Drum Nou, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6428-6453)
1965-09-11 / nr. 6437
I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI VA ÎSW ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAȘOV Al PCRes‘ Sl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, jir. 6437 Slmbătă, 11 sept. 1965 4 pagini, 25 bani In economia regiunii Braşov, ramura industriei uşoare deţine o pondere însemnata. In anii viitorului cincinal, ponderea acestei ramuri va creşte simţitor. Sporirea producţiei, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea substanţială a calităţii, lărgirea sortimentelor şi realizarea de articole cu finisaje superioare, pe măsura exigenţelor şi gustului cumpărătorilor, sînt tot atîtea sarcini majore puse de Congresul partidului în faţa colectivelor întreprinderilor aparţinătoare M.I.U. Aceste teme au fost pe larg abordate şi dezbătute cu prilejul discutării cifrelor de plan pe anul 1966, la Braşov şi Sibiu, în şedinţe la care au participat cadrele conducătoare din întreprinderile industriei uşoare din regiune. Redăm cîteva aspecte din cadrul dezbaterilor, care au avut loc în oraşul Braşov. — Uzina noastră, spunea cu o justificată mândrie tov. Zoltán Hegyi, directorul întreprinderii textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe, şi-a schimbat radical în ultimii ani vechea ei înfăţişare. S-au construit şi se construiesc hale noi, luminoase ; secţiile sunt înzestrate cu utilaje moderne, de mare randament. Măiestria profesională a textiliştilor noştri ţine şi ea pasul cu dezvoltarea uzinei. Cifrele de plan pentru viitorul an, pe care le dezbatem aici, sunt pentru colectivul uzinei „Oltul“ foarte mobilizatoare. Pot spune că ele vor fi nu numai realizate, dar chiar şi depăşite. Ţinem însă foarte mult ca unele fenomene negative care ne creează greutăţi în activitate, să nu se mai repete în anul 1966. Filatura noastră produce cantităţi importante de fire pe care le livrăm la diverşi I. GAJDO (Continuare în pag. a 3-a) beneficiari. Pînă aci, toate bune. Dar ţesătoria noastră trebuie să se aprovizioneze la rîndul ei cu firele ce-i sînt necesare de la... alte filaturi din ţară, aflate la sute de kilometri de Sf. Gheorghe. Culmea este că tipul de fir de care avem nevoie, îl producem chiar... noi. Nu-l putem însă primi, deoarece am primit repartiţie din alte părţi. — La filatura „Octombrie Roşu“ din Ghimbav — arăta tov. Aurel Popescu, contabil şef al acestei întreprinderi textile, lucrează muncitori, ingineri şi tehnicieni cu o înaltă calificare şi mult simţ de răspundere. Ei manifestă neîncetat o atenţie sporită pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii întreprinderii. IN DEZBATEREA CADRELOR DE CONDUCERE DIN RAMURA INDUSTRIEI UŞOARE Calitatea produselor este unul din principalele obiective ale întrecerii la fabrica „7 Noiembrie“ din Sibiu, în fotografie : tricoteza Erika Iaseh, evidenţiată în întrecere. Foto : GH. BANUŢA Îmbunătăţiri aduse şcolilor pentru personalul tehnic şi maiştri O Hotărîre a Consiliului de Miniştri Pentru a lărgi accesul la şcolile tehnice pentru personal tehnic şi în şcolile tehnice de maiştri în vederea pregătirii de cadre tehnice necesare economiei noastre naţionale, printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Miniştri au fost aduse unele îmbunătăţiri privind condiţiile de admitere în aceste şcoli. Potrivit hotărîrii, se desfiinţează limita de vîrstă pentru înscrierea la concursul de admitere în ambele categorii de şcoli. La examenul de admitere în şcolile tehnice pentru personal tehnic se primesc absolvenţi ai învăţămîntului mediu de cultură generală cu diplomă de maturitate sau cu certificat de absolvire. La admiterea în şcolile tehnice de maiştri vor fi înscrişi , în aceleaşi condiţii cu muncitorii absolvenţi ai învăţămîntului profesional şi muncitorii absolvenţi ai învăţământului mediu de cultură generală care s-au calificat prin cursurile organizate în întreprinderi. Pentru specialităţile miner şi foraj-extracţie sunt admise şi anumite categorii de muncitori calificaţi la locul de muncă sau prin cursuri organizate în întreprinderi, dacă sunt absolvenţi ai şcolii generale sau ai altor şcoli echivalente. Pentru aceştia se vor organiza clase aparte cu o durată de şcolarizare adecvată. Primirea elevilor în şcolile tehnice de maiştri se face pe baza recofmandării întreprinderii sau instituţiei de unde provin, în ordinea rezultatelor obţinute la examenul de admitere şi în limita planului de şcolarizare. (Agerpres) Premieră teatrală Astăzi, sîmbătă, la orele 19:30, are loc la Teatrul de stat din Braşov premiera comediei poliţiste „Capcana“ de Robert Thomas, în traducerea lui H. Baranga. Regia artistică e semnată de Nicolae Albani, scenografia Cristina Urdea. în distribuţie apare pe Maria Albani, Doina Tamaș, Ion Jugureanu, Ion Neleanu (Nicolae Albani), Andrei Armancu, Dan Săndulescu (Dimitrie Dragan). VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTAIE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ÎN U.R.S.S. Semnarea Comunicatului Comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, din partea sovietică — de tovarăşii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., şi Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.1., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum şi Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C. C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarăşii A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. I. Mazurov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S.,S. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grişin, membru supleant al Prezidiului CC. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, A.N. Demirev, membru supleant al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmşiţ, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al UR.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. Mitingul de la Moscova consacrat prieteniei româno-sovietice In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezentanţi ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcţionari, oameni de ştiinţă şi cultură, scriitori, reprezentanţi ai forţelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Cei prezenţi au întîmpinat cu aplauze prelungite apariţia în prezidiu a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Guină, a tovarăşilor L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. Nigelepin, G. I. Voronov, V. V. Grişin, P. N. Demirev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanţilor locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Moscova al P.C.U.S., care în numele locuitorilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegaţiei române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Viktorov, şef de brigadă la uzina de rulmenţi nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultăţii de petrol şi gaze a Institutului „Gubkin“, T. P. Volkova, învăţătoare la şcoala nr. 101 „Kosmodemiansk'“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale participanţilor la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvîntul şefului delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarăşii Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu au fost urmărite cu deosebită atenţie şi subliniate în repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifestare a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. Transmisie directă la radio şi televiziune de la plecarea din Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Moscova, sîmbătă 11 septembrie a.c., în jurul orei 9:30, plecarea spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. (Continuare în pag. a 3-a) MAI TÎRZIU! în legătură cu distribuirea pîinii în oraşul Braşov Sa ne închipuim că scena se petrece în felul următor: cineva din cadrul Trustului de panificaţie Braşov, care poartă răspunderea transportului şi distribuţiei pîinii, sau şeful serviciului comercial al O.C.L. „Alimentara”, ar intra la un bufet ca să ia o gustare şi i s-ar spune: . . „ . — Alegeţi ce doriţi, dar fără pline... Plinea vine mai tirziu... Ce mai problemă s-ar naşte! Contrariat, ar cere condica de sugestii şi reclamaţii, nu s-ar lăsa fără să semnaleze energic o asemenea neglijenţă din partea responsabilului unităţii respective. Aceiaşi oameni însă consideră cit se poate de firesc ca, în fiecare zi şi în toate cartierele oraşului, pîinea servită să fie veche, cu aspect comercial discutabil, în unele locuri să fie adusă tirziu, iar sortimentele de cornuri, chifle, franzele şi mai tirziu, cetăţenii luînd centrele de pîine pe rînd, pînă găsesc sortul de pune de care au nevoie sau aşteptînd ore întregi pînă este adus. ^ __ - Deficienţele care există în reţeaua de distribuire a primit oraşul Braşov, ne-au determinat ca, împreună cu organele Inspecţiei comerciale de stat, să întreprindem un raid-anchetă de-a lungul acestei reţele spre a determina măsuri pentru îndreptarea lucrurilor. Somnul dulce... Intrînd la fabrica de pîine de pe strada Avram Iancu, ne-a întîmpinat zumzetul muncii în plină desfăşurare. Ne-am aşteptat să-l întîlnim şi pe cel care coordonează această activitate intensă din timpul nopţii şi ne-am interesat unde îl putem găsi : — Să vedeţi... e cam răcit... doarme... După cîteva minute s-a prezentat Nicu Cîrstea, şef de echipă la magazia de făină, funcţionar de serviciu pe fabrică în noaptea aceea. îndatoririle sale în această calitate sînt cu totul altele, decît să se ocupe de problemele producţiei şi distribuţiei pîinii, aşa că nu ne poate spune mare lucru. Ii urăm „noapte bună” funcţionarului responsabil şi pornim mai departe. In legătură cu urmărirea programului de distribuţie nu ne pot spune nimic, nici Francisc Tîrnobanschi, maistru de schimb şi Frideric Stoltz, brutar, controlor tehnic de calitate. Ajungem în cele din urmă la Elena Popa, şef la magazia de pîine. — Transporturile de noapte — ne informează tovarăşa respectivă — se execută cu 5 din cele 24 de maşini pe care le avem, între orele 19,30 seara şi 5,30 dimineaţa. Dar graficele de transport se întocmesc pentru fiecare unitate de producţie şi rămîn la şoferi. N-avem un grafic centralizat şi ca atare nici posibilitatea de a urmări cum se execută transporturile pe timpul nopţii. Pe deplin lămuriţi asupra felului cum e ... coordonată treaba aceasta în timpul nopţii, am pornit pe reţea, ca să ne convingem de efectele ei practice. Graficul este doar pe hîrtie Aşa cum ne-a informat mai tîrziu Emilia Bîrsăşteanu, inginerul şef al Trustului de panificaţie, întreprinderea propriu-zisă şi unităţile aparţinătoare asigură în general cantitatea de pîine necesară oraşului, pe baza comenzilor făcute de O.C.L. „Alimentara”, care centralizează cererile zilnice de pîine şi specialităţi ale unităţilor sale. în oraşul Braşov funcţionează 37 centre de pîine, din care 25 lucrează cu două schimburi, între orele 6— 21,30 cu o scurtă pauză de jumătate de oră, iar 12 lucrează cu un schimb, între orele 6—10 şi 16—18, în diferite centre : Metrom, Răsăritul, Timiş-Triaj şi altele, unităţile pentru desfacerea pîinii lucrează cu orar adecvat necesităţilor, stabilit la cererea cetăţenilor. Cele 6 maşini care de obicei fac aprovizionarea centrelor în timpul nopţii, transportă comenzile unui număr de 28 centre de pîine şi 7 magazine cu raioane pentru desfacerea produselor de panificaţie. Restul de 9 centre ar trebui să fie aprovizionate între orele 6—7 dimineaţa (aşa cum ne asigură Septimiu Faust, şeful serviciului de desfacere şi transport). In realitate lucrurile se petrec altfel. La o serie de unităţi, specialităţile, chiar după indicaţiile graficului,se distribuie pe la orele 10—11 şi nu rareori dupăamiaza. Nefiind asigurat un control exigent din partea serviciului de desfacere şi transport, unii şoferi nu respectă orele stabilite pentru plecările în cursă, în timpul zilei se creează din această cauză greutăţi, deoarece se întrerupe servirea clienţilor, spre a lua în primire transporturile de pîine care sosesc şi cîte două deodată. In dimineaţa zilei de 31 august, o serie de centre pentru distribuirea pîinii, printre care nr. 91 din Piaţa Traian, nr. 96 „Spicul” din str. Lungă, cel de pe str. Livada Poştei, cel de pe str. Republicii, nu erau aprovizionate cu cantităţile de pîine Cuvîntarea tovarăşului Leonid Brejnev Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Stimaţi prieteni români, Tovarăşi moscoviţi, Permiteţi-mi ca, in numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al guvernului sovietic şi al tuturor oamenilor sovieticii, să salut cu căldură delegaţia de partid şi guvernamentali a Republicii Socialiste România şi, în persoana dv., dragi prieteni, să salut pe fratele şi vecinul nostru , întregul popor român harnic, să salut pe toţi membrii Partidului Comunist Român. (Aplauze), în urmă cu o lună şi jumătate, eu şi tovarăşii mei am avut prilejul să asistăm, în calitate de oaspeţi, la al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, care va constitui, fără îndoială, o etapă importantă în înaintarea poporului român spre viitorul comunist. Intîlnirile cu comuniştii români, cu muncitorii şi ţăranii ne-au produs o puternică impresie. Am văzut oameni pătrunşi de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor luminos, îmbină bine entuziasmul revoluţionar autentic cu activitatea concretă şi spiritul întreprinzător. Am văzut pretutindeni imensele transformări în viaţa poporului român. Se dezvoltă cu succes economia şi cultura, creşte bunăstarea poporului, se schimbă întreaga înfăţişare a ţării. Şi privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îţi pui, fără să vrei, întrebarea: care este secretul acestor succese, unde este izvorul acelor forţe care au adus o ţară, înapoiată în trecut, pe calea largă a progresului ? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegaţie a poporului frate român, condus de Partidul Comunist Român, avantajele sistemului socialist al economiei. Se ştie că natura cu bogăţiile sale n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbune, păduri, metale neferoase şi multe altele. Dar oare sunt puţine ţări pe lume care dispun de tot atîtea resurse naturale ? Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu şi Apropiat sau din America Latină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuşi, în condiţiile capitalismului, aceste bogăţii naturale, atrăgînd pe rechinii imperialişti, devin adesea un blestem pentru popor. Prădătorii îşi vîră amîndouă mîinile în buzunarul străin, condamnând milioane de oameni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogăţiilor naturale în interesele poporului, pentru fericirea şi înflorirea lui. România este un exemplu grăitor în acest sens. Asistînd la congres, noi am putut cunoaşte temeinic noul plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale a României şi planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizonturi noi în faţa României socialiste. Nu mai departe decît peste cinci ani în ţară se vor produce doar în 24 de zile tot atîtea produse industriale cît producea România antebelică într-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pentru poporul frate român, care acumulează tot mai multe forţe pentru noi şi noi victorii. (Aplauze). Uniunea Sovietică şi România sînt nu numai vecine, ci şi tovarăşi de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor în lupta pentru viitorul comunist, de comunitatea idealurilor comuniste. Această prietenie este o măreaţă cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice şi României socialiste. După cum se ştie istoria relaţiilor dintre ţările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Pocilka antipopulară, naţionalistă a guvernanţilor Rusiei ţariste şi ai României moşiereşti a dat naştere nu o dată la conflicte, la neîncredere reciprocă. Dar muncitorii şi ţăranii Rusiei şi României au fost totdeauna solidari în (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragă tovarăşe Brejnev, Dragă tovarăşe Kosîghin, Dragă tovarăşe Mikoian, Dragi tovarăşi, Mulţumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic pentru invitaţia de a vizita Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor oraşului Moscova, întregului popor sovietic, salutul frăţesc al poporului român, mesajul său de prietenie şi solidaritate internaţionalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămînă, delegaţia noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, prima ţară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin ţara dv. ne-a reţinut în mod deosebit atenţia, entuziasmul şi hotărîrea cu care oamenii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica partidului comunist, conducătorul încercat al poporului sovietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prietenie tovărăşească cu care am fost înconjuraţi pretutindeni exprimă sentimentele frăţeşti pe care oamenii sovietici le poartă poporului român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaşte şi se bucură din toată inima de succesele remarcabile obţinute în Uniunea Sovietică în creşterea forţelor de producţie şi dezvoltarea bazei tehnicomateriale a comunismului, de progresele obţinute în domeniul ştiinţei şi culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga şi uzina metalurgică „Congresul al XXII-lea“ din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un nivel ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesională a muncitorilor şi specialiştilor. Forţa creatoare a oamenilor muncii conduşi de partid a transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială care dă o cincime din întreaga producţie a lumii. Industria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului comunist şi popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obţinute de poporul sovietic demonstrează marea importantă a industrializării în asigurarea progresului şi civilizaţiei ţărilor care construiesc noua orînduire. Creşterea în ritm susţinut a industriei sovietice a creat condiţii pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naţionale, ea asigură baza tehnică-materială a agriculturii sovietice în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuţie importantă în construcţia comunismului şi la progresul ştiinţific mondial aduc strălucitele realizări ale cercetătorilor sovietici în domenii de cea mai mare importanţă ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Comuniştii din România, întregul nostru popor urează comuniştilor sovietici, tuturor oamenilor muncii succese tot mai mari in munca închinată înfloririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizaţiei comuniste. (Aplauze). Vă rog tovarăşi, să-mi permiteţi acum să mă refer, pe scurt, la viaţa şi munca poporului român, la preocupările şi proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al partidului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilanţul victoriilor obţinute de oamenii muncii în construcţia socialistă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare a economiei naţionale în perioada 1960—1965 sunt îndeplinite cu succes. Forţele de producţie ale ţării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A crescut în ritm impetuos industria socialistă, a progresat economia naţională, s-a ridicat nivelul de trai al poporului Dezvoltîndu-se în anii planului de şase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, producţia industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decît în 1959 şi de aproape zece ori decît în 1938 — anul în care producţia a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moşieresc. în primii ani ai planului sesenat s-a încheiat cooperativizarea agriculturii care împreună cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnice-materiale şi organizarea producţiei după metode ştiinţifice au creat condiţii pentru sporirea producţiei agricole, pentru creşterea aportului A