Drum Nou, decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5886-5912)
1963-12-03 / nr. 5887
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL BRASOV AI RM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL » ANUL XX Nr. 5887 ★ MARȚI, 3 DECEMBRIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI ——— Măsurile tehnico-organizatorice — în centrul atenţiei noastre în primele 10 luni ale anului 1963 colectivul nostru a dat peste plan 81.000 scule aşchietoare. Realizările obţinute pînă în prezent au creat condiţii ca planul pe acest an să fie îndeplinit înainte de termen. în anul 1964 va trebui să producem cu 18 la sută mai multe scule decît în anul 1963. Această sarcină sporită impune temeinice pregătiri în vederea îndeplinirii ei cu succes. Ce măsuri pregătitoare am luat pînă în prezent ? Cu ajutorul colectivelor formate din cele mai bune cadre tehnice am trecut încă de la sfîrşitul lunii august la descoperirea unor noi rezerve interne existente în fabrică. In acest sens au fost propuse 32 măsuri tehnico-organizatorice. Cum ne preocupăm să aplicăm aceste măsuri de care, de altminteri, depinde îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie din anul viitor ? Demn de evidenţiat este faptul că, la indicaţia organizaţiei de partid, s-a hotărît ca cele mai multe măsuri din plan să fie rezolvate încă în trimestrul IV din acest an, iar restul să fie aplicate îndeosebi în semestrul I al anului 1964. Mai amănunţit, realizarea măsurilor propuse ar arăta astfel: încă din acest an se vor executa două dispozitive de ascuţit filiere și se va organiza un atelier de debavurare a semifabricatelor sudate cap la cap. Pentru alte 13 măsuri prevăzute în plan proiectarea se va face pînă la 31 decembrie a.c. urmînd ca în prima parte a anului viitor să se treacă la realizarea practică. între măsurile a căror documentaţie se va realiza în trimestrul I 1964 se află construirea unui agregat pentru revenirea sculelor din oţel rapid şi modernizarea unor strunguri universale, în vederea creşterii productivităţii muncii. Independent de planul M.T.O. s-au luat, între altele, unele măsuri organizatorice care vor permite ca productivitatea muncii să crească cu mult. La îndeplinirea cu succes a sarcinilor de producţie din anul viitor îşi va aduce contribuţia din plin şi măsura privind reproiectarea planurilor de operaţii la o serie de produse. Aceasta va contribui într-o măsură importantă la ridicarea calităţii sculelor. Astfel s-au introdus tehnologii avansate pe fiecare operaţie la o serie de scule, folosindu-se dispozitive cu ciclul de lucru continuu, dispozitive multiax, verificatoare îmbunătăţite, prelucrări pe strunguri semiautomate şi altele. La îmbunătăţirea tehnologiei au contribuit în mod deosebit tehnologii şi proiectanţii Săndulescu Tiberiu, Iosif Szabó, Adner Morgen, Marko Ardin, Uie Gheorghe, mecanicii ajustori Bobeş Gh., Manea Dumitru, inginerul Zerelles Werner şi mulţi alţii. Totodată ne-am preocupat cu toată răspunderea de îmbunătăţirea ritmicităţii producţiei precum şi de buna aprovizionare cu materie primă şi materiale. De pildă, în acest sens, încă din anul curent am înfiinţat un serviciu al dispecerului şef subordonat direct inginerului şef. Aceasta a permis ca şefii de secţii să fie eliberaţi de sarcina de coordonare generală a producţiei, încît ei vor putea să se ocupe exclusiv de organizarea producţiei în secţia respectivă, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea aprovizionării, s-a făcut o mai bună organizare a serviciului de aprovizionare, măsurile luate garantînd aducerea materiei prime în mod ritmic. Aşadar, astfel arată tabloul principalelor acţiuni întreprinse de colectivul nostru în vederea pregătirii producţiei pe anul 1964. Continuînd cu succes acest început bun, luînd noi măsuri pe parcurs pentru punerea în valoare a rezervelor interne nedescoperite încă, vom reuşi să îndeplinim întocmai sarcinile de producţie începînd chiar cu prima zi a anului viitor. MIRON GURGUI, director la Fabrica de scule din Râşnov EXEMPLAR PIANULPE 1963 Rfi PREGĂTIM temeinic producţia mmmmm IN FOTOGRAFIE: Goţia Iosif, unul din strungarii de la uzinele „Independenţa“ din Sibiu, evidenţiat pentru lucrul de bună calitate. IN CUPRINSUL ZIARULUI: • Raid-anchetă: Mai multă atenţie condicilor de sugestii şi reclamaţii (pag. 2-a) • Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile U.T.M. : Prezenţi în întreaga viaţă a (pag. 2-a) gospodăriei • SPORT • Sesiunea Adunării O.N.U. (pag. 3-a) Generale a (pag. 4-a) 231 tone zahăr peste plan Instalaţiile şi utilajele Fabricii de zahăr din Bod lucrează tot timpul fără întrerupere. Datorită mai bunei organizări a muncii şi aplicării de noi măsuri tehnico-organizatorice, colectivul fabricii a obţinut în luna noiembrie realizări de seamă în producţie. Pînă la data de 27 noiembrie s-au dat peste plan 231 tone de zahăr. De asemenea, pînă la 25 noiembrie a fost realizat planul anual la producţia preambalată. Faţă de anul trecut, în acest an s-a preambalat de zece ori mai mult zahăr în pungi de 1 kg., zahăr cubic în cutii de 5 şi 2 kg. Creşterea volumului producţiei preambalate, pe lingă că aduce o îmbunătăţire în prezentarea produselor, uşurează cu mult condiţiile de desfacere. MIHAIL POPA, coresp. Cu planul anual îndeplinit Colectivul Întreprinderii de reparaţii, utilaje şi mecanisme din Sibiu, organizînd mai bine procesul de producţie şi valorificind din plin rezervele interne, a înregistrat un frumos succes la data de 29 noiembrie, îndeplinind planul anual la valoarea producției globale. Deschiderea Festivalului filmului la sate în comunele şi satele raioanelor Agnita, Făgăraş, Sf. Gheorghe, Rupea şi în comunele ce aparţin de oraşul Braşov, a avut loc duminică deschiderea primei etape a Festivalului filmului la sate. Cu acest prilej, în faţa colectiviştilor din raioanele amintite s-a ţinut o expunere cu privire la rolul educativ al filmului şi locul pe care îl deţin producţiile cinematografice în viaţa spirituală a satului nostru socialist. în numeroase locuri expunerile au fost urmate de scurte programe prezentate de echipele artistice ale căminelor culturale. După aceea au rulat diferite filme artistice, în dimineaţa aceleiaşi zile au mai fost prezentate documentare agrozootehnice şi filme pentru copii. Intervenţie la cald La cuptorul nr. 1 de la fabrica „Vitrometan“ din Mediaş s-a produs o avarie la gura de alimentare, întreaga masă de sticlă era periclitată. Văzînd această situaţie comuniştii Roman Ioan, Moritz Mihai şi Simon Gheorghe s-au sfătuit îndeaproape ce măsuri să ia pentru ca reparaţia să fie terminată într-un timp cît mai scurt. Timp de două ore echipa de zidarişamotori condusă de Sarica Iancu a muncit fără întrerupere în luptă cu temperatura ridicată, reuşind ca să înlăture avariile, asigurînd desfăşurarea producţiei în bune condiţiuni. SĂLCĂIANU EUGEN, coresp. Propagandă tehnică sistematică în întreprinderea industrială a oraşului. Mediaş se redactează trimestrial un buletin informativ prin care sunt popularizate noutăţi tehnice. Anul acesta au fost ţinute nouă conferinţe tehnico-economice de specialitate, iar pentru ridicarea cunoştinţelor maiştrilor s-au purtat discuţii organizate în sectoarele: ceramică, lemn şi aparataj. N. PRISACARU, coresp- Plantarea pomilor fructiferi — în centrul atenţiei REZULTATELE POT FI ŞI MAI BUNE în această perioadă, concomitent cu celelalte lucrări agricole, o importanţă deosebită prezintă plantarea pomilor fructiferi. Dovedind preocupare pentru executarea acestei lucrări în condiţii bune, conducerile multor unităţi agricole sau îngrijit din timp de efectuarea pichetatului, săpatul gropilor, procurarea materialului săditor şi plantarea pomilor. în această situaţie sunt unele gospodării colective din raioanele Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc şi Făgăraş. Sunt însă unele gospodării colective, în raioanele Mediaş, Rupea, Sibiu şi Sighişoara, care pînă în prezent n-au plantat nici un pom. Această lipsă trebuie grabnic lichidată. Consiliile agricole raionale au datoria să ia cele mai eficace măsuri pentru îndeplinirea planului de plantări de pomi stabilit pentru gospodăriile colective. LIVADA VA CREŞTE LA 80 DE HECTARE Gospodăria colectivă din Vulcan- Braşov şi-a planificat să planteze cu pomi fructiferi încă 16 ha., suprafaţa crescînd la 80 ha. Pînă în prezent, colectiviştii de aici au făcut pichetarea întregii suprafeţe ce va fi plantată şi au săpat peste 1.680 de gropi. în fiecare groapă au introdus cîte 40 kg. de graniţă în vederea fertilizării solului. Şase săli de proiectare Pentru a înlesni activitatea de proiectare a studenţilor din anul V la cele trei facultăţi ale Institutului politehnic, s-au amenajat de curînd şase săli speciale de proiectare prevăzute cu planşete bine utilate. Un valoros schimb de experienţă Redacţia ziarului „Drum nou“ a organizat în ziua de 1 decembrie, în oraşul Mediaş, un schimb de experienţă cu toate subredacţiile voluntare din regiune. In cuvîntul de deschidere tov. Gagyi Ladislau, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Mediaş, a subliniat aportul preţios adus de subredacţia voluntară din Mediaş în oglindirea în ziar a rezultatelor obţinute de oamenii muncii din oraşul şi din satele raionului Mediaş şi sprijinul acordat subredacţiei de Comitetul orăşenesc al P.M.R. Mediaş. Din informarea prezentată de subredacţia voluntară din Mediaş, au reieşit metodele bune folosite de membrii acestei subredacţii. In ca La „Casa agronomului" La „Casa agronomului“ din Hălchiu s-a desfăşurat instruirea brigadierilor şi şefilor de echipă de construcţii din gospodăriile colective din raionul Sf. Gheorghe. Instruirea, care a durat mai multe zile, a fost axată pe realizarea de construcţii zootehnice ieftine şi igienice. Frul discuţiilor au luat cuvîntul un mare număr de corespondenţi voluntari , care au apreciat stilul de muncă folosit de subredacţia voluntară din Mediaş şi au informat pe cei prezenţi despre metodele folosite de ei, fapt ce a constituit un valoros schimb de experienţă. In cuvîntul său tov. Ion Lupu, redactor şef al ziarului „Drum nou“, a dat indicaţii subredacţiilor voluntare privind activitatea acestora pe viitor. Instructaj cu preşedintele comitetelor de femei La sediul comitetului regional al femeilor a avut loc un instructaj privind pregătirea şi desfăşurarea adunărilor de dări de seamă şi alegeri ,în organizaţiile de femei, care vor avea loc în curînd. Au participat preşedintele comitetelor raionale şi oraşe■ neşti ale femeilor din regiunea noastră. Instructajul a fost ţinut de către tovarăşa Ana Angliei, preşedinta Comitetului regional al femeilor Braşov. La Agnita, ca pretutindeni în ţară, se ridică noi construcţii. ÎN FOTOGRAFIE : Centrul Agnitei astăzi. Foto : R. POZNA r)nst(uitam cu eidnnmi midie4.au In urmă cu vreo nouăsprezece ani, treburi gazetăreşti mi-au purtat paşii pnn Mediaş. Am căutat atunci, in cele citeva ore de răgaz, prilejul unor distracţii; n-am găsit nimic, în afara unui cinematograf insalubru în care rulau filme poliţiste de prost gust și a unor cîrciumi care se înmulţeau — pe măsură ce parcurgeai oraşul dinspre gară spre extremitatea opusă — in progresie aritmetică. Nedumerit, am stat atunci de vorbă cu un om. Mi-a zîmbit amar : — Păi noi sîntem orașul de pe Tîrnave... Te miră cîrciumile? Patronii s-au obișnuit să dea salariul cu mina dreaptă şi să-l ia înapoi cu stingă, prin intermediul tejghelelor de circiumă . . Cultură ! ? ... Omul a început să rîdă... Au trecut anii şi pe măsură ce tipăreau în Mediaş noi semne ale înnoirilor care au cuprins întreaga ţară am înţeles rîsul amar al omului de atunci, înnoirile acestea le cunoaştem prea bine ca să le mai enumărăm. Să adăugăm la cunoştinţele noastre încă una nouă, de proporţii mai mari, cu semnificaţii mai adinei: în Mediaş a luat fiinţă un teatru popular, unul din cele şase care vor lua fiinţă în ţară pînă la sfîrşitul anului. Adică, un teatru de amatori cu stagiune permanentă — deşi noţiunea de „amatori” e destul de improprie aici, avem de-a face mai degrabă cu „artişti în timpul liber“ oameni cu un palmares artistic bogat, binecunoscuţi publicului medieşan, apreciaţi de acest public. Regia şi scenografia spectacolelor acestui teatru vor fi asigurate de regizori şi scenografi de la teatrele profesioniste din regiune şi din Bucureşti. Veteranii Aşadar Teatrul popular din Mediaş îşi va funda activitatea pe veteranii mişcării artistice de amatori de aici. Să-i cunoaştem, iată-l pe Albert Weiss, muncitor la fabrica de încălţăminte „8 Mai“. A interpretat, din 1948 şi pînă azi, „numai” 134 de roluri ... Iată o cifră care ne scuteşte de orice fel de comentariu. Să precizăm însă că nu s-a limitat la un anume gen de personaje ci a jucat tot ce se poate juca. Să mai adăugăm un singur lucru : omul acesta e de o impresionantă modestie şi simplitate, iată-l pe Denis Mărgineanu, contabil la uzinele textile „Tîrnava”. Nu ştie cîte roluri a jucat dar ştie că joacă de 17 ani... în palmaresul lui Mărgineanu se mai adaugă şi regia la „Domnişoara Nastasia“ şi „Povestea cu şorţurile schimbate“ şi regia la o serie de piese într-un act. B. DUNÃREANU (Continuare în pag. 2-a) Schimb de experienţă la gospodăria colectivă din Alţîna SĂ GOSPODĂRIM CU GRIJĂ FURAJELE! La propunerea şi cu sprijinul direct al Comitetului raional de partid Agnita, de curînd consiliul agricol raional a organizat la gospodăria colectivă din Alţîna un valoros schimb de experienţă pe tema „Să gospodărim cu grijă furajele în timpul iernii”. Au participat secretari ai comitetelor de partid din gospodăriile colective, ai organizaţiilor de bază din brigăzile zootehnice, preşedinţi de gospodării colective, ingineri zootehnişti şi medici veterinari de circumscripţii, brigadieri zootehnici etc. în cadrul schimbului de experienţă au fost prezentate referate, după care participanţii au vizitat complexul zootehnic, unde cadre de specialitate din diferite unităţi au arătat metodele folosite aici în legătură cu furajarea animalelor, gospodărirea nutreţurilor, alcătuirea programului de grajd etc. Apoi, pe marginea referatelor, participanţii au purtat discuţii interesante, arătînd din experienţa lor în acest domeniu, făcînd propuneri preţioase pentru îmbunătăţirea muncii. Raţii echilibrate de furaje Se ştie că în perioada de stabulaţie, animalele au nevoie de mari cantităţi de nutreţuri, a arătat tov. Ilie Armeanu, vicepreşedinte al consiliului agricol raional. Pentru a avea furaje din belşug în timpul iernii, în raion s-au însămînţat cu porumb-siloz peste 850 ha., cu gulii furajere aproape 130 ha., iar cu culturi intercalate — porumb boabe şi dovleci — aproape 2.000 ha. Toate aceste furaje, ca şi fînurile naturale şi cultivate au fost recoltate la timpul optim, obţinîndu-se nutreţuri de bună calitate S-au dat, de asemenea, indicaţii precise, ca unităţile agricole să cosească toate ierburile de pe marginea drumurilor şi din zonele C.F.R., s-au cosit toate suprafeţele ocupate cu rogoz, trestie; în fiecare gospodărie colectivă s-a luat măsura recoltării şi depozitării tuturor resturilor din grădinile de legume, coletelor şi frunzelor de sfeclă de zahăr. în felul acesta, se poate aprecia că în general baza furajeră a fost asigurată. Dar acest lucru nu trebuie să ne mulţumească. Trebuie să luăm măsuri eficiente pentru buna gospodărire a furajelor pe tot timpul stabulaţiei. în primul rînd s-a luat măsura împrejmuirii tuturor şirelor de fînuri şi paie, executarea de rigole în jurul lor, pentru scurgerea apei provenită din ploi şi zăpezi. Marea majoritate a gospodăriilor colective au înţeles importanţa acestor lucrări şi le-au executat cu mult simţ de răspundere. Unele din ele, cum sînt cele de la Cincul, Bruiu, Retiş, Nocrich şi altele, nu au pus în centrul preocupărilor lor şi această problemă. De asemenea, în unele gospodării, brigadierii nu au preluat încă întregul stoc de furaje, raţiile de furajare se întocmesc la întîmplare şi nu în baza normativelor stabilite, în alte unităţi — la Bruiu, Ghijasa de Sus, Răvăşel — cocenii sunt daţi netocaţi în hrana animalelor, deşi au tocătorile la dispoziţie. La gospodăria de stat din Agnita s-a organizat un valoros schimb de experienţă pe tema furajării şi îngrijirii animalelor în timpul iernii. Lucrurile bune, învăţate la acest schimb de experienţă, trebuie neapărat aplicate în practică, în toate gospodăriile colective din raion. Trebuie avut mare grijă la întocmirea judicioasă a raţiilor, pentru că în acest fel se poate face o importanta economie de furaje. Producţia de lapte obţinută în medie pe cap de vacă furajată s-a ridicat în gospodăriile colective, pînă la data de 1 noiembrie, la peste 1.300 litri. Sunt unităţi — printre care cele din Proştea, Bîrghiş şi altele — unde s-au realizat peste 1 500 litri lapte pe cap de vacă furajată, dar există şi gospodării care stau slab cu producţia de lapte. Sunt necesare măsuri pentru ca, printr-o furajare raţională, să se obţină o cît mai bună producţie de lapte şi cît mai mari sporuri de creştere în greutate la animale, în această lună, în atenţia unităţilor agricole trebuie să stea următoarele probleme: completarea efectivului de animale, terminarea grabnică a construcţiilor. Aceasta priveşte în primul rînd gospodăriile colective din Merghindeal, Mihăileni. (Continuare în pag 2a) ÎN FOTO: Vedere generală asupra complexului zootehnic al gospodăriei colective din Alțîna.