Drum Nou, octombrie 1965 (Anul 22, nr. 6454-6480)

1965-10-09 / nr. 6461

PROLETAR] DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA1 um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PCR­­ SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6461 Simbătă,9 octombrie 1965 4 pagini, 25 bani Raid-anchetă despre: SCI ÎN CARTEA TEHNICA O IMPORTANTĂ REZERVĂ IN REALIZAREA INDICATORILOR DE PLAN PE ANUL 1965 In anii şesenatului în întreprinderile oraşului Braşov s-au executat importante lucrări, de investiţii, creîndu-se noi capaci­tăţi de producţie. La uzinele „Tractorul’’, „Steagul Roşu”, „Rulmentul”. Fabrica de tricotaje şi alte întreprinderi s-au con­struit şi dat în funcţiune noi hale dotate cu , utilaje şi maşini de înaltă tehnicitate şi de mare productivitate. Noile maşini sunt pre­zente în fiecare întreprindere. Folosirea lor la întreaga capaci­tate, de la primele ore de funcţionare, asigură creşterea eficien­ţei economice a investiţiilor făcute, contribuind într-o mare mă­sură la realizarea exemplară a tuturor indicatorilor de plan. Cum sunt folosite noile ma­şini şi utilaje ? Cum sunt pregă­tite cadrele care lucrează pe aceste maşini ? De ce, pe alocuri, apar diferenţe între producţia realizată şi capacitatea prevăzută în cartea tehnică ? Acestea au fost întrebările cu care am efec­tuat un raid în cîteva din întreprinderile oraşului Braşov. La jumătatea drumului . Pentru autocamioane, tractoare, r­afinării... pentru cine nu produce fabrica noastră şuruburi ! — ne-a spus inginerul şef Ştefănescu Ioan. In ul­timii ani secţiile fabricii parcă au re­­n­ascut. S-au instalat noi maşini, s-a reorganizat fluxul tehnologic. Odată cu aceasta a crescut productivitatea mun­cii şi s-a redus ciclul de fabricaţie. Cu mult au crescut indicii de utilizare a maşinilor de cinci folosim scule armate cu metal dur. Faţă de 15.000 bucăţi cite se executau cu o matriţă obişnui­tă, cu noua matriţă realizăm 400.000 bucăţi piese. Buna întreţinere şi ex­ploatarea raţională a maşinilor au asi­gurat ca sarcina de plan pe 9 luni să fie depăşită la producţia globală cu 2 790.000 lei. — Ce maşini s-au instalat în anul acesta ? — Secţiile au fost înzestrate cu ma­şini de aşchiat, de rolat filet, strun­guri şi alteie. Acestea lucrează din plin, în anul viitor vom primi noi maşini care vor­ asigura îmbunătăţirea calităţii ■ şuruburilor şi, piuliţelor. După această „introducere în temă“ am vizitat secţia I-a a Fabricii de şu­ruburi,­ unde pe la mijlocul lunii­­iulie s-au montat două maşini automate de rolat filet. în secţie, maşinile stăteau. — Nu avem prezoane — ne explică maistrul Leucea Alexandru în timp ce la maşina alăturată grămezi de prezoa­ne aşteptau pentru rulare. Cu ce capacitate lucrează ,noile maşini ? •— ne-am adresat maistrului principal Leucea A. Nu a ştiut să ne răspundă. Maşinile sunt de înaltă tehnicitate şi pot prelucra organe de asamblare de diferite dimensiuni — de la numărul metric 24 pînă la 40. Pînă acum au lucrat prea puţin, mai mult la numă­rul metric 36. Aceasta, pentru că nu s-au pregătit rolele necesare rolării filetului. Deci lucrurile au rămas la jumătatea drumului, în timp ce alte maşini sunt suprasolicitate, noile ma­şini stau. Şi cu toate acestea inginerul şef ţinea să ne asigure că toate noile maşini „lucrează din plin“. Conduce­rea fabricii trebuie să acorde mai multă atenţie acestei importante re­zerve a producţiei, înaintea graficului de investiţii In trimestrul IV cumpărătorii vor găsi 40 noi modele de veste, jachete şi bluze fine din lînă pură, fabricate pe maşini circulare , ne-a spus ing. Dat­en Maria, directoarea Fabricii de tri­cotaje. Noile maşini de tricotat ne dau posibilitatea să îmbogăţim gama sorti­mentelor şi să îmbunătăţim calitatea produselor. In anul acesta, s-au montat 30 de maşini rectilinii de tricotat me­canic, 25 maşini de încheiat şi 7 maşini circulare, care ne-au ajutat ca în 9 luni să realizăm cu 5.800 mai multe bucăţi de tricotaje de calitatea I-a, decît era prevăzut. — Mașinile de tricotat circulare, ne­spus muncitoarea Necula Emilia, sînt de o tehnicitate mai înaltă decît cele recti­linii pe care am lucrat pînă acum. în folosirea lor la întreaga capacitate,­ de mare ajutor ne-a fost schimbul de ex­periență organizat la fabrica „Tînăra gardă“ din Bucureşti, unde am lucrat o săptămînă la o maşină asemănătoare. Pentru ca de la intrarea în funcţiune noile maşini să lucreze la întreaga ca­pacitate, conducerea fabricii, îndruma­tă de organizaţia de partid, a trimis la Bucureşti un maistru şi doi ajutori de maiştri, care timp de o lună şi jumă­tate au învăţat şi apoi au lucrat cu maşini asemănătoare. în timpul cît s-au montat noile ma­şini, ajutorii de maiştri şi muncitoarele au urmărit părţile componente şi sub­­ansamblele maşinilor. După­ rodajul e­­fectuat şi probele tehnologice din luna aceasta, maşinile vor lucra la întrea­ga capacitate. Pentru aceasta, condu­cerea organizează un curs de speciali­zare cu muncitorii care vor lucra la maşini, pentru ca aceştia să le cu­noască temeinic. Timpul trece şi utilajele stau . Sectoarele „calde“ cunosc o con­tinuă reînnoire — ne-a spus ing. Ianu Alexandru, metalurgul şef de la uzina „Steagul Roşu“. Realizarea unor piese turnate şi forjate de bună calitate este hotărîtă în mare măsură de maşinile şi TH. MICLEA (Continuare în pag. a 3-a) In fotografie : hala de montaj general de la uzina „Steagul Roşu“ din Braşov. Cercetînd noutăţile din librărie. Foto : N. CÎRSTEA 11 cooperative agricole au terminat recoltatul cartofilor Pînă în seara zilei de 7 octom­brie, 11 cooperative agricole de pro­ducţie din raionul Sf. Gheorghe au terminat recoltatul cartofilor. Prin­tre ele se numără Hălchiu (290 ha.), Haghig (160 ha.), Araci (140 ha.), Feldioara etc. Un mare număr de cooperative, printre care Brăduţ, Crizbav, Ozuru, Sîntionlunca, recoltează acum car­tofii de pe ultimele ha. Din cele 6.350 ha. cultivate cu cartofi în ra­ion, au fost recoltate 5.568 ha. re­prezentând 87,6 la sută din plan. De asemenea, ţăranii cooperatori din oraşul Sf. Gheorghe au termi­nat primii pe raion recoltatul celor 86 ha, cultivate cu sfeclă de zahăr. — Da' ce v-a apucat cu noaptea-n cap ? — ne pri­mește, cu ospitalitate, Dio­­nisie Mar­dan. — Păi nu-i chiar noapte, nea Dionisie. — Dacă nu-i soarele pe cer, înseamnă că nu-i ziuă. — Soarele îi sus, de-o su­liţă, dar nu se vede din cea­ţă. — Cît e ceasul ? — La 8, nea Dionisie. — Toarnă-mi muiere, să mă spăl pe ochi. Şi azvîrle ceva în tigaie, să-mbuc, că ■n-o fi aşteptînd brigadie­rii ... Şi Dionisie Mardan, pre­­­dintele cooperativei agri­­ole de producţie din Sîm­­băta de Sus, se pregăteşte de „zori“ să plece la sediu. — De ce-aţi venit la Sîm­­băta ? — Să vă sculăm. — Bine-aţi făcut... Am un cocoș prăpădit, care nu cîntă decît duminică noap­tea ... Calce-l nevoia... — Cum stai cu... — Noi stăm bine cu toa­te. Sîmbăta de Sus e ca pe roate. — Pe butuci n-aveți ni­mic ? — Nimic. — Cum v-ajută brigada S.M.T. ? — Poci spune, cu m­îna pe inimă, că-i ai mai bună și vrednică brigadă din tot raionul Făgăraș. — U.T.O.S. cu numărul 135, lucră ? — De minune. — Unde ? — Pe hotar. — Pe care hotar ? — Păi, să mergem, să-l căutăm ... Ne-am dus să-l căutăm. In mijlocul comunei am dat ochi cu Moraru Cornel, șe­ful brigăzii S.M.T. — Unde-ai trimis U.T.O.S.­­ul nr. 135, Cornele ? — Nu l-am trimis nicăieri, dar caut să-l trimit. — Unde ? — La D.C.A. — De ce ? — Ei beteag. — Ce are­ ? — Nimic. Tot ce-a avut i s-a luat. A rămas ca sche­letul unui peşte, după ce s-a pigulit carnea de pe el. — Şi unde-i scheletul ? — La remiză. Şade pe trei roţi şi-un butuc ... ' — Am alergat acolo in­tr-un suflet. Cînd am zărit U.T.O.S.-ul beteag, ne-au dat lacrimile. Ședea sărma­nul în proteză, jegos, des­cheiat, hîrbuit, scăldat în lacrimi de ulei. — De cînd zace ? l-am întrebat pe Moraru Cornel. — De vreo două luni. — Cine i-a stat la volan, pe vremea cînd era sănătos ? — Tractorul ăsta n-a avut stăpîn niciodată ... fContinuare în pag a 3-a) PE TREI ROȚI ŞI-UN BUTUC FOILETON de Attila Socaciu Convorbiri oficiale româno-indiene La Palatul Consiliului de Stat au avut loc vineri la amiază convor­biri oficiale între preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Chivu Stoica, şi pre­şedintele Republicii India, dr. Sar­vepalli Radhakrishnan. Din partea română au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Cristo­­for Simionescu, membru al Consi­liului de Stat, Aurel Ardeleanu, am­basadorul Republicii Socialiste Ro­mânia în India. Din partea indiană au participat A. M. Thomas, ministru adjutant al preşedintelui, K. R. F. Khim­ani, am­basadorul Indiei la Bucureşti, Y. D. Gundevia, secretarul preşedintelui, general-maior G. S. Gill, secretarul militar al preşedintelui, dr. S. Go­­pal, director în Ministerul Afaceri­lor Externe. (Agerpres) Vizita în Capitală a preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan Preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan, împreună cu persoanele oficiale indiene care îl însoţesc, au vizitat vineri dimi­neaţa noi cartiere de locuinţe şi construcţii social-culturale ale Ca­pitalei. Oaspeţii au vizitat a­­poi Muzeul Satului, unde au fost întîmpinaţi de Ion Moraru, vice­preşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Preşedintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oaspeţilor le-au fost oferite obiecte de artizanat şi pu­blicaţii ale muzeului, în timpul vizitelor prin Capitală, preşedintele Indiei a fost însoţit de Ion Cosma, preşedintele Comitetu­lui Executiv al Sfatului popular al Capitalei şi prof. Cristofor Simio­nescu, membri ai Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Re­publicii Socialiste România în In­dia, general-maior Constantin Popa, Horia Maicu, arhitectul şef al ora­şului Bucureşti, precum şi de K. R. F. Khim­ani, ambasadorul Indiei la Bucureşti. ★ In cursul după-amiezii înaltul oaspete indian însoţit de persoane oficiale a vizitat Muzeul de Artă, unde a fost întîimpinat de Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi de artişti plastici. Preşedintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oas­peţilor le-au fost oferite albume de artă. (Agerpres) Recepţie la Palatul Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a oferit vineri seara o recep­ţie la Palatul Consiliului de Stat, cu prilejul vizitei în ţara noastră a preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Au luat parte Ion Gheorghe Mau­rer, Ştefan Voitec, Constanţa Cră­ciun, Gheorghe Rădulescu, Grigore Geamănu, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale şi organi­zaţii obşteşti, Justinian, Patriarhul Bisericii ortodoxe române, oameni de cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplo­matic. La începutul recepţiei, au fost in­tonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială. (Agerpres) LA IZVORUL UNEI METAMOR Ceea ce îţi reţine atenţia de la bun început cind vizitezi întreprinderea ,,Fructexport“ din Sibiu, este ordinea şi curăţenia ce domnesc peste tot, hărnicia oamenilor pe care in cazul de faţă am asemăna-o cu cea a albi­nelor. Comparaţia ni se pare potrivită, de­oarece activitatea acestor oameni este strîns legată de munca albinelor. Mulţi călători trecind pe lingă clădirea nouă de la marginea oraşului au aflat pentru prima oară că aici primeşte forma definitivă un produs atît de căutat în ţară şi peste hotare : mierea de albine. — Întreprinderea noastră — ne re­lata Dumitru Vlăduţ, şeful staţiei de omogenizare a mierii — este tînără, dar unică în ţară. Colectivul de muncitori al acestei, unităţi industriale sibiene s-ar putea spune că umanizează munca instincti­vă dar colosală a harnicelor hyme­­noptyre. Aci este adusă mierea din toa­tă ţara prin intermediul unui mare număr de furnizori, constituind „ma­teria primă“ a acestei moderne între­prinderi. Miile de bidoane cu lichidul dulce sunt sortate de oameni cu experienţă, în urma unor analize riguroase — pe floare — apoi în săli speciale la tem­peraturi anumite, se conservă pentru o perioadă îndelungată cu scopul de a nu se cristaliza. Un moment important în tehnolo­gia omogenizării mierii de albine îl constituie filtrarea. Pînă nu de mult aceasta se făcea în mod nu tocmai corespunzător, ceea ce ducea uneori la refuz din partea beneficiarilor. Problema filtrării a stat în perma­nenţă în atenţia conducerii şi a fost soluţionată. Astăzi se obţin rezultate foarte bune datorită inovaţiei unui colectiv alcătuit din D. Vlăduţ, I. Medeleanu şi V. Enghiş. Noul sistem de filtrare, alcătuit din patru pînze (faţă de două utilizate înainte) în­clinate fiecare sub unghiuri diferite şi cu densităţi, de pori deosebite, asi­gură o filtrare de calitate. Totodată, aplicarea inovaţiei asigură o igienă deplină şi reducerea timpului de fil­trare de la 6 la mai puţin de 4 ore. Muncitori ca Ilie Ocneru, Petru Par­ac, Maria Moldoveanu, Mihai Hu­ber şi alţii obţin zi de zi rezultate din cele mai bune. In procesul teh­nologic se foloseşte cu succes un mare omogenizator avînd o capacitate de peste 20.000 kg, în care se pregăteşte mierea după cerinţele consumatorilor. Apoi, încărcată în bidoane grupate în loturi, o parte din ea porneşte cu trenul, vaporul sau avionul pe meri­dianele şi paralele globului. Unii beneficiari n-au rezistat cu­riozităţii de a cunoaşte unde se „pre­pară“ acest delicios produs românesc, aşa că au venit şi au vizitat între­prinderea „Fructexport“ din Sibiu. Ceea ce uimeşte şi incintă pe orice vizitator sunt: condiţiile excelente de muncă, buna organizare a procesului tehnologic, camerele căptuşite în fa­ianţă strălucind de curăţenie, aparatele moderne, ţinuta ireproşabilă a mun­citorilor, precum şi laboratorul bine utilat, ceea ce permite realizarea unui produs de bună calitate. Prof. VICTOR VOICU VEDEA La cooperativa agricolă de producţie din Sf. Gheorghe se lucrează intens în aceste zile la însămînţări. In fotografie , brigadierul Incze Ioan dă unele in­dicaţii privind felul cum să se desfăşoare semănatul grîului. Foto : M. GÜNTHER GRIULUI §I RECOLTATUL CULTURIOR TIRZI TREBUIE GRABNIC TERMINATE! Recomandările comandamentului regional pentru coordonarea lucrărilor agricole în urma analizei făcute de coman­damentul regional pentru coordona­rea lucrărilor agricole în şedinţa sa din 8 octombrie se constată că în cursul ultimei săptămîni ritmul lu­crărilor s-a desfăşurat nesatisfăcător. Din cauză că nu au fost folosite toate braţele de muncă şi mai ales maşinile de scos cartofi, recoltatul acestei culturi în cooperativele agri­cole din raionul Făgăraş s-a realizat numai în proporţie de 49,7 la sută, iar în raionul Tg. Secuiesc în pro­porţie de 59,8 la sută, deşi pe re­giune această lucrare s-a executat pe 71,8 la sută din suprafaţa plani­ficată. Recoltatul sfeclei de zahăr, cu ex­cepţia cooperativelor agricole din raioanele Mediaş şi Sighişoara, este rămas în urmă în toate celelalte raioane şi mai ales în localităţile ce aparţin de oraşul Braşov (10,7 la sută), raioanele Tg. Secuiesc (12,7 la sută) şi Sf. Gheorghe (15,4 la su­tă). * Semănatul grîului este mult întîr­­ziat în raioanele Mediaş (54,2 la su­tă), Agnita (60,6 la sută) şi Rupea (62 la sută). De asemenea, treiera­tul trifoiului s-a făcut numai în proporţie de 31 la sută. Faţă de această situaţie nesatis­făcătoare, comandamentul regional stabileşte : însămînţatul grîului să se termine în toate cooperativele agricole din regiune în următoarele cîteva zile, acordîndu-se toată atenţia execută­rii acestei lucrări în cele mai bune condiţii agrotehnice. In acest scop comandamentele raionale sînt da­toare să ia măsuri ca toate tractoa­rele gospodăriilor agricole de stat care au terminat semănatul grîului să fie repartizate în cooperativele agricole rămase în urmă unde­ vor lucra numai la însămînţări. De ase­menea, pe măsura terminării semă­natului în cooperativele agricole, tractoarele să fie dirijate operativ în unităţile rămase în urmă, iar mişcarea acestora să se facă numai noaptea, în vederea înlăturării tim­pilor morţi. Este necesar ca și în continuare să se ia măsuri pentru organizarea schimburilor prelungite la un număr cît mai mare de trac­toare. Recoltatul cartofilor trebuie să se termine în întreaga regiune în următoarele 4—5 zile, fapt pentru care este necesar să fie mobilizate toate braţele de muncă din coopera­tivele agricole, iar maşinile de scos cartofi să fie utilizate din plin, la întreaga lor capacitate. Să se acor­de în continuare toată grija sortă­rii cartofilor în cîmp, urmărindu-se în acelaşi timp să se reţină necesarul şi rezerva de cartofi de sămînţă pentru anul viitor. Recoltatul sfeclei de zahăr să fie impulsionat la maximum. Pentru aceasta vor trebui luate măsuri să se folosească toate braţele de mun­că disponibile. Specialiştii din cadrul consiliilor agricole, cei din unităţi trebuie să urmărească în permanenţă stadiul de vegetaţie a porumbului şi să ia măsuri de începere a recoltării aces­tuia de îndată ce se constată că porumbul poate fi păstrat în ştiu­­leţi. Concomitent cu strînsul ştiule­­ţilor să se elibereze şi terenul de coceni în vederea eliberării terenu­lui în timp scurt. Măsuri deosebite vor trebui luate pentru intensificarea recoltării legu­melor, lucrare care trebuie termina­tă în următoarele 2—3 zile deoare­­ce bruma din noaptea de 7 spre 8 octombrie cît și temperatura scă­zută ce va urma, pot produce mari pagube. De asemenea, este necesar să se urmărească cu atenţie valorifi­carea tuturor cantităţilor de legu­me ce se vor obţine. O atenţie deosebită se va acorda urgentării recoltării viilor hibride, iar în cursul săptămînii viitoare să se înceapă recoltatul viilor altoite. Pentru terminarea treieratului tri­­folienelor în cursul săptămînii vii­toare, va trebui să se respecte sar­cinile date de consiliul agricol regio­nal. în vederea intensificării transpor­tului de produse de pe cîmp la lo­curile de depozitare este necesar ca autocamioanele I.R.T.A. să fie uti­lizate la întreaga lor capacitate. Pentru transportul din cîmp al produselor cooperativelor agricole destinate preluării lor de unităţile contractante, comandamentele raio­nale sunt datoare să ia măsuri pentru folosirea, contra-cost, a autocamioa­nelor de la instituţii şi întreprinderi în ziua de 9 octombrie după amia­ză şi în ziua de 10 octombrie, în acelaşi timp va trebui urgentată pre­darea cartofilor contractaţi deoare­ce în prezent există un mare deca­laj între suprafaţa recoltată şi canti­tatea predată.

Next