Drum Nou, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6428-6453)

1965-09-11 / nr. 6437

I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI­ VA­­ ÎSW ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV Al PCR­­es‘ Sl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, jir. 6437 Slmbătă, 11 sept. 1965 4 pagini, 25 bani In economia regiunii Braşov, ramura industriei uşoare deţine o pondere însemnata. In anii viito­rului cincinal, ponderea acestei ramuri va creşte sim­ţitor. Sporirea producţiei, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea substanţială a calităţii, lărgirea sorti­mentelor şi realizarea de articole cu finisaje supe­rioare, pe măsura exigenţelor şi gustului cumpără­torilor, sînt tot atîtea sarcini majore puse de Con­gresul partidului în faţa colectivelor întreprinderilor aparţinătoare M.I.U. Aceste teme au fost pe larg abordate şi dezbătute cu prilejul discutării cifrelor de plan pe anul 1966, la Braşov şi Sibiu, în şedinţe la care au participat cadrele conducătoare din între­prinderile industriei uşoare din regiune. Redăm cîteva aspecte din cadrul dezbaterilor, care au avut loc în oraşul Braşov. — Uzina noastră, spunea cu o justificată mândrie tov. Zoltán Hegyi, directorul între­prinderii textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe, şi-a schimbat radical în ul­timii ani vechea ei în­făţişare. S-au construit şi se construiesc hale noi, luminoase ; secţiile sunt înzestrate cu utilaje moderne, de mare ran­dament. Măiestria pro­fesională a textiliştilor noştri ţine şi ea pasul cu dezvoltarea uzinei. Cifrele de plan pentru viitorul an, pe care le dezbatem aici, sunt pentru colectivul uzi­nei „Oltul“ foarte mo­­b­ilizatoare. Pot spune că ele vor fi nu nu­mai realizate, dar chiar şi depăşite. Ţinem însă foarte mult ca unele fenomene negative care ne creează greutăţi în activitate, să nu se mai repete în anul 1966. Filatura noastră pro­duce cantităţi impor­tante de fire pe care le livrăm la diverşi I. GAJDO (Continuare în pag. a 3-a) beneficiari. Pînă aci, toate bune. Dar ţe­­sătoria noastră tre­buie să se aprovizio­neze la rîndul ei cu firele ce-i sînt nece­sare de la... alte fila­turi din ţară, afla­te la sute de kilo­metri de Sf. Gheorghe. Culmea este că tipul de fir de care avem nevoie, îl producem chiar... noi. Nu-l putem însă primi, deoarece am primit repartiţie din alte părţi. — La filatura „Oc­tombrie Roşu“ din Ghimbav — arăta tov. Aurel Popescu, contabil şef al acestei întreprin­deri textile, lucrează muncitori, ingineri şi tehnicieni cu o înaltă calificare şi mult simţ de răspundere. Ei mani­festă neîncetat o aten­ţie sporită pentru îm­bunătăţirea continuă a activităţii întreprinderii. IN DEZBATEREA CADRELOR DE CONDUCERE DIN RAMURA INDUSTRIEI UŞOARE Calitatea produselor­­ este unul din principalele obiective ale întrecerii la fabrica „7 Noiembrie“ din Sibiu, în fotografie : tricoteza Erika Iaseh, evidenţiată în întrecere. Foto : GH. BANUŢA Îmbunătăţiri aduse şcolilor pentru personalul tehnic şi maiştri O Hotărîre a Consiliului de Miniştri Pentru a lărgi accesul la şcolile tehnice pentru personal tehnic şi în şcolile tehnice de maiştri în vederea pregătirii de cadre tehnice necesare economiei noastre naţionale, printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Miniştri au fost aduse unele îmbu­nătăţiri privind condiţiile de admi­tere în aceste şcoli. Potrivit hotărîrii, se desfiinţează limita de vîrstă pentru înscrierea la concursul de admitere în ambele ca­tegorii de şcoli. La examenul de ad­mitere în şcolile tehnice pentru per­sonal tehnic se primesc absolvenţi ai învăţămîntului mediu de cultură ge­nerală cu diplomă de­ maturitate sau cu certificat de absolvire. La admite­rea în şcolile tehnice de maiştri vor fi înscrişi , în aceleaşi condiţii cu muncitorii absolvenţi ai învăţămîntu­­lui profesional­­ şi muncitorii ab­solvenţi ai învăţământului mediu de cultură generală care s-au calificat prin cursurile organizate în între­prinderi. Pentru specialităţile miner şi foraj-extracţie sunt admise şi anu­mite categorii de muncitori calificaţi la locul de muncă sau prin cursuri organizate în întreprinderi, dacă sunt absolvenţi ai şcolii generale sau ai altor şcoli echivalente. Pentru aceştia se vor organiza clase aparte cu o du­rată de şcolarizare adecvată. Primirea elevilor în şcolile tehnice de maiştri se face pe baza recofman­­dării întreprinderii sau instituţiei de unde provin, în ordinea rezultatelor obţinute la examenul de admitere şi în limita planului de şcolarizare. (Agerpres) Premieră teatrală Astăzi, sîmbătă, la orele 19:30, are loc la Teatrul de stat din Bra­şov premiera comediei poliţiste „Capcana“ de Robert Thomas, în traducerea lui H. Baranga. Regia artistică e semnată de Nicolae Al­­bani, scenografia Cristina Urdea. în distribuţie apar­e pe Maria Albani, Doina Tamaș, Ion Jugureanu, Ion Neleanu (Nicolae Albani), Andrei Arm­ancu, Dan Săndulescu (Dimitrie Dragan). VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GU­VERNAMENTAIE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ÎN U.R.S.S. Semnarea Comunicatului Comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu pri­vire la vizita oficială făcută în Uniu­nea Sovietică d­e către delegaţia de partid şi guvernamentală a Republi­cii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din par­tea română de tovarăşii Nicolae Ceau­­şescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, şi Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, din partea sovie­tică — de tovarăşii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al P.C.U.S., şi Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de faţă tova­răşii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Alexandru Bîr­­lădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, se­cretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nico­lae Guină, membru al C.C. al P.C.1., ambasadorul Republicii So­cialiste România în U.R.S.S., pre­cum şi Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C. C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarăşii A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S., K. I. Ma­zurov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Pre­zidiului C.C. al P.C.U.S., vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniş­tri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, mem­bru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S.,­­S. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., pre­şedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grişin, mem­bru supleant al Prezidiului CC. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului Unional Central al sindicatelor so­vietice, A.N. Demirev, membru su­pleant al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmşiţ, M. A. L­eseciko, P. F. Lomako, vicepreşe­dinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afa­cerilor externe al U­R.S.S., I. K. Je­­galin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. Mitingul de la Moscova consacrat prieteniei româno-sovietice In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovie­tice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezentanţi ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcţionari, oameni de ştiinţă şi cultură, scrii­tori, reprezentanţi ai forţelor ar­mate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Cei prezenţi au întîmpinat cu aplauze prelungite apariţia în pre­zidiu a tovarăşilor Nicolae Ceau­­şescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîr­­lădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mă­nescu, Nicolae Guină, a tovară­şilor L. I. Brejnev, A. N. Kosî­­ghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazu­rov, D. S. Poleanski, A. Nigele­­pin, G. I. Voronov, V. V. Gri­şin, P. N. Demirev, I. V. Andro­pov, D. F. Ustinov, a reprezen­tanţilor locuitorilor capitalei so­vietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comi­tetului Orăşenesc Moscova al P.C.U.S., care în numele locuito­rilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegaţiei române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Vikto­rov, şef de brigadă la uzina de rulmenţi nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultă­ţii de petrol şi gaze a Institutu­lui „Gubkin“, T. P. Volkova, în­văţătoare la şcoala nr. 101 „Kos­­modemiansk'“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale par­ticipanţilor la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, prim-se­cretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvîntul şe­fului delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a Republicii Socia­liste România, tovarăşului Nico­lae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarăşii Leonid Brejnev şi Nicolae Ceau­şescu au fost urmărite cu deose­bită atenţie şi subliniate în repe­tate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifes­tare a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. Transmisie directă la radio şi televiziune de la plecarea din Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Moscova, sîmbătă 11 septembrie a.c., în jurul orei 9:30, plecarea spre patrie a delegaţiei de par­tid şi guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român. (Continuare în pag. a 3-a) MAI TÎRZIU! în legătură cu distribuirea pîinii în oraşul Braşov Sa ne închipuim că scena se petrece în felul următor: cineva din cadrul Trustului de panificaţie Braşov, care poartă răspunde­rea transportului şi distribuţiei pîinii, sau şeful serviciului comer­cial al O.C.L. „Alimentara”, ar intra la un bufet ca să ia o gustare şi i s-ar spune: . . „ . — Alegeţi ce doriţi, dar fără pline... Plinea vine mai tirziu... Ce mai problemă s-ar naşte! Contrariat, ar cere condica de sugestii şi reclamaţii, nu s-ar lăsa fără să semnaleze energic o ase­­menea neglijenţă din partea responsabilului unităţii­ respective. Aceiaşi oameni însă consideră cit se poate de firesc ca, în fie­care zi şi în toate cartierele oraşului, pîinea servită să fie veche, cu aspect comercial discutabil, în unele locuri să fie­­ adusă tirziu, iar sortimentele de cornuri, chifle, franzele şi mai tirziu, cetăţenii luînd centrele de pîine pe rînd,­­ pînă găsesc sortul de pune de care au nevoie sau aşteptînd ore întregi pînă este adus. ^ __ - Deficienţele care există în reţeaua de distribuire a primi­t oraşul Braşov, ne-au determinat ca, împreună cu organele Inspec­ţiei comerciale de stat, să întreprindem un raid-anchetă de-a lungul acestei reţele spre a determina măsuri pentru îndreptarea lucrurilor. Somnul dulce... Intrînd la fabrica de pîine de pe strada Avram Iancu, ne-a întîmpinat zumzetul muncii în plină desfăşurare. Ne-am aşteptat să-l întîlnim şi pe cel care coordonează această activi­tate intensă din timpul nopţii şi ne-am interesat unde îl putem găsi : — Să vedeţi... e cam răcit... doarme... După cîteva minute s-a prezentat Nicu Cîrstea, şef de echipă la maga­zia de făină, funcţionar de serviciu pe fabrică în noaptea aceea. îndato­ririle sale în această calitate sînt cu totul altele, decît să se ocupe de pro­blemele producţiei şi distribuţiei pîinii, aşa că nu ne poate spune mare lucru. Ii urăm „noapte bună” func­ţionarului responsabil şi pornim mai departe. In legătură cu urmărirea progra­mului de distribuţie nu ne pot spune nimic, nici Francisc Tîrnobanschi, maistru de schimb şi Frideric Stoltz, brutar, controlor tehnic de calitate. Ajungem în cele din urmă la Elena Popa, şef la magazia de pîine. — Transporturile de noapte — ne informează tovarăşa respectivă — se execută cu 5 din cele 24 de ma­şini pe care le avem, între orele 19,30 seara şi 5,30 dimineaţa. Dar grafi­cele de transport se întocmesc pentru fiecare unitate de producţie şi ră­­mîn la şoferi. N-avem un grafic cen­tralizat şi ca atare nici posibilitatea de a urmări cum se execută trans­porturile pe timpul nopţii. Pe deplin lămuriţi asupra felului cum e ... coordonată treaba aceasta în timpul nopţii, am pornit pe reţea, ca să ne convingem de efectele ei practice. Graficul este doar pe hîrtie Aşa cum ne-a informat mai tîrziu Emilia Bîrsăşteanu, inginerul şef al Trustului de panificaţie, întreprinde­rea propriu-zisă şi unităţile aparţină­toare asigură în general cantitatea de pîine necesară oraşului, pe baza co­menzilor făcute de O.C.L. „Alimen­tara”, care centralizează cererile zil­nice de pîine şi specialităţi ale uni­tăţilor sale. în oraşul Braşov funcţionează 37 centre de pîine, din care 25 lucrează cu două schimburi, între orele 6— 21,30 cu o scurtă pauză de jumătate de oră, iar 12 lucrează cu un schimb, între orele 6—10 şi 16—18, în di­ferite centre : Metrom, Răsăritul, Ti­­miş-Triaj şi altele, unităţile pentru desfacerea pîinii lucrează cu orar adecvat necesităţilor, stabilit la ce­rerea cetăţenilor. Cele 6 maşini care de obicei fac aprovizionarea centrelor în tim­pul nopţii, transportă comenzi­le unui număr de 28 centre de pîine şi 7 magazine cu raioane pen­tru desfacerea produselor de panifi­caţie. Restul de 9 centre ar trebui să fie aprovizionate între orele 6—7 di­mineaţa (aşa cum ne asigură Septi­­miu Faust, şeful serviciului de des­facere şi transport). In realitate lu­crurile se petrec altfel. La o serie de unităţi, specialităţile, chiar după in­dicaţiile graficului,­se distribuie pe la orele 10—11 şi nu rareori după­­amiaza. Nefiind asigurat un control exi­gent din partea serviciului de desfa­cere şi transport, unii şoferi nu res­pectă orele stabilite pentru plecările în cursă, în timpul zilei se creează din această cauză greutăţi, deoare­ce se întrerupe servirea clienţilor, spre a lua în primire transporturile de pîine care sosesc şi cîte două deodată. In dimineaţa zilei de 31 au­gust, o serie de centre pentru distri­buirea pîinii, printre care nr. 91 din Piaţa Traian, nr. 96 „Spicul” din str. Lungă, cel de pe str. Livada Poş­tei, cel de pe str. Republicii, nu erau aprovizionate cu cantităţile de pîine Cuvîntarea tovarăşului Leonid Brejnev Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Stimaţi prieteni români, Tovarăşi moscoviţi, Permiteţi-mi ca, in numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al guvernului sovietic şi al tuturor oamenilor sovieticii, să salut cu căl­dură delegaţia de partid şi guvernamentali a Republicii Socialiste România şi, în persoana dv., dragi prieteni, să salut pe fratele şi vecinul nostru , întregul popor român harnic, să salut pe toţi membrii Partidului Comu­nist Român. (Aplauze), în urmă cu o lună şi jumătate, eu şi tovarăşii mei am avut prilejul să asistăm, în­ calitate de oaspeţi, la al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, care va constitui, fără îndoială, o etapă importantă în înaintarea poporului român spre viitorul comunist. Intîlnirile cu comuniştii români, cu muncitorii şi ţă­ranii ne-au produs o puternică impresie. Am văzut oa­meni pătrunşi de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor luminos, îm­bină bine entuziasmul revoluţionar autentic cu activitatea concretă şi spiritul întreprinzător. Am văzut pretutin­deni imensele­ transformări în viaţa poporului român. Se dezvoltă cu succes economia şi cultura, creşte bunăstarea poporului, se schimbă întreaga înfăţişare a ţării. Şi pri­vind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îţi pui, fără să vrei, întrebarea: care este secretul acestor succese, unde este izvorul acelor forţe care au adus o ţară, îna­poiată în trecut, pe calea largă a progresului ? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegaţie a poporului frate român, condus de Partidul Comunist Român, avantajele sistemului socialist al economiei. Se ştie că natura cu bogăţiile sale n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbune, păduri, metale neferoase şi multe altele. Dar oare sunt puţine ţări pe lume care dis­pun de tot atîtea resurse naturale ? Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mij­lociu şi Apropiat sau din America Latină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuşi, în condiţiile capitalismului, aceste bogăţii naturale, atrăgînd pe rechinii imperialişti, devin adesea un blestem pentru popor. Pră­dătorii îşi vîră amîndouă mîinile în buzunarul străin, condamnând milioane de oameni la mizerie. Numai regi­mul socialist permite folosirea bogăţiilor naturale în inte­resele poporului, pentru fericirea şi înflorirea lui. Româ­nia este un exemplu grăitor în acest sens. Asistînd la congres, noi am putut cunoaşte temeinic noul plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale a României şi planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizonturi noi în faţa României socialiste. Nu mai departe decît peste cinci ani în ţară se vor produce doar în 24 de zile tot atîtea pro­duse industriale cît producea România antebelică într-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pen­tru poporul frate român, care acumulează tot mai multe forţe pentru noi şi noi victorii. (Aplauze). Uniunea So­vietică şi România sînt nu numai vecine, ci şi tovarăşi de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor în lupta pentru viitorul comunist, de comunitatea idealurilor comuniste. Această prietenie este o măreaţă cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice şi României socialiste. După cum se ştie istoria relaţiilor dintre ţările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Poc­ilka antipopulară, naţionalistă a guvernanţilor Rusiei ţariste şi ai României moşiereşti a dat naştere nu o dată la conflicte, la neîncredere reciprocă. Dar muncitorii şi ţăranii Rusiei şi României au fost totdeauna solidari în (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragă tovarăşe Brejnev, Dragă tovarăşe Kosîghin, Dragă tovarăşe Mikoian, Dragi tovarăşi, Mulţumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovie­tic pentru invitaţia de a vizita Uniunea Republicilor Socia­liste Sovietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a trans­mite locuitorilor oraşului Moscova, întregului popor sovie­tic, salutul frăţesc al poporului român, mesajul său de prie­tenie şi solidaritate internaţionalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămînă, delegaţia noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie, prima ţară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin ţara dv. ne-a reţinut în mod deosebit atenţia, entuziasmul şi hotărîrea cu care oa­menii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica partidului comunist, conducătorul încercat al po­porului sovietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prietenie tovărăşească cu care am fost înconjuraţi pretutindeni exprimă sentimentele fră­ţeşti pe care oamenii sovietici le poartă poporului român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (A­­plauze). Poporul nostru cunoaşte şi se bucură din toată inima de succesele remarcabile obţinute în Uniunea Sovietică în creşterea forţelor de producţie şi dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a comunismului, de progresele obţinute în dome­niul ştiinţei şi culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga şi uzina metalurgică „Congresul al XXII-lea“ din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un nivel ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesio­nală a muncitorilor şi specialiştilor. Forţa creatoare a oamenilor muncii conduşi de partid a transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială care dă o cincime din întreaga producţie a lumii. Industria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului co­munist şi popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obţi­nute de poporul sovietic demonstrează marea importantă a industrializării în asigurarea progresului şi civilizaţiei ţă­rilor care construiesc noua orînduire. Creşterea în ritm susţinut a industriei sovietice a creat condiţii pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naţionale, ea asigură baza tehnică-materială a agriculturii sovietice în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuţie importantă în construcţia comunismului şi la progresul ştiinţific mondial aduc strălucitele realizări ale cercetătorilor sovietici în domenii de cea mai mare im­portanţă ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Comuniştii din România, întregul nostru popor urează comuniştilor sovietici, tuturor oamenilor muncii succese tot mai mari in munca închinată înfloririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizaţiei co­muniste. (Aplauze). Vă rog tovarăşi, să-mi permiteţi acum să mă refer, pe scurt, la viaţa şi munca poporului român, la preocupările şi proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al parti­dului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilanţul victo­riilor obţinute de oamenii muncii în construcţia socia­listă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dez­voltare a economiei naţionale în perioada 1960—1965 sunt îndeplinite cu succes. Forţele de producţie ale ţării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A cres­cut în ritm impetuos industria socialistă, a progresat eco­nomia naţională, s-a ridicat nivelul de trai al poporului Dezvoltîndu-se în anii planului de şase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, producţia industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decît în 1959 şi de aproape zece ori de­cît în 1938 — anul în care producţia a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moşieresc. în primii ani ai planului sesenat s-a încheiat cooperati­vizarea agriculturii care împreună cu măsurile luate pen­tru întărirea bazei tehnice-materiale şi organizarea pro­ducţiei după metode ştiinţifice au creat condiţii pentru sporirea producţiei agricole, pentru creşterea aportului A

Next