Drum Nou, octombrie 1965 (Anul 22, nr. 6454-6480)
1965-10-09 / nr. 6461
PROLETAR] DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA1 um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PCR SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6461 Simbătă,9 octombrie 1965 4 pagini, 25 bani Raid-anchetă despre: SCI ÎN CARTEA TEHNICA O IMPORTANTĂ REZERVĂ IN REALIZAREA INDICATORILOR DE PLAN PE ANUL 1965 In anii şesenatului în întreprinderile oraşului Braşov s-au executat importante lucrări, de investiţii, creîndu-se noi capacităţi de producţie. La uzinele „Tractorul’’, „Steagul Roşu”, „Rulmentul”. Fabrica de tricotaje şi alte întreprinderi s-au construit şi dat în funcţiune noi hale dotate cu , utilaje şi maşini de înaltă tehnicitate şi de mare productivitate. Noile maşini sunt prezente în fiecare întreprindere. Folosirea lor la întreaga capacitate, de la primele ore de funcţionare, asigură creşterea eficienţei economice a investiţiilor făcute, contribuind într-o mare măsură la realizarea exemplară a tuturor indicatorilor de plan. Cum sunt folosite noile maşini şi utilaje ? Cum sunt pregătite cadrele care lucrează pe aceste maşini ? De ce, pe alocuri, apar diferenţe între producţia realizată şi capacitatea prevăzută în cartea tehnică ? Acestea au fost întrebările cu care am efectuat un raid în cîteva din întreprinderile oraşului Braşov. La jumătatea drumului . Pentru autocamioane, tractoare, rafinării... pentru cine nu produce fabrica noastră şuruburi ! — ne-a spus inginerul şef Ştefănescu Ioan. In ultimii ani secţiile fabricii parcă au renascut. S-au instalat noi maşini, s-a reorganizat fluxul tehnologic. Odată cu aceasta a crescut productivitatea muncii şi s-a redus ciclul de fabricaţie. Cu mult au crescut indicii de utilizare a maşinilor de cinci folosim scule armate cu metal dur. Faţă de 15.000 bucăţi cite se executau cu o matriţă obişnuită, cu noua matriţă realizăm 400.000 bucăţi piese. Buna întreţinere şi exploatarea raţională a maşinilor au asigurat ca sarcina de plan pe 9 luni să fie depăşită la producţia globală cu 2 790.000 lei. — Ce maşini s-au instalat în anul acesta ? — Secţiile au fost înzestrate cu maşini de aşchiat, de rolat filet, strunguri şi alteie. Acestea lucrează din plin, în anul viitor vom primi noi maşini care vor asigura îmbunătăţirea calităţii ■ şuruburilor şi, piuliţelor. După această „introducere în temă“ am vizitat secţia I-a a Fabricii de şuruburi, unde pe la mijlocul luniiiulie s-au montat două maşini automate de rolat filet. în secţie, maşinile stăteau. — Nu avem prezoane — ne explică maistrul Leucea Alexandru în timp ce la maşina alăturată grămezi de prezoane aşteptau pentru rulare. Cu ce capacitate lucrează ,noile maşini ? •— ne-am adresat maistrului principal Leucea A. Nu a ştiut să ne răspundă. Maşinile sunt de înaltă tehnicitate şi pot prelucra organe de asamblare de diferite dimensiuni — de la numărul metric 24 pînă la 40. Pînă acum au lucrat prea puţin, mai mult la numărul metric 36. Aceasta, pentru că nu s-au pregătit rolele necesare rolării filetului. Deci lucrurile au rămas la jumătatea drumului, în timp ce alte maşini sunt suprasolicitate, noile maşini stau. Şi cu toate acestea inginerul şef ţinea să ne asigure că toate noile maşini „lucrează din plin“. Conducerea fabricii trebuie să acorde mai multă atenţie acestei importante rezerve a producţiei, înaintea graficului de investiţii In trimestrul IV cumpărătorii vor găsi 40 noi modele de veste, jachete şi bluze fine din lînă pură, fabricate pe maşini circulare , ne-a spus ing. Daten Maria, directoarea Fabricii de tricotaje. Noile maşini de tricotat ne dau posibilitatea să îmbogăţim gama sortimentelor şi să îmbunătăţim calitatea produselor. In anul acesta, s-au montat 30 de maşini rectilinii de tricotat mecanic, 25 maşini de încheiat şi 7 maşini circulare, care ne-au ajutat ca în 9 luni să realizăm cu 5.800 mai multe bucăţi de tricotaje de calitatea I-a, decît era prevăzut. — Mașinile de tricotat circulare, nespus muncitoarea Necula Emilia, sînt de o tehnicitate mai înaltă decît cele rectilinii pe care am lucrat pînă acum. în folosirea lor la întreaga capacitate, de mare ajutor ne-a fost schimbul de experiență organizat la fabrica „Tînăra gardă“ din Bucureşti, unde am lucrat o săptămînă la o maşină asemănătoare. Pentru ca de la intrarea în funcţiune noile maşini să lucreze la întreaga capacitate, conducerea fabricii, îndrumată de organizaţia de partid, a trimis la Bucureşti un maistru şi doi ajutori de maiştri, care timp de o lună şi jumătate au învăţat şi apoi au lucrat cu maşini asemănătoare. în timpul cît s-au montat noile maşini, ajutorii de maiştri şi muncitoarele au urmărit părţile componente şi subansamblele maşinilor. După rodajul efectuat şi probele tehnologice din luna aceasta, maşinile vor lucra la întreaga capacitate. Pentru aceasta, conducerea organizează un curs de specializare cu muncitorii care vor lucra la maşini, pentru ca aceştia să le cunoască temeinic. Timpul trece şi utilajele stau . Sectoarele „calde“ cunosc o continuă reînnoire — ne-a spus ing. Ianu Alexandru, metalurgul şef de la uzina „Steagul Roşu“. Realizarea unor piese turnate şi forjate de bună calitate este hotărîtă în mare măsură de maşinile şi TH. MICLEA (Continuare în pag. a 3-a) In fotografie : hala de montaj general de la uzina „Steagul Roşu“ din Braşov. Cercetînd noutăţile din librărie. Foto : N. CÎRSTEA 11 cooperative agricole au terminat recoltatul cartofilor Pînă în seara zilei de 7 octombrie, 11 cooperative agricole de producţie din raionul Sf. Gheorghe au terminat recoltatul cartofilor. Printre ele se numără Hălchiu (290 ha.), Haghig (160 ha.), Araci (140 ha.), Feldioara etc. Un mare număr de cooperative, printre care Brăduţ, Crizbav, Ozuru, Sîntionlunca, recoltează acum cartofii de pe ultimele ha. Din cele 6.350 ha. cultivate cu cartofi în raion, au fost recoltate 5.568 ha. reprezentând 87,6 la sută din plan. De asemenea, ţăranii cooperatori din oraşul Sf. Gheorghe au terminat primii pe raion recoltatul celor 86 ha, cultivate cu sfeclă de zahăr. — Da' ce v-a apucat cu noaptea-n cap ? — ne primește, cu ospitalitate, Dionisie Mardan. — Păi nu-i chiar noapte, nea Dionisie. — Dacă nu-i soarele pe cer, înseamnă că nu-i ziuă. — Soarele îi sus, de-o suliţă, dar nu se vede din ceaţă. — Cît e ceasul ? — La 8, nea Dionisie. — Toarnă-mi muiere, să mă spăl pe ochi. Şi azvîrle ceva în tigaie, să-mbuc, că ■n-o fi aşteptînd brigadierii ... Şi Dionisie Mardan, predintele cooperativei agriole de producţie din Sîmbăta de Sus, se pregăteşte de „zori“ să plece la sediu. — De ce-aţi venit la Sîmbăta ? — Să vă sculăm. — Bine-aţi făcut... Am un cocoș prăpădit, care nu cîntă decît duminică noaptea ... Calce-l nevoia... — Cum stai cu... — Noi stăm bine cu toate. Sîmbăta de Sus e ca pe roate. — Pe butuci n-aveți nimic ? — Nimic. — Cum v-ajută brigada S.M.T. ? — Poci spune, cu mîna pe inimă, că-i ai mai bună și vrednică brigadă din tot raionul Făgăraș. — U.T.O.S. cu numărul 135, lucră ? — De minune. — Unde ? — Pe hotar. — Pe care hotar ? — Păi, să mergem, să-l căutăm ... Ne-am dus să-l căutăm. In mijlocul comunei am dat ochi cu Moraru Cornel, șeful brigăzii S.M.T. — Unde-ai trimis U.T.O.S.ul nr. 135, Cornele ? — Nu l-am trimis nicăieri, dar caut să-l trimit. — Unde ? — La D.C.A. — De ce ? — Ei beteag. — Ce are ? — Nimic. Tot ce-a avut i s-a luat. A rămas ca scheletul unui peşte, după ce s-a pigulit carnea de pe el. — Şi unde-i scheletul ? — La remiză. Şade pe trei roţi şi-un butuc ... ' — Am alergat acolo intr-un suflet. Cînd am zărit U.T.O.S.-ul beteag, ne-au dat lacrimile. Ședea sărmanul în proteză, jegos, descheiat, hîrbuit, scăldat în lacrimi de ulei. — De cînd zace ? l-am întrebat pe Moraru Cornel. — De vreo două luni. — Cine i-a stat la volan, pe vremea cînd era sănătos ? — Tractorul ăsta n-a avut stăpîn niciodată ... fContinuare în pag a 3-a) PE TREI ROȚI ŞI-UN BUTUC FOILETON de Attila Socaciu Convorbiri oficiale româno-indiene La Palatul Consiliului de Stat au avut loc vineri la amiază convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Din partea română au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India. Din partea indiană au participat A. M. Thomas, ministru adjutant al preşedintelui, K. R. F. Khimani, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Y. D. Gundevia, secretarul preşedintelui, general-maior G. S. Gill, secretarul militar al preşedintelui, dr. S. Gopal, director în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) Vizita în Capitală a preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan Preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan, împreună cu persoanele oficiale indiene care îl însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa noi cartiere de locuinţe şi construcţii social-culturale ale Capitalei. Oaspeţii au vizitat apoi Muzeul Satului, unde au fost întîmpinaţi de Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Preşedintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oaspeţilor le-au fost oferite obiecte de artizanat şi publicaţii ale muzeului, în timpul vizitelor prin Capitală, preşedintele Indiei a fost însoţit de Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al Capitalei şi prof. Cristofor Simionescu, membri ai Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India, general-maior Constantin Popa, Horia Maicu, arhitectul şef al oraşului Bucureşti, precum şi de K. R. F. Khimani, ambasadorul Indiei la Bucureşti. ★ In cursul după-amiezii înaltul oaspete indian însoţit de persoane oficiale a vizitat Muzeul de Artă, unde a fost întîimpinat de Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi de artişti plastici. Preşedintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oaspeţilor le-au fost oferite albume de artă. (Agerpres) Recepţie la Palatul Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a oferit vineri seara o recepţie la Palatul Consiliului de Stat, cu prilejul vizitei în ţara noastră a preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Ştefan Voitec, Constanţa Crăciun, Gheorghe Rădulescu, Grigore Geamănu, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, Justinian, Patriarhul Bisericii ortodoxe române, oameni de cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La începutul recepţiei, au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) LA IZVORUL UNEI METAMOR Ceea ce îţi reţine atenţia de la bun început cind vizitezi întreprinderea ,,Fructexport“ din Sibiu, este ordinea şi curăţenia ce domnesc peste tot, hărnicia oamenilor pe care in cazul de faţă am asemăna-o cu cea a albinelor. Comparaţia ni se pare potrivită, deoarece activitatea acestor oameni este strîns legată de munca albinelor. Mulţi călători trecind pe lingă clădirea nouă de la marginea oraşului au aflat pentru prima oară că aici primeşte forma definitivă un produs atît de căutat în ţară şi peste hotare : mierea de albine. — Întreprinderea noastră — ne relata Dumitru Vlăduţ, şeful staţiei de omogenizare a mierii — este tînără, dar unică în ţară. Colectivul de muncitori al acestei, unităţi industriale sibiene s-ar putea spune că umanizează munca instinctivă dar colosală a harnicelor hymenoptyre. Aci este adusă mierea din toată ţara prin intermediul unui mare număr de furnizori, constituind „materia primă“ a acestei moderne întreprinderi. Miile de bidoane cu lichidul dulce sunt sortate de oameni cu experienţă, în urma unor analize riguroase — pe floare — apoi în săli speciale la temperaturi anumite, se conservă pentru o perioadă îndelungată cu scopul de a nu se cristaliza. Un moment important în tehnologia omogenizării mierii de albine îl constituie filtrarea. Pînă nu de mult aceasta se făcea în mod nu tocmai corespunzător, ceea ce ducea uneori la refuz din partea beneficiarilor. Problema filtrării a stat în permanenţă în atenţia conducerii şi a fost soluţionată. Astăzi se obţin rezultate foarte bune datorită inovaţiei unui colectiv alcătuit din D. Vlăduţ, I. Medeleanu şi V. Enghiş. Noul sistem de filtrare, alcătuit din patru pînze (faţă de două utilizate înainte) înclinate fiecare sub unghiuri diferite şi cu densităţi, de pori deosebite, asigură o filtrare de calitate. Totodată, aplicarea inovaţiei asigură o igienă deplină şi reducerea timpului de filtrare de la 6 la mai puţin de 4 ore. Muncitori ca Ilie Ocneru, Petru Parac, Maria Moldoveanu, Mihai Huber şi alţii obţin zi de zi rezultate din cele mai bune. In procesul tehnologic se foloseşte cu succes un mare omogenizator avînd o capacitate de peste 20.000 kg, în care se pregăteşte mierea după cerinţele consumatorilor. Apoi, încărcată în bidoane grupate în loturi, o parte din ea porneşte cu trenul, vaporul sau avionul pe meridianele şi paralele globului. Unii beneficiari n-au rezistat curiozităţii de a cunoaşte unde se „prepară“ acest delicios produs românesc, aşa că au venit şi au vizitat întreprinderea „Fructexport“ din Sibiu. Ceea ce uimeşte şi incintă pe orice vizitator sunt: condiţiile excelente de muncă, buna organizare a procesului tehnologic, camerele căptuşite în faianţă strălucind de curăţenie, aparatele moderne, ţinuta ireproşabilă a muncitorilor, precum şi laboratorul bine utilat, ceea ce permite realizarea unui produs de bună calitate. Prof. VICTOR VOICU VEDEA La cooperativa agricolă de producţie din Sf. Gheorghe se lucrează intens în aceste zile la însămînţări. In fotografie , brigadierul Incze Ioan dă unele indicaţii privind felul cum să se desfăşoare semănatul grîului. Foto : M. GÜNTHER GRIULUI §I RECOLTATUL CULTURIOR TIRZI TREBUIE GRABNIC TERMINATE! Recomandările comandamentului regional pentru coordonarea lucrărilor agricole în urma analizei făcute de comandamentul regional pentru coordonarea lucrărilor agricole în şedinţa sa din 8 octombrie se constată că în cursul ultimei săptămîni ritmul lucrărilor s-a desfăşurat nesatisfăcător. Din cauză că nu au fost folosite toate braţele de muncă şi mai ales maşinile de scos cartofi, recoltatul acestei culturi în cooperativele agricole din raionul Făgăraş s-a realizat numai în proporţie de 49,7 la sută, iar în raionul Tg. Secuiesc în proporţie de 59,8 la sută, deşi pe regiune această lucrare s-a executat pe 71,8 la sută din suprafaţa planificată. Recoltatul sfeclei de zahăr, cu excepţia cooperativelor agricole din raioanele Mediaş şi Sighişoara, este rămas în urmă în toate celelalte raioane şi mai ales în localităţile ce aparţin de oraşul Braşov (10,7 la sută), raioanele Tg. Secuiesc (12,7 la sută) şi Sf. Gheorghe (15,4 la sută). * Semănatul grîului este mult întîrziat în raioanele Mediaş (54,2 la sută), Agnita (60,6 la sută) şi Rupea (62 la sută). De asemenea, treieratul trifoiului s-a făcut numai în proporţie de 31 la sută. Faţă de această situaţie nesatisfăcătoare, comandamentul regional stabileşte : însămînţatul grîului să se termine în toate cooperativele agricole din regiune în următoarele cîteva zile, acordîndu-se toată atenţia executării acestei lucrări în cele mai bune condiţii agrotehnice. In acest scop comandamentele raionale sînt datoare să ia măsuri ca toate tractoarele gospodăriilor agricole de stat care au terminat semănatul grîului să fie repartizate în cooperativele agricole rămase în urmă unde vor lucra numai la însămînţări. De asemenea, pe măsura terminării semănatului în cooperativele agricole, tractoarele să fie dirijate operativ în unităţile rămase în urmă, iar mişcarea acestora să se facă numai noaptea, în vederea înlăturării timpilor morţi. Este necesar ca și în continuare să se ia măsuri pentru organizarea schimburilor prelungite la un număr cît mai mare de tractoare. Recoltatul cartofilor trebuie să se termine în întreaga regiune în următoarele 4—5 zile, fapt pentru care este necesar să fie mobilizate toate braţele de muncă din cooperativele agricole, iar maşinile de scos cartofi să fie utilizate din plin, la întreaga lor capacitate. Să se acorde în continuare toată grija sortării cartofilor în cîmp, urmărindu-se în acelaşi timp să se reţină necesarul şi rezerva de cartofi de sămînţă pentru anul viitor. Recoltatul sfeclei de zahăr să fie impulsionat la maximum. Pentru aceasta vor trebui luate măsuri să se folosească toate braţele de muncă disponibile. Specialiştii din cadrul consiliilor agricole, cei din unităţi trebuie să urmărească în permanenţă stadiul de vegetaţie a porumbului şi să ia măsuri de începere a recoltării acestuia de îndată ce se constată că porumbul poate fi păstrat în ştiuleţi. Concomitent cu strînsul ştiuleţilor să se elibereze şi terenul de coceni în vederea eliberării terenului în timp scurt. Măsuri deosebite vor trebui luate pentru intensificarea recoltării legumelor, lucrare care trebuie terminată în următoarele 2—3 zile deoarece bruma din noaptea de 7 spre 8 octombrie cît și temperatura scăzută ce va urma, pot produce mari pagube. De asemenea, este necesar să se urmărească cu atenţie valorificarea tuturor cantităţilor de legume ce se vor obţine. O atenţie deosebită se va acorda urgentării recoltării viilor hibride, iar în cursul săptămînii viitoare să se înceapă recoltatul viilor altoite. Pentru terminarea treieratului trifolienelor în cursul săptămînii viitoare, va trebui să se respecte sarcinile date de consiliul agricol regional. în vederea intensificării transportului de produse de pe cîmp la locurile de depozitare este necesar ca autocamioanele I.R.T.A. să fie utilizate la întreaga lor capacitate. Pentru transportul din cîmp al produselor cooperativelor agricole destinate preluării lor de unităţile contractante, comandamentele raionale sunt datoare să ia măsuri pentru folosirea, contra-cost, a autocamioanelor de la instituţii şi întreprinderi în ziua de 9 octombrie după amiază şi în ziua de 10 octombrie, în acelaşi timp va trebui urgentată predarea cartofilor contractaţi deoarece în prezent există un mare decalaj între suprafaţa recoltată şi cantitatea predată.