Drum Nou, septembrie 1964 (Anul 21, nr. 6118-6143)

1964-09-16 / nr. 6131

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL RM.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXI, nr. 6131­­ Miercuri, 16 sept. 1964 4 pagini, 20 bani SA DESFĂŞURĂM INTENS CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ Asigurarea celor mai bune condiţii pentru obţinerea unei recolte bogate în anul viitor constituie în prezent una din sarcinile cele mai importante ale oamenilor muncii din agricultură. Avînd în vedere recomandările C.S.A. privind cultura griului în anul agricol 1964—1965 şi condiţiile de climă din acest an, consiliile agricole, S.M.T., conducerile G.A.S. şi G.A.C., specia­liştii agricoli din regiunea Braşov au datoria să ia următoarele măsuri: Pregătirea şi fertilizarea solului Arăturile se vor executa în următoa­rele zile pe toate terenurile cultivate în acest an cu cereale păioase ca şi pe cele cultivate cu mazăre, borceag, mac, in fuior şi altele. După culturile de toam­nă, arăturile se vor executa pe măsura recoltării şi eliberării terenului de aces­tea. Arăturile destinate însămînţării griu­lui, secarei şi orzului de toamnă se vor termina cu cel puţin 10 zile înainte de începerea însămînţărilor. Pe trifoişti se va face decolerarea sau se va folosi şi antetrupiţa, după gradul de umezeală a solului. Pe podzoluri şi alte soluri grele, la arăturile pentru însămînţări cît şi la cele destinate culturilor de primăvară, se vor folosi scormoni­toarele. Arăturile pentru însăminţarea cultu­rilor de toamnă se vor executa numai în agregat cu grapa stelată, vor fi men­ţinute fără buruieni şi se vor aplica lu­crările de întreţinere necesare pentru a se asigura un bun pat germinativ. Consiliile agricole raionale vor lua măsuri şi vor urmări în mod deosebit folosirea eficientă a îngrăşămintelor naturale şi chimice. Pentru folosirea ra­ţională a îngrăşămintelor se va ţine seama de recomandările C.S.A. cu pri­vire la cultura griului în anul agricol 1964—1965. Inginerii din G.A.C. vor stabili îngră­­şămintele şi dozele ce se vor aplica pe fiecare tarla, ţinînd seama de posibili­tăţile existente şi de faptul că dozele moderate de îngrăşăminte chimice apli­cate pe toate tipurile de sol, asigură cele mai economice sporuri de pro­ducţie. Fertilizarea terenurilor în pantă, a podzolurilor se va face combinat — gunoi de grajd şi îngrăşăminte chimice — în doze moderate : 20 tone gunoi, 100 kg. azotat de amoniu şi 200 kg. superfosfat la ha. Dacă solul are umi­ditate normală, gunoiul de grajd se va folosi şi în stare proaspătă, aducînd acelaşi spor de producţie ca şi cel fermentat. Consiliile agricole raionale vor ur­mări în permanenţă folosirea îngrăşă­mintelor naturale şi chimice. Alegerea terenului şi seminţei ALEGEREA TERENULUI. Consiliile agricole raionale vor lua măsuri pentru terminarea reamplasării culturilor de toamnă în fiecare G.A.C., pe sole şi soiuri,­ ţinînd seama şi de timpul pro­babil nefavorabil din această toamnă. Griul şi secara să fie semănate cu prio­ritate în terenuri arate din vară sau toamnă cît de timpuriu. Pentru aceasta sînt de preferat ca plante premergă­toare plantele furajere anuale, inul de fuior, macul, semincerii timpurii, or­zoaica, ovăzul şi porumbul-siloz. Res­tul suprafeţei de grîu şi secară va fi însămînţată după trifoliene şi prăşi­toare, în ordinea eliberării terenului. In cazul cînd însămînţările de toamnă nu se pot executa la timp din cauza eliberării cu întîrziere a terenurilor, se va semăna grîu după grîu, în arături de vară bine pregătite. STABILIREA ȘI AMPLASAREA SO­IURILOR. Consiliile agricole raionale vor controla şi definitiva soiurile de grîu şi secară pe care conducerile G.A.C. şi inginerii le-au propus să le însămînţeze. Pentru aceasta vor ţine seama de comportarea soiurilor respec­tive sub toate aspectele în ultimii 3—4 ani, de cerinţele biologice, de starea de fertilitate a solului şi de posibilităţile de fertilizare la semănat. Solurile intensive — îndeosebi solul Bezostaia — să fie amplasate în terenu­rile cele mai fertile, plane şi cu apa frea­tică cît mai la suprafaţă. SAMINŢA. Pentru a se obţine pro­ducţii sporite de grîu şi secară, sămînţa ce se va folosi se va asigura din soiu­rile stabilite în fiecare unitate; ea tre­buie să provină din culturi recunoscute şi să aibă valoare biologică ridicată. Se vor lua măsuri de intensificare a condiţionării seminţelor, folosind toate selectoarele şi trioarele G.A.C. In func­ţie de capacitatea fiecărui utilaj, G.A.C. vor organiza lucrul de zi şi noapte cu echipe special constituite, astfel ca în cel mai scurt timp condiţionatul se­minţelor să fie terminat în toate uni­tăţile din regiune. Pe măsura condiţionării seminţelor, inginerii din G.A.C. vor trimite probe la laboratoarele de analiză şi controlul seminţelor. In vederea prevenirii pagubelor pro­duse de bolile criptogamice, sămînţa de grîu şi secară se va trata obligatoriu cu produse antimălurice. Tratarea seminţe­lor se va face numai prin folosirea per­­zolatoarelor şi se va părăsi practica rudimentară a tratării în grămadă prin lopătare, în saci sau în cutia semănă­torilor. Se interzice folosirea de sămînţă ne­condiţionată, fără buletin roşu şi ne­tratată cu antimăturice. In vederea producerii seminţelor de calitate pentru anul viitor, inginerii din toate gospodăriile colective trebuie să organizeze, începînd de la semănat, loturi semincere care să asigure să­mînța necesară pentru cultura mare, fără să mai fie nevoie să apeleze la fondul central al statului. Semănatul înainte de începerea semănatului. In­ginerii din G.A.C. cu brigadierul de cîmp şi şeful brigăzii de tractoare, vor recepţiona pregătirea patului germinativ de a cărui calitate răspund. Cercetările ştiinţifice şi practica au demonstrat că perioada optimă în care trebuie însă­­mînţate noile soiuri de grîu este mai scurtă decît aceea în care se însămînţau vechile soiuri de grîu cultivate în ţara noastră. In condiţiile pedoclimatice ale regiu­nii şi a specificului climei din acest an, însăminţarea orzului şi secarei trebuie să se facă între 15 şi 25 septembrie a.c. Griul de toamnă — soiurile Bezostaia, (Continuare în pag. 2-a) CITIŢI IM­PACIV­­ 24 PENTRU CONTINUA SPORIRE A PRODUCŢIEI AGRICOLE VEGETALE ŞI ANIMALE Iuliana Muşetescu, urzitoare la fabrica „Partizanul Roşu", este evidenţiată în întrecerea socialistă lună de lună. Ea dă lucru de calitate. NOI SUCCESE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ CU PLANUL PE 9 LUNI ÎNDEPLINIT în întreprinderile economiei forestiere Realizările obţinute în opt luni şi îndeosebi depăşirea planului la cherestea de fag cu peste 4.000 m.c., pre­cum şi la cherestea şi lemn rotund de răşinoase, au con­tribuit la realizarea sarcinilor de plan la producţia globală pe trei trimestre în întreaga Direcţie regională a economiei forestiere din Braşov. A fost înregistrată o depăşire a sarcinilor de plan la producţia globală cu 21.000.000 lei. Folosind mai bine maşinile şi utilajele La Fabrica de celuloză şi hîrtie din Zărneşti au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea folosirii intensive şi extensive a maşinilor şi utilajelor. Aceasta a contribuit la realizarea exemplară a indicatorilor de plan. Astfel, sarcinile de plan la producţia globală pe trei trimestre au fost realizate cu 16 zile înainte de termen, în acelaşi timp sunt asigurate toate condiţiile ca şi producţia marfă* să fie realizată cu 10 zile înainte de termen. Se menţin în „plutonul“ evidenţiaţilor între colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din fabricile Combinatului pentru industrializarea lem­nului din Blaj se desfăşoară cu însufleţire întrecerea socialistă. Cele mai bune rezultate le-au obţinut în acest an colectivele fabricilor de binale şi P.F.L. Cei dinţii au raportat că planul pe 8 luni a fost depăşit cu circa 7.800 m.p. binale în timp ce colectivul fabricii de plăci fibrolemnoase a înregistrat o depăşire de 390 tone. Recent cele două fabrici au consemnat îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe 9 luni. Rulmenţi de bună calitate Cei dintîi constructori de rulmenţi care au îndeplinit planul pe 9 luni sunt muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii din secţia bile. Ei se străduiesc să asigure din vreme secţia de montaj cu bilele necesare pentru asam­blarea unor rulmenţi de bună calitate. Graficele reali­zării sarcinilor de plan oglindesc faptul că acestea au fost îndeplinite încă în ziua de 12 septembrie. Au fost livrate peste sarcina de plan circa 50 tone bile. Spre o mai bună colaborare între proiectant, constructor şi beneficiar Lucrările de extindere a hotelului „Carpaţi“ din Braşov au început încă din vara lui 1963. La sfîrşitul anului tre­cut proiectantul, respectiv C.S.A.P.C.­­ul, conform contractelor cu beneficiarul, avea obligaţia să predea documentaţia tehnică a lucrării. Proiectul de ansam­blu a fost predat întocmai. Cu proiec­tul de execuţie lucrurile nu s-au petrecut asemănător. S-a stabilit totuşi ca pro­iectele şi detaliile de execuţie să fie pre­date eşalonat constructorilor. Pe şantier s-a lucrat bine un interval de timp. Schiţele, desenele soseau eșalonat, iar lu­crările se desfășurau succesiv. Nimic n-ar fi fost rău dacă proiectele ar fi sp­a­­r sit potrivit graficului. Dar nu s-a întîmplat tot așa. Iată ce ne-au mărturisit constructorii despre predarea proiectelor ! — Am convenit cu proiectantul să ne predea documentaţia tehnică în func­ţie de graficul şantierului. Nu se în­­timplă însă aşa. Primim proiectele, de­taliile de execuţie cu întîrziere. Să fa­cem şi o menţiune : primim un desen, îl executăm. Proiectantul vine cu o mo­dificare. Stricăm ce am construit, apoi refacem. Şi iată şi consecinţele acestui sistem de lucru : în 8 luni a fost reali­zat numai 54,06 la sută din volumul de construcţii prevăzut. Nu este mai puţin adevărat că ne­­realizarea volumului lucrărilor de cons­trucţii planificat se datoreşte într-o mă­sură însemnată şi constructorilor. A­­ceştia, din diverse cauze, au efectuat cu întîrziere lucrările de organizare a şan­tierului, utilajele n-au funcţionat în per­manenţă cu bune rezultate, iar în anu­mite perioade au lipsit de pe şantier materiale ca oţel-beton şi cherestea. Este lesne de înţeles că nepredarea la termen sau complet a documentaţiei, organizarea lucrărilor pe şantier cu întîrziere au îngreunat activita­tea constructorilor, fapt ce a dus la nerespectarea graficului şantierului, la nici o Întîrziere FAŢĂ DE GRAFICUL ŞANTIERULUI nerealizarea volumului construcţiilor planificate; într-un cuvînt realizarea in­vestiţiei respective nu se face conform prevederilor dinainte stabilite. In­­concluzie, factorii care au contri­­buit la nerealizarea volumului planificat al investiţiei sunt : pe de o parte neasi­­gurarea documentaţiei la termen, iar pe de altă parte organizarea ne­satisfăcătoare a lucrărilor. Trebuie men­ţionat totodată că beneficiarul a asigurat cu întîrziere spaţiul de amplasare a corpului de recepţie. De asemenea, be­neficiarul avea şi are obligaţia de a asi­gura instalaţiile şi obiectele din dotaţie ale viitorului hotel. Neachitîndu-se de aceste obligaţii, beneficiarul influ­enţează negativ desfăşurarea ritmică a lucrărilor. Potrivit unui plan de măsuri politice şi organizatorice, constructorii au creat încă din lunile iulie şi august con­diţii pentru grăbirea ritmului lucrări­lor, au făcut o aprovizionare corespun­zătoare cu materiale, a fost asigurată forţa de muncă. Lipsa documentaţiei urm­ează însă intensificarea ritmului de execuţie. Este cunoscut că în activitatea de proiectare au fost obţinute, mai ales în ultima vreme, şi unele rezultate bune. Bunăoară, C.S.A.P.C.-ul a asigurat încă de pe acum şantierelor din regiu­nea noastră documentaţia pentru cons­trucţiile de locuinţe ale anului 1965, a efectuat înainte de termen schiţele de sistematizare ale diferitelor oraşe din re­giune, iar datorită utilizării judicioase a capacităţii de proiectare, a îmbunătăţirii calităţii documentaţiilor elaborate, au fost economisite anul acesta peste 100.000 ore de proiectare. Fireşte că deficienţele semnalate mai sus privind nepredarea la termen a unor proiecte, umbresc rezultatele obţinute. Dar să adîncim analiza activităţii pro­iectanţilor. Chibzuit s-a procedat de­­semnîndu-se un arhitect şi un inginer proiectant pentru a acorda asistenţă teh­nică pe şantier. Din păcate a fost con­trolat mai puţin modul cum aceştia îşi îndeplinesc sarcinile. Erau necesare un control şi o coordonare riguroasă a lu­crărilor întrucît în lunile iulie şi august arhitectul Ion Rădăcină — şeful proiec­tului — a predat constructorilor o se­rie de proiecte cu întîrziere, iar la altele I. CIUTACU (Continuare în pag. 3­ a) LA­UIEA. Aprovizionările pentru sezonul rece în fiecare an, odată cu începerea recoltării produselor legumicole şi a fructelor, odată cu primele semne ale sezonului rece, Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc Braşov, se îngrijeşte de aplicarea celor mai efi­ciente măsuri pentru buna aprovizio­nare a populaţiei şi a consumatorilor colectivi cu diverse produse alimen­tare. Sunt, de asemenea, create rezer­vele necesare pentru lunile de iarnă şi primăvară. Fiind vorba de un volum foarte mare de produse, ce reclamă mijloace de transport corespunzătoare, o mî­­nuire rapidă şi atentă, pentru desfă­şurarea bună a operaţiilor de apro­vizionare şi de desfacere, pe baza ex­perienţei anilor trecuţi, a fost alcătuit un plan de măsuri amănunţit. Acesta prevede cantităţile de produse nece­sare populaţiei, unităţilor spitaliceşti, internatelor şcolare, şantierelor, gră­diniţelor, creşelor, precum şi unităţi­lor comerciale din sectorul alimen­taţiei publice. Cu tot timpul uneori nefavorabil maturizării şi recoltării legumelor şi fructelor, în anul acesta, ca urmare a îmbunătăţirii achiziţiilor şi contrac­tărilor cu bazinele producătoare din regiunile ţării, Braşovul şi localităţile aparţinătoare sunt mai bine aprovi­zionate cu legume, zarzavaturi şi fructe. E suficient să amintim că în lunile următoare oraşul va primi cu 38 la sută mai multe produse pentru toamnă şi iarnă, ca în anul anterior. Cu cantităţi mult sporite faţă de anul trecut, se va face aprovizionarea la rădăcinoase (11 la sută) şi la di­verse legume (6 la sută). Vor fi puse, de asemenea, în vînzare 233 tone fa­sole uscată, 2.653 tone fructe, din care 996 tone sunt diverse soiuri de mere. Din volumul total al produselor destinate aprovizionării populaţiei în sezonul friguros, pentru vînzarea di­rectă prin O.L.F. s-au repartizat 6.500 tone legume şi zarzavaturi şi 2.300 tone fructe. Pentru asigurarea unei deserviri rapide a cumpărători­lor ce se aprovizionează pentru luni­le friguroase, pe lîngă unităţile reţelei O.L.F. Braşov, vor fi deschise curînd alte 18 centre de desfacere. Acestea vor fi amplasate la Braşov, Pre­deal, Săcele, Zărneşti, Rîşnov şi Bran. De pe acum, s-au prevăzut mijloacele de deservire prin aceste centre sezo­niere , utilaje de cîntărit, necesarul de vînzători, materiale de protecţie a produselor în zilele şi nopţile fri­guroase. Sus-amintitele centre îşi vor începe activitatea spre începutul lunii octombrie, funcţionînd apoi pînă la terminarea aprovizionării de iarnă. Aminteam mai sus că în planul de măsuri al comitetului executiv figu­rează şi aprovizionarea unităţilor cu consum colectiv (şcoli, creşe, spitale, cantine). Pentru asigurarea acestora cu proviziile de alimente necesare, vor fi aduse aproximativ 3.300 tone legume-zarzavaturi, 200 tone fructe. Unităţilor alimentaţiei publice le sunt rezervate, de asemenea, impor­tante cantităţi de produse pentru lu­nile următoare (1.000 tone legume­­zarzavaturi, 21 tone fructe). Pe lîngă cantităţile de produse menţionate la capitolul aprovizionări, s-au luat şi măsuri concrete în vede­rea însilozării unor mari rezerve ali­mentare pentru iarnă, trebuincioase consumului pînă la apariţia produse­lor timpurii. Pentru aprovizionarea ritmică şi optimă a populaţiei Braşo­vului se vor însiloza 3.300 tone cartofi, 310 tone ceapă uscată, 900 tone rădăcinoase şi legume şi circa 1.100 tone fructe. însilozările produselor pentru sezo­nul rece ridică multe probleme. Toc­mai de aceea, legat de această acţiu­ne, au fost luate măsurile tehnico­­sanitare cerute, ca zarzavaturile, le­gumele, fructele să fie depozitate în condiţii optime, ca ele să-şi poată M. GAITANARU, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Braşov (Continuare în pag. 3-a) In fotografie: Aspect al unei expoziţii cu vînzare a legumelor şi fructelor a C.L.F. Braşov. Foto : Gh. Ursu P­RIMA ZI DE ŞCOALĂ Gin­duri la început de drum Clădirea Şcolii medii nr. 5 „U­­nirea“ din Braşov s-a umplut de zumzet asemeni unui stup. In curte, la umbra rotată a unui nuc, elevii încep să se adune emoţionaţi în ca­reu pentru a participa la festivitatea deschiderii noului an de învăţămînt. Am rugat pe cîţiva dintre parti­cipanţii la această festivitate, să ne împărtăşească gîndul cu care fac primul pas în noul an şcolar. Iată răspunsurile : Ruxandra Botez — elevă în clasa a XI-a C : Începem un nou an de muncă, cu sentimentul sigu­ranţei şi al încrederii în forţele noa­stre, cu certitudinea realizării vi­selor noastre tinereşti. Pentru împli­nirea lor partidul ne-a creat condi­ţii minunate. Vrem să fim la înăl­ţimea acestor condiţii. Horaţiu Tatu­­r- profesor : Trăim încă emoţia marii sărbători a po­porului nostru, cea de-a XX-a ani­versare a eliberării patriei. Ea a fost întîmpinată de întregul popor cu realizări fără precedent. Pornim în noul om într-o atmosferă de en­tuziasm general. Elena Kovács — elevă în clasa a XI-a : Este ultimul meu an şcolar. Urmează maturitatea şi examenul de admitere la facultate. Doresc să obţin rezultate frumoase la învăţă­tură pentru a-mi realiza dorinţa mea cea mai arzătoare. _ ? — Vreau să devin inginer chi­mist şi să ajut la înflorirea patriei. Elena Niculescu — profesoară de matematică . Deşi sînt în al două­zeci fi unulea an de învăţămînt, emoţia începutului o simt fi astăzi ca atunci cînd am urcat pentru prima oară la catedră. Simt o bu­curie nespusă că pot împărtăşi ele­vilor cunoştinţe noi. Ion Bucureanu, funcţionar : Sînt tatăl elevei Cecilia Bucureanu din clasa a XI-a şi ca părinte am o mare încredere în capacitatea şcolii de a da o educaţie bună şi cunoş­tinţe temeinice copilului meu, co­piilor noştri... Dar iată că in curtea şcolii sub coroana rotată a unui nuc umbros, tovarăşul Rareş Marinnescu, directo­rul şcolii, deschide festivitatea inaugurală. Tovarăşul Ion Mun­­teanu, secretar al Comitetului oră­şenesc Braşov al P.M.R., îi felicită cu căldură pe elevi, pe profesori şi părinţi, urîndu-le succes în noul an şcolar. Nu putem decit să subscriem acestei urări. D. DUMBRAVĂ Minunate cli­pe ale primului clopoţel De dimineaţă, curtea Şcolii ge­nerale de 8 ani nr. 15 din Braşov s-a umplut de freamătul elevilor. Pretutindeni, copii veseli, încîn­­taţi de bucuria revederii cu cei dragi , colegii şi cadrele didac­tice. Şi flori multe... Intr-o parte, stau compleşiţi de emoţia începutului, cei care vor căl­ca pentru prima dată pragul şcolii- Micuţa Maria Sava, care acum va face cunoştinţă cu primele taine ale învăţăturii, ne spune anticipat: — Eu ştiu să număr pînă la o sută şi vreau să învăţ cel mai bine din clasă. Iar prietena ei bună, Mariana Ogea : — Eu vreau să fiu cea mai cu­minte dintre toţi... — Elevii mari... Clasele a VlII-a sunt pregătite să conducă pe noii elevi prin şcoala lor dragă. Cu flori în mină, atenţi, parcă ocrotesc cu privirea lor pe cei care simt din plin emoţia primului clopoţel, a primei zile de şcoală. Orele 10. In sunetele unui marş sărbătoresc, apar elevii din clasele a VIII-a, ducînd de mină pe cei mai mici şcolari. In fruntea coloa­nei pioniera Mihaela Răican din clasa a VIII-a. Tovarăşa directoare a şcolii de 8 ani nr. 15, Magda Ilii, dă ci­tire cuvîntării rostite de tov. acade­mician Ştefan Bălan, ministrul în­văţămîntului, cu prilejul deschiderii noului an şcolar. Apoi, în cuvinte calde, urează elevilor spor la în­văţătură. Tov. dr. Maria Cobîrzan, vice­preşedinta Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Braşov, tov. Victoria Pitea, secretarul or­ganizaţiei de partid a şcolii nr. 15 şi pioniera Gabi Mihăilescu, preşe­dinta unităţii de pionieri din şcoală, vorbesc în cuvinte calde despre noul an şcolar care a început, despre grija partidului nostru iubit pen­tru ca învăţământul să decurgă în cele mai bune condiţiuni, despre sarcinile care stau în faţa fiecărui elev în noul an şcolar. Apoi, elevii au plecat, conduşi de învăţătorii şi diriginţii lor, că­tre sălile de clasă care le-au fost repartizate. Învăţătoarea Melania Moldovan conduce elevii clasei a H-a. In faţa clasei, — o clasă din aripa nouă a şcolii — eleva Mo­nica Onache rosteşte cuvinte emo­ţionante : „în numele elevilor din clasa a II-a B, mulţumim partidu­lui pentru darul minunat ce ni l-a făcut“... Apoi, după ce clopoţelul a sunat, sala de clasă nouă, luminoasă, îşi primeşte elevii. FLORIN ŞINDRILARU Ieri a început un nou an şcolar. După o binemeritată vacanţă, milioanele de elevi s-au întors la şcolile unde au învăţat în anii trecuţi, iar cei din clasa I-a, cu o explicabilă curiozitate, au răsfoit în fugă abecedarul, întîlnirea cu şcoala, cu învăţătorii şi profesorii a însemnat o sărbătoare deosebită pentru ei, întîmpinînd-o cu multe flori şi entuziasm tineresc (foto 1). A urmat festivitatea de deschidere a anului şcolar (foto 2), emoţionanta întîlnire cu tovarăşa învăţătoare (foto 3) şi cu cărţile de şcoală primite gratuit, ca dovadă a grijii părinteşti a partidului, pentru ca tinerele vlăstare să poată învăţa în cele mai oprime condiţiuni (foto 4). (Fotografii realizate cu ocazia des­chiderii anului şcolar la Şcoala generală de 8 ani nr. 14 din Braşov). Foto : V. Secăreanu în regiune MEDIAŞ . La şcolile din oraşul şi raionul Mediaş au avut loc, de ase­menea, festivităţi prilejuite de începe­rea noului an şcolar. La Şcoala pro­fesională de sticlărie elevii şi cadrele didactice au fost felicitaţi cu acest prilej de Dumitru Tolciu, prim-secre­­tar al comitetului orăşenesc de partid, iar la şcolile medii nr. 1 şi nr. 2 de Doina Boilă şi Simion Goia, secretari ai comitetului orăşenesc de partid. Vorbind în faţa elevilor şi cadrelor didactice de la Şcoala medie din Blaj, tovarăşul Vaier Giurgiu, prim-secretar al comitetului raional de partid, a arătat că generalizarea învăţămîntului de 8 ani, precum şi continua îmbună­tăţire a procesului instructiv-educativ, fac parte din Directivele celui de-al IlI-lea Congres al partidului pe care poporul nostru le traduce cu succes în viaţă. SIGHIŞOARA : Din cele relatate de corespondentul nostru voluntar Stan Vîrtan, deschiderea noului an de învăţămînt în raionul Sighişoara a fost întîmpinată cu realizări însemnate în lărgirea spaţiului şcolar şi înzestrarea unităţilor cu mobilier şi materiale di­dactice. S-au construit 44 săli de clasă noi, în valoare de 1.200.000 lei. Cu prilejul deschiderii noului an de învăţămînt la Şcoala medie nr. 1 din Sighişoara, tov. Costin Felegeanu, prim­­secretar al Comitetului raional de partid Sighişoara, a felicitat călduros cadrele didactice, elevii şcolii şi pe părinţii elevilor, urîndu-le succes în munca de instruire şi educare a elevi­lor. TG. SECUIESC: Corespondentul nostru voluntar Árpád Gáspár ne-a relatat prin telefon despre festivităţile care au avut loc în comuna Turia. Cele patru şcoli din comună, ale căror săli de clase s-au extins în noul an şcolar la 25, asigură celor 414 elevi condiţii bune de învăţătură, într-un singur schimb. Tovarăşul Iani Andrei, secretar al Comitetului raional de partid Tg. Se­cuiesc, a adresat cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor acestora, un căl­duros salut şi spor la muncă în noul an şcolar.

Next