindu-se să depăşească producţia globală, să realizeze produse de bună calitate şi la ult preţ de cost cît mai scăzut. Totodată 425 de muncitori s-au angajat ca printr-o mai raţională folosire a materialelor de bază şi auxiliare să aducă fiecare, economii contabilizate de cel puţin 1000 de lei pînă la sfîrşitul anului. în această acţiune membrii de partid au fost in frunte, reuşind să mobilizeze intrigul colectiv. După 9 luni de muncă însufleţită producţia globală s-a realizat în proporţie de 113 la sută, întreprinderea clasîndu-se pe primul loc pe regiune. Cei 425 muncitori angajaţi în lupta pentru economii au realizat 715.000 lei economii contabilizate, ceea ce înseamnă că angajamentul a fost cu mult depăşit încă din primele 9 luni. O largă dezvoltare a cunoscut în acest an mişcarea de inovaţii. Pînă la 1 octombrie s-au înregistrat 145 inovaţii şi raţionalizări, din care s-au aplicat pînă în prezent 62. Economiile antecalculate se ridică la suma de 377.042 lei, iar economiile postcalculate la suma de 103.696 lei. Toate acestea au contribuit in mod hotărîtor la reducerea preţului de cost, astfel că s-au realizat economii la preţul de cost în valoare de 1.791.000 lei faţă de 1.040.000 lei planificat, iar beneficiile realizate se ridică la suma de 6.400.000 lei faţă de 5.739.000 lei plannificat, însufleţit de hotăririle plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. acest harnic colectiv, şi-a mărit angajamentele pentru realizarea unei producţii sporite, cu cheltuieli şi mai scăzute. De asemenea s-a angajat să dea produse de bună calitate, pentru satisfacerea cit mai completă a cerinţelor populaţiei din oraşul şi raionul Sibiu, contribuind astfel la creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Se îmbunătăţeşte asistenţa medicală în raionul Tîrnăveni Grija părintească a partidului şi statului nostru democrat-pop, iar faţă de oamenii muncii se reflectă şi în domeniul sănătăţii publice, linde în anii care au trecut s-au obţinut rezultate remarcabile. Aşa bunăoară, în oraşul Tîrnăveni, s-a mărit capacitatea de spitalizare cu încă 190 paturi faţă de trecut, crescînd în prezent la peste 650 paturi. Aci a luat fiinţă un spital modern cu 60 paturi pentru copii; s-a organizat centrul de recoltare şi transfuzie a sîngelui şi centrul sanitar epidemic. La Combinatul chimic a luat fiinţă de asemenea un serviciu medico-sanitar cu 50 paturi, iar la Fabrica de geamuri un staţionar. Atît Spitalul din Tîrnăveni, cît şi celelalte unităţi medicosanitare sunt dotate cu aparatură modernă şi condiţii de cazare optime, în oraşul Blaj, lipsit în trecut de asistenţă medicală, în cei 15 ani care au trecut de la eliberarea patriei noastre a luat fiinţă un frumos spital, iar pentru suferinzii de T.B.C. a fost amenajat un sanatoriu cu o capacitate de 210 locuri. La sate, unde în trecut nu era nici pomeneală de asistenţă medicală, pe lingă cele 13 circumscripţii sanitare au fost amenajate nu de multe case de naştere cum sunt cele din comunele Zagăr, Bahnea, Deal, Jidvei, Şona, Băîcaciu. Dacă facem o comparaţie a nivelului de asistenţă sanitară de astăzi cu cel din anul 1938, reiese că atunci în întreg judeţul Tîrnava Mică erau doar 112 cadre medico-sanitare, din care 36 medici, iar în prezent există 721 cadre medico-sanitare din care aproape 100 medici. Raionul a fost înzestrat cu autosalvări care se deplasează în cele mai îndepărtate cătune. Apoi în mediul urban au luat fiinţă 3 creşe de copii şi 7 cămine de zi, în urma măsurilor luate de partid şi guvern în ce priveşte îmbunătăţirea asistenţei medicale, prin aplicarea metodelor avansate în medicină de către cadrele medicale care şi-au pus în slujba apărării sănătăţii celor ce muncesc întreaga lor energie creatoare, s-a reușit ca în raionul Tîrnăveni mortalitatea infantilă să scadă de la 18,1 la sută cît era în 1938, la 6,64 la sută In 1958, iar mortalitatea generală de la 22,2 la sută in 1938, la 8,31 la sută în anul 1958. S. BOCHIȘ, coresp. I .