Drum Nou, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6738-6763)

1966-09-16 / nr. 6751

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA I­UHU ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PC R.­­ SI Al SEATUIUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6751 Vineri, 16 septembrie 1966 4 pagini 25 bani IN CUPRINSUL ZIARULUI: ® Cum sunt pregătite cen­trele de preluare a car­tofilor ? (pag. a 3-a) 9 Toamna pe litoral (pag. a 3-a) 9 Prezenţe româneşti (pag. a 4-a) 9 Amerizarea navei cosmice „Gemini-11“ (pag. a 4-a) CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI DE STAT VIZITEAZĂ REGIUNEA GALAŢI în cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o în regiunea Galaţi tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile P­ilineţ au fost oaspeţi ai locuitorilor oraşelor Tecuci şi Focşani, cooperatorilor din Pech­ea, lucrătorilor de la Gospodăria de stat din Co­­teşti, au poposit la Mausoleul de la Mărăşeşti şi la Muzeul Unirii din Focşani, în seara zilei de joi, a avut loc la Galaţi adunarea activului regional de partid. Mitingul de la Galaţi. n. Nave la cît un nivel tehnic mai înalt In drum de la combinatul side­rurgic spre şantierul naval, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu şi Vasile Patilineţ trec prin noile cartiere ale Galaţiului renăscut din cenuşa distrugerilor războiului. Este o tranziţie semnificativă, căci prima stradă care-şi deschide noile privelişti citadine se numeşte Strada Siderurgiştilor. Noile cartiere şi an­sambluri de blocuri conferă oraşu­lui de la Dunăre aspectul arhitec­tonic şi urbanistic al unei citadele moderne. Sunt apreciate realizările obţinute de arhitecţii şi constructo­rii gălăţeni în ce priveşte varietatea şi dinamismul formelor arhitectu­rale, care valorifică din plin peisa­jul natural, ingeniozitatea şi fante­zia motivelor decorative de pe fa­ţadele blocurilor, a diferitelor îm­binări de materiale de construcţie. Şantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează etapele istoriei acestui harnic co­lectiv gălăţean, imaginile în minia­tură ale cargoului „Galaţi“, de 4.500 tone, şi mineralierului „Petroşani“, de­ 12.500 tone. In întîmpinarea con­ducătorilor de partid şi de stat au venit numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri. Sunt de faţă Mihai Ma­­rinescu, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, şi Panait Meli­­saratos, directorul general al între­prinderii. La cheiul de armare se află acum, în stadiul de montare a maşinilor şi instalaţiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave mari­time de felurite tipuri, făurite de mîinile harnice şi pricepute ale oa­menilor acestui şantier, nave care şi-au început de aici, în ultimii şase ani, marile călătorii pe mările şi oceanele lumii. Oaspeţii vizitează mineralierul-prototip „Petroşani“. Proporţiile sale impresionează privi­rile : corpul masiv de oţel are o greutate de peste patru mii tone, iar­ lungimea depăşeşte 150 metri. De la înălţimea punţii de comandă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încătuşarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Petroşani“. Discutîndu-se despre perspectivele şantierului în cincinal şi amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălăţeni vor tre­bui să livreze 50 de cargouri dife­rite, conducătorii de partid şi de stat au îndemnat pe harnicii fău­rari de rasa să ridice necontenit performanţele calitative ale navelor construite. în cartea de onoare, oaspeţii semnează sub următorul text : „Felicităm din inimă colecti­vul de muncitori, tehnicieni şi in­gineri de la Şantierul Naval Galaţi şi-i urăm să obţină noi succese în activitatea sa entuziastă, să con­struiască şi să dea ţării vase mo­derne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul româ­nesc pe mările şi oceanele lumii“, clipe ale sosirii lor în cartierul stu­denţesc, cum numesc cu mîndrie gălăţenii complexul de clădiri ale institutelor, căminelor, casei de cul­tură şi stadionul de aici. Profilul acestui „orăşel“ al tineretului a fost prezentat de adjunctul minis­trului invăţămîntului, Jean Livescu, şi de rectorul Institutului politehnic, care au subliniat, printre altele, dez­voltarea pe care o vor lua în viitor unele secţii de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii viitorilor con­structori de nave. După vizitarea laboratoarelor in­stitutului, conducătorii de partid şi de stat s-au întîlnit apoi, într-unul din amfiteatre, cu intelectualii din oraşul Galaţi — prilej pentru o caldă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid a oameni­lor de ştiinţă şi cultură gălăţeni. Prof. Iosif Egri, rectorul Institu­tului politehnic, a subliniat că vi­zita conducătorilor de partid şi de stat este o nouă mărturie vie a a­­tenţiei şi grijii pe care partidul şi guvernul nostru le acordă învăţă­mântului superior, promovării ştiin­ţei şi culturii în patria noastră. A­­rătînd că, datorită acestei atenţii deosebite, oraşul Galaţi a devenit în anii construcţiei socialismului un centru universitar ,în plină dezvol­tare, vorbitorul a subliniat că pro­fesorii şi studenţii dispun de con­diţii prielnice pentru desfăşurarea unui învăţămînt de calitate, la ni­velul cerinţelor actuale ale ştiinţei şi tehnicii. Menţionînd că pînă a­­cum institutul a dat ţării peste 3.000 de absolvenţi, vorbitorul a asigurat că profesorii şi studenţii vor de­pune toată străduinţa, toată price­perea şi cunoştinţele lor, toate efor­turile pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerinţe impuse de dezvoltarea rapidă a oraşului. Conf. dr. Ion Teodorescu, recto­rul Institutului pedagogic, a spus printre altele : Suntem­ fericiţi că ni se oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de par­tid şi de stat recunoştinţa noastră deplină pentru condiţiile pe care ni le-a creat. Institutul pedagogic dis­pune de săli spaţioase pentru cursuri şi seminarii, de o bună do­tare materială. Studenţii noştri au asigurate, de asemenea, bune con­diţii de viaţă. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija şi dragostea părintească a par­tidului şi statului nostru, muncind în aşa fel incit profesorii pe care ii pregătim să fie un exemplu pen­tru tineret, să muncească cu abne­gaţie pentru a face din elevii lor cetăţeni de nădejde ai României so­cialiste. Noi, studenţii, a spus Elena Toa­­der, studentă în anu­l IV al Facul­tăţii de mecanică, suntem­ hotăriţi să nu precupeţim nici un efort pen­tru a ne însuşi cît mai temeinic cunoştinţele predate, pentru a de­(Continuare în pag. a 2-a) Intîlnire cu intelectualitatea Galaţiului * ^ Miercuri seara, conducătorii de partid şi de stat au fost oaspeţii ca­drelor didactice şi studenţilor de la Institutul politehnic şi Institutul pedagogic din Galaţi. Intîmpinaţi cu imnul tinereţii studioase „Gaudea­mus Igitur“, oaspeţii au fost încon­juraţi cu căldură încă din primele I r ..i. I 1 Schimb de opinii pe tema : PERFECŢIONĂRII ORGANIZĂRII PRODUCŢIEI 9 Participă : VASILE MARCU­, inginer şef, şeful colectivului de per­fecţionare a organizării producţiei CONSTANTIN RENNER, inginer, şeful serviciului tehnic GHEORGHE LUPŞA, maistru, secretarul biroului organi­zaţiei de partid la I.P.E.C. Braşov Sporirea producţiei materialelor de construcţii în condiţiile diversificării ei în întreprinderile constructoare de maşini, la in­dicaţia organelor şi organizaţiilor de partid, au fost luate măsuri importante pentru perfecţionarea organi­zării producţiei. Pe această temă se desfăşoară în con­tinuare un rodnic schimb de opinii. Această confruntare creatoare de învăţăminte s-a extins şi în alte ra­muri ale industriei regiunii. De pildă, în ramura încălţăminte şi pielărie a fost dezbătută utilizarea benzilor rulante pentru producerea simultană a unor sortimente variate, iar în industria mobilei s-a discutat despre crearea de loturi optime în fabricaţia garnitu­rilor complete. Incepînd cu acest material ne propunem să sa­tisfacem rugămintea organizatorilor producţiei din ramura materialelor de construcţii de a extinde schim­bul de opinii şi în întreprinderile respective, întreprinderea de prefabricate şi elemente de construcţii a luat fiinţă ca urmare a preocupărilor partidu­lui şi statului nostru pentru sporirea volumului şi ritmului construcţiilor industriale şi de locuinţe, prin ex­tinderea metodelor industriale de mare productivitate. De atunci, adi­că din 1955, cînd a devenit o în­treprindere de sine stătătoare, dota­rea ei tehnică, nivelul de calificare al salariaţilor şi ca atare şi produc­ţia, au sporit de la un an la altul. Aşa de pildă, capacitatea actuală de producţie este de 2,8 ori mai mare decit cea din anul 1959. Nivelul de organizare a producţiei a rămas în­să în urma dotării ei tehnice, fapt ce a urm­at utilizarea deplină a capa­cităţilor de producţie. Este suficient să arătăm că la finele anului trecut s-a constatat existenţa unei rezerve de sporire a productivităţii muncii cu 15 la sută, prin utilizarea mai raţională a capacităţilor de produc­ţie existente. Pregătindu-se pentru realizarea e­­xemplară a sarcinilor cincinalului, pe baza cărora în condiţiile diversi­ficării producţia fizică a întreprin­derii va spori pînă în­ 1970 cu 43 la sută, colectivul nostru a între­prins o largă acţiune de depistare a rezervelor interne pentru perfec­ţionarea organizării producţiei şi a muncii. încă la finele anului trecut au luat fiinţă 4 colective de specia­lişti, care au studiat, cu sprijinul întregului colectiv de salariaţi, timp de aproape un trimestru, măsurile ce se impun a fi luate pentru ridi­carea pe o nouă treaptă a organi­zării producţiei. Studiul s-a desfă­şurat pe două etape , la început, prin observaţii la locul de produc­ţie, şi apoi prin interpretarea date­lor şi stabilirea unui plan de măsuri. , S-a reuşit ca studiile propu­se să fie încheiate încă pe la mijlo­cul celui de-al II-lea trimestru al acestui an, trecîndu-se operativ la etapizarea şi aplicarea­ în practică a măsurilor stabilite. în prima etapă au fost pre­văzute 12 obiective, pentru a că­ror aplicare aveam asigurate condi­ţiile necesare. Cea de-a doua etapă se referă la alte 15 măsuri, pentru care au fost necesare pregătiri teh­­nico-organizatorice mai îndelungate. Şi, în fine, cea de a treia etapă are in vedere măsuri a căror realizare depăşeşte posibilităţile actuale şi ne­cesită investirea unor mijloace mate­riale şi băneşti mai importante. Colectivul întreprinderii poate raporta astăzi realizarea aproape integrală a obiectivelor stabi­lite pentru prima etapă şi în proporţie de peste 50 la sută a celor prevăzute pentru cea de-a doua etapă. Aceasta se reflectă pozitiv în îndeplinirea indicatorilor, de plan. Organizaţia de partid a urmărit şi îndrumat îndeaproape această ac­ţiune, intervenind operativ cu mă­suri politico-organizatorice pentru lichidarea pe parcurs a rămînerilor în urmă. Pornind de la deficienţele consta­tate în ritmicitatea livrărilor la pa­nourile mari şi de la faptul că slaba organizare a producţiei­­şi a muncii a condus uneori la expedierea unor (Continuare în pag. a 3-a) Uzina „Independenţa“ Sibiu, în secţia strungărie grea, frezorul Dogaru Nicolae, folosind întreaga capacitate de lucru a mortezei, realizează produse de o înaltă calitate. Foto: GH. BANUŢA Prima zi Dimineaţa primei zi­le de şcoală. Intr-o îm­preunare cu valoare de simbol flori şi copii străbat străzile, îndrep­­tîndu-se spre şcoală. Sunt orele în care pic­torii ar avea nevoie de tone întregi de culori ca să surprindă la cele mai înalte diapazoane ale emoţiei acest eveni­ment ce îmbogăţeşte cu noi sensuri culorile toamnei şi ar fi nevo­ie de kilometri întregi de peliculă care să i­­mortalizeze luminile mi­lioanelor de ochi ai e­­levilor, care-şi iau lo­cul în bănci însoţiţi de cuvintele profesorului sau învăţătorului, care le urează noi succese la învăţătură şi în a­­cest an şcolar. Facem un scurt po­pas la Liceul nr. 1 din Braşov, unde are loc festivitatea de deschi­dere a noului an şco­lar.­­E o şcoală cu vechi tradiţii care şi-a adus un aport deosebit de-a lungul anilor la dezvol­tarea învăţămîntului ro­mânesc. Vechile cata­loage şi ecourile cori­doarelor mai păstrează încă numele unor e­­levi, ca să amintim nu­mai pe Lucian Blaga, Şt. O., Iosif şi alţii. Ne gîndim la nume­le acestora în timp ce stăm de vorbă cu cîţiva elevi din clasa a X-a şi a XI-a printre care Mircea Radu, Elena Mihăilescu, Anna Maria Vasilevici, Gerlinde Teutsch, Sorina Cuza şi alţii. — Fiecare reîntîlnire cu şcoala, unde cu a­­jutorul profesorilor şi educatorilor ne pregă­tim să devenim oameni integri şi bine pregătiţi, este un moment de ma­re emoţie — ne măr­turisesc aceştia. Apoi reţinem din cu­­vîntul de deschidere rostit de tovarăşul di­rector Simion Tom­a, o frază care poate fi au­zită în orice şcoală în această dimineaţă : „Şi în acest an şcolii noas­tre i s-au creat noi con­diţii pentru învăţătură şi educaţie". Sunt cu­vinte care reflectă în ele necontenita grijă pe care partidul şi statul nostru o acordă şcolii zilelor noastre. Forfota uniformelor şcolare, bucuria întipă­rită pe faţa elevilor la această nouă reîntîlnire cu şcoala, dragostea cu care-i înconjoară pro­fesorii şi învăţătorii în aceste momente, ar fi numai citeva secvenţe fotografice menite să ilustreze rîndurile­­de mai sus. Ca un ecou venit de peste decenii la toate acestea au fost cuvin­tele pe care ni le-a îm­părtăşit Floarea Zincă, pe care am întîlnit-o la Şcoala generală nr. 6, unde venise să-şi conducă nepoţica, elevă în clasa I-a. — Eu nu am făcut decît patru clase, dar mi-a plăcut foarte mult cartea. Acum, cînd ne­poata mea face primul drum spre şcoală nu-mi pot stăpîni bucuria în faţa a tot ce se face pentru copii ca ei să poată învăţa. Cărţile noi, curăţe­nia claselor, dragostea învăţătoarei sînt lucruri pe care le-am văzut , astăzi şi pe care nu le pot compara cu ceea ce era cînd am mers eu în prima zi la şcoală. Simţim nevoia să a­­lăturăm această măr­turisire milioanelor de buchete de flori pe ca­re elevii şi părinţii,­ deopotrivă, le-au­­ dă­ruit cadrelor didactice N. STOE (Continuare în pag. a 3-a) Ieri a început noul an şcolar. In prima fotografie, moment unic în viaţa copiilor. Primul pas spre cetatea ştiinţei. In urmă cu opt ani şi aceşti tineri din jurul motorului desluiau primele taine ale abecedarului (fotografia a doua). Acum ei sunt elevi ai liceului industrial de pe lingă uzina „Tractorul“ din Braşov. ,v . Foto: N. CÎRSTEA

Next