Drum Nou, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7360-7384)

1968-09-27 / nr. 7382

Proletari din toate ţările, u­niţi-va! Drum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU, ANUL XXV NIr 7382 Vineri, 27 septembrie 1968 4 pagini 30 bani întreaga producţie de carton, recoltata la timp d­­­ata pierderi ! Răspunsul cooperatorilor din Feldioara Iniţiativa membrilor cooperati­vei agricole din Bod de a scurta termenul de recoltare a cartofilor, ca şi al celui de livrare a obliga­ţiilor către stat capătă, în condi­ţiile din toamna aceasta, semnifi­caţii deosebite. Ea este izvorîtă din dorinţa fiecărui cooperator de a munci pe măsura puterilor sale pentru strîngerea şi punerea la adăpost a rodului muncii de o vară, de a se achita cu cinste de obligaţiile ce şi le-au asumat pentru a contribui cu­ mai mult la buna aprovizionare a populaţiei cu acest valoros produs. , Chemarea la întrercere, lansată în acest scop către toate coopera­tivele agricole din judeţ, ale că­rei obiective s-au publicat în zia­rul nostru din 2­6 septembrie a.c, a fost primită cu interes în nume­roase unităţi. Ea este considerată, pe bună dreptate, un mijloc efica­ce de mobilizare a membrilor coo­peratori, un stimulent în acţiu­nea de organizare temeinică a întregii activităţi în vederea gră­birii recoltării cartofilor. In cele ce urmează, publicăm obiectivele din răspunsul coopera­­torilor din Feldioara, care au fost comunicate ieri redacţiei noastre. „ Întreaga producţie de cartofi de toamnă de pe cele 258 hectare cultivate cu această cultură va fi recoltată pînă la data de 10 oc­tombrie a.c. . Livrarea obligaţiilor pentru lucrările efectuate de I.M.A. Hár­man, ca şi a celor 130 de vagoa­ne de cartofi contractaţi cu sta­tul se va termina tot pînă la data de 10 octombrie. • Concomitent cu recoltatul, se vor lua măsuri de pregătire a so­lului și se va organiza astfel mun­ca, incit semănatul griului pe cele 180 hectare care au ca plantă pre­mergătoare cartoful, să se încheie de asemenea pînă la 10 octom­brie. Avînd în vedere volumul mare de muncă pe care-l necesită înche­ierea acestor lucrări la data amin­tită, consiliul de conducere al coo­perativei a luat măsuri pentru uti­lizarea cît mai raţională a celor trei maşini de recoltat acţionate, mecanic, precum şi a şase maşini cu tracţiune animală (proprieta­tea C.A.P.), care vor fi deservite de circa 350 braţe de muncă. Transportul cartofilor la cen­trul de preluare se face în pre­zent de cîte un autocamion sau remorcă cu care este dotată fie­care brigadă, precum şi de cîte 8 atelaje, iar în viitorul apropiat se va lucra cu încă 5 autocamioa­ne. încărcarea şi descărcarea a­­cestor mijloace este asigurată o­­perativ de echipe speciale. In răspunsul cooperatorilor din Feldioara se precizează, de aseme­nea grija manifestată de consiliul de conducere pentru înlăturarea pierderilor, ca şi pentru pregăti­rea spaţiilor de depozitare a car­tofilor de sămînţă şi a celor des­tinaţi furajării. Totodată se scoa­te în evidenţă sprijinul pe care-l dau la recoltări elevii liceului şi ai şcolii generale din comună. In numerele viitoare ale ziaru­lui nostru vom publica articole privind felul cum se desfăşoară recoltatul cartofilor la Săcele, Recea, Berivoi, Hîrseni ca şi din alte unităţi care au cultivat în anul acesta mari suprafeţe cu cartofi. Cartofi de sămînţă în 30 de judeţe în toamna acestui an, unităţile agricole din judeţul nostru vor li­vra prin întreprinderea „Agrosem“ o cantitate de peste 2400 de vagoa­ne de cartofi de săminţă destinaţi unui mare număr de cooperative agricole din circa 30 de judeţe. Pînă în prezent, „Agrosem“-ul a şi preluat o cantitate de aproape 9.000 tone cartofi de sămînţă, din care peste 7.000 tone au şi fost ex­pediate pe adresa unor unităţi a­­gricole din judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Ilfov şi altele. Pasiune pentru noutăţile tehnice. Foto: O. ROATIS LA CULESUL ROADELOR PAMÎNTULUI Peste 1.600 de elevi din clasele X—XI ale liceelor de cultură generală din jude­ţul nostru continuă să mun­cească cot la cot cu ţăranii cooperatori pe ogoarele C.A.P. şi I.A.S. la strînge­rea recoltei de cartofi. Cu fiecare zi ce trece, la bilan­ţul realizărilor ei adaugă noi, şi noi cifre, tot atîtea dovezi grăitoare ale entu­ziasmului cu care înţeleg să răspundă, prin fapte, che­mării lansate de C.C. al U.T.C. Astfel, elevii de la Liceul din Şercaia au reu­şit să recolteze pînă în pre­zent cartofii de pe o supra­faţă ce depăşeşte 23 ha., iar la ferma „Valea Oltului“, aparţinînd I.A.S. Făgăraş, suprafeţele recoltate de ele­vele claselor X—XI de la Liceul nr. 1 din Făgăraş în­sumează 15 ha. Tot elevi ai acestui liceu (băieţi) lucrează pe ogoarele Fermei nr. 6 — Sîmbăta. Despre felul cum înţeleg să-şi aducă contribuţia la importanta acţiune în care sunt antrenaţi este suficient să amintim că numai într-o singură după-amiază, harni­cii tineri au adunat 4 va­goane de cartofi. In pagina a 2-a AZI VA RELATĂM DIN COMUNA PREJMER Dulceaţa toamnei a poposit şi la Fabrica de zahăr din Bod. De la data de 30 august, de cînd a înce­put noua campanie de­ fabricare a zahărului şi pînă-n prezent, aici s-a prelucrat o cantitate de 50.000 tone sfeclă. Măsurile luate pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii­ au dus la îmbunătă­ţirea procesului tehnologic de fa­bricaţie. Printre acestea se remar­că: mărirea staţiei de afînaţie cu un număr de 3 centrifugi, introdu­cerea cusutului mecanic al sacilor de zahăr tos de 100 de kilograme, mecanizarea şi automatizarea ope­raţiei de ambalat pungile de za­hăr. La realizarea lor, o contribu­ţie de seamă au adus inginerul Teofil Stan­escu şi maistrul Bede Ludovic. In fotografie, pe drumurile de fier au sosit noi vagoane cu sfeclă de zahăr în curtea fabricii. Foto: A. VIERU Perunalul— nou aliaj din aluminiu Specialiştii de la uzina „Metrom", în colaborare cu INCEM, au elaborat, pen­tru prima oară în ţară, re­ţeta de fabricaţie a unui nou aliaj din aluminiu, „perunalul". Noul aliaj es­te destinat fabricaţiei uti­lajului petrolier. In luna oc­tombrie colectivul uzinei, va realiza deja un prim lot ex­perimental din noul produs. r. Aici, sus, în ariile alpine, liniştea muntelui îţi izbeşte dintr-o dată auzul, ca şi cum un fulger ar cădea vertigi­nos în aer, topindu-se şi curgînd peste pînza rece a dimineţii de toamnă. Apoi, o, bubuitură hohotitoare, rotită de ecouri, despică ce­rul pînă departe sub mar­gini pîcloase de orizont, şi stînca cedează sub forţa explozivului. Din nou, o tă­cere minerală cade din înal­­turi, peste sălbăticia pietrei, şi puţina vegetaţie îşi reca­pătă echilibrul, înfigîndu-şi mai adine rădăcinile în so­lul vitreg, muşcat de vis­cole. Apoi, loviturile tîr­­năcoapelor, ropeţile talu­­zînd şanţul pentru con­ductă, oamenii pregătind explozia următoare pe drumul Însemnat de hărţi şi marcat cu ţăruşi, flacăra cu reflexe orbitoare a agregatelor de, sudură e­­lectrică — toate acestea lu­­înd locul detunăturii, îţi in­dică desfăşura­rea exactă, ciclică, a ritmului de lucru. Aici, drumul conductei se cucereşte centimetru cu centimetru. Am avut sentimentul, între oamenii acestor echipe, în diverse puncte de lucru, aparţinînd de Întreprinderea montaj conducte magistrale ’’Bra­şov, că pămîntului i se cro­iesc nişte meridiane subte­rane — la prima vedere încîlcite în ţesătura lor complicată, dar în fapt ui­mind o ordine strictă — nişte reţele metalice pe ca­re pulsează o respiraţie as­cunsă a pămîntului. Deoa­rece conductele constituie rădăcinile de oţel ale pă­­mîntului. Aici mai sînt cîţiva kilo­metri de montat şi încă de pe acum lansatoriştii şi su­dorii, compresoriştii şi mon­­torii, pipăind-o cu palma, ii simt vibraţia viitoare, scu­rgîndu-se pe dinlăuntru. De fapt, fiecare gest în­seamnă o poezie aspră, de arie alpină, cutreierată de vînturi, înecată de nori. Te lupţi, secundă de, secunda, cu muntele şi vrăjmăşia lui. Şanţul nu se mai sapă cu excavatoare cu rotor, ca pe un teren propice, de cî­m­­pie, unde poţi înainta cu 300—500 metri pe zi ; con­diţiile geografice nu permit împingerea mecanizării pî­­nă-n piscurile stîncoase. A te înfrunta cu trasee duş­mănoase nu e cu nimic mai prejos de învingerea vrăj­măşiei mării în furtună sau cucerirea pe schele, metru de metru, a văzduhului. Oa­­m­enii aceştia, migrînd din loc în loc cu utilajele şi materialele după ei, împrăş­tiaţi în întreaga ţară pe şantiere, în­ numeroase puncte de lucru, se întâl­nesc rar toţi laolaltă. Spe­cificul muncii lor i-a dis­persat de-a lungul şi de-a latul ţării — puncte de reper prin care îşi fixează existenţa întrepri­nderea braşoveană. Se întâlnesc rar, cine ştie la ce inter­secţii, se interesează, fiecare de treburile celuilalt, de parcă ar fi pe un front al operaţiilor de luptă — în­­tr-un fel e vorba şi aici de o campanie de proporţie, dar , de una a muncii — îşi împărtăşesc gîndurile şi se despart urîndu-şi noroc şi sănătate. Ei ar putea spu­ne oricînd că — străbătînd ţara de la munte la mare şi de la mare la munte — i-au pipăit, palmă cu­­pal­mă, pămîntul, bogăţiile, a­­erul, pulsul. Reţeaua mon­tată­­de ei este extrem de complexă şi ea poartă o fărîmă din devotamentul lucrativ, din energia mon­­torilor braşoveni. Ma gîndeam chiar că la diferite nivele de altitudine şi condiţii de lucru, oamenii aceştia şi-au inventat un limbaj propriu de comuni­care : graiul conductelor. Alexadru Oprea şi Ion Ghioreanu, Teodor Bălanoiu şi Mircea Secuiu de la mon­taje, Constantin Cojocaru­ şi Ion Stanciu de la sudaj, maiştrii Mihai Suchici şi Nicol­ae Traragis, mecanicii­ Ion Gheorghe şi Gheorghe Borosac, şoferii de pe ma­şinile de mare tonaj Ion Andrei şi Gheorghe Crista­­che, lansatoriştii Ion Picio­­rang şi Ion Filip, n-ar tre­bui decît să pună urechea pe pămînt şi să asculte re­pedea trecere prin conducte spre a-şi vorbi de la dis­ * VLADIMIR UDRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Ritmuri contemporane CONDUCTELE- aceste rădăcini de oţel ale pămîntului Secţia de metanol a Combinatului chimic Victoria livrează zilnic 300 tone metanol. Fotografia vă prezintă pe laboranta Eugenia Mirea, determinînd umiditatea din­­ metanolul pentru export. In urmă cu mai bine de doi ani, a fost emisă o Hotărîre a Consi­liului de Miniştri, avînd drept scop stimularea construirii de locuinţe proprietate personală. La scurt timp, au fost înfiinţate oficiile res­pective, care să coordoneze şi să organizeze această acţiune largă. Oficiul ocupă un loc de interme­diar, de legătură, între constructor şi beneficiari. Aici se depun cere­rile, se încheie contractele, între oficiu, pe de o parte, şi beneficiar — cel care solicită locu­inţă — pe de altă parte. Potrivit normelor în vigoare, totul ar trebui să se desfăşoare foarte normal , solicitantul se prezintă la oficiu, completează cererea, depune — sau avea depuşi — banii la C.E.C., încheie contractul şi aş­teaptă termenul scadent, cînd va intra în posesia unei locuinţe aşa cum şi-a dorit-o. Restul de iniţia­tivă îi revine oficiului, care are tot interesul să-şi mulţumească clien­ţii pentru că : „Noi suntem­ aici pe post de comercianţi“, sublinia ing. Nicolae Bidilică, şeful oficiului pen­tru construirea de locuinţe proprie­tate personală. Ştim cu toţii ,cîte a­­tribute, cîte calităţi se cer unui ve­ritabil comerciant. Din acest unghi vom încerca să analizăm stilul de muncă al oficiului, fie şi numai în partea sa vizibilă, cea care „sare în­­ochi“. Să spunem cîteva cuvinte despre aşa-zisa reclamă. Nu facem caz de aspectul auster al sediului, în schimb să poposim ceva mai mult în holul oficiului. Se găseşte clien­tul aici ? Sunt expuse legea nr. 9/ ÎN OBIECTIV: Oficiul pentru construirea de locu­inţe proprietate personală La cheremul cui este clientul? 1968, H.C.M. 1735/1968 şi cîteva de­cizii şi anunţuri curente. Acestea sunt minime şi obligatorii. Alături, pe un panou,, o schiţă a cartieru­lui Steagul roşu şi schiţele a două blocuri ce urmează să se con­struiască în anul următor. Şi atît. Ce i se oferă însă solicitantului spre documentare ? Că dintr-o simplă schiţă nimeni nu-şi va pu­tea da seamă cum va arata viitoa­rea sa locuinţă. Ori, omul vrea să ştie de ce dă banii ! „Şi aşa avem prea multe cereri, aproape 1.39, numai pentru anul viitor, iar noi încă nici nu ştim ce putem oferi", ne spunea şeful oficiului. Se pare însă că la oficiul pen­tru construirea de locuinţe proprie­tate personală, dezechilibrul din­tre cerere şi ofertă generează si­­tuaţii anormale, care se răsfrîng aproape în exclusivitate asupra be­­neficiarilor. Una dintre acestea ar fi lipsa interesului pentru a pune la dispoziţia solicitanţilor material de reclamă. Apoi, lipsa de solicitu­dine, tonul arţăgos şi emfatic cu care sînt întîmpinaţi clienţii de­ unii dintre angajaţii oficiului. „Ra­ţionamentul“ e simplu : din mo­ment ce voi veniţi la noi — cu bani şi rugăminţi — vă putem I. AL. BARBIT (Continuare în pag. a 3-a) Noi blocuri în luna septembrie, construc­torii I.S.C.M. de pe şantierul din Oraşul V­ictoria au predat locatarilor la cheie 16 aparta­mente noi. La această cifră se adaugă alte 40 de apartamente pe care constructorul le-a pre­gătit pentru recepţie, ele ur­mind să fie predate locatarilor în următoarele 5 zile. în paralel, șantierul de aici, condus de ing. M. Vasiliu, de­pune eforturi pentru pregătirea frontului de lucru la noi blocuri de locuinţe. Succesul unei noi ediţii a colocviilor braşovene Aseară, Sala de marmură a Ca­sei armatei din Braşov a găzduit deschiderea stagiunii de toamna a „colocviilor braşovene". Această manifestare complexă de muzică, poezie şi artă plastică, organizată din iniţiativa Comitetului judeţean pentru cultură şi artă şi a uniu­nilor de creaţie braşovene, a fost­ intitulată „Patria". Mani­festarea, realizată cu concursul u­­nor scriitori şi critici de artă bra­şoveni şi bucureşteni şi­ cu spri­jinul Teatrului muzical din Braşov, s-a bucurat de un deosebit, succes. Atît literatura prezentă la „tribuna colocviilor" cit şi arta plastică şi muzica s-au bucurat de aprecierea participanţilor, constituind un re­marcabil punct al discuţiilor pre­faţate ele criticul de artă Gh. Cos­­ma din Bucureşti (pentru artă plastică) şi prof. Ion Chirilă (pen­tru muzică). Expoziţie de afiş turistic Astăzi, la ora 18, holul hotelu­lui „Carpaţi" din Braşov va găz­dui vernisajul expoziţiei de afiş turistic a pictorului braşovean Gri­­gore Zincovschi. Organizată sub egida Comitetu­lui judeţean pentru cultură şi ar­tă a Filialei Braşov a U.A.P. şi Muzeului braşovean, expoziţia cu­prinde un număr de unsprezece a­­fişe dedicate unora dintre cele mai pitoreşti puncte de interes tu­ristic ale ţării noastre ca : Mămăs­­tirile din Nordul Moldovei, Delta, Histria, Braşovul, Maramureşul etc. a încheierea cursurilor de pregătire a propagandiştilor In centrele de pregătire a propagandiştilor din judeţul nostru, organizate la începutul acestei luni, au loc în prezent ultimele activităţi dinaintea deschiderii noului an de studiu în invăţămîn­­tul de partid. La Braşov, au avut loc şase expuneri şi o dezbatere. în înche­ierea cursului din acest centru, care a fost urmat de peste 600 de propagandişti din întreprinderile şi instituţiile municipiului, tovară­şul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., a vorbit despre sarcinile propagandei de partid în perioada actuală şi despre rolul învaţămintului de partid în însuşirea ideo­­logiei marxist-leniniste, a liniei politice interne şi externe a parti­dului nostru. Tot cu acest prilej, tovarăşul Constantin Cirţînă, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid a făcut în faţa propa­gandiştilor o informare cu privire la sarcinile economice care stau in etapa actuală în faţa oamenilor muncii din Braşov. S­EMNAL DE CE... PE LINIA MINIMEI REZISTENŢE ? • Comitetul municipal Braşov al U.T.C. a organi­zat iniţial, la nivel de oraş, un „Club al tineretu­lui“, la cofetăria „Modern“ din localitate. Localul s-a dovedit însă a fi impropriu pentru o manifes­tare ca aceasta. Improvizaţia, spaţiul limitat şi neadecvat, caracterul întîmplător al programelor, erau elemente care ar fi dus la falimentul acestei frumoase idei. înving­îndu-se cîteva greutăţi ine­rente, din iniţiativa aceluiaşi comitet U.T.C., s-a trecut la organizarea unui „Bar al tineretului“ în subsolul restaurantului „Postăvarul“. In fiecare joi, şi duminică, între orele 18—21, tineretul din oraş are posibilitatea să vină aici ca să danseze, să as­culte muzică, să lege noi prietenii. Acum, după mai multe săptămîni de activitate, se pot trage cîteva concluzii, se pot face cîteva reflecţii. Sondînd opinia tinerilor din mai multe întreprinderi şi instituţii braşovene, am constatat că : 1) mulţi dintre ei nici nu aflaseră despre exis­tenţa barului, (dar cînd le-am spus despre ce este vorba s-au declarat entuziasmaţi şi gata de a par­ticipa) ; 2) ne-au relevat faptul că acest program „stas“, (veniţi adică şi vă distraţi între orele x şi y în zilele de joi şi duminică) îi nemulţumeşte. Unii ar dori sa danseze şi în alte zile din săptă­­mînă­ (mai firesc ar fi sîmbăta). Mergînd pe „firul cauzelor“, am putut constata, pe de o parte, faptul că la nivele de organizaţii U.T.C. există o insuficientă popularizare a acestei acţiuni, şi că, pe de altă parte, accesul tinerilor la acest bar, găzduit de amintitul restaurant, este privit ca o favoare de T.A.P. „Carpaţi“, şi nu ca un ajutor firesc pe care instituţiile braşovene au datoria să-l acorde tineretului.­In altă ordine de idei, trebuie spus că programul are încă un caracter de improvizaţie, că se află pe linia minimei rezistenţe. Ne-am gindi că (şi este o idee enunţată şi de comitetul judeţean U.T.C.) mult mai interesant ar fi ca organizarea fiecărei seri să fie patronată de câte o organizaţie. în felul a­­cesta, seara respectivă ar avea un plus de inedit, de originalitate, s-ar crea o permanentă întrecere la nivel de oraş între organizaţii şi formaţii, s-ar mări exigenţa şi implicit calitatea programului. Sperăm că aceste lucruri vor da de gîndit şi că se va face totul pentru reuşita deplină a acestei ini­ţiative. Pe cînd vom consemna primele rezultate ? E. FLOAREŞ

Next