Drum Nou, octombrie 1963 (Anul 20, nr. 5833-5859)

1963-10-18 / nr. 5848

tROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI lum nou S mi Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al RM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX. Nr. 5848 ★ VINERI, 18 OCTOMBRIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI emil ÎH PAGINA 2-a: Raid - nichel» în raioanele Agnita şi Mediaș Ritm intens — calitate superioară în campania agricolă de toamnă ! ÎN FOTOGRAFIE , noi blocuri date în folosinţă în cartierul Steagul Roşu din Braşov. (Foto: GH. BĂNUŢĂ) IN RAID CU „CREDITUL DE MICA MECANIZARE” De la postul de corespondenţi voluntari din uzinele „Steagul Roşu“ IN SECŢIA MOTOR... ... a uzinei noastre, introducerea mi­­i cii mecanizări a început să se facă pe la scară mai largă. Sunt prevăzute — prin­tre altele — transportoare suspendate la liniile: cămaşa cilindrului, arbo­rele cotit, arborele cu came, motor asamblat şi altele. La primele trei linii transportoarele s-au şi executat. Ele uşurează în mod substanţial efor­tul oamenilor. Au fost mecanizate şi operaţiile de ridicare a pieselor grele la liniile blocul cilindrului, corpul cilindrului şi arbore cotit, care sunt deservite de ridicătoare. Se află în curs de execuţie un con­­veior pentru montarea frinei de mină pe cutia de viteză, cu ajutorul căreia se va uşura cu mult efortul şi se reduce manipularea agregatului respectiv pentru montare. Acestea sunt doar cîteva din obiec- '­ tivele planului de mică mecanizare. f In centrul atenţiei colectivului sec- f­ţiei motor va sta şi în viitor pro- f blema introducerii micii mecanizări r în scopul uşurării eforturilor oame- jj nilor muncii şi al creşterii producti- ? vităţii muncii. f LA TURNĂTORIA DE OŢEL...­­ ... a fost mecanizată de curînd ri- ■­ dicarea şi coborîrea uşilor la cupto- '| rul Siemens-Martin. Un colectiv­­ compus din ing. Nichita Zaharc­sin, 'j proiectantul Costică Petre şi alţii, i a proiectat şi pus în aplicare o in- *■ stalaţie pneumatică, care ridică și co-IOAN VÎLCEA, dispecer,­­ ILIE STELEA, modelor, J N. NICHITOAIA, tehnician,­­ membri ai postului de corespon­denți de la uzinele „Steagul Roşu“ Braşov (Continuare în pag. 3-a). Creşterea productivităţii muncii faţă de plan cu 2,72 la sută Economii antecalculate în valoare de 1.068.000 lei Raidul pe care l-a întreprins „Creditul de mică mecanizare“ nu a rămas fără ecou. Numeroase scrisori sosesc pe adresa acestui personaj neobiş­nuit, aducînd veşti despre noi aspecte legate de preocuparea pentru efectuarea unor lucrări de mică mecanizare în scopul creşterii continue a productivităţii muncii. Am ales, din poşta zilei, scrisoarea unui inspector al Băncii de Stat din Braşov. Dacă în raidul său, „Creditul de mică mecanizare“ se va opri şi la în­treprinderea industrială Ghimbav, fără îndoială el va fi mulţumit de felul în care este solicitat pentru spri­jinirea producţiei şi de roadele bune pe care această preocupare le deter­mină. în primele opt luni s-au apli­cat în procesul de producţie un număr de 5 lucrări de mică mecani­zare, faţă de 4 planificate, cu o economie antecalculată de 1.060.000 lei. Introducerea acestor mecanizări în procesul de producţie a avut o influenţă deosebit de favorabilă a­­supra realizării şi depăşirii tuturor indicatorilor de plan. Astfel, pro­ducţia globală a fost realizată în proporţie de 105,8 la sută, produc­ţia marfă în proporţie de 103,13 la sută, obţinîndu-se economii supli­mentare la preţul de cost în valoare de 451 mii lei. Totodată, producti­vitatea muncii a crescut, indicele de productivitate planificat fiind depă­şit pe această cale cu 2,72 la sută. Biroul organizaţiei de bază a a­­nalizat felul în care se folosesc cre­ditele acordate şi a insistat asupra realizării unor lucrări cu eficacitate economică mare. în acest fel, de pil­dă, s-a realizat lucrarea de „Siste­matizare a prelucrării şi sortării pie­trei de calcar“, prin montarea unei staţii de concasare cu ciur la cariera din Stejeriş. . ...... înainte de aplicarea acestei lucrări de mecanizare a spargerii şi sortării pietrei de calcar, operaţia se executa manual, necesitînd un volum mare de manoperă. în plus, productivita­tea acestei operaţii era destul de scăzută. Prin aplicarea lucrării men­ţionate, se uşurează în mod substan­ţial munca lucrătorilor, iar ceea ce este deosebit de important, granula­­rea şi sortarea pietrei de calcar se face la dimensiunile dorite, ceea ce nu se putea realiza prin munca ma­nuală. Totodată se asigură și recu­perarea deşeurilor de piatră, scăzînd prețul de cost al producției. Prin a­­plicarea acestei măsuri, principalii beneficiari din industria siderurgica primesc piatra de calcar în dimen­siunile solicitate, înlăturîndu-se com­plet refuzurile acestora pentru marfă necorespunzătoare. Pe lingă avantajele amintite, se realizează o economie pe timp de doi ani de 200.000 lei, mult mai mare decît suma cheltuită pentru realizarea lucrării. O altă lucrare aplicată în procesul de producţie prin credite de mică mecanizare o constituie inovaţia ing. şef Văduva loan şi anume „Con­struirea unei instalaţii de uscare cu circulaţie naturală la tîmplăria din Cristian”, în urma aplicării acestei măsuri se va realiza o economie de 300.000 lei anual faţă de 100.000 lei cheltuiţi pentru realizarea lucră­rii. Construirea acestei instalaţii per­mite uscarea materialului lemnos, ne­cesar în procesul de fabricare a mo­bilei. Această lucrare are un dublu e­­fect: se asigură un material lemnos de foarte bună calitate pentru secto­rul de fabricaţie a mobilei din ca­drul întreprinderii, iar preţul de cost scade ca urmare a creşterii simţitoare a productivităţii muncii la această operaţie. Gospodărind cu chibzuinţă şi răs­pundere creditele de mică mecaniza­re, o seamă de întreprinderi au putut să realizeze lucrări importante şi ca urmare productivitatea muncii pe ansamblul activităţii să crească. Pen­tru a îndeplini cu cinste sarcina im­portantă de creştere a productivităţii muncii în unităţile industriei locale, trebuie să se folosească cu curaj cre­ditele de mică mecanizare. Exemplele citate de la I. I. Ghimbav sunt din acest punct de vedere concludente. CIOCAN DUMITRU, inspector la Banca de Stat Braşov An nou forestier — la Homorod încă din luna septembrie a început o etapă nouă de muncă în exploatările forestiere — anul nou forestier. In ve­derea asigurării producţiei de masă lem­noasă necesară întreprinderilor de pre­lucrare, muncitorii forestieri s-au­ pre­gătit cu chibzuinţă din vreme. Bilan­ţul pregătirilor şi al faptelor din jur­nalul noului an forestier este bogat. Să răsfoim cîteva file din acest jurnal la întreprinderea forestieră din Homorod, raionul Rupea. CA O ROZĂ A VENITURILOR De la Homorod se despică pe diverse traiectorii şosele nesfîrşite care se ter­mină cu drumurile forestiere din­ ini­ma pădurilor. 18 drumuri se îndreaptă ca într-o roză a vînturilor spre 18 parchete unde lucrează muncitorii, teh­nicienii şi inginerii de la I.F. Homorod. In fiecare parchet şi sector au început pregătirile intense şi temeinice. în anul 1964 se vor exploata cu peste 40.000 m.c. mai multă masă lemnoasă decât în anul curent şi fiecare parchet trebuie să-şi aducă o contribuţie substanţială la această sarcină sporită. Alături de sarcinile curente trebuie aşezate pe un făgaş­ firesc şi sigur sarcinile viitoare. Una dintre ele, întîmpinată de colectivul întreprinderii, în vederea nou­lui an, este punerea în valoare a par­chetelor. Pînă în prezent au fost puse în valoare toate parchetele cu procese tehnologice complexe precum și masa lemnoasă ce va fi exploatată în punctele forestiere Licat, Piliserie, Lupşa, Dobca Baraolt şi altele. Pe baza graficelor de exploatare întocmite vor fi scoşi din pădure arborii necesari asigurării unei livrări ritmice şi creării stocurilor de material lemnos, incit din primele zile ale anului 1964 întreprinderile de prelucrare să lucreze din plin. în noul an forestier se vor extinde tehnologia nouă de recoltare, meca­nizarea operaţiilor doborît-secţionat, scos-apropiat şi a transportului pînă la depozitele intermediare. încă de acum operaţiile de încărcare în depo­zitele intermediare sunt mecanizate integral. NOUTĂŢI DIN NOUL AN Volumul mărit de masă lemnoasă prevăzut a determinat conducerea teh­­nico-administrativă să ia cele mai po­trivite măsuri. La indicaţia comitetului de partid — în activitatea căruia pre­gătirile pentru noul an au constituit obiectul unei analize — s-a stabilit re­organizarea lucrului in punctele de ex­ploatare, mecanizarea operaţiilor de do­borît-secţionat în proporţie de 50 la sută, transportul mecanizat la operaţia de scos-apropiat in proporţie de 60 la sută prin mijlocirea tunicularelor şi a tractoarelor. In punctul forestier Baraolt s-a insta­lat de curînd un atelier mecanic dotat cu sculele necesare pentru reparaţii ceea ce va permite în viitor ca reparaţiile mici să fie executate operativ, reducîn­­du-se timpul de staţionare a utilajelor. C. LENK (Continuare în pag. 3­ a) Situaţia insămînţării griului şi secarei la data de 17 octombrie în ultimele două zile, în întreaga regiune semănatul griului s-a in­tensificat. Ca urmare suprafaţa totală semănată cu această cultură a ajuns la 60,6 la sută din plan. Unităţile agricole din raioanele Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe şi cele ce aparţin de oraşul Braşov continuă să se menţină fruntaşe la semă­nat. Multe dintre ele au şi terminat semănatul. Rezultate bune s-au obţinut şi în gospodăriile ce aparţin de cele doua Trusturi Golstat-Braşov şi Sibiu. în aceste unităţi, pînă la data de 17 octombrie planul de însămînţări a fost realizat în proporţie de peste 87,6 la sută. Numeroase gospodării colective din raioanele Mediaş, Sighişoara, Agnita ca şi din Rupea, Făgăraş şi Sibiu, sunt încă rămase în urmă cu semănatul griului. în unităţile din raioanele amintite există mari posibilităţi pentru urgen­tarea acestei lucrări. Trebuie numai ca forţele de muncă, tractoarele şi celelalte maşini şi utilaje să fie folosite zi de zi cu întreaga lor capaci­tate, astfel ca viteza zilnică planificată să se realizeze şi să se depăşească. Acest lucru se poate realiza dacă organele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare, conducerile unităţilor, vor acorda o mai mare aten­ţie organizării muncii, pentru ca eliberarea terenului de culturile tîrzii şi pregătirea solului să se facă cu mai multă operativitate. Organele raionale de partid şi de stat, consiliile agricole trebuie să repartizeze in mod judicios utilajele rămase disponibile în unităţile care termină mai repede, semănatul trimiţîndu-le în cele rămase în urmă cu această lucrare. Tg. Secuiesc Braşov Sf. Gheorghe Rupea Sibiu Făgăraş 86,4 la sută 85,3 la sută 70.5 la sută 60,7 la sută 59,1 la sută 57,0 la sută La cules de struguri în podgoriile gospodăriei agricole de stat din Blaj. Agnita Sighişoara Mediaş 56.4 la sută 54.4 la sută 34.4 la sută UN NOU MAGAZIN Pe strada Roza Luxemburg din o­­raşul Braşov a fost dat în funcţiune zilele trecute un nou magazin de mercerie dotat cu utilaj modern şi cu personal de deser­vire calificat. Noua unitate co­mercială se bucură în prezent de o mare afluenţă de cumpărători, încă trei localităţi electrificate De curînd au fost electrificate încă trei localităţi din raionul Sf. Gheorghe. Este vorba de satele Bă­­ţanii Mici, Biborţeni şi Bodoc. La terminarea mai devreme a lucrărilor de electrificare, o contribuţie de seamă au adus şi cetăţenii din satele amintite, care au prestat sute de ore muncă patriotică la să­parea gropilor pentru, plantarea stîlpilor, precum și la transportul acestora. Cîşti­guri pentru depunătorii la C.E.C. în oraşul Sibiu, numărul depu­nătorilor la C.E.C. în trimestrul II al acestui­­ an a crescut cu 2.897. Majoritatea au preferat forma depunerilor pe bază de consimţămînt scris prin virament. Ca urmare, tot mai mulţi depu­nători au cîştigat la tragerile la sorţi din trimestrul II a.c. Vasile Ach­ .­, salariat la întreprinderea „Balanţa“, a cîştigat un auto­turism „Wartburg”, iar Paula Marinescu, care a avut pe libret un sold de 605 lei, a cîştigat obiecte în valoare de 10.000 lei. Altor depunători la C.E.C. din oraşul Sibiu, în trimestrul II li s-au înmînat premii în valoare de 83.000 lei. GH. CUCU, coresp. La uzina „Elastic“ din oraşul Sibiu se produc numeroase tipuri de arcuri necesare la fabricarea tractoarelor, auto­camioanelor, utilajelor petroliere, maşinilor agricole etc. De la începutul anului şi pînă în prezent colectivul de muncă al uzinei, antrenat în întrecerea socialistă, a dat peste plan produse în valoare de 3.244.000 lei şi a realizat economii la preţul de cost în valoare de 1.036.000 lei. IN FOTOGRAFIE: Aspect din atelierul de montaj arcuri lamelare. Acţiuni gospodăreşti Întreţinerea în bune condiţiuni , a drumurilor este în atenţia Sfatului po­pular raional Sighişoara. De la începutul anului şi pină la ÎS oc­tombrie, în raion au fost întreţinute 110 km. drumuri. S-au transportat peste­­19.000 tone de piatră, s-au ci­­lvidrat 10,5 km. drumuri, constru­­­indu-se 11 podețe din beton. Măsuri tehnico organizatorice La întreprinderea „Ţesătura“ din Codlea s-a aplicat, zilele trecute, în producţie a 24-a măsură din planul M.T.O. (Planul M.T.O. din 1963 cu­prinde în total 27 de obiective). Este vorba de dotarea fiecărui atelier cu un banc de lucru metalic care să vină în sprijinul mecanicilor de în­treţinere, a ajutorilor de maiştri. In prezent, aici se lucrează la schimbarea transmisiilor de pe curea de piele pe curea trapezoidală, care va asigura menţinerea constantă a turaţiei războaielor de ţesut. (GH. RADU, coresp.). Peste 45.000 spectatori la club De la începutul anu­lui şi pînă în prezent, formaţiile artistice ale clubului uzinei „Inde­pendenţa“ din Sibiu au prezentat un număr de 155 spectacole care au fost vizionate de peste 45.000 spectatori. Nu­mai orchestra de mu­zică uşoară şi soliştii au prezentat 28 spec­tacole. Succese de seamă a obţinut şi orchestra de muzică populară, care a prezentat 24 specta­cole, formaţiile de tea­tru, de fluieraşi, bri­găzile artistice de agi­taţie, echipa de dan­suri, precum şi corul uzinei. OPRIŞ COMSE, coresp. Munca metodică a cadrelor didactice într-un cadru festiv, la sediul grupului şcolar „Steagul Roşu“ s-a deschis activitatea metodică a ca­drelor didactice din învăţămîntul profesional şi tehnic din Braşov pe anul şcolar 1963/1964. Au fost pre­zenţi la şedinţă peste 250 profe­sori şi maiştri de la şcolile profe­sionale, tehnice şi tehnice de maiştri din localitate. Cu acest prilej s-au dezbătut pe larg organizarea şi des­făşurarea activităţii didactice, meto­dice şi de culturalizare a cadrelor didactice, şi de conducere din în­văţămîntul profesional şi tehnic. S-au constituit apoi 15 secţii me­todice, în care au fost cuprinse, pe specialităţi, toate cadrele didactice din aceste şcoli. S-a întocmit de asemenea planul de muncă al fiecărei secţii pe anul şcolar în curs, stabilindu-se tema­tica referatelor, lecţiile deschise şi datele la care se vor desfăşura a­­ceste activităţi. La elaborarea aces­tui plan s-a ţinut seama ca temele ce se vor dezbate lunar să inte­reseze direct şi să vină efectiv în ajutorul cadrelor didactice din sec­ţia respectivă. în cursul discuţiilor ce au avut loc, a ieşit în evidenţă necesitatea participării cu regularitate a tutu­ror cadrelor didactice la munca me­todică, ea fiind chezăşia îmbunătă­ţirii şi perfecţionării stilului lor de muncă. Cu acest prilej, ing. Günther Schen­ker, profesor la şcoala tehnică din cadrul grupului şcolar „Steagul Roşu“ a prezentat pentru profesorii cu specialităţi tehnice unele aspecte şi simboluri ale materialelor uzuale în construcţia de maşini, iar Ma­tei Sîrbu, profesor la grupul şco­lar „Steagul Roşu“, a prezentat sem­nele noi de calitate (rugozitate) ce se aplică în industrie. Prof. PINI PETRE

Next