Drum Nou, decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5886-5912)

1963-12-03 / nr. 5887

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL BRASOV AI RM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL » ANUL XX Nr. 5887 ★ MARȚI, 3 DECEMBRIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI ——— Măsurile tehnico-organizatorice — în centrul atenţiei noastre în primele 10 luni ale anului 1963 colectivul nostru a dat peste plan 81.000 scule aşchietoare. Realizările obţinute pînă în prezent au creat condiţii ca planul pe acest an să fie îndeplinit înainte de termen. în anul 1964 va trebui să produ­cem cu 18 la sută mai multe scule decît în anul 1963. Această sarcină sporită impune temeinice pregătiri în vederea îndeplinirii ei cu succes. Ce măsuri pregătitoare am luat pînă în prezent ? Cu ajutorul colectivelor formate din cele mai bune cadre teh­nice am trecut încă de la sfîrşitul lunii august la descoperirea unor noi rezerve interne existente în fabrică. In acest sens au fost propuse 32 mă­suri tehnico-organizatorice. Cum ne preocupăm să aplicăm a­­ceste măsuri de care, de altminteri, depinde îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie din anul vii­tor ? Demn de evidenţiat este faptul că, la indicaţia organizaţiei de partid, s-a hotărît ca cele mai multe mă­suri din plan să fie rezolvate încă în trimestrul IV din acest an, iar restul să fie aplicate îndeosebi în semestrul I al anului 1964. Mai a­­mănunţit, realizarea măsurilor pro­puse ar arăta astfel: încă din acest an se vor executa două dispozitive de ascuţit filiere și se va organiza un­­ atelier de debavurare a semifa­bricatelor sudate cap la cap. Pentru alte 13 măsuri prevăzute în plan proiectarea se va­ face pînă la 31 decembrie a.c. urmînd ca în prima parte a anului viitor să se treacă la realizarea practică. între măsurile a căror documentaţie se va realiza în trimestrul I 1964 se află construirea unui agregat pentru revenirea scule­lor din oţel rapid şi modernizarea unor strunguri universale, în vederea creşterii productivităţii muncii. Independent de planul M.T.O. s-au luat, între altele, unele măsuri orga­nizatorice care vor permite ca pro­ductivitatea muncii să crească cu mult. La îndeplinirea cu succes a sarci­nilor de producţie din anul viitor îşi va aduce contribuţia din plin şi mă­sura privind reproiectarea planurilor de operaţii la o serie de produse. A­­ceasta va contribui într-o măsură im­portantă la ridicarea calităţii scule­lor. Astfel s-au introdus tehnologii avansate pe fiecare operaţie la o se­rie de scule, folosindu-se dispozitive cu ciclul de lucru continuu, dispo­zitive multiax, verificatoare îmbună­tăţite, prelucrări pe strunguri semi­automate şi altele. La îmbunătăţirea tehnologiei au contribuit în mod deo­sebit tehnologii şi proiectanţii Săn­­dulescu Tiberiu, Iosif Szabó, Adner Morgen, Marko Ard­in, Uie Gheor­­ghe, mecanicii ajustori Bobeş Gh., Manea Dumitru, inginerul Zerelles Werner şi mulţi alţii. Totodată ne-am preocupat cu toată răspunderea de îmbunătăţirea ritmici­tăţii producţiei precum şi de buna a­­provizionare cu materie primă şi ma­teriale. De pildă, în acest sens, încă din anul curent am înfiinţat un ser­viciu al dispecerului şef subordonat direct inginerului şef. Aceasta a per­mis ca şefii de secţii să fie eliberaţi de sarcina de coordonare generală a producţiei, încît ei vor putea să se ocupe exclusiv de organizarea pro­ducţiei în secţia respectivă, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea aprovizionării, s-a făcut o mai bună organizare a serviciului de aprovizio­nare, măsurile luate garantînd adu­cerea materiei prime în mod ritmic. Aşadar, astfel arată tabloul princi­palelor acţiuni întreprinse de colec­tivul nostru în vederea pregătirii producţiei pe anul 1964. Continuînd cu succes acest început bun, luînd noi măsuri pe parcurs pentru punerea în valoare a rezervelor interne nedes­coperite încă, vom reuşi să îndepli­nim întocmai sarcinile de producţie începînd chiar cu prima zi a anului viitor. MIRON GURGUI, director la Fabrica de scule din Râşnov EXEMPLAR PIANULPE 1963 Rfi PREGĂTIM temeinic producţia mmmmm IN FOTOGRAFIE: Goţia Iosif, unul din strungarii de la uzinele „Independenţa“ din Sibiu, evidenţiat pentru lucrul de bună calitate. IN CUPRINSUL ZIARULUI: • Raid-anchetă: Mai multă atenţie condicilor de sugestii şi reclamaţii (pag. 2-a) • Adunări de dări de seamă şi ale­geri în organizaţiile U.T.M. : Prezenţi în întreaga viaţă a (pag. 2-a) gospodăriei • SPORT • Sesiunea Adunării O.N.U. (pag. 3-a) Generale a (pag. 4-a) 231 tone zahăr peste plan Instalaţiile şi utilajele Fabricii de zahăr din Bod lucrează tot timpul fără întrerupere. Datorită mai bu­nei organizări a muncii şi aplicării de noi măsuri tehnico-organizatorice, co­lectivul fabricii a obţinut în luna noiembrie realizări de seamă în pro­ducţie. Pînă la data de 27 noiem­brie s-au dat peste plan 231 tone de zahăr. De asemenea, pînă la 25 noiembrie a fost realizat planul a­­nual la producţia preambalată. Faţă de anul trecut, în acest an s-a preambalat de zece ori mai mult zahăr în pungi de 1 kg., zahăr cu­bic în cutii de 5 şi 2 kg. Creşterea volumului producţiei preambalate, pe lingă că aduce o îmbunătăţire în prezentarea produselor, uşurează cu mult condiţiile de desfacere. MIHAIL POPA, coresp. Cu planul anual îndeplinit Colectivul Întreprinderii de repara­ţii, utilaje şi mecanisme din Sibiu, organizînd mai bine procesul de pro­ducţie şi valorificind din plin re­zervele interne, a înregistrat un fru­mos succes la data de 29 noiembrie, îndeplinind planul anual la valoarea producției globale. Deschiderea Festivalului filmului la sate în comunele şi satele raioanelor Agnita, Făgăraş, Sf. Gheorghe, Ru­pea şi în comunele ce aparţin de o­­raşul Braşov, a avut loc duminică deschiderea primei etape a Festiva­lului filmului la sate. Cu acest prilej, în faţa colecti­viştilor din raioanele amintite s-a ţinut o expunere cu privire la rolul educativ al filmului şi locul pe care îl deţin producţiile cinematografice în viaţa spirituală a satului nostru socialist. în numeroase locuri expu­nerile au fost urmate de scurte pro­grame prezentate de echipele artis­tice ale căminelor culturale. După aceea au rulat diferite filme artisti­ce, în dimineaţa aceleiaşi zile au mai fost prezentate documentare agrozootehnice şi filme pentru copii. Intervenţie la cald La cuptorul nr. 1 de la fabrica „Vitrometan“ din Mediaş s-a produs o avarie la gura de alimentare, în­treaga masă de­ sticlă era periclitată. Văzînd această situaţie comuniştii Roman Ioan, Moritz Mihai şi Simon Gheorghe s-au sfătuit îndeaproape ce măsuri să ia pentru ca reparaţia să fie terminată într-un timp cît mai scurt. Timp de două ore echipa de zidari­­şamotori condusă de Sarica Iancu a muncit fără întrerupere în luptă cu temperatura ridicată, reuşind ca să înlăture avariile, asigurînd desfăşura­rea producţiei în bune condiţiuni. SĂLCĂIANU EUGEN, coresp. Propagandă tehnică sistematică în întreprinderea industrială a oraşului. Mediaş se redactează tri­mestrial un buletin informativ prin care sunt popularizate noutăţi tehnice. Anul acesta au fost ţinute nouă conferinţe tehnico-economice de specialitate, iar pentru ridicarea cu­noştinţelor maiştrilor s-au purtat discuţii organizate în sectoarele: ce­ramică, lemn şi aparataj. N. PRISACARU, coresp- Plantarea pomilor fructiferi — în centrul atenţiei REZULTATELE POT FI ŞI MAI BUNE în această perioadă, concomitent cu celelalte lucrări agricole, o im­portanţă deosebită prezintă planta­rea pomilor fructiferi. Dovedind preocupare pentru e­­xecutarea acestei lucrări în condiţii bune, conducerile multor unităţi a­­gricole s­au îngrijit din timp de e­­fectuarea pichetatului, săpatul gro­pilor, procurarea materialului sădi­­tor şi plantarea pomilor. în această situaţie sunt unele gospodării co­lective din raioanele Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc şi Făgăraş. Sunt însă unele gospodării colective, în ra­ioanele Mediaş, Rupea, Sibiu şi Si­ghişoara, care pînă în prezent n-au plantat nici un pom. Această lipsă trebuie grabnic li­chidată. Consiliile agricole raionale au datoria să ia cele mai eficace mă­suri pentru îndeplinirea planului de plantări de pomi stabilit pentru gos­podăriile colective. LIVADA VA CREŞTE LA 80 DE HECTARE Gospodăria colectivă din Vulcan- Braşov şi-a planificat să planteze cu pomi fructiferi încă 16 ha., suprafaţa crescînd la 80 ha. Pînă în prezent, colectiviştii de aici au făcut pichetarea întregii suprafeţe ce va fi plantată şi au săpat peste 1.680 de gropi. în fiecare groapă au introdus cîte 40 kg. de graniţă în vederea fertilizării solului. Şase săli de proiectare Pentru a înlesni activitatea de pro­iectare a studenţilor din anul V la cele trei facultăţi ale Institutului politehnic, s-au amenajat de curînd şase săli speciale de proiectare pre­văzute cu planşete bine utilate. Un valoros schimb de experienţă Redacţia ziarului „Drum nou“ a organizat în ziua de 1 decembrie, în oraşul Mediaş, un schimb de ex­perienţă cu toate subredacţiile vo­luntare din regiune. In cuvîntul de deschidere tov. Gagyi Ladislau, se­cretar al Comitetului orăşenesc de partid Mediaş, a subliniat aportul preţios adus de subredacţia voluntară din Mediaş în oglindirea în ziar a re­zultatelor obţinute de oamenii mun­cii din oraşul şi din satele raionu­lui Mediaş şi sprijinul acordat su­­bredacţiei de Comitetul orăşenesc al P.M.R. Mediaş. Din informarea prezentată de subredacţia voluntară din Mediaş, au reieşit metodele bune folosite de membrii acestei subredacţii. In ca­ La „Casa agronomului" La „Casa agronomului“ din Hăl­­chiu s-a desfăşurat instruirea brigadie­rilor şi şefilor de echipă de construc­ţii din gospodăriile colective din ra­ionul Sf. Gheorghe. Instruirea, care a durat mai multe zile, a fost axată pe realizarea de construcţii zootehnice ieftine şi igienice. Frul discuţiilor au luat cuvîntul un mare număr de corespondenţi vo­luntari , care au apreciat stilul de muncă folosit de subredacţia volun­tară din Mediaş şi au informat pe cei prezenţi despre metodele folo­site de ei, fapt ce a constituit un valoros schimb de experienţă. In cuvîntul său tov. Ion Lupu, redactor şef al ziarului „Drum nou“, a dat indicaţii subredacţiilor volun­tare privind activitatea acestora pe viitor. Instructaj cu preşedintele comitetelor de femei La sediul comitetului regional al femeilor a avut loc un instructaj privind pregătirea şi desfăşurarea adu­nărilor de dări de seamă şi alegeri ,în­ organizaţiile de femei, care vor avea loc în curînd. Au participat preşe­dintele comitetelor raionale şi oraşe­■ neşti ale femeilor din regiunea noas­tră. Instructajul a fost ţinut de către tovarăşa Ana Angliei, preşedinta Co­mitetului regional al femeilor Braşov. La Agnita, ca pretutindeni în ţară, se ridică noi construcţii. ÎN FOTOGRAFIE : Centrul Agnitei astăzi. Foto : R. POZNA r)nst(uitam cu eidnnmi midie4.au In urmă cu vreo nouăsprezece ani, treburi gazetăreşti mi-au purtat paşii pnn Mediaş. Am căutat atunci, in cele citeva ore de răgaz, prilejul unor distracţii; n-am găsit nimic, în afara unui cinematograf insalubru în care rulau filme poliţiste de prost gust și a unor cîrciumi care se înmulţeau — pe măsură ce parcurgeai oraşul din­spre gară spre extremitatea opusă — in progresie aritmetică. Nedumerit, am stat atunci de vorbă cu un om. Mi-a zîmbit amar : — Păi noi sîntem orașul de pe Tîrnave... Te miră cîrciumile? Pa­tronii s-au obișnuit să dea salariul cu mina dreaptă şi să-l ia înapoi cu stingă, prin intermediul tejghelelor de circiumă . .­ Cultură ! ? ... Omul a început să rîdă... Au trecut anii şi pe măsură ce tipăreau în Mediaş noi semne ale înnoirilor care au cuprins întreaga ţară am înţeles rîsul amar al omu­lui de atunci, înnoirile acestea le cunoaştem prea bine ca să le mai enumărăm. Să adăugăm la cunoştin­ţele noastre încă una nouă, de pro­porţii mai mari, cu semnificaţii mai adinei: în Mediaş a luat fiinţă un teatru popular, unul din cele şase care vor lua fiinţă în ţară pînă la sfîrşitul anului. Adică, un teatru de amatori cu stagiune permanentă — deşi noţiunea de „amatori” e destul de improprie aici, avem de-a face mai degrabă cu „artişti în timpul liber“ oameni cu un palmares artis­tic bogat, binecunoscuţi publicului medieşan, apreciaţi de acest public. Regia şi scenografia spectacolelor acestui teatru vor fi asigurate de re­gizori şi scenografi de la teatrele profesioniste din regiune şi din Bucu­reşti. Veteranii Aşadar Teatrul popular din Me­diaş îşi va funda activitatea pe vete­ranii mişcării artistice de amatori de aici. Să-i cunoaştem, iată-l pe Al­bert Weiss, muncitor la fabrica de încălţăminte „8 Mai“. A interpre­tat, d­in 1948 şi pînă azi, „numai” 134 de roluri ... Iată o cifră care ne scuteşte de orice fel de comen­tariu. Să precizăm însă că nu s-a limitat la un anume gen de perso­naje ci a jucat tot ce se poate juca. Să mai adăugăm un singur lucru : omul acesta e de o impresionantă modestie şi simplitate, iată-l pe De­nis Mărgineanu, contabil la uzinele textile „Tîrnava”. Nu ştie cîte ro­luri a jucat dar ştie că joacă de 17 ani... în palmaresul lui Mărgineanu se mai adaugă şi regia la „Domnişoara Nastasia“ şi „Povestea cu şorţurile schimbate“ şi regia la o serie de piese într-un act. B. DUNÃREANU (Continuare în pag. 2-a) Schimb de experienţă la gospodăria colectivă din Alţîna SĂ GOSPODĂRIM CU GRIJĂ FURAJELE! La propunerea şi cu sprijinul direct al Comitetului raional de partid Agnita, de curînd consiliul agricol raional a organizat la gospodăria colectivă din Alţîna un valoros schimb de experienţă pe tema „Să gospo­dărim cu grijă furajele în timpul iernii”. Au participat secretari ai comitetelor de partid din gospodăriile co­lective, ai organizaţiilor de bază din brigăzile zoo­tehnice, preşedinţi de gospodării colective, ingineri zootehnişti şi medici veterinari de circumscripţii, bri­gadieri zootehnici etc. în cadrul schimbului de experienţă au fost prezen­tate referate, după care participanţii au vizitat com­plexul zootehnic, unde cadre de specialitate din dife­rite unităţi au arătat metodele folosite aici în legătură cu furajarea animalelor, gospodărirea nutreţurilor, al­cătuirea programului de grajd etc. Apoi, pe marginea referatelor, participanţii au pur­tat discuţii interesante, arătînd din experienţa lor în acest domeniu, făcînd propuneri preţioase pentru îm­bunătăţirea muncii. Raţii echilibrate de furaje Se ştie că în perioada de stabu­­laţie, animalele au nevoie de mari cantităţi de nutreţuri, a arătat tov. Ilie Armeanu, vicepreşedinte al con­siliului agricol raional. Pentru a avea furaje din belşug în timpul iernii, în raion s-au însă­­mînţat cu porumb-siloz peste 850 ha., cu gulii furajere aproape 130 ha., iar cu culturi intercalate — po­rumb boabe şi dovleci — aproape 2.000 ha. Toate aceste furaje, ca şi fînurile naturale şi cultivate au fost recol­tate la timpul optim, obţinîndu-se nutreţuri de bună calitate­ S-au dat, de asemenea, indicaţii precise, ca unităţile agricole să cosească toate ierburile de pe marginea drumuri­lor şi din zonele C.F.R., s-au cosit toate suprafeţele ocupate cu rogoz, trestie; în fiecare gospodărie colec­tivă s-a luat măsura recoltării şi depozitării tuturor resturilor din grădinile de legume, coletelor şi frun­zelor de sfeclă de zahăr. în felul acesta, se poate aprecia că în general baza furajeră a fost asigurată. Dar acest lucru nu trebuie să ne mulţumească. Trebuie să luăm­ măsuri eficiente pentru buna gospo­dărire a furajelor pe tot timpul stabulaţiei. în primul rînd s-a luat măsura împrejmuirii tuturor şirelor de fî­­nuri şi paie, executarea de rigole în jurul lor, pentru scurgerea apei pro­venită din ploi şi zăpezi. Marea ma­joritate a gospodăriilor colective au înţeles importanţa acestor lucrări şi le-au executat cu mult simţ de răs­pundere. Unele din ele, cum sînt cele de la Cincul, Bruiu, Retiş, No­­crich şi altele, nu au pus în centrul preocupărilor lor şi această pro­blemă. De asemenea, în unele gospodării, brigadierii nu au preluat încă între­gul stoc de furaje, raţiile de furajare se întocmesc la întîmplare şi nu în baza normativelor stabilite, în alte unităţi — la Bruiu, Ghijasa de Sus, Răvăşel — cocenii sunt daţi netocaţi în hrana animalelor, deşi au tocătorile la dispoziţie. La gospodăria de stat din Agnita s-a organizat un valoros schimb de experienţă pe tema furajării şi în­grijirii animalelor în timpul iernii. Lucrurile bune, învăţate la acest schimb de experienţă, trebuie nea­părat aplicate în practică, în toate gospodăriile colective din raion. Tre­buie avut mare grijă la întocmirea judicioasă a raţiilor, pentru că în acest fel se poate face o importanta economie de furaje. Producţia de lapte obţinută în medie pe cap de vacă furajată s-a ridicat în gospodăriile colective, pînă la data de 1 noiembrie, la pes­te 1.300 litri. Sunt unităţi —­ prin­tre care cele din Proştea, Bîrghiş şi altele — unde s-au realizat peste 1 500 litri lapte pe cap de vacă furajată, dar există şi gospodării care stau slab cu producţia de lapte. Sunt ne­cesare măsuri pentru ca, printr-o furajare raţională, să se obţină o cît mai bună producţie de lapte şi cît mai mari sporuri de creştere în greutate la animale, în această lună, în atenţia unită­ţilor agricole trebuie să stea urmă­toarele probleme: completarea efec­tivului de animale, terminarea grab­nică a construcţiilor. Aceasta pri­veşte în primul rînd gospodăriile colective din Merghindeal, Mihăileni. (Continuare în pag 2­a) ÎN FOTO: Vedere generală asupra complexului zootehnic al gospodăriei colective din Alțîna.

Next