Drum Nou, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6738-6763)
1966-09-16 / nr. 6751
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA IUHU ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PC R. SI Al SEATUIUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6751 Vineri, 16 septembrie 1966 4 pagini 25 bani IN CUPRINSUL ZIARULUI: ® Cum sunt pregătite centrele de preluare a cartofilor ? (pag. a 3-a) 9 Toamna pe litoral (pag. a 3-a) 9 Prezenţe româneşti (pag. a 4-a) 9 Amerizarea navei cosmice „Gemini-11“ (pag. a 4-a) CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI DE STAT VIZITEAZĂ REGIUNEA GALAŢI în cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o în regiunea Galaţi tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Pilineţ au fost oaspeţi ai locuitorilor oraşelor Tecuci şi Focşani, cooperatorilor din Pechea, lucrătorilor de la Gospodăria de stat din Coteşti, au poposit la Mausoleul de la Mărăşeşti şi la Muzeul Unirii din Focşani, în seara zilei de joi, a avut loc la Galaţi adunarea activului regional de partid. Mitingul de la Galaţi. n. Nave la cît un nivel tehnic mai înalt In drum de la combinatul siderurgic spre şantierul naval, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu şi Vasile Patilineţ trec prin noile cartiere ale Galaţiului renăscut din cenuşa distrugerilor războiului. Este o tranziţie semnificativă, căci prima stradă care-şi deschide noile privelişti citadine se numeşte Strada Siderurgiştilor. Noile cartiere şi ansambluri de blocuri conferă oraşului de la Dunăre aspectul arhitectonic şi urbanistic al unei citadele moderne. Sunt apreciate realizările obţinute de arhitecţii şi constructorii gălăţeni în ce priveşte varietatea şi dinamismul formelor arhitecturale, care valorifică din plin peisajul natural, ingeniozitatea şi fantezia motivelor decorative de pe faţadele blocurilor, a diferitelor îmbinări de materiale de construcţie. Şantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează etapele istoriei acestui harnic colectiv gălăţean, imaginile în miniatură ale cargoului „Galaţi“, de 4.500 tone, şi mineralierului „Petroşani“, de 12.500 tone. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri. Sunt de faţă Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Panait Melisaratos, directorul general al întreprinderii. La cheiul de armare se află acum, în stadiul de montare a maşinilor şi instalaţiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite tipuri, făurite de mîinile harnice şi pricepute ale oamenilor acestui şantier, nave care şi-au început de aici, în ultimii şase ani, marile călătorii pe mările şi oceanele lumii. Oaspeţii vizitează mineralierul-prototip „Petroşani“. Proporţiile sale impresionează privirile : corpul masiv de oţel are o greutate de peste patru mii tone, iar lungimea depăşeşte 150 metri. De la înălţimea punţii de comandă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încătuşarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Petroşani“. Discutîndu-se despre perspectivele şantierului în cincinal şi amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălăţeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducătorii de partid şi de stat au îndemnat pe harnicii făurari de rasa să ridice necontenit performanţele calitative ale navelor construite. în cartea de onoare, oaspeţii semnează sub următorul text : „Felicităm din inimă colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Şantierul Naval Galaţi şi-i urăm să obţină noi succese în activitatea sa entuziastă, să construiască şi să dea ţării vase moderne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul românesc pe mările şi oceanele lumii“, clipe ale sosirii lor în cartierul studenţesc, cum numesc cu mîndrie gălăţenii complexul de clădiri ale institutelor, căminelor, casei de cultură şi stadionul de aici. Profilul acestui „orăşel“ al tineretului a fost prezentat de adjunctul ministrului invăţămîntului, Jean Livescu, şi de rectorul Institutului politehnic, care au subliniat, printre altele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secţii de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii viitorilor constructori de nave. După vizitarea laboratoarelor institutului, conducătorii de partid şi de stat s-au întîlnit apoi, într-unul din amfiteatre, cu intelectualii din oraşul Galaţi — prilej pentru o caldă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid a oamenilor de ştiinţă şi cultură gălăţeni. Prof. Iosif Egri, rectorul Institutului politehnic, a subliniat că vizita conducătorilor de partid şi de stat este o nouă mărturie vie a atenţiei şi grijii pe care partidul şi guvernul nostru le acordă învăţământului superior, promovării ştiinţei şi culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenţii deosebite, oraşul Galaţi a devenit în anii construcţiei socialismului un centru universitar ,în plină dezvoltare, vorbitorul a subliniat că profesorii şi studenţii dispun de condiţii prielnice pentru desfăşurarea unui învăţămînt de calitate, la nivelul cerinţelor actuale ale ştiinţei şi tehnicii. Menţionînd că pînă acum institutul a dat ţării peste 3.000 de absolvenţi, vorbitorul a asigurat că profesorii şi studenţii vor depune toată străduinţa, toată priceperea şi cunoştinţele lor, toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerinţe impuse de dezvoltarea rapidă a oraşului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rectorul Institutului pedagogic, a spus printre altele : Suntem fericiţi că ni se oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de partid şi de stat recunoştinţa noastră deplină pentru condiţiile pe care ni le-a creat. Institutul pedagogic dispune de săli spaţioase pentru cursuri şi seminarii, de o bună dotare materială. Studenţii noştri au asigurate, de asemenea, bune condiţii de viaţă. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija şi dragostea părintească a partidului şi statului nostru, muncind în aşa fel incit profesorii pe care ii pregătim să fie un exemplu pentru tineret, să muncească cu abnegaţie pentru a face din elevii lor cetăţeni de nădejde ai României socialiste. Noi, studenţii, a spus Elena Toader, studentă în anul IV al Facultăţii de mecanică, suntem hotăriţi să nu precupeţim nici un efort pentru a ne însuşi cît mai temeinic cunoştinţele predate, pentru a de(Continuare în pag. a 2-a) Intîlnire cu intelectualitatea Galaţiului * ^ Miercuri seara, conducătorii de partid şi de stat au fost oaspeţii cadrelor didactice şi studenţilor de la Institutul politehnic şi Institutul pedagogic din Galaţi. Intîmpinaţi cu imnul tinereţii studioase „Gaudeamus Igitur“, oaspeţii au fost înconjuraţi cu căldură încă din primele I r ..i. I 1 Schimb de opinii pe tema : PERFECŢIONĂRII ORGANIZĂRII PRODUCŢIEI 9 Participă : VASILE MARCU, inginer şef, şeful colectivului de perfecţionare a organizării producţiei CONSTANTIN RENNER, inginer, şeful serviciului tehnic GHEORGHE LUPŞA, maistru, secretarul biroului organizaţiei de partid la I.P.E.C. Braşov Sporirea producţiei materialelor de construcţii în condiţiile diversificării ei în întreprinderile constructoare de maşini, la indicaţia organelor şi organizaţiilor de partid, au fost luate măsuri importante pentru perfecţionarea organizării producţiei. Pe această temă se desfăşoară în continuare un rodnic schimb de opinii. Această confruntare creatoare de învăţăminte s-a extins şi în alte ramuri ale industriei regiunii. De pildă, în ramura încălţăminte şi pielărie a fost dezbătută utilizarea benzilor rulante pentru producerea simultană a unor sortimente variate, iar în industria mobilei s-a discutat despre crearea de loturi optime în fabricaţia garniturilor complete. Incepînd cu acest material ne propunem să satisfacem rugămintea organizatorilor producţiei din ramura materialelor de construcţii de a extinde schimbul de opinii şi în întreprinderile respective, întreprinderea de prefabricate şi elemente de construcţii a luat fiinţă ca urmare a preocupărilor partidului şi statului nostru pentru sporirea volumului şi ritmului construcţiilor industriale şi de locuinţe, prin extinderea metodelor industriale de mare productivitate. De atunci, adică din 1955, cînd a devenit o întreprindere de sine stătătoare, dotarea ei tehnică, nivelul de calificare al salariaţilor şi ca atare şi producţia, au sporit de la un an la altul. Aşa de pildă, capacitatea actuală de producţie este de 2,8 ori mai mare decit cea din anul 1959. Nivelul de organizare a producţiei a rămas însă în urma dotării ei tehnice, fapt ce a urmat utilizarea deplină a capacităţilor de producţie. Este suficient să arătăm că la finele anului trecut s-a constatat existenţa unei rezerve de sporire a productivităţii muncii cu 15 la sută, prin utilizarea mai raţională a capacităţilor de producţie existente. Pregătindu-se pentru realizarea exemplară a sarcinilor cincinalului, pe baza cărora în condiţiile diversificării producţia fizică a întreprinderii va spori pînă în 1970 cu 43 la sută, colectivul nostru a întreprins o largă acţiune de depistare a rezervelor interne pentru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii. încă la finele anului trecut au luat fiinţă 4 colective de specialişti, care au studiat, cu sprijinul întregului colectiv de salariaţi, timp de aproape un trimestru, măsurile ce se impun a fi luate pentru ridicarea pe o nouă treaptă a organizării producţiei. Studiul s-a desfăşurat pe două etape , la început, prin observaţii la locul de producţie, şi apoi prin interpretarea datelor şi stabilirea unui plan de măsuri. , S-a reuşit ca studiile propuse să fie încheiate încă pe la mijlocul celui de-al II-lea trimestru al acestui an, trecîndu-se operativ la etapizarea şi aplicarea în practică a măsurilor stabilite. în prima etapă au fost prevăzute 12 obiective, pentru a căror aplicare aveam asigurate condiţiile necesare. Cea de-a doua etapă se referă la alte 15 măsuri, pentru care au fost necesare pregătiri tehnico-organizatorice mai îndelungate. Şi, în fine, cea de a treia etapă are in vedere măsuri a căror realizare depăşeşte posibilităţile actuale şi necesită investirea unor mijloace materiale şi băneşti mai importante. Colectivul întreprinderii poate raporta astăzi realizarea aproape integrală a obiectivelor stabilite pentru prima etapă şi în proporţie de peste 50 la sută a celor prevăzute pentru cea de-a doua etapă. Aceasta se reflectă pozitiv în îndeplinirea indicatorilor, de plan. Organizaţia de partid a urmărit şi îndrumat îndeaproape această acţiune, intervenind operativ cu măsuri politico-organizatorice pentru lichidarea pe parcurs a rămînerilor în urmă. Pornind de la deficienţele constatate în ritmicitatea livrărilor la panourile mari şi de la faptul că slaba organizare a producţieişi a muncii a condus uneori la expedierea unor (Continuare în pag. a 3-a) Uzina „Independenţa“ Sibiu, în secţia strungărie grea, frezorul Dogaru Nicolae, folosind întreaga capacitate de lucru a mortezei, realizează produse de o înaltă calitate. Foto: GH. BANUŢA Prima zi Dimineaţa primei zile de şcoală. Intr-o împreunare cu valoare de simbol flori şi copii străbat străzile, îndreptîndu-se spre şcoală. Sunt orele în care pictorii ar avea nevoie de tone întregi de culori ca să surprindă la cele mai înalte diapazoane ale emoţiei acest eveniment ce îmbogăţeşte cu noi sensuri culorile toamnei şi ar fi nevoie de kilometri întregi de peliculă care să imortalizeze luminile milioanelor de ochi ai elevilor, care-şi iau locul în bănci însoţiţi de cuvintele profesorului sau învăţătorului, care le urează noi succese la învăţătură şi în acest an şcolar. Facem un scurt popas la Liceul nr. 1 din Braşov, unde are loc festivitatea de deschidere a noului an şcolar.E o şcoală cu vechi tradiţii care şi-a adus un aport deosebit de-a lungul anilor la dezvoltarea învăţămîntului românesc. Vechile cataloage şi ecourile coridoarelor mai păstrează încă numele unor elevi, ca să amintim numai pe Lucian Blaga, Şt. O., Iosif şi alţii. Ne gîndim la numele acestora în timp ce stăm de vorbă cu cîţiva elevi din clasa a X-a şi a XI-a printre care Mircea Radu, Elena Mihăilescu, Anna Maria Vasilevici, Gerlinde Teutsch, Sorina Cuza şi alţii. — Fiecare reîntîlnire cu şcoala, unde cu ajutorul profesorilor şi educatorilor ne pregătim să devenim oameni integri şi bine pregătiţi, este un moment de mare emoţie — ne mărturisesc aceştia. Apoi reţinem din cuvîntul de deschidere rostit de tovarăşul director Simion Toma, o frază care poate fi auzită în orice şcoală în această dimineaţă : „Şi în acest an şcolii noastre i s-au creat noi condiţii pentru învăţătură şi educaţie". Sunt cuvinte care reflectă în ele necontenita grijă pe care partidul şi statul nostru o acordă şcolii zilelor noastre. Forfota uniformelor şcolare, bucuria întipărită pe faţa elevilor la această nouă reîntîlnire cu şcoala, dragostea cu care-i înconjoară profesorii şi învăţătorii în aceste momente, ar fi numai citeva secvenţe fotografice menite să ilustreze rîndurilede mai sus. Ca un ecou venit de peste decenii la toate acestea au fost cuvintele pe care ni le-a împărtăşit Floarea Zincă, pe care am întîlnit-o la Şcoala generală nr. 6, unde venise să-şi conducă nepoţica, elevă în clasa I-a. — Eu nu am făcut decît patru clase, dar mi-a plăcut foarte mult cartea. Acum, cînd nepoata mea face primul drum spre şcoală nu-mi pot stăpîni bucuria în faţa a tot ce se face pentru copii ca ei să poată învăţa. Cărţile noi, curăţenia claselor, dragostea învăţătoarei sînt lucruri pe care le-am văzut , astăzi şi pe care nu le pot compara cu ceea ce era cînd am mers eu în prima zi la şcoală. Simţim nevoia să alăturăm această mărturisire milioanelor de buchete de flori pe care elevii şi părinţii, deopotrivă, le-au dăruit cadrelor didactice N. STOE (Continuare în pag. a 3-a) Ieri a început noul an şcolar. In prima fotografie, moment unic în viaţa copiilor. Primul pas spre cetatea ştiinţei. In urmă cu opt ani şi aceşti tineri din jurul motorului desluiau primele taine ale abecedarului (fotografia a doua). Acum ei sunt elevi ai liceului industrial de pe lingă uzina „Tractorul“ din Braşov. ,v . Foto: N. CÎRSTEA