Drum Nou, decembrie 1964 (Anul 21, nr. 6196-6222)

1964-12-03 / nr. 6198

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al RMR. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXI, nr. 6198 Joi, 3 decembrie 1964 4 pagini, 20 bani Producţia anului viitor temeinic pregătita OBIECTIVE REALIZATE OPERATIV • Pe graficul producti­vităţii muncii • Privind obiectivele de viitor • Primul trimestru — pe­rioadă hotărîtoare • Un grafic pe faze de execu­ţie • Vom putea reduce rebutul cu 40 la sută ? • Planul realizat inte­gral. Pe poarta uzinei „Electroprecizie“ din Săcele ies zilnic sute de motoare electrice, zeci de seturi de echipament electric pentru autocamioane și trac­toare. Ca urmare a preocupării perma­nente a colectivului de muncitori, in­gineri și tehnicieni, sub îndrumarea co­mitetului de partid, se îmbunătăţesc continuu caracteristicile tehnice de ex­ploatare şi aspectul produselor. Paralel cu ridicarea nivelului tehnic al producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor, în centrul atenţiei munci­torilor, tehnicienilor şi inginerilor se află creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. în această direcţie o atenţie deosebită am acordat întocmirii planului de mă­suri tehnico-organizatorice care să con­tribuie la sporirea productivităţii mun­cii şi realizarea de economii. In planul M.T.O. s-au inclus 45 de obiective din care 23 se referă la creşterea producti­vităţii muncii. Din cele 39 măsuri teh­nico-organizatorice aplicate, care au contribuit în mare măsură la sporirea productivităţii muncii, amintesc reor­ganizarea liniei tehnologice complete la secţia motoare asincrone, mecaniza­rea unor operaţii cum sunt: găurirea scuturilor şi a carcaselor cu capete mul­­tiax, mecanizarea alegerii tobelor sta­tor la semn etc. Măsurile aplicate, buna organizare a muncii şi folosirea din plin a capacităţii de producţie a ma­şinilor, au dus la realizarea producti­vităţii muncii în 10 luni din acest an, în proporţie de 100,74 la sută, iar la preţul de cost s-au făcut economii peste plan în valoare de 513.000 lei. Pentru anul viitor în faţa colectivu­lui uzinei stau sarcini mobilizatoare privind sporirea productivităţii mun­cii şi reducerea preţului de cost. Aşa cum s-a subliniat şi cu prilejul confe­rinţei de dare de seamă şi alegeri a co­mitetului de partid, în uzină sunt re­surse suficiente pentru realizarea şi de­păşirea noilor sarcini de plan. Astfel, pe baza experienţei dobîndite, s-au studiat şi analizat posibilităţile secţiilor şi ate­lierelor, făcîndu-se o serie de propuneri pentru valorificarea din plin a rezer­velor interne. în proiectul planului de măsuri tehnico-organizatorice s-au sta­bilit pînă în prezent 55 de obiective KOVÁCS NICOLAE, şef adjunct al serviciului de orga­nizare a producţiei la uzina „Electroprecizie“ din Săcele (Continuare in pag. 3-a) Ultima operaţie: Poparad Maria de la uzina „Electroprecizie“-Săcele, lucrînd la bancul de montare a tablourilor de bord ale camioanelor şi tractoarelor Foto: N. Cîrstea CARNET DE REPORTER CUM SE NAŞTE O PASIUNE • Acul, foarfecă şi nepreţuita „lumină" • 1.122 de „prieteni" • Dincolo de coordonatele medio­crităţii — entuziasm şi dăruire Un sighişorean îmi spunea, mai în glumă, mai în serios, că la moderna fabrică de confecţii „Tîrnava“ din lo­calitate, străvechiul ac, cu care croitorii făceau atîtea împunsături cîte stele sînt pe cer, pînă terminau cusutul unei hai­ne, e pe cale să ajungă un soi de obiect muzeistic. Aşijderea şi foarfecele, în­­tr-adevăr, maşini de croit şi cusut, ac­ţionate electric, au înlocuit aici defini­tiv acul şi obositoarea foarfecă — în­tregul proces de producţie fiind supus tuturor regulilor tehnicii avansate. Aşa­dar, meşteşugul croitoricesc cu care se îndeletnicesc mulţi locuitori ai bătrî­­nei urbe aflate pe malul Tîrnavei Mari, este înălţat în rang, cunoscînd o profundă metamorfoză. Dispariţia micului ac şi a tradiţionalului foarfe­ce, este într-un anume fel, simbolică, consemnînd izbînda NOULUI asupra VECHIULUI. Şi, pe măsură ce noul cîştigă fără-ncetare teren în producţie, şi în conştiinţa celor care mînuiesc mo­dernele utilaje ale fabricii „Tîrnava“, au loc multiple prefaceri, adînci ca apa mărilor. Ignoranţa, urîtă şi rea, este necruţător alungată. Lumina nepreţui­tă a culturii pătrunde neîncetat, în şu­voaie repezi. Un amănunt, poate neîn­semnat, dar totuşi extrem de semnifi­cativ: în toate sectoarele fabricii se află cîte o mică bibliotecă înzestrată cu 150 volume. întotdeauna, mai mult de jumătate din acestea sînt împrumu­tate cititorilor. Cărţile au coperţile uzate, semn că circulă intens, de la un om la altul. Nu odată, în timpul repaosului, cînd maşinile se odihnesc şi croitorii se-nfruptă pe-ndelete din micul dejun, în sector îşi face apariţia bibliotecara Ileana Socol. îndată, ca la o comandă nevăzută, în jurul tinerei se adună clopor, douăzeci-treizeci munci­tori de toate vîrstele. — Aţi mai primit noutăţi la biblio­tecă ?... — Despre ce carte ne vorbiţi ? ... Fără să-şi piardă cumpătul, Ileana Socol caută să răspundă la fiecare. — în „dimineaţa literară“ de azi, o să vă prezint pe scurt romanul „Aşa s-a călit oţelul“ de Ostrovski. Şi, în şapte-opt minute, ea expune subiectul cărţii, zugrăvindu-i totodată pe eroii acesteia. Vorbeşte frumos, con­vingător, cu căldură. Toţi o ascultă atenţi. „Dimineaţa literară“ este o clipă de destindere spirituală, plăcută, tonică, după care munca la maşină poate con­tinua cu mai multă rîvnă. — Vă aştept la bibliotecă. Am pri­mit cîteva titluri noi, încheie tînăra. Invitaţia ei este oarecum, inutilă. Cel puţin zece-doisprezece din cei care au participat la scurta „dimineaţă literară", după-amiază vor fi prezenţi, în mod sigur, la bibliotecă, să-i ceară cartea. Sînt convins că nu greşesc cu nimic spunînd că pe utemista Ileana Socol o cunosc toţi cei care lucrează în sec­toarele fabricii. Fiecare croitor este în timpul său liber şi un cititor neobosit, însetat după o literatură bună, instruc­tivă. Biblioteca întreprinderii are, aşa după cum o dovedesc şi fişele de evi­denţă, 1.122 „prieteni“ statornici. Din aceştia, 425 sunt utemişti. Unii dintre ei, (Maria Cucui, Elena Pănican, Emilia Păcală şi alţii) citesc anual douăzeci­­treizeci de romane. întrebată fiind cum a izbutit să tre­zească şi să întreţină pasiunea cititului la atîtea sute de muncitori, Ileana So­col a răspuns cu o scăpărare de vioi­ciune în ochi: — In tot ceea ce înfăptuieşte, omul trebuie să pună entuziasm, optimism, energie, un dram de suflet. Altfel, totul va fi cenuşiu, lipsit de viaţă, fad. Mie, spre exemplu, munca aceasta cu cartea îmi place foarte mult ! Şi, drept să vă spun, nu mă consider doar o bibliote­cară, ci, în primul rînd, o activistă pe tîrîm cultural... Serile literare, recitalurile de poezie, recenziile, medalioanele literare, organi­zate cu multă pricepere la bibliotecă (şi care atrag întotdeauna sute de prie­teni ai cărţii) stau mărturie că în tot ce înfăptuieşte, Ileana Socol pune entu­ziasm, optimism, energie, viaţă. Prin aceasta, tînăra bibliotecară reuşeşte să păşească cu succes dincolo de coordo­natele unei activităţi mediocre, şi să întreţină întotdeauna trează flacăra a­­celei frumoase pasiuni care luminează minţile şi înnobilează cugetele oame­nilor. IOSIF GAJDO BELŞUGUL De pe cele 55 ha, vie aflată pe rod, colectiviştii din Nadeş, raionul Sighişoara, au recoltat o producţie de peste 247 tone struguri. Cei 20 de colectivişti care au lucrat sub în­drumarea lui Ştefan Gergely, s-au îngrijit să execute la timp şi la un înalt nivel agrotehnic stropirile şi praşilele. Drept urmare, din produc­ţia obţinută s-au livrat statului 50.000 TOAMNEI kg. struguri, iar colectiviştilor li s-au împărţit peste 0.300 litri vin pentru fiecare zi-muncă. în anul 1965 pe terenurile în pan­tă, improprii altor culturi, se vor planta încă 6 ha. vie din cele mai renumite soiuri. NICOLAE BIRIŞ, preşedinte al G.A.C. Nadeş T­urnee în cadrul schimburilor de valori culturale între regiuni, instituţiile de artă din Braşov au organizat turnee cu unele din cele mai bune specta­cole sau concerte din repertoriul lor. Astfel, colectivul Teatrului de stat din Braşov a plecat vineri cu piesa „Mizerie şi nobleţe“ de Ed. Scarpecta, într-un turneu de aproape trei săp­­tămîni, în cursul căruia vor fi pre­zentate spectacole la Tîrnăveni, Cluj, Blaj, Mediaş, Sibiu, Călimăneşti, Rîm­­nicul-Vîlcea, Sinaia etc. Secţia de estradă a Teatrului mu­zical a prezentat săptămîna trecută şase spectacole cu „Alo, muzica u­­şoară“ la Odorhei, Cristur şi Tg. Mu­reş. Spectacolele au fost vizionate de aproape 3.000 de spectatori. în aceste zile, o altă secţie a Teatrului muzical şi anume orchestra de muzică popu­lară „Mioriţa“ se află într-un turneu de aproape o lună, în cursul căruia vor fi date concerte la Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Gălăuţaşi, Topliţa, Deda, Bistriţa, Huedin, Cluj, în loca­lităţile miniere Roşia­ Montană, Baia de Arieş, Abrud şi alte localităţi­ ÎNTREŢINEREA FONDULUI LOCATIV O SARCINA A FIECĂRUI LOCATAR Grija partidului şi guvernului pen­tru ridicarea nivelului de trai al oa­menilor muncii din patria noastră se manifestă în mod deosebit şi în îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Dacă în regimul burghezo-moşieresc spaţiul de locuit se construia în sco­puri de exploatare, proprietarii înca­­sînd sume care se ridicau pînă la o treime şi chiar jumătate din cîştigul unui om muncitor, chiria constituind o povară ce apăsa greu pe umerii chiriaşului, în statul nostru socialist asigurarea condiţiilor de locuit este o problemă de stat, pentru rezolva­rea căreia se alocă din fondurile sta­tului sume importante de bani. As­tăzi, plata chiriei reprezintă doar în jurul a 5 la sută din cîştigul mediu al salariaţilor. Ca în toate oraşele patriei noas­tre, şi în oraşul Sibiu numărul locu­inţelor noi, moderne şi confortabile a crescut de la an la an. Numai în perioada 1959—1964 s-au construit şi dat în folosinţă în oraşul Sibiu peste 1.500 de apartamente, îmbună­­tăţindu-se, totodată, continuu şi gra­dul lor de confort, în cartierul ■ Terezianum, pe locul vechilor construcţii insalubre, s-a construit un cartier nou, modern, schimbîndu-se complet înfăţişarea a­­cestei părţi a oraşului. Este în con­strucţie un nou cvartal pe şoseaua Armatei Roşii, în apropiere de cen­trul oraşului, unde se vor da în folo­sinţă locuinţe pentru 500 de familii, în anii următori sunt prevăzute con­strucţii masive în partea sud-estică a vechiului hipodrom şi pe terenurile învecinate, unde va lua fiinţă un cartier cu peste 6.000 de aparta­mente, în acelaşi timp cu preocuparea co­mitetului executiv al sfatului popu­lar al oraşului şi a întreprinderii de locuinţe şi localuri pentru sporirea spaţiului de locuit, sunt luate şi mă­suri de întreţinere a clădirilor. Prin sectoarele sale de întreţinere şi administrare, întreprinderea de locuinţe şi localuri programează şi execută lucrări de reparaţii curente, al căror volum a crescut an de an. Valoarea acestora a sporit de la 1.300.000 lei, în 1953, la 4.500.000 lei în anul 1963, pentru anul în curs fiind prevăzute 5.000.000 lei. Munca întreprinderii este mult în­lesnită prin ajutorul dat de locatarii imobilelor, care, dovedind o înaltă conştiinţă, îşi îngrijesc cu multă aten­ţie apartamentele, executînd cu mij­loace proprii zugrăveli, reparaţii cu­rente la instalaţii şi binale, păstrînd curăţenia în apartamente, în interio­rul clădirilor şi în curţi, participînd activ la muncile patriotice pentru înfrumuseţarea cartierelor. O deose­bită însemnătate are organizarea u­­nor echipe complexe voluntare de întreţinere, alcătuite din cîte 3—5 meseriaşi, locatari ai blocurilor res­pective — instalatori, tîmplari, lăcă­tuşi — care, ajutaţi şi de ceilalţi lo­catari din bloc, pot interveni imediat acolo unde este necesar, evitînd din timp deteriorări şi pagube materiale mai însemnate. Printre cei care dau exemple de buni gospodari, cu conştiinţă cetă­ţenească ridicată şi cu grijă faţă de avutul obştesc, sunt tovarăşii Ilie Mercurean, Tudor, preşedintele comi­tetului de cvartal Terezianum; Con­stantin Bucerzan, lăcătuş, responsa­bilul blocului nr. 1 din cvartalul Horaţiu ; Mircea Tofan, mecanic, din blocul nr. 15 ; Nicolae Filip, munci­tor, din blocul nr. 1 ; Ioan Radu, sudor, din blocul nr. 8 ; Nicolae Doda, tapiţer, din blocul nr. 14, toţi din cvartalul Terezianum şi mulţi alţii. Mai există însă şi cetăţeni, din fe­ricire tot mai puţini la număr, care nu înţeleg încă importanţa îngrijirii spaţiului de locuit. Din neglijenţă, ei provoacă deteriorarea unor apar­tamente şi chiar a unor clădiri. Ast­fel, în apartamentul locuit de Ion Malişevschi, din cvartalul Terezia­­num, pereţii sunt loviţi, iar balama­lele de la uşi sunt stricate. Ioan So­­nea, din acelaşi cvartal, a lăsat apa să curgă pe podele, producînd dete­riorări apartamentului şi a găurit pereţii. Sprijinite de masa largă a cetăţe­nilor, comitetele de clădiri au un mare rol de îndeplinit în activitatea pentru buna gospodărire a imobilelor şi sunt chemate să vegheze la folosi­rea cu spirit gospodăresc a aparta­mentelor şi instalaţiilor, la menţine­rea curăţeniei, la înfrumuseţarea blocurilor şi cartierelor. Colaborînd strîns cu întreprinderea de locuinţe şi localuri, ajutînd-o în muncă, loca­tarii îşi asigură condiţii optime de locuit. VASILE COROIU, directorul I.L.L. Sibiu Tractoriştii Ion Raul şi Helmut Moyrer de la S.M.T. Hărman, brigada a IX-a, executînd arături adînci de toamnă pe ultimele suprafeţe ale G.A.C. Sînpetru- Braşov. Foto: Gh. Bănuţă „La şcoala recoltelor bogate“ MASURI PRACTICE A început noul an al învăţămîn­­tului agrozootehnic de masă. în toa­te unităţile agricole aparţinătoare oraşului Braşov deschiderea cursuri­lor s-a făcut în cadru festiv. La a­­dunări au participat membri ai bi­roului comitetului orăşenesc de par­tid, ai comitetului executiv al sfat­u­lui popular orăşenesc şi ai Cons­u­lui agricol orăşenesc Braşov. La o bună parte din cercurile de învăţămînt agrozootehnic au fost predate primele lecţii prevăzute în tematică. Sunt unele cercuri de stu­diere a problemelor pentru creşterea animalelor la care s-au şi predat cîte 2—3 lecţii, frecvenţa fiind de aproape sută la sută. Trebuie să subliniem măsurile practice luate de consiliul agricol o­­răşenesc, îndrumat de comitetul oră­şenesc de partid şi cu sprijinul sfa­tului popular, pentru buna organiza­re şi desfăşurare a învăţămîntului agrozootehnic. Pe la jumătatea lunii octombrie, cînd s-a întocmit o situa­ţie cu numărul cursanţilor înscrişi la arcuri, s-a constatat că în anul I s-au înscris un număr mic de cursanţi. Comitetul orăşenesc de par­tid a luat măsura să se organizeze un colectiv format din activişti­­de par­tid şi din specialişti ai consiliului agricol orăşenesc care a fost trimis în gospodăriile colective să studieze posibilităţile şi să ajute practic con­siliile de conducere din gospodării pentru atragerea unui număr mai mare de cursanţi la cercurile de în­­v­ăţămînt agrozootehnic anul I. Re­zultatul este că numărul cursanţilor din anul I a crescut la 278, înscrie­rile la cercuri s-au făcut numai pe bază de cereri personale. Astfel, în noul an al învăţămîntului agrozoo­tehnic de masă frecventează în 81 de cercuri anii I, II şi III peste 1.700 cursanţi. ION BRAGHEŞ (Continuare în pag. 3-a) a se i.a in Din colecţia prezentată la contractări de către Fabrica de tricotaje din Braşov au fost alese peste 100 de noi modele de tricotaje ce urmează producţie pe anul 1965, în fotografie : Ing. Ilie Postache, şeful secţiei creaţie, Gheorghe Filea, şeful sectorului, Florica Popescu, controlor C.T.C., şi ajutorul de maistru Ion Şoneriu, discutînd asupra noilor modele. Foto: Gh. Bănuţă C­OTIDIENE Din „plutonul“ evidenţiaţilor Şoferii Teodor Frîncu, Petru Hoţa, Gheorghe Popovici şi Ioan Şuteu sunt patru dintre cei peste 200 de mun­citori, evidenţiaţi lună de lună în în­trecerea socialistă din cadrul între­prinderii de transporturi auto Me­diaş. Aşa cum ne scriu corespon­denţii noştri T. Totoian şi V. Fodor, întreprinderea respectivă se mîndreşte cu faptul că urmînd exemplul ce­lor mai buni muncitori întregul co­lectiv a reuşit să îndeplinească îna­inte de termen sarcinile de plan anuale. Lectoratul tehnic din oraşul Bra­şov programează astăzi cursurile de „Prelucrări prin aşchiere“, „Proce­dee moderne în turnătorie“ şi „Pre­lucrări prin deformări plastice la cald“. Cel dinţii va avea loc la orele 17 în sala festivă a Institutului poli­tehnic corpul B, etajul II, unde conf. ing. Sauer Leopold prezintă tema „Construcţii moderne de scule cu plăcuţe fixate mecanic“. La cursul de „Procedee moderne în turnătorie“ se va dezbate tema „Utilizarea mase­lor plastice la execuţia modelelor şi cutiilor de miez“, prezentată de conf. ing. C. Wangorek. Cursul va avea loc tot la orele 17, în sala G. 1 a Institutului politehnic. La cel de-al treilea curs, care va avea loc în sala G. 2 a institutului (ora 17), va fi prezentată tema „Tehnologii moder­ne de matriţare (cu tensiune, matri­­ţarea pinioanelor cu dantură, matri­­ţarea fără bavură etc.)“ de către ing. Baraş Virgil de la uzina „Tractorul“ din Braşov. Nou tip de geamantan La întreprinderea „13 Decem­brie“ din Sibiu începe producţia unui nou tip de geamantan „port­­haine". Produs din policlorură de vinil pe suport textil, noul geamantan este prevăzut cu bare metalice şi cuiere pentru îmbrăcăminte. De remarcat este că în locuinţă gea­mantanul poate fi plasat şi ca dulap, prin desfacerea şi alungirea lui, dispunînd de un sistem de fixare în cuier. Azi la lectoratul tehnic Pentru extinderea mecanizării lucrărilor agricole Acum cîteva zile, la gospodăria colectivă din comuna Vaida Recea, raionul Făgăraş, s-a experimentat o nouă combină de recoltat car­tofi, iar la gospodăria colectivă din Cristian­ Brașov a fost supusă probelor tehnice o combină de re­coltat sfeclă de zahăr. Alte două combine de recoltat sfecla de za­hăr s-au încercat pe terenurile gospodăriei colective din Sînpetru. Prin aceasta, specialiştii urmă­resc comportarea noilor combine în condiţiile solului regiunii noas­tre. Seminar cu activiştii culturali Ieri, 2 decembrie,, şi astăzi, se desfăşoară la Făgăraş seminarul re­gional cu activiştii culturali, organi­zat de Comitetul regional de cultură şi artă şi Casa regională a creaţiei populare. La seminar participă secre­tarii şi inspectorii comitetelor raio­nale de cultură şi artă, directorii şi metodiştii caselor de cultură şi unii directori de cămine culturale. în cadrul lucrărilor sunt prezentate referate, precum şi proiectele privind sarcinile de viitor pe linia muncii culturale în perioada de iarnă. Tot cu acest prilej se prelu­crează regulamentul de organizare şi desfăşurare a „Festivalului Primăve­rii“. Seminarul, avînd un pronunţat caracter de schimb de experienţă, cu­prinde şi spectacole-model prezentate de formaţii artistice fruntaşe ale că­minelor culturale şi filme documen­tare folclorice. La Braşov a fost deschisă o expoziţie agricolă organizată de către consiliul agricol al sfatului popular orăşenesc, în cadrul căreia au fost expuse numeroase pro­duse ale G.A.C. şi întreprinderilor alimentare din jurul oraşului Braşov. Foto: N. Cîrstea Punctualitate Totul in jurul nostru, in veacul nostru înseamnă timp măsurat, cronometrat, previ­ziune ştiinţifică. Producţia se împlineşte în minute şi zile, educaţia în şcoală începe cu intrarea e­­xactă la ore, arta nu se face fără respectarea punctualităţii, stadionul este matematică şi cibernetică. Cu toţi ştim aceasta şi ni­meni nu se îndoieşte că ar putea fi altfel. Şi totuşi. La serviciu condica aşteaptă dimi­neaţa,­­nedumerită, minute în­tregi, întîrziaţii. La tea­tru piesa începe cu 5—10 minute întîrziere din... mo­tive tehnice. Spectatorii aşteaptă la concert, orchestra sau dirijorul nu poate începe fiindcă prin sală se mai agită încă întîrziaţii clasici. Dacă maşina întîrzie, mai ales cea de gală, devenim nervoşi, baritonali şi începem să perorăm despre exacti­tate. Dacă stăm la o coadă pentru bilete la agenţie şi pierdem cîteva minute, ne supără fiecare gest al ca­sieriţei. Dacă, vreodată, trenul în­tîrzie douăzeci de minute, confe­­renţiem enervaţi despre mersul tre­nurilor. Aşa sîntem noi, corecţi, grăbiţi şi punctuali. Dar uităm să dăm răspuns cererilor şi scrisorilor de-acum două luni. Nu avem, timp să scriem arti­colul la gazeta, de perete. Intîrziem, măcar cinci minute, la învăţămînt, după intrarea lectorului. Sîntem în schimb punctuali la bere, la remi şi la meciurile proaste de fotbal. Dar uităm să ajungem la timp acasă cînd avem musafiri. Şi, fleac, unii, intîrziem cu 2—3 zile să achi­tăm ratele, abonamentele, chiria, ■pa. — Ei bine — ma-ntreba cineva —­­ aşa o să fim toată viaţa ? Ce crezi n fond că am putea face ? — Simplu. Să lecuim de lipsa de punctualitate pe leneşi şi întîrziaţi. Să lăsăm în hol, la teatre şi concerte, pe cei care se hotărăsc tîrziu să plece de acasă sau care cred că pot veni la spectacol la orice oră. Să piardă o zi de munca sau un examen cel care ezită să pornească la timp. Să înce­pem educarea pun.. calităţii încă din copilărie ! Un sportiv român plecat la peste 10.000 km. distanţă să ne reprezinte ţara, a întîrziat la start şi n-a mai putut concura. Aşadar, a parcurs mai bine de 20.000 km. pe banii statului, doar ca să întîrzie şi să absenteze din cursă. Este timpul să învingem timpul! A­­cum, astăzi, aici, oriunde, căci cea mai gravă boală a punctualităţii este toc­­mai amânarea clipei sau hotărîrii­­... Să nu uităm că în veacul nostru totul înseamnă timp măsurat, crono­metrat, previziune ştiinţifică, K X.

Next