Drum Nou, februarie 1963 (Anul 20, nr. 5629-5652)

1963-02-14 / nr. 5640

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA­­RGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5640 ★ JOI, 14 FEBRUARIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI a In întîmpinarea aniversării eroicelor lupte din februarie 1933 Pe scurt despre activitatea ceferiştilor din Făgăraş UN COLECTIV FRUNTAŞ. Aşa este cunoscut colectivul condus de co­munistul Ion Stanciu, din ramura în­treţinere a Complexului C.F.R. Făgă­raş. în acest an planul de prestaţii a fost realizat în proporţie de 100 la sută, iar planul de regenerare a materialelor de cale şi a sculelor a fost depăşit cu 70 la sută, NU NUMAI „50.397“. Locomotiva 50.397 a parcurs, fără reparaţii, cu 1.000 km. mai mult decît distanţa pre­văzută. Dar nu numai muncitorii de pe această locomotivă se mîndresc cu ase­menea succese. Pe întreaga remiză de locomotive s-a realizat în acest an o economie de 16 tone combustibil con­venţional. Se evidenţiază comuniştii Ioan Albu şi Ioan Băluţă, mecanici de locomotivă. O INOVAŢIE PREŢIOASĂ. Inovato­rul Vasile Diaconescu a realizat o ins­talaţie pentru alimentarea locomotive­lor cu păcură, prin transbordare, într-un Gh­eorghe Frunză, Ilie Petru, Mi­­hai Boitoş, Zaharia Neagu şi Ilarie Pora, sunt numai cîţiva dintre me­canicii de locomotivă de la Depoul din Sighişoara, care şi-au luat anga­jamente deosebite în întrecerea pen­tru remorcarea de trenuri cu supra­­tonaj şi pentru readucerea trenuri­lor în trasă, an de folosinţă această instalaţie aduce economii în valoare de 100.000 lei. ARTIŞTI AMATORI. Adeseori meca­nicul de locomotivă loan Albu, impie­gaţii de mişcare Ioan Rău şi Gheorghe Edroiu, montatorul Gheorghe Veşte­­meanu şi mulţi alţi ceferişti din Făgă­raş pot fi găsiţi la clubul complexului, unde au pus în scenă o nouă piesă, a scriitorului H. Lovinescu. Un alt colec­La Rafinăria din Braşov, bilanţul primei decade din luna februarie s-a dovedit a fi deosebit de frumos. Mî­­nuind cu pricepere instalaţiile de ra­finare, petroliştii din Braşov au în­deplinit şi depăşit sarcinile prevăzute pentru primele zece zile ale lunii în curs. A fost realizată peste plan . Cuvîntul dat este respectat cu cinste. In aceste zile de întrecere însufleţită, desfăşurată în întîmpi­narea aniversării eroicelor lupte din februarie 1933, colectivul Depoului din Sighişoara raportează cu mîn­­drie că au fost remorcate 40 de tre­nuri cu supratonaj. ZAMFIRA MIREL, coresp­­tiv de muncitori şi tehnicieni a pregătit un izbutit program de brigadă, care a fost prezentat la club şi pe scenele că­minelor culturale din comunele din apropierea oraşului Făgăraş. I. ŞERBAN, A. DUMITRESCU şi N. VĂDUVA, membri ai sub­­redacţiei voluntare din Făgăraş cantitate de 25 tone uleiuri şi 10 tone de unsori consistente. Tot în această perioadă a fost ob­ţinut şi un alt succes deosebit : s-a lărgit gama de sortimente fabricate, prin realizarea unei cantităţi de 120 de tone extract cu un conţinut de 90 la sută hidrocarburi aromatice. Pretutindeni în fruntea întrecerii s-au situat membrii şi candidaţii de partid. Printre cei care s-au eviden­ţiat în mod deosebit pot fi numiţi comuniştii Mihai Kiss şi Machedon Alexandru,­­ de la instalaţia de unsori consistente. Cuvîntul dat­e zece zi­l­e Intîlniri ale muncitorilor ceferişti cu elevii In ultimele zile au avut loc in oraşul Braşov mai multe întîl­­niri ale muncitorilor ceferişti cu elevii din şcoli. Astfel, la întîlnirea avută cu elevii de la Şcoala de 8 ani nr. 4, tov• Ştefan Chişin a făcut o amplă evocare despre e­­roicele lupte ale ceferiştilor şi pe­troliştilor din februarie 1933. La întîlnirea organizată la Casa de cultură, unde a vorbit tov■ Traian Mareş, şef de echipă la Depoul C.F.R., au luat parte elevii de la Şcoala de 8 ani nr. 8, cît şi părin­ţii lor. Asemenea întîlniri au fost orga­nizate şi la Şcoala de 8 ani nr. 11, unde a vorbit tov. Alexandru Buda, la Grupul şcolar C.F.R., unde a vorbit tov. Vasile Traian, la Şcoala profesională de pe lingă Depoul C.F.R., unde a vorbit tov. Grigore Bălan şi altele■ Toată atenţia pregătirilor pentru plantările pomicole! In regiunea noastră există mari po­sibilităţi pentru dezvoltarea continuă a sectorului pomi-viticol. Terenurile situate în pantă, inaccesibile culturii cerealelor, pot fi valorificate cu suc­ces prin plantaţii pomi-viticole care aduc venituri im­portante unităţilor agricole socialiste. în anul 1962 gos­podăriile agricole colective din regiunea noastră au avut planificat să planteze cu pomi fructi­feri o suprafaţă de 780 ha. In raioa­nele Sf. Gheorghe şi Agnita gospodă­riile colective au îndeplinit planul plantărilor de pomi. Dar nu la fel au stat lucrurile în G.A.C. din raioanele Rupea, Tg. Secuiesc, Sibiu şi altele, unde suprafeţele plantate sunt şi acum foarte mici. Ca urmare, planul de plantare a pomilor n-a fost îndeplinit întocmai. în anul 1963 gospodăriile colective din regiune trebuie să planteze pomi fructiferi pe o suprafaţă de 1.000 hec­tare. Planul stabilit pentru extinderea plantaţiilor pomicole trebuie respec­tat. De acest lucru răspund în primul rînd consiliile agricole ra­ionale. Ca urmare, ele trebuie să în­drume şi să ajute gospodăriile colecti­ve pentru execu­tarea plantaţiilor pomicole în cele mai bune condiţii agrotehnice. ÎN PREZENT SE POT ÎNCEPE CU FORŢE SPORITE LUCRĂRILE PREGĂTITOARE PENTRU PLAN­TĂRILE DE­PRIMĂVARĂ. Sub con­ducerea şi îndrumarea specialiştilor trebuie să se treacă deîndată la pi­­chetatul terenului, iar imediat ce te­renul permite să se înceapă săpatul gropilor. Inginerii şi tehnicienii agronomi din gospodăriile colective trebuie să acor­de o deosebită grijă pregătirii în cele mai bune condiţii a materialului să­­ditor, organizării muncii, transportă­rii unei cantități cât mai mari de în­grășăminte organice, în vederea apli­cării acestora la fiecare pom în parte. f HH fi I In rîndul fruntaşelor secţiei ţesâtorie a Federciuc, Dumitra Manta, fabricii „Partizanul Roşu" din Braşov se numără şi ţesătoarele Ştefania Viorica Obancea şi Ilona Deak care dau ţesături de bună calitate. Pentru fertilizarea solurilor acide Fabrica de zahăr Bod dispune de mari cantităţi de spumă de var care este un bun amendament pentru solurile acide. Pentru a o valorifi­ca, conducerea Trustului Gostar Bra­şov a adus aici mijloacele necesare,­­ un excavator, 4 autobasculante şi 35 remorci acţionate de tractoa­re , cu ajutorul cărora se transpor­tă spuma de var pe terenurile acide ale gospodăriilor agricole de stat din raioanele Sf. Gheorghe, Tg. Se­cuiesc, oraşul Braşov şi altele. O iniţiativă îmbrăţişată cu multă căldură Scrisoarea frezorului Năstăsoiu Gheorghe, de la uzinele „Hidromecani­­c­a“­Braşov, publicată în ziarul „Drum nou", prin care făcea cunoscut că ana­­lizind posibilităţile de care dispune la locul său de muncă a ajuns la con­cluzia că în anul 1963 poate realiza economii în valoare de 4.000 lei, a avut un mare ecou în rîndurile strungarilor, lăcătuşilor, maiştrilor şi in­ginerilor de la „Automecanica“ din Mediaş. în toate secţiile şi atelierele, ziarele treceau din mînă în mînă, fiind citite cu mult interes. Organizaţia de partid a desfăşu­rat o intensă muncă politică pentru ca iniţiativa „Cu ce contribui ?­” să fie temeinic cunoscută la fiecare loc de muncă. în acele zile puteau fi vă­zuţi agitatori ca Ion Barbu, Ion Stoi­ca, Iosif Szatmá­­ry, Nicolae Voi­­ca, discutînd cu zeci de muncitori despre importanţa realizării de eco­nomii, îndrumîn­­du-i să caute noi şi noi rezerve. La gazetele de perete au apărut articole interesante, mobi­lizatoare. Fiecare şef de echipă a stat pe îndelete de vorbă cu tovarăşii săi, căutînd ca împreună cu aceş­tia să examineze maşinile, sculele, materialele de lu­cru, să descopere concret sursele a­­ducătoare de eco­nomii. Organiza­ţiile U.T.M. au dezbătut şi ele în faţa tineretului a­­ceastă iniţiativă. Acţiunea a cuprins pe fiecare lucrător din întreprindere. Comuniştii au ve­nit cu propunerea ca iniţiativa „Cu ce contribui ?" să fie dezbătută în grupele sindicale. Propunerea a fost îmbrăţişată cu bucurie. îri cele 18 grupe sindicale din uzină s-a prelucrat articolul din ziar. La aceste şedinţe, fiecare mun­citor a venit temeinic pregătit, ştiind ce economii va putea realiza, prin ce mijloace, în fiecare grupă sindicală s-au ridicat zeci de mîini, care de­monstrau dorinţa oamenilor de a-şi aduce contribuţia la realizarea în 1963 a celor 3,8 miliarde lei economii pe întreaga industrie. Extragem cîte­­va din angajamentele luate. CENADE PETRE, strungar: Voi economisi 20.000 de lei. Realizez aceste economii prin reducerea con­sumului de materiale la strunjirea pieselor, prin reducerea consumului de cuţite de strung şi scule. Lucrez la două inovaţii. Prima constă în debi­tarea prin forfecare a profilelor­­, metodă care reduce consumul speci­fic la materiale şi simplifică manope­ra, iar a doua inovaţie constă într-un nou dispozitiv de debitare a ţevilor cu disc. CRISTESCU CONSTANTIN, şef de echipă la atelierul debitare, împreună cu echipa pe care o conduc voi realiza în 1963 economii în va-ILIE GABRA (Continuare în pag. 2-a) Afiş editat de secția de propagandă şi agitație a Comitetului regional de partid. BENEFICII PESTE PLAN Asigurîndu-i-se cantităţi sporite de îngrăşăminte, fiind dotată cu maşini agricole moderne şi dispunînd de animale de rasă, gospodăria agricolă de stat din Sighişoara a reuşit să ob­ţină rezultate bune în activitatea sa. „în anul 1962 — ne spune tov. Eugen Sava, inginer şef al gospodă­riei , am avut planificat să dăm statului beneficii în valoare de 785.000 lei şi am reuşit să dăm 832.553 lei". Luptînd energic împotriva capri­ciilor naturii şi învingînd o serie de greutăţi, lucrătorii de la G.A.S. Si­ghişoara, în frunte cu comuniştii, au reuşit anul trecut să obţină producţii agricole bune. La porumb boabe, de pe o suprafaţă de 214 hectare au ob­ţinut o producţie de 2.658 kg. la ha. faţă de 2­500 kg. cît a­ fost plani­ficat. La porumb­ siloz s-a obţinut o producţie de peste 30.000 kg. la hectar. Rezultate importante s-au obţinut la cultura hameiului precum şi in sectorul viticol. Gospodăria dispune de 314 hectare cu hamei, din care 285 hectare pe rod. S-a prevăzut în planul de producţie să se obţină cîte 502 kg. hamei la hectar. Datorită fertilizării solului şi întreţinerii în mod exemplar a culturii de hamei, s-a obţinut o producţie de 577 kg. hamei la hectar­ Trebuie arătat că în anul trecut sectorul culturii hame­iului­­ei fost cel mai rentabil sector al gospodăriei. „Din acest sector am avut planificat să obţinem un bene­ficiu de 1.469.000 lei şi am realizat un beneficiu de 2.402.000 lei” — a spus tov. Eugen Sava. Pe lingă îngrăşămintele azotoase potasice şi fosfatice aplicate la cul­tura hameiului, aci s-au instalat sîrme Toate G. A. S. unităţi rentabile duble la butuci pe 50 la sută din suprafaţa de teren. Au fost luate măsuri încă cu cîţiva ani în urmă pentru completarea golurilor­ din cultură, iar la cele 3 uscătorii, în anul 1962 s-a instalat cîte un­ rînd de site suplimentare, mărindu-se capacitatea de uscare cu 25 la sută. Brigadierii Schuffert Simion, Mur­­zea Porfiriu, Viţ Ana, Ganţă Ioan şi alţii de la cultura hameiului s-au achitat cu cinste de sarcinile pe care le-au avut. Gospodăria de stat Sighişoara dis­pune şi de 145 hectare cultivate cu viţă de vie, din care 115 hectare cu vie pe rod. Cu toate că în vara anului trecut timpul n-a fost prea favorabil, pe o suprafaţă de 60 hec­tare lucrătorii din sectorul viticol au reuşit să obţină o producţie de 5.780 kg. struguri la ha. faţă de 5.280 kg. cît a fost planificat. în sectorul viticol s-a evidenţiat în mod deosebit brigada condusă de Schuster Gheorghe senior, care a reuşit să obţină de pe 36 hectare o producţie medie de 9.000 kg. stru­guri la hectar, iar de pe o suprafaţă de 5 hectare cîte 18.000 kg. stru­guri la hectar. Brigadierul Schuster Gheorghe a acordat o atenţie deose­bită fertilizării solului. A transpor­tat şi încorporat pe fiecare hectar de vie cîte 20—25 tone gunoi de grajd. S-au administrat şi îngrăşăminte extraradiculare prin stropiri. El s-a îngrijit ca lucrările de întreţinere a viei să fie executate la timp şi în cele mai bune condiţii. Ca urmare a depăşirii producţiei planificate, preţul de cost pe tona de struguri a fost redus cu 64 de lei faţă de cel planificat. Şi în sectorul zootehnic s-au ob­ţinut unele rezultate. Cu vreo trei ani în urmă, gospodăria avea un nu­măr mai mic de 30 de vaci cu lapte. Astăzi ea are peste 900 de taurine din care 431 vaci şi juninci. E ade­vărat că în acest sector au fost învinse şi mai sunt de învins o serie de greutăţi deoarece fostul Trust re­gional Gostat n-a planificat mărirea spaţiului de adăpostire în raport cu creşterea numărului de animale. Cu toate că gospodăria nu are încă un nucleu de vaci selecţionat, totuşi s-a reuşit ca în anul 1962 să se ob­ţină o producţie de 3.150 litri lapte pe cap de vacă furajată­ Dar, con­ducerea gospodăriei a scăpat din vedere una dintre cele mai impor­tante laturi, adică analizarea perio­dică a preţului de cost. Neluîndu-se măsuri din timp pentru buna gospo­dărire a furajelor s-a ajuns ca preţul de cost al unui litru de lapte să crească cu 0,22 lei în loc să scadă. La fel s-a întîmplat şi în sectorul avicol. Deşi producţiile în acest sec­tor au fost bune, totuşi preţul de cost a fost ridicat. Faţă de 147 bucăţi ouă planificate pe cap de găină s-au obţinut 160 bucăţi ouă, însă preţul de cost a fost mai mare cu circa 0,18 lei faţă de cel­ planificat. Tot în acest sector au fost­ crescuţi în anul 1962 un număr de 80.000 pui de găină faţă de 60.000 planificaţi. Consiliul gospodăriei trebuie să ia măsuri practice pentru o mai bună gospodărire a furajelor, pentru folo­sirea de furaje mai ieftine obţinute pe plan local şi cu un conţinut bo­gat în substanţe nutritive. Principala sarcină care stă în faţa consiliului gospodăriei de stat Sighi­şoara, în acest an, este lupta pentru a face ca fiecare sector de activitate al gospodăriei să devină un sector rentabil. Aceasta va face ca gospo­dăria agricolă de stat Sighişoara să dea statului beneficii tot mai mari. I. BRAGHEŞ Cele mai bune răspunsuri în prezenţa a peste 300 de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la fabrica „Balanţa“ din Sibiu a avut loc un concurs „Cine ştie meserie, cîştigă“ care s-a bucurat de un deosebit succes­­Dintre cei 12 parti­cipanţi la acest concurs cele mai bune răspunsuri le-au dat lăcătuşii Al. Crîşmaru, V. Şeicean, G. Marton şi strungarii I. Grigorescu, G. Reuss şi I. Bartha, care au dovedit că şi-au însuşit o calificare înaltă. Pentru cele mai bune răspunsuri, s-au oferit cărţi, stilouri, serviete şi alte premii în obiecte­ (AL. LIŢĂ, coresp.) Un interesant schimb de experienţă La sectorul de ţesături din lînă din întreprinderea „6 Martie” din Sighişoara a avut loc un schimb de experienţă, cu care prilej ţesătoare fruntaşe ca Otilia Gavrilă şi Ilona Zikeli au vorbit despre metodele lor de muncă. Pentru tinerele munci­toare, acest schimb de experienţă a fost plin de învăţăminte preţioase. Interesantă a fost şi iniţiativa de a se organiza cu acest prilej o mică expoziţie privind calitatea produse­lor.­Printre exponate se aflau şi stofe cu defecte, despre care parti­cipantele la schimbul de experienţă au discutat pe larg. GH. CERNUŞCĂ, coresp. Expoziţie volantă de grafică contemporană Muzeul regional Braşov a organizat de curind o expoziţie volantă de grafică contemporană pe tema „Viaţa nouă la sate". Pentru început, această expoziţie a fost prezentată în comuna Harman, raionul Sf. Gheorghe. La deschiderea expoziţiei au luat parte peste 150 de colectivişti. Cu acest prilej a fost pre­zentată şi o conferinţă axată pe tema expoziţiei. Aparate Roentgen moderne Spitalul unificat din Sighişoara a fost dotat re­cent cu un a­­parat modern Roentgen denumit „Tur 500". Cu acest aparat se vor putea exa­mina toate cazu­rile care nece­sită explorare to­racică, radiosco­­pii pulmonare, gastrite etc. In curind si spita­lul unificat nr. 1 „Ilie Pintilie“ din Brașov va fi do­tat cu un aparat asemănător. ÎNVŞI ÎNTRE CANDIDAŢII F.D.P. ŞI ALEGĂTORI -______________ Zilele acestea, în întreaga regiune, au început întîlnirile între candidaţii F.D.P. şi ale­gători. Cu acest prilej, făcînd bilanţul realizărilor de pina acum, alegătorii au făcut nu­meroase propuneri în vederea mai bunei gospodăriri şi înfru­museţării satelor şi oraşelor. La întîlnirea cu candidatul F.D.P. ANDREI FLORICEL, au participat majoritatea alegătorilor din circum­scripţia electorală nr. 16, din comuna Sînpetru-Braşov. Despre scopul întîlnirilor între ale­gători şi candidaţii de deputaţi pen­tru alegerile de la 3 martie şi reali­zările regimului democrat-popular a vorbit celor prezenţi tovarăşa Cor­nelia Boţea, vicepreşedintele sfatului popular comunal. Marile transformări care au avut loc în viaţa locuitorilor comunei au fost arătate pe larg şi cu justificată mîndrie de numeroşi alegători care au luat cuvîntul. — Că atunci cînd muncim uniţi şi cu toată inima se pot realiza lu­crări gospodăreşti de mare importanţă — a spus alegătorul Ioan Stănicel — ne-o dovedesc faptele. De la ultimele alegeri de deputaţi şi pînă în pre­zent comuna noastră a cunoscut multe transformări. Din contribuţia voluntară bănească şi prin partici­parea cetăţenilor, antrenaţi de depu­taţi în acţiunile patriotice, s-a ame­najat şi dat în folosinţă un dispen­sar medical, cu trei cabinete de spe­cialitate. în cadrul cooperaţiei de consum s-au amenajat un centru de lapte, o prăvălie sătească, un centru de pîine şi un magazin pentru mo­bilă, unde găsim mărfuri din belşug. Noul cartier de locuinţe a fost elec­trificat şi radioficat, s-a amenajat un parc în centrul comunei şi s-au plantat pomi fructiferi pe marginea drumurilor, în cuvîntul lor alegătorii Marin Boţea, Otto Zooi, Lucian Lascu şi alţii au completat bilanţul realizări­lor înfăptuite cu participarea mase­lor de cetăţeni. — Ne amintim bine cu toţii — a spus alegătorul Iosif Ţopa — că în urmă cu doi ani de zile, la îndemnul deputaţilor, locuitorii au răspuns cu entuziasm, participînd la munca pa­triotică pentru construirea unui adă­post pentru pasagerii care aşteaptă în staţia de autobuze. La întîlnire s-a vorbit şi despre participarea cetăţenilor la amenaja­rea unui parc, la întreţinerea străzi­lor şi trotuarelor şi la alte acţiuni. Cu mult spirit gospodăresc s-a discutat apoi şi despre obiectivele gospodăreşti de viitor : asfaltarea u­­nor străzi şi trotuare şi a şoselei ce duce spre oraşul Braşov, construirea unui magazin al cooperaţiei de con­sum în noul cartier de locuinţe şi despre posibilităţile pentru amenaja­rea în cadrul comunei a unei can­tine. De asemenea, s-au făcut propu­neri pentru continua înfrumuseţare a comunei. Alegătorii şi-au exprimat hotărirea de a răspunde la toate chemările sfa­tului popular, participînd prin muncă patriotică la înfăptuirea obiectivelor gospodăreşti propuse, iar la 3 martie, ziua alegerilor de deputaţi, să-i acorde cu toată încrederea votul can­didatului Frontului Democraţiei Populare. S. HUDEA Cu pricepere şi hărnicie Muncitorii din secţia nr. 2 de la Combinatul chimic din Făgăraş, care lucrează la instalaţiile pentru pro­ducerea azotatului şi azotitului de sodiu, au obţinut succese de seamă în îndeplinirea planului de produc­ţie. Printr-o bună întreţinere a ins­talaţiilor şi prin organizarea judi­cioasă a locului de muncă, ei au reu­şit ca la ambele produse în luna ia­nuarie să realizeze planul de produc­ţie în proporţie de 110 la sută. Prin­tre fruntaşii în întrecerea socialistă se numără tinerii Vasile Rovoiu, Mihai Mantsch, Elena Ciocan, Ludo­vic Galeş şi alţii. C. BUCUR, coresp. în aceste zile de vacanţă studenţeas­că, iarna a îmbrăcat hlamidă sărbătoreas­că, de zăpadă pu­foasă, care îmbie la distracţie şi veselie. Pe bun merit, cei mai mulţi dintre studenţii centrului braşovean se bucură de aceste zile vesele, după ce au încheiat cu bine prima sesiune de examene. — Pentru ce înveţi ? —I l-am întrebat cu voită naivi­tate pe un student. M-a privit puţin intrigat, dar mi-a răspuns cu toată seriozitatea : — învăţ pentru că vreau să mă bucur de viaţă. Ceea ce primesc astăzi, ca un dar de preţ — posibilitatea de a învăţa nestingherit de greutăţi şi griji d­e primul pas spre bucuriile vieţii. Dar noi suntem­ ajutaţi ca să urcăm treptele ştiinţei pentru a contribui ca viaţa tuturor să devină mai frumoasă. Şi ce-ţi poate da satisfacţie mai mare, decît să înfăptuieşti într-o viaţă de om cît mai mult pentru colectivitate şi să fii preţuit de tovarăşii tăi. Avea dreptate profesorul care-mi spunea cu cîteva zile mai înainte : sesiunea aceasta s-a încheiat cu multe rezul­tate frumoase; studenţii au dovedit un interes sporit pentru învăţătură, şi au înţeles mai bine obligaţiile. Intr-adevăr, după sesiunea aceasta am auzit aprecieri deosebite pentru pregătirea bună a studenţilor din anul IV al facultăţilor de silvicultură şi industrializarea lem­nului, despre rezultatele bune obţinute de studenţii dife­ritelor facultăţi ale Institutului politehnic şi ale celui de pedagogie din Braşov, printre care Gheorghe Săniuţă, din anul IV la mecanică, Helmuth Fleischer, din anul IV la industrializarea lemnului, Tiberiu Niţescu, din anul IV silvicultură. După efortul depus, studenţii au găsit în perioada de vacanţă posibilităţi diferite de odihnă şi distracţie, de reconfortare. Centrul studenţesc Braşov a trimis în tabăra de la Predeal 117 studenţi şi studente, iar la cursurile de schi de pe Postăvarul participă peste 300 de studenţi şi studente în serii de cîte 50, pentru cîte două zile. Pentru cei rămaşi în oraş se desfăşoară zilnic activitatea de la Casa de cultură studenţească, unde se află la dispoziţia lor televizorul, radio, biblioteca volantă — permanent împrospătată — sălile pentru tenis de masă, şah, rummy, unde au loc vizionări de filme cu preţ redus, seri literare, conferinţe. Intre studenţii din diferite centre universi­tare s-au organizat concursuri de şah, tenis de masă şi tir, s-au organizat cîteva reuniuni cu dans, audiţii de muzică simfonică şi f semisimfonică, un f concurs de săniuţe f şi schi la Poiana­­ Braşov.­­ Ce însemna altă- f dată studenţia puţi- ti nilor copii de oameni f muncitori care, după ce, cu preţul un­or mari sacrificii ij din partea părinţilor, reuşeau să-şi ia bacalaureatul, tre-­­ buiau să înceapă un nou calvar — drumul prin facultate, ? Trebuiau să-şi găsească ceva de lucru, ca să-şi asigure cel­­ puţin hrana mizeră. Cîţi studenţi săraci îşi pierdeau nop­ ?­ţile lucrînd pentru engresiştii de zarzavaturi, alegînd s ceapa sau merele putrede, de cele bune, pentru cîţiva lei. Cîţi făceau şi alte trudnice munci, pentru a avea unde să-şi pună jos capul peste noapte. Toate acestea, la noi, sînt de mult de domeniul trecutului. Dar aceleaşi aspecte, ale studentului hamal, spălător de vase în restaurante, vagabond în căutarea unui adăpost, le întîlnim frecvent in ţările capitaliste. Ziarele din aceste ţări, scriu aproape­­ zilnic despre starea de prins a localurilor universitare, şi despre lipsa de profesori şi material didactic, despre mi- ? zeria intelectualilor care, după ce termină o facultate, rămin pradă şomajului. Sumbre perspective, pentru tine­retul studios din Occident. La noi, zilele acestea se Încheie vacanţa de iarnă a stu­denţilor, în timp ce tinerii s-au odihnit şi s-au distrat, corpul didactic s-a ocupat cu pregătirea următoarei etape de învăţămînt. Şi la Braşov, orarul de studii este gata , pută şi cele mai mărunte treburi sunt terminate : vopsi­rea tablelor, curăţenia sălilor de curs. S-au alocat fon­duri pentru înzestrarea casei de cultură a studenţilor cu aparate pentru un cerc de foto-amatori, cu intrumente muzicale şi cărţi. Vor fi date în folosinţă încă două că­mine studenţeşti, cu o capacitate de 500 locuri , în pri­mavară vi ifirpmn rAnefrnîi­o« „„„­..ci___________• ___ cere practica în producţie, în cea de a doua sesiune. Acestea sînt perspectivele pe care partidul ie-a deschis tineretului nostru studios: condiţii temeinice de învă-­î­ţătură, spre a stăpîni temeinic specialitatea pentru care­­ se pregătesc, profesiunea căreia s-au dedicat şi care îi­­ aşteaptă­­ posibilitatea de a valorifica r­estînjeniţi, ceea­­ ce au învăţat. Izvorul acesta, veşnic proaspăt, aî bucuriei­­ de viaţă— cum spunea tînărul prieten, de care amin- J team la început — se cheamă construcţia socialistă. J SANDU PLUGARU S Carnet studenţesc PERSPECTIVE

Next