Drum Nou, noiembrie 1959 (Anul 16, nr. 4620-4644)

1959-11-01 / nr. 4620

I Pag. 1. GOSPODĂRIREA ORAŞULUI — în centrul dezbaterilor Situat în inima Carpaţilor, Predealul, prin pitanscul şi frumuseţile sale, ca staţiune climaterică, s-a făcut cunos­cut şi îndrăgit atît de oamenii din pa­tria noastră, cît şi de nenumăraţi vi­zitatori străini. Pornind de la acest fapt, Comitetul orăşenesc de partid a pus în faţa comuniştilor din Predeal sarcini deosebite privind asigurarea celor mai optime condiţii pentru ca oamenii muncii să se odihnească in­tr-un oraş frumos, bine gospodărit, de care să-şi lege amintiri cît mai fru­moase. Iată de ce adunarea generală pen­tru darea de seamă şi alegerea noului comitet orăşenesc de partid a pus în centrul dezbaterilor sale felul cum co­muniştii de aici au muncit pentru re­zolvarea acestei sarcini de cinste. Atît darea de seamă a Comitetului orăşenesc de partid, expusă de tav. Cornel Sandu, locţiitor al secretarului, cit şi discuţiile, în marea lor majori­tate, au analizat în spiritul criticii şi autocriticii rezultatele obţinute pe a­­ceastă linie şi în special lipsurile ce se mai manifestă. Şi in anul acesta, Predealul a cu­noscut o serie de înnoiri. S-a cons­truit o casă de cultură, încă o vilă cu 98 de locuri şi un complex social-cul­tural; au fost amenajate mai multe ma­gazine pentru desfacerea produselor industriale şi alimentare şi alte unităţi comerciale. A fost rezolvată definitiv aprovizionarea cu apă potabilă a ora­şului, au fost amenajate străzi şi tro­tuare în suprafaţă de 4.500 m.p., s-au amenajat parcuri şi zone verzi pe o suprafaţă de 14.000 metri pătraţi etc. La toate acestea se adaugă un şir de alte măsuri ce au fost luate pentru în­frumuseţarea oraşului, pentru asigura­rea bazei materiale necesare odihnei oamenilor muncii. La baza acestor succese stă în pri­mul rînd preocuparea de care a dat dovadă Comitetul orăşenesc de partid în conducerea activităţii organizaţiilor de bază şi a organizaţiilor de masă. Pe baza hotărîrii luată la alegerile din anul trecut privind gospodărirea mai bună a oraşului, Comitetul orăşenesc de partid a format un comandament, avînd sarcina să organizeze munca patriotică a cetăţenilor. împreună cu deputaţii, acest comandament a mo­bilizat la acţiuni pentru înfrumuseţa­rea oraşului un număr de 2.100 cetă­ţeni care au efectuat aproape 22.000 ore muncă voluntară, realizîndu-se prin aceasta o economie de 38.000 tei. Grupa de partid din cadrul sfatului popular (organizator tov. Stelian Soa­re) sub directa îndrumare a Comitetu­lui orăşenesc de partid, a îndeplinit un rol de seamă în mobilizarea deputaţi­lor pentru realizarea obiectivelor pro­puse, analizând deseori felul cum de­putaţii îşi îndeplinesc sarcinile. Pe de altă parte, Comitetul orăşenesc de par­tid a analizat de mai multe ori în ple­narele sale stilul şi metodele de muncă ale tov. Gheorghiţă Dumitru, preşe­dintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc, ale secretarului sfa­tului şi munca în ansamblu a Comite­tului executiv în ce priveşte gospodă­rirea oraşului. Fără a­­trece cu vederea aceste rea­lizări, comuniştii, în cuvintul lor pe marginea dării de seamă, au luat po­ziţie critică faţă de stilul de muncă, atît al comitetului cît şi al unor orga­nizaşi de bază. Adunări pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiie de partid — Eu sunt ferm convins — arăta in cuvintul său tov. Ştefan Ferencz — că oraşul nostru putea fi şi mai bine gos­podărit, sub raportul aprovizionării, deservirii populaţiei, întreţinerii unor vile, străzi şi mai ales a instituţiilor de cultură cum sunt cinematograful, căminul cultural şi altele, dacă Co­mitetul orăşenesc de partid exercita o îndrumare mai concretă şi un control mai eficace asupra activităţii Comite­tului executiv al Sfatului popular al oraşului Predeal. In ce priveşte înfru­museţarea şi ridicarea nivelului urba­nistic al oraşului — a subliniat în con­tinuare vorbitorul — comitetul orăşe­nesc U.T.M., comitetele de instituţie, conducerile administrative ale caselor de odihnă, unii deputaţi, n-au mobi­lizat în suficientă măsură tinerii, cetă­ţenii, salariaţii din întreprinderi şi in­stituţii, la acţiunile patriotice între­prinse. Mai mulţi vorbitori, printre care to­varăşii David Spătaru, Paraschiva Că­­tuneanu şi alţii, au arătat că pentru rezolvarea diferitelor sarcini de folos obştesc, Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc n-a luat suficiente măsuri de educaţie a cetăţenilor prin conferinţe, cercuri de citit etc. în scopul sădirii în conştiinţa oamenilor a dragostei fierbinţi pentru mai buna gospodărire a oraşului în care trăiesc şi muncesc. Din cei peste cinci mii de locuitori ai oraşului cu excepţia celor care lucrează în diferite instituţii o bu­nă parte din locuitorii de baştină n-au fost atraşi în muncile obşteşti, comite­tul executiv rezumîndu-se numai la mobilizarea făcută de organizaţiile de partid şi sindicale. Ca membri de partid atît tov. Du­mitru Gheorghiţă preşedintele Comi­tetului executiv al Sfatului popular o­­răşenesc cît şi Secretarul sfatului Va­ier Saşu, n-au luptat cu destul simţ de răspundere pentru aplicarea în via­ţă a indicaţiilor date de Comitetul o­­răşenesc de partid şi astfel în munca lor şi-au făcut loc o serie de lipsuri. Este de înţeles atunci de ce unele vile nu sînt bine gospodărite, în unele localuri de alimentaţie publică deser­virea şi curăţenia mai lasă încă de dorit, iar pe unele străzi şi pe şantiere zac diferite materiale părăsite — lip­sind cu alte cuvinte simţul gospoda­rului harnic şi priceput. Pe bună drep­tate — arătau în cuvintul lor tovarăşii Petre Oneţ, Petre Grigoruţ, Vaier Or­ban şi alţii — că un aport deosebit de valoros putea aduce activul fără de partid. Din acest punct de vedere aici s-au manifestat lipsuri serioase. Este suficient să amintim că nici în momentul de faţă nu se cunoaşte în toate organizaţiile de bază, în mod special la casele de odihnă, cum tre­buie muncit cu acest activ şi la ce poate fi el folosit. Această lipsă cum este şi firesc, a lipsit organizaţiile de bază de aportul serios ce-i putea a­­duce activul fără de partid. Un merit mare al adunării­­comu­niştilor din Predeal constă în faptul că a ştiut să lege în mod organic cauzele unor lipsuri în ce priveşte gos­podărirea şi înfrumuseţarea oraşului, de felul cum membrii şi candidaţii de partid se străduiesc să-şi ridice nivelul lor politic şi ideologic şi cum este a­­sigurat prin practica muncii exemplul lor personal. Subliniind rezultatele ob­ţinute în domeniul educării membrilor şi candidaţilor de partid, mulţi tova­răşi care au luat cuvintul la discuţii, printre care şi Ion Sandru, au arătat că unii membri de partid n-au dat a­­tenţie învăţămîntului şi chiar în anul acesta au rămas neîncadraţi în învă­­ţămînt un număr de 16 membri şi 2 candidaţi de partid, majoritatea dintre aceştia făcînd parte din organizaţia de bază cartier-oraş, al cărei secretar es­te tov. David Spătaru. In adunare s-a mai discutat şi felul cum Comitetul orăşenesc de partid s-a străduit să organizeze şi să desfăşoa­re munca politică de masă şi cultural­­educativă pentru educarea oamenilor muncii sosiţi în staţiune. Privită în ansamblul său, adunarea generală a tuturor membrilor şi can­didaţilor de partid, s-a desfăşurat la un nivel corespunzător, pătrunsă de spirit critic şi autocritic, dem­onstrind hotărîrea fermă a comuniştilor din Pre­deal de a gospodări cît mai bine ora­şul, de a-l face mai frumos, în scopul asigurării unor condiţii cît mai bune odihnei oamenilor muncii. Ca secretar al Comitetului orăşenesc de partid Predeal, a fost ales tov. Vasile Frumuşelu, iar ca locţiitor al secretarului a fost reales tov. Comel Sandu, A. GROZA Comuniştii în Irani ca întrecerii nenim di mai multe economii Comitetul de partid­ de la A­­teliere­l­ de locomotive şi vagoa­ne Oraşul Stalin a analizat de curind munca Comuniştilor din toate sectoarele de an­toritate în ce priveşte realizarea angaja­mentelor luate. CU acest prilej a reieşit că din angajamentul total de 532.000 lei ce îl au de realiz­at pînă la sfîrşitul acestui an s-a realizat pe 9 luni suma de 459.600 lei. în fruntea tuturor acţiunilor patriotice de a da în circulaţie cît mai multe locomotive şi va­goane reparate cu economii cît mai mari au stat comunişti ca: Aurel Jeleru şi Ioan Tulbure, montatori care prin recondiţio­­narea şi montarea pieselor vechi de locomotivă, au realizat fie­care cite 1.935 lei economii. Tov. Gheorghe Ticuşan şi Gheor­ghe Romcea cazangii au econo­misit împreună aproape 4000 lei, strungarul Manea Busuioc, reducînd­ consumul specific la materiale şi scule a realizat 5.398 lei. La fel strungarul Gheorghe Răvar a realizat 1.900 lei eco­nomii. Nici comuniştii de la re­paraţia vagoanelor nu s-au lăsat mai prejos. Lăcătuşul Gheorghe Budeleă prin recondiţionări de tampoane cu frncţiune a econo­misit 1.870 lei. Din totalul de 191 de muncitori care şi-au luat angajamentul să realizeze 1.000 lei economii, 78 şi l-au îndeplinit. DRUM NOU Agitatorii desfăşoară o activitate rodnică Ca urmare a muncii politice de masă desfăşurată de orga­nizaţiile de bază şi agitatori, la fabrica „8 Mai“ din Mediaş s-au obţinut lună de lună rezultate tot mai frumoase în îndeplini­rea şi depăşirea planului de pro­ducţie. Cei 225 de agitatori din cadrul întreprinderii, membri, nemembri de partid şi utemişti, prin exemplul lor au mobilizat şi pe ceilalţi muncitori în lupta pentru a da oamenilor muncii încălţăminte tot mai multă, de bună calitate şi la un preţ de cost cît mai redus. Spre a-şi desfăşura activita­tea cu rezultate cît mai bune, organizaţiile de bază şi comite­tul de partid s-au preocupat îndeaproape de instruirea agi­tatorilor. Problemele dezbătute în cadrul instructajelor au fost popularizate de agitatori,din rîn­­durile muncitorilor, în­­ pauza de prînz şi după orele de program, iar rezultatele nu au întîrziat să se vadă. La secţia încălţăminte cu feţe din pînză pentru copii, unii to­varăşi susţineau că nu se poate realiza sortimentul introdus în fabricaţie, cu utilajul existent. Pentru remedierea acestei stări de lucruri s-a organizat o con­sfătuire cu agitatorii acestei secţii, inginerul şef dînd expli­caţiile tehnice necesare pentru a realiza sortimentul introdus cu­ utilajul existent şi cu normele stabilite. Prin activitatea intensă sus­ţinută a agitatorilor comunişti Bindea Emanoil, Cucerzan Ioan, Fonican Aurel şi a secretarului organizaţiei de bază al secţiei, tov. Köpetzi* Iosif, s-a reuşit ca în momentul de faţă secţia să fie fruntaşă­­ pe întreprindere. Agitatorii a­­u demonstrat cu multă convinsee­­ că noul sor­timent se poate realiza, iar prin muncă bine organizată pot fi obţinute şi însemnate economii. Pe luna septembrie planul pro­ducţiei a fost realizat în propor­ţie de 101,54 la sută, iar calita­tea produselor a fost de 94,53 la sută faţă de angajamentul de 94,02 la sută. De asemeni muncitorii secţiei au realizat pe lunile august şi septembrie suma de 24.916 lei economii, faţă de angajamen­tul de 9.160 lei, în sectorul mecanic şef agi­tatorii au desfăşurat o muncă susţinută, privind introducerea micii mecanizări. Comuniştii Popescu Dumitru, Trofin Con­stantin, Petre Tudor, prin mun­ca depusă zi de zi au reuşit ca în termenul planificat să reali­zeze două benzi rulante, la sec­ţia inchiuit în loc­­ de una. Tot aici, muncitorii Birza Ni­cola©, Bucur Gheorghe, Limbă­­şan Mihai, Karácsony Iosif, Limbăşan Gheorghe şi alţii, au realizat o economie de 83.329 Iei. Agitatorii din sectorul tinere­tului, diin secţia marochinărie, au desfăşurat o muncă susţinu­tă privind realizarea de econo­mii. Comuniştii Nobil Ana, Dom­­şa Aurel, Grün Magda­, Szentki­rályi Ioan, prin convorbirile a­­vute la locul de muncă, cu care prilej au popularizat metodele noi de muncă şi sarcinile ce re­ies din hotărîrea plenarei C.C. al F.M.R. din 13—14 iulie 1959, au mobilizat întregul sector la descoperirea şi folosirea rezer­velor interne şi astfel colectivul sectorului a reuşit să-şi depă­şească angajamentul anual de economii, cu 126.284 lei. Cele mai frumoase rezultate Ie-a realizat gr­un­a 5-a condus­* de comunista Gergely Elena, care a reuşit să realizeze 43,26­ lei economii, faţă de angaja­mentul anual de 14.604 lei, iar grupa 6-a condusă de comunis­ta Mureşan Elisabeta, a realizat 44 3­3 lei faţă de 36.180 lei cît se angajase pa întregul an. Cu siguranţă că realizările pe viitor vor fi­­și mai frumoase.­ DAN VINTILĂ, coresp. Istoria unei brigăzi U. î. I. de calate... (Urmare din pag. I-a) capete numele eroului utecist Rusu Alexandru, care a mun­cit în Uzinele de tractoare, vrînd astfel să dea un stimu­lent şi un îndemn pentru toţi membrii brigăzii formată din tineri de diferite naţionalităţi: romîni, maghiari, germani şi greci, toţi membri ai U.T.M. Tov. Lagăr Ioan, secretarul organizaţiei de bază a P.M.R., reglor pe linia unde lucrează majoritatea membrilor brigă­zii, care sînt strungari, fileta­­tori, rectificatori­­ şi frezori, a pus umărul pentru remedierea lucrurilor, şi, spre sfîrşitul lu­nii iunie, începutul lunii iulie a.c., brigada lansează o chema­re către toate brigăzile de ti­neret din ţară, prin care „fie­care brigadă utemistă de pro­ducţie, să devină un colectiv fruntaş la locul de muncă“. Această chemare a fost apro­bată de întreaga brigadă şi în scurt timp ea devine cunoscută prin toate mijloacele de către tineretul muncitor din toate întreprinderile ţării noastre. Chemarea aceasta de o im­portanţă covirşitoare pentru membrii brigăzii, a avut un puternic ecou în inima,­utemiş­­tilor Zahan Gheorghe şi Ia­­cob Mihai, unul strungar şi al­tul revolverist, pentru că se angajaseră şi ei ca în cinstea celei de a 15-a aniversări a eli­berării patriei noastre de sub jugul fascist, să-şi îndeplinească planul şi să devină fruntaşi în producţie, pentru ca întreaga brigadă să fie un colectiv frun­taş. Lucrurile au mers greu la început. Cele 480 de minute trebuiau folosite la maximum. Utilajul trebuia folosit în aşa fel ca să dea maximum de ran­dament. Conştiinţa că sunt membri ai U.T.M.-ului, îi în­demna să se ţină în rînd cu ceilalţi. Şi iată că ziua mult dorită a sosit. Cei 14 membri ai brigă­zii utemiste de producţie nu­mărul I „Eroul utemist Rusu Alexandru“, au fost* declaraţi fruntaşi în cinstea zilei de 23 August, fiecare ziîn fiibru al ei depăşindu-şi plantulAcu 15—20 la sută- Ei nuis*tiu dezminţit lansînă chemarea.„ Astăzi, deşi nu mai sunt aceiaşi membri în brigadă ca­­acum aproape trei ani, brigadierii-w sînt mindria sectorului autoiy.Q.te. Stînd de vorbă , cu tovarășul inginer Fior­escu­ * Mir­cea de la acest sector, el a spus: — Brigada aceasta a fost doar un început. Ea este nucleul care a generat înființarea a încă trei brigăzi de tineret. Şi cu toate, noi ne mîndrim. Dacă în secţia noastră rebutul admis este de 1 la sută, apoi membrii brigăzilor dau rebut sub procentul tolerat, ajungîn­­du-se chiar la 0,5 la sută. Deşi trăiau un sentiment de legitimă mindrie, membrii brigăzii utemiste de producţie, devenită brigadă de calitate, pe la în­ceputul lunii septembrie, se cam întristaseră. Motivul? Res­ponsabilul Kiss Eugen, pleca la şcoală. Brigadierilor le pă­rea rău că se desnart de el­îi condusese pe drumul greu al începutului, luase parte îm­preună cu ei la toate frămîn­­tările şi acuma pleca... Dar după cîteva zile, Băltăreţu­ şte­fan, care i-a luat locul s-a ară­tat tot atît de vrednic ca şi el. Acum brigada îşi îndeplineşte tot atit de bine sarcinile pro­ducţiei, îşi face tot la fel pla­nul de studiere a cărţilor teh­nice în colectiv, tot la fel apli­­că metoda Bortkevici de tăiere rapidă a metalelor şi tot la fel ţine şedinţe de analiză a mun­cii, după şedinţele lunare de producţie din sector. Parcă nu s-ar fi întîmplat nimic. Aşa şi trebuie să fie! Activitatea brigăzii însă, nu se rezumă numai la acestea. Membrii ei îşi organizează chib­zuit şi timpul liber. Merg la spectacole împreună, în excursii la munca patriotică, ceea ce a făcut ca patru dintre ei: An­­ghel Stan, Bîrsan Gheorghe, Băltăreţii Ştefan şi Mazilu la­va, să aibă iii­ma­ne de brigadier al muncii patrioţice. Toţi mem­brii brigăzii sunt şi membri ai U.C.F.R.-ului, sportul lor prefe­rat fiind şahul. Privindu-i la locul de mun­că, printre strungiri şi scule, Vrna băierilor le-am pus o între­bare : — Cu fierul vechi cum staţi? — Fier vechi ? Am strins pînă acum 25.000 kilograme. — Intr-adevăr aşa este, con­firmă secretarul comitetului U.T.M. pe uzină, tov. Chiş­loan. Am ieşit din sector cu sufle­tul plin de birufie, gînd­ind că brigada aceasta nu degeaba a primit Drapelul de fruntaşă pe oraş, decernat de Comitetul oră­şenesc U.T.M. Stalin. Exemplul ei trebuie să fie un imbold în marea tuturor brigăzilor ute­miste de producţie din Oraşul şi regiunea Stalin, fiind con­vinse că prin aceasta membrii lor îşi aduc din plin contribu­ţia la realizarea măreţelor sar­cini",încredinţate de partid. IO­AN MICU activist al Comitetului orăşe­nesc U.T.M. Stalin TEATRUL DE PĂPUŞI „ŢĂNDĂRICĂ“ în regiunea Stalin începînd de la 27 octombrie ac., publicul din Oraşul Stalin şi din o serie de centre indus­triale ale regiunii va avea po­sibilitatea să vizioneze specta­colele teatrului de marionete şi păpuşi „Ţăndărică“ din Bucu­reşti. Organizînd această serie de spectacole în regiunea Sta­lin, în cadrul acţiunilor prilejui­te de aniversarea a 10 ani de activitate ca teatru de stat, co­lectivul teatrului „Ţăndărică” vine să aducă o contribuţie de seamă la popularizarea în ma­sele largi de oameni ai muncii din regiunea Stalin, a artei tea­trului de păpuşi, care a ajuns la o mare înflorire în ţara noas­tră şi se bucură de un excelent renume în întreaga lume. Du­pă cum se ştie, teatrului „Ţăn­dărică“ i s-a decernat premiul I şi medalia de aur la Festiva­lul Internaţional al Teatrelor de Marionete şi Păpuşi care a avut loc în mai 1958 la Bucureşti, fes­tival la care au participat 30 de teatre şi colective păpuşăreşti dintre cele mai valoroase din întreaga lume. Teatrul „Ţăndărică“ are un palmares bogat, în decurs de 10 ani el a prezentat 42 de spec­tacole în premieră, dintre care 5 pentru adulţi. A dat peste 4.200 reprezentaţii în faţa a 1.300­ 000 de spectatori. în re­­pertoriul său figurează lucrări valoroase din dramaturgia tea­trelor de păpuşi ca: „Povestea porcului”, de Veronica Porum­­bacu şi Viorica Filipoiu, după basmul lui Ton Creangă; „Fraţii Liu” de Al. Popovici, după un vechi basm chinez; „Căluţul co­coşat” de N. Erşov; „Povestea timpului pierdut” de Ciornîi; „Albă ca zăpada” de Magda­lena Manoilescu, după Fraţii Grimm; „Micul Muck” după „Povestea micului cocoşat” a lui W. Hauff; „Galoşul fermecat“ de N. Mateev, spectacolul de estradă pentru adulţi „Umor pe sfori“, parodia poliţistă „Mina cu cinci degete”. Teatrul „Ţăndărică“ îşi înde­plineşte funcţia sa artistico­­educativă nu numai prin cele 600 de spectacole prezentate a­­nual în sălile sale, ci şi prin numeroase acţiuni în afara tea­trului, în cadrul seriei de spectaco­le pe care teatrul „Ţăndărică” le organizează în regiunea Sta­lin, vor fi prezentate specta­colele de marionete „Galeşul fermecat“ şi „Umor pe sfori“. „Galoşul fermecat” este un spectacol pentru cei mici şi el înfăţişează povestea instructivă şi plină de haz a celor doi ie­puraşi, Hop şi Zdup, care reu­şesc să-şi învingă frica, impu­­nîndu-se astfel în faţa tuturor vieţuitoarelor din pădure. „Umor pe sfori” este un spec­tacol de estradă pentru publi­cul adult, considerat drept una din cele mai valoroase realizări ale genului respectiv. După a­­cest spectacol, care a fost vizio­nat pînă în prezent de aproape 200.000 de spectatori , a fost realizat un film prezentat în numeroase ţări şi premiat la Festivalul Cinematografic Inter­naţional de la Damasc. în vara acestui an spectacolul a fost filmat de televiziunea din Ber­lin şi a fost primit ca foarte bun de telespectatorii berlinezi. „Umor pe sfori“ constituie o adevărată carte de vizită a tea­trului „Ţăndărică“. Acest spec­tacol s-a bucurat necontenit de o elogioasă apreciere din partea publicului şi a presei, atît în ţară, cît şi cu ocazia prezentă­rii lui în străinătate, la Mosco­va, Varşovia, Praga, Bratislava, Cairo, Alexandria, etc. Spectacolul „Umor pe sfori" dezvăluie, putem spune, întrea­ga gamă de mijloace expresive ale marionetei, de la satira in­cisivă şi pînă la poezia subtilă, suavă. Cu „Galoşul fermecat“ şi „u­­mor pe sfori” teatrul „Ţăndă­rică” prezintă în faţa publicu­lui din regiunea Stalin, două din cele mai reprezentative specta­cole alte sale. Scenă din spectacolul „UMOR PE SFORI“ Nr.4620 Ancheta noastră Tot despre in com Despre felul cum conducerea I.G.O.O.S. se ocupă de îmbună­tăţirea transportului în comun sau mai bine-zis de felul cum nu se ocupă, ziarele centrale şi ziarul nostru au scris în repetate rînduri. Ca rezultat al măsuri­lor luate parcul de autovehicule a crescut simţitor, pe traseul Prund-Gară s-a introdus linia tie troleibuse, iar recent, ca ur­mare a sporirii numărului de troleibuse, această linie a fost prelungită pînă la Triaj­ Auto­busele care au circulat pe a­­ceastă linie au întărit transpor­tul public pe celelalte linii. Cetăţenii din oraş s-au bucu­rat mult văzînd toate aceste înfăptuiri pentru ei. Totuşi, fa­ţă de posibilităţile ce le are în­treprinderea de gospodărie oră­şenească, transportul în comun din Oraşul Stalin lasă încă mult de dorit. Felul cum este între­ţinut şi dirijat parcul de auto­vehicule, confirmă că în frun­tea I.G O.O.S.-ului există gospo­dari slabi, lipsiţi de spirit or­ganizatoric. Tov. Gheorghe Găi­nă, directorul întreprinderii de gospodărie orăşenească Oraşul Stalin se străduieşte pentru în­fiinţarea de noi linii, dar nu se ocupă de luarea unor măsuri care să asigure o circulaţie bu­nă a autobuselor şi troleibuse­­lor pe liniile existente. Cetăţenii care aşteaptă uneori 15—30 minute prin staţii, rămîni de-a dreptul indignaţi cînd văd că nu mai apare nici un auto­bus şi apoi sosesc deodată două şi trei. Aşa s-a întîmplat bună­oară pe linia 6, în ziua de 28 octombrie, la orele 8,30, cînd în decurs de 15 minute trecuseră spre uzina „Brenner Béla“ toate cele trei maşini care circulă pe acest traseu, în timp ce cetăţe­nii care voiau să meargă în oraş au fost nevoiţi să aştepte aproape 30 de minute pînă ce s-a reîntors prima maşină. O situaţie cu totul neplăcută găsim şi pe traseul Prund-Triaj, în special după ce­ s-a dat în ex­ploatare linia Gara mare-Triaj. Sîmb­ătă 24 octombrie, la orele 16, au trecut prin staţia Gara mare patru troleibuse şi nici unul nu s-a reîntors timp­ de 15 minute, iar ci­nd în sfirşit a so­sit unul, în staţie se aflau circa 60 de pasageri. Este lesne de în­ţeles ce aglomeraţie s-a pro­dus cînd a sosit troleibusul în staţie. Proasta circulaţie a tro­­leibuselor este confirmată şi de alte cazuri. La 26 octombrie, la orele 8,50 şi la orele 10, au sosit în staţia „Strungul“ este două tro­­leibuse în acelaşi timp, aşa că al doilea a mers gol pînă la Triaj, în timp ce pe inversul traseului cetăţenii aşteptau în zadar. O situaţie asemănătoa­re se petrece şi pe linia Tracto­rul. Aici conducerea I.G-O.O.S.­­motivează că datorită celor două bariere autobusele stau uneori cite 10 minute si astfel se a­­jung unele pe altele. Să admi­tem că aici aşa se intîmplă, dar pe celelalte linii nu sint barie­re şi totuşi lucrurile merg des­tul de prost. Conducerea I.G.O.O.S.-ului de­sigur că nu vede aceste stări de lucruri frecvente şi dacă nu se vede, nici nu poate să se ocupe d­e rezolvarea lor. Şi atunci se ridică o nouă în­trebare: mai au vreun rost pos­turile fix© de control de la ca­patul liniilor ? Practic se vede că oamenii puşi să dirijeze cir­culaţia nu-şi justifică existenţa. Nefîind traşi la răspundere şi nefiind supuşi unei discipline, ei nu au autoritate în faţa con­ducătorilor auto, aşa că fiecare porneşte din stafie cînd îl taie capul şi de aceea se intîmplă atîtea perturbaţii pe linii. Dacă dirijarea s-ar face pe baza unui grafic bine judecat, astfel ca troleibusele şi autobusele să cir­cule cu regularitate şi să aibă între ele o distanţă constantă, cetăţenii ar saluta o astfel de iniţiativă. Cu parcul de autovehicule ce îl are I.G.O.O.S.-ul se poate îm­bunătăţi transportul în comun în oraşul nostru, dar pentru a­­cest lucru tov. Gheorghe Găină, directorul întreprinderii de gos­podărie orăşenească, trebuie să muncească mai organizat, să ţi­nă o mai strînsă legătură cu terenul şi nu numai cu biroul. De lipsurile ce se fac simţite în Cadrul transportului în co­mun din Oraşul Stalin se face vinovat şi Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc, care s-a ocupat în mică măsură de această problemă foarte im­portantă. Dacă n-a făcut acest lucru pînă acum are datoria să-l facă de-acum înainte. D. POPESCU Roadele muncii unui harnic colectiv Colectivul de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni de la între­prinderea de industrie locală din oraşul Sibiu a primit cu însufle­ţire hotărîrea Conferinţei orga­nizaţiei regionale de partid, an­­gajindu-se să depăşească pro­ducţia globală, să realizeze pro­­­duse de bună calitate şi la ult preţ de cost cît mai scăzut. Totodată 425 de muncitori s-au angajat ca printr-o mai ra­ţională folosire a materialelor de bază şi­ auxiliare să aducă fiecare, economii contabilizate de cel puţin 1000 de lei pînă la sfîrşitul anului. în această ac­ţiune membrii de partid au fost in frunte, reuşind să mobilizeze intri­gul colectiv. După 9 luni de muncă însufle­ţită producţia globală s-a rea­lizat în proporţie de 113 la sută, întreprinderea clasîndu-se pe pri­mul loc pe regiune. Cei 425 mun­citori angajaţi în lupta pentru economii au realizat 715.000 lei economii contabilizate, ceea ce înseamnă că angajamentul a fost cu mult depăşit încă din prime­le 9 luni. O largă dezvoltare a cunoscut în acest an mişcarea de inovaţii. Pînă la 1 octombrie s-au înregis­trat 145 inovaţii şi raţionalizări, din care s-au aplicat pînă în prezent 62. Economiile antecal­­culate se ridică la suma de 377.042 lei, iar economiile post­­calculate la suma de 103.696 lei. Toate acestea au contribuit in mod hotărîtor la reducerea pre­ţului de cost, astfel că s-au rea­lizat economii la preţul de cost în valoare de 1.791.000 lei faţă de 1.040.000 lei planificat, iar beneficiile realizate se ridică la suma de 6.400.000 lei faţă de 5.739.000 lei plannificat, însufleţit de hotăririle plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. acest harnic colectiv, şi-a mă­rit angajamentele pentru reali­zarea unei producţii sporite, cu cheltuieli şi mai scăzute. De ase­menea s-a angajat să dea pro­duse de bună calitate, pentru satisfacerea cit mai completă a cerinţelor populaţiei din oraşul şi raionul Sibiu, contribuind ast­fel la creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Se îmbunătăţeşte asistenţa medicală în raionul Tîrnăveni Grija părintească a partidului şi statului nostru democrat-pop,­ iar faţă de oamenii muncii se reflectă şi în domeniul sănătăţii publice, linde în anii care au tre­cut s-au obţinut rezultate remar­cabile. Aşa bunăoară, în oraşul Tîrnăveni, s-a mărit capacitatea d­e spitalizare cu încă 190 paturi faţă de trecut, crescînd în pre­zent la peste 650 paturi. Aci a luat fiinţă un spital modern cu 60 paturi pentru copii; s-a orga­nizat centrul de recoltare şi transfuzie a sîngelui şi centrul sanitar epidemic. La Combinatul chimic a luat fiinţă de asemenea un serviciu medico-sanitar cu 50 paturi, iar la Fabrica de geamuri un staţio­nar. Atît Spitalul din Tîrnăveni, cît şi celelalte unităţi medico­­sanitare sunt dotate cu aparatură modernă şi condiţii de cazare optime, în oraşul Blaj, lipsit în trecut de asistenţă medicală, în cei 15 ani care au trecut de la eliberarea patriei noastre a luat fiinţă un frumos spital, iar pen­tru suferinzii de T.B.C. a fost a­­menajat un sanatoriu cu o capa­citate de 210 locuri. La sate, unde în trecut nu era nici pomeneală de asistenţă m­e­­dicală, pe lingă cele 13 circum­scripţii sanitare au fost amena­jate nu de mult­e case de naş­tere cum sunt cele din comunele Zagăr, Bahnea, Deal, Jidvei, Şo­­na, Băîcaciu. Dacă facem o com­paraţie a nivelului de asistenţă sanitară de astăzi cu cel din anul 1938, reiese că atunci în întreg judeţul Tîrnava Mică erau doar 112 cadre medico-sanitare, din care 36 medici, iar în prezent există 721 cadre medico-sanitare din care aproape 100 medici. Raionul a fost înzestrat cu auto­­salvări care se deplasează în cele mai îndepărtate cătune. Apoi în mediul urban au luat fiinţă 3 creşe de copii şi 7 că­mine de zi, în urma măsurilor luate de partid şi guvern în ce priveşte îmbunătăţire­a asistenţei medi­cale, prin aplicarea metodelor avansate în medicină de către cadrele medicale care şi-au pus în slujba apărării sănătăţii celor ce muncesc întreaga lor energie creatoare, s-a reușit ca în raionul Tîrnăveni mortalitatea infantilă să scadă de la 18,1 la sută cît era în 1938, la 6,64 la sută In 1958, iar mortalitatea generală de la 22,2 la sută in 1938, la 8,31 la sută în anul 1958. S. BOCHIȘ, coresp. I .

Next