Drum Nou, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7360-7384)
1968-09-27 / nr. 7382
Proletari din toate ţările, uniţi-va! Drum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU, ANUL XXV NIr 7382 Vineri, 27 septembrie 1968 4 pagini 30 bani întreaga producţie de carton, recoltata la timp data pierderi ! Răspunsul cooperatorilor din Feldioara Iniţiativa membrilor cooperativei agricole din Bod de a scurta termenul de recoltare a cartofilor, ca şi al celui de livrare a obligaţiilor către stat capătă, în condiţiile din toamna aceasta, semnificaţii deosebite. Ea este izvorîtă din dorinţa fiecărui cooperator de a munci pe măsura puterilor sale pentru strîngerea şi punerea la adăpost a rodului muncii de o vară, de a se achita cu cinste de obligaţiile ce şi le-au asumat pentru a contribui cu mai mult la buna aprovizionare a populaţiei cu acest valoros produs. , Chemarea la întrercere, lansată în acest scop către toate cooperativele agricole din judeţ, ale cărei obiective s-au publicat în ziarul nostru din 26 septembrie a.c, a fost primită cu interes în numeroase unităţi. Ea este considerată, pe bună dreptate, un mijloc eficace de mobilizare a membrilor cooperatori, un stimulent în acţiunea de organizare temeinică a întregii activităţi în vederea grăbirii recoltării cartofilor. In cele ce urmează, publicăm obiectivele din răspunsul cooperatorilor din Feldioara, care au fost comunicate ieri redacţiei noastre. „ Întreaga producţie de cartofi de toamnă de pe cele 258 hectare cultivate cu această cultură va fi recoltată pînă la data de 10 octombrie a.c. . Livrarea obligaţiilor pentru lucrările efectuate de I.M.A. Hárman, ca şi a celor 130 de vagoane de cartofi contractaţi cu statul se va termina tot pînă la data de 10 octombrie. • Concomitent cu recoltatul, se vor lua măsuri de pregătire a solului și se va organiza astfel munca, incit semănatul griului pe cele 180 hectare care au ca plantă premergătoare cartoful, să se încheie de asemenea pînă la 10 octombrie. Avînd în vedere volumul mare de muncă pe care-l necesită încheierea acestor lucrări la data amintită, consiliul de conducere al cooperativei a luat măsuri pentru utilizarea cît mai raţională a celor trei maşini de recoltat acţionate, mecanic, precum şi a şase maşini cu tracţiune animală (proprietatea C.A.P.), care vor fi deservite de circa 350 braţe de muncă. Transportul cartofilor la centrul de preluare se face în prezent de cîte un autocamion sau remorcă cu care este dotată fiecare brigadă, precum şi de cîte 8 atelaje, iar în viitorul apropiat se va lucra cu încă 5 autocamioane. încărcarea şi descărcarea acestor mijloace este asigurată operativ de echipe speciale. In răspunsul cooperatorilor din Feldioara se precizează, de asemenea grija manifestată de consiliul de conducere pentru înlăturarea pierderilor, ca şi pentru pregătirea spaţiilor de depozitare a cartofilor de sămînţă şi a celor destinaţi furajării. Totodată se scoate în evidenţă sprijinul pe care-l dau la recoltări elevii liceului şi ai şcolii generale din comună. In numerele viitoare ale ziarului nostru vom publica articole privind felul cum se desfăşoară recoltatul cartofilor la Săcele, Recea, Berivoi, Hîrseni ca şi din alte unităţi care au cultivat în anul acesta mari suprafeţe cu cartofi. Cartofi de sămînţă în 30 de judeţe în toamna acestui an, unităţile agricole din judeţul nostru vor livra prin întreprinderea „Agrosem“ o cantitate de peste 2400 de vagoane de cartofi de săminţă destinaţi unui mare număr de cooperative agricole din circa 30 de judeţe. Pînă în prezent, „Agrosem“-ul a şi preluat o cantitate de aproape 9.000 tone cartofi de sămînţă, din care peste 7.000 tone au şi fost expediate pe adresa unor unităţi agricole din judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Ilfov şi altele. Pasiune pentru noutăţile tehnice. Foto: O. ROATIS LA CULESUL ROADELOR PAMÎNTULUI Peste 1.600 de elevi din clasele X—XI ale liceelor de cultură generală din judeţul nostru continuă să muncească cot la cot cu ţăranii cooperatori pe ogoarele C.A.P. şi I.A.S. la strîngerea recoltei de cartofi. Cu fiecare zi ce trece, la bilanţul realizărilor ei adaugă noi, şi noi cifre, tot atîtea dovezi grăitoare ale entuziasmului cu care înţeleg să răspundă, prin fapte, chemării lansate de C.C. al U.T.C. Astfel, elevii de la Liceul din Şercaia au reuşit să recolteze pînă în prezent cartofii de pe o suprafaţă ce depăşeşte 23 ha., iar la ferma „Valea Oltului“, aparţinînd I.A.S. Făgăraş, suprafeţele recoltate de elevele claselor X—XI de la Liceul nr. 1 din Făgăraş însumează 15 ha. Tot elevi ai acestui liceu (băieţi) lucrează pe ogoarele Fermei nr. 6 — Sîmbăta. Despre felul cum înţeleg să-şi aducă contribuţia la importanta acţiune în care sunt antrenaţi este suficient să amintim că numai într-o singură după-amiază, harnicii tineri au adunat 4 vagoane de cartofi. In pagina a 2-a AZI VA RELATĂM DIN COMUNA PREJMER Dulceaţa toamnei a poposit şi la Fabrica de zahăr din Bod. De la data de 30 august, de cînd a început noua campanie de fabricare a zahărului şi pînă-n prezent, aici s-a prelucrat o cantitate de 50.000 tone sfeclă. Măsurile luate pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii au dus la îmbunătăţirea procesului tehnologic de fabricaţie. Printre acestea se remarcă: mărirea staţiei de afînaţie cu un număr de 3 centrifugi, introducerea cusutului mecanic al sacilor de zahăr tos de 100 de kilograme, mecanizarea şi automatizarea operaţiei de ambalat pungile de zahăr. La realizarea lor, o contribuţie de seamă au adus inginerul Teofil Stanescu şi maistrul Bede Ludovic. In fotografie, pe drumurile de fier au sosit noi vagoane cu sfeclă de zahăr în curtea fabricii. Foto: A. VIERU Perunalul— nou aliaj din aluminiu Specialiştii de la uzina „Metrom", în colaborare cu INCEM, au elaborat, pentru prima oară în ţară, reţeta de fabricaţie a unui nou aliaj din aluminiu, „perunalul". Noul aliaj este destinat fabricaţiei utilajului petrolier. In luna octombrie colectivul uzinei, va realiza deja un prim lot experimental din noul produs. r. Aici, sus, în ariile alpine, liniştea muntelui îţi izbeşte dintr-o dată auzul, ca şi cum un fulger ar cădea vertiginos în aer, topindu-se şi curgînd peste pînza rece a dimineţii de toamnă. Apoi, o, bubuitură hohotitoare, rotită de ecouri, despică cerul pînă departe sub margini pîcloase de orizont, şi stînca cedează sub forţa explozivului. Din nou, o tăcere minerală cade din înalturi, peste sălbăticia pietrei, şi puţina vegetaţie îşi recapătă echilibrul, înfigîndu-şi mai adine rădăcinile în solul vitreg, muşcat de viscole. Apoi, loviturile tîrnăcoapelor, ropeţile taluzînd şanţul pentru conductă, oamenii pregătind explozia următoare pe drumul Însemnat de hărţi şi marcat cu ţăruşi, flacăra cu reflexe orbitoare a agregatelor de, sudură electrică — toate acestea luînd locul detunăturii, îţi indică desfăşurarea exactă, ciclică, a ritmului de lucru. Aici, drumul conductei se cucereşte centimetru cu centimetru. Am avut sentimentul, între oamenii acestor echipe, în diverse puncte de lucru, aparţinînd de Întreprinderea montaj conducte magistrale ’’Braşov, că pămîntului i se croiesc nişte meridiane subterane — la prima vedere încîlcite în ţesătura lor complicată, dar în fapt uimind o ordine strictă — nişte reţele metalice pe care pulsează o respiraţie ascunsă a pămîntului. Deoarece conductele constituie rădăcinile de oţel ale pămîntului. Aici mai sînt cîţiva kilometri de montat şi încă de pe acum lansatoriştii şi sudorii, compresoriştii şi montorii, pipăind-o cu palma, ii simt vibraţia viitoare, scurgîndu-se pe dinlăuntru. De fapt, fiecare gest înseamnă o poezie aspră, de arie alpină, cutreierată de vînturi, înecată de nori. Te lupţi, secundă de, secunda, cu muntele şi vrăjmăşia lui. Şanţul nu se mai sapă cu excavatoare cu rotor, ca pe un teren propice, de cîmpie, unde poţi înainta cu 300—500 metri pe zi ; condiţiile geografice nu permit împingerea mecanizării pînă-n piscurile stîncoase. A te înfrunta cu trasee duşmănoase nu e cu nimic mai prejos de învingerea vrăjmăşiei mării în furtună sau cucerirea pe schele, metru de metru, a văzduhului. Oamenii aceştia, migrînd din loc în loc cu utilajele şi materialele după ei, împrăştiaţi în întreaga ţară pe şantiere, în numeroase puncte de lucru, se întâlnesc rar toţi laolaltă. Specificul muncii lor i-a dispersat de-a lungul şi de-a latul ţării — puncte de reper prin care îşi fixează existenţa întreprinderea braşoveană. Se întâlnesc rar, cine ştie la ce intersecţii, se interesează, fiecare de treburile celuilalt, de parcă ar fi pe un front al operaţiilor de luptă — într-un fel e vorba şi aici de o campanie de proporţie, dar , de una a muncii — îşi împărtăşesc gîndurile şi se despart urîndu-şi noroc şi sănătate. Ei ar putea spune oricînd că — străbătînd ţara de la munte la mare şi de la mare la munte — i-au pipăit, palmă cupalmă, pămîntul, bogăţiile, aerul, pulsul. Reţeaua montatăde ei este extrem de complexă şi ea poartă o fărîmă din devotamentul lucrativ, din energia montorilor braşoveni. Ma gîndeam chiar că la diferite nivele de altitudine şi condiţii de lucru, oamenii aceştia şi-au inventat un limbaj propriu de comunicare : graiul conductelor. Alexadru Oprea şi Ion Ghioreanu, Teodor Bălanoiu şi Mircea Secuiu de la montaje, Constantin Cojocaru şi Ion Stanciu de la sudaj, maiştrii Mihai Suchici şi Nicolae Traragis, mecanicii Ion Gheorghe şi Gheorghe Borosac, şoferii de pe maşinile de mare tonaj Ion Andrei şi Gheorghe Cristache, lansatoriştii Ion Piciorang şi Ion Filip, n-ar trebui decît să pună urechea pe pămînt şi să asculte repedea trecere prin conducte spre a-şi vorbi de la dis * VLADIMIR UDRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Ritmuri contemporane CONDUCTELE- aceste rădăcini de oţel ale pămîntului Secţia de metanol a Combinatului chimic Victoria livrează zilnic 300 tone metanol. Fotografia vă prezintă pe laboranta Eugenia Mirea, determinînd umiditatea din metanolul pentru export. In urmă cu mai bine de doi ani, a fost emisă o Hotărîre a Consiliului de Miniştri, avînd drept scop stimularea construirii de locuinţe proprietate personală. La scurt timp, au fost înfiinţate oficiile respective, care să coordoneze şi să organizeze această acţiune largă. Oficiul ocupă un loc de intermediar, de legătură, între constructor şi beneficiari. Aici se depun cererile, se încheie contractele, între oficiu, pe de o parte, şi beneficiar — cel care solicită locuinţă — pe de altă parte. Potrivit normelor în vigoare, totul ar trebui să se desfăşoare foarte normal , solicitantul se prezintă la oficiu, completează cererea, depune — sau avea depuşi — banii la C.E.C., încheie contractul şi aşteaptă termenul scadent, cînd va intra în posesia unei locuinţe aşa cum şi-a dorit-o. Restul de iniţiativă îi revine oficiului, care are tot interesul să-şi mulţumească clienţii pentru că : „Noi suntem aici pe post de comercianţi“, sublinia ing. Nicolae Bidilică, şeful oficiului pentru construirea de locuinţe proprietate personală. Ştim cu toţii ,cîte atribute, cîte calităţi se cer unui veritabil comerciant. Din acest unghi vom încerca să analizăm stilul de muncă al oficiului, fie şi numai în partea sa vizibilă, cea care „sare înochi“. Să spunem cîteva cuvinte despre aşa-zisa reclamă. Nu facem caz de aspectul auster al sediului, în schimb să poposim ceva mai mult în holul oficiului. Se găseşte clientul aici ? Sunt expuse legea nr. 9/ ÎN OBIECTIV: Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală La cheremul cui este clientul? 1968, H.C.M. 1735/1968 şi cîteva decizii şi anunţuri curente. Acestea sunt minime şi obligatorii. Alături, pe un panou,, o schiţă a cartierului Steagul roşu şi schiţele a două blocuri ce urmează să se construiască în anul următor. Şi atît. Ce i se oferă însă solicitantului spre documentare ? Că dintr-o simplă schiţă nimeni nu-şi va putea da seamă cum va arata viitoarea sa locuinţă. Ori, omul vrea să ştie de ce dă banii ! „Şi aşa avem prea multe cereri, aproape 1.39, numai pentru anul viitor, iar noi încă nici nu ştim ce putem oferi", ne spunea şeful oficiului. Se pare însă că la oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală, dezechilibrul dintre cerere şi ofertă generează situaţii anormale, care se răsfrîng aproape în exclusivitate asupra beneficiarilor. Una dintre acestea ar fi lipsa interesului pentru a pune la dispoziţia solicitanţilor material de reclamă. Apoi, lipsa de solicitudine, tonul arţăgos şi emfatic cu care sînt întîmpinaţi clienţii de unii dintre angajaţii oficiului. „Raţionamentul“ e simplu : din moment ce voi veniţi la noi — cu bani şi rugăminţi — vă putem I. AL. BARBIT (Continuare în pag. a 3-a) Noi blocuri în luna septembrie, constructorii I.S.C.M. de pe şantierul din Oraşul Victoria au predat locatarilor la cheie 16 apartamente noi. La această cifră se adaugă alte 40 de apartamente pe care constructorul le-a pregătit pentru recepţie, ele urmind să fie predate locatarilor în următoarele 5 zile. în paralel, șantierul de aici, condus de ing. M. Vasiliu, depune eforturi pentru pregătirea frontului de lucru la noi blocuri de locuinţe. Succesul unei noi ediţii a colocviilor braşovene Aseară, Sala de marmură a Casei armatei din Braşov a găzduit deschiderea stagiunii de toamna a „colocviilor braşovene". Această manifestare complexă de muzică, poezie şi artă plastică, organizată din iniţiativa Comitetului judeţean pentru cultură şi artă şi a uniunilor de creaţie braşovene, a fost intitulată „Patria". Manifestarea, realizată cu concursul unor scriitori şi critici de artă braşoveni şi bucureşteni şi cu sprijinul Teatrului muzical din Braşov, s-a bucurat de un deosebit, succes. Atît literatura prezentă la „tribuna colocviilor" cit şi arta plastică şi muzica s-au bucurat de aprecierea participanţilor, constituind un remarcabil punct al discuţiilor prefaţate ele criticul de artă Gh. Cosma din Bucureşti (pentru artă plastică) şi prof. Ion Chirilă (pentru muzică). Expoziţie de afiş turistic Astăzi, la ora 18, holul hotelului „Carpaţi" din Braşov va găzdui vernisajul expoziţiei de afiş turistic a pictorului braşovean Grigore Zincovschi. Organizată sub egida Comitetului judeţean pentru cultură şi artă a Filialei Braşov a U.A.P. şi Muzeului braşovean, expoziţia cuprinde un număr de unsprezece afişe dedicate unora dintre cele mai pitoreşti puncte de interes turistic ale ţării noastre ca : Mămăstirile din Nordul Moldovei, Delta, Histria, Braşovul, Maramureşul etc. a încheierea cursurilor de pregătire a propagandiştilor In centrele de pregătire a propagandiştilor din judeţul nostru, organizate la începutul acestei luni, au loc în prezent ultimele activităţi dinaintea deschiderii noului an de studiu în invăţămîntul de partid. La Braşov, au avut loc şase expuneri şi o dezbatere. în încheierea cursului din acest centru, care a fost urmat de peste 600 de propagandişti din întreprinderile şi instituţiile municipiului, tovarăşul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., a vorbit despre sarcinile propagandei de partid în perioada actuală şi despre rolul învaţămintului de partid în însuşirea ideologiei marxist-leniniste, a liniei politice interne şi externe a partidului nostru. Tot cu acest prilej, tovarăşul Constantin Cirţînă, primsecretar al Comitetului municipal de partid a făcut în faţa propagandiştilor o informare cu privire la sarcinile economice care stau in etapa actuală în faţa oamenilor muncii din Braşov. SEMNAL DE CE... PE LINIA MINIMEI REZISTENŢE ? • Comitetul municipal Braşov al U.T.C. a organizat iniţial, la nivel de oraş, un „Club al tineretului“, la cofetăria „Modern“ din localitate. Localul s-a dovedit însă a fi impropriu pentru o manifestare ca aceasta. Improvizaţia, spaţiul limitat şi neadecvat, caracterul întîmplător al programelor, erau elemente care ar fi dus la falimentul acestei frumoase idei. învingîndu-se cîteva greutăţi inerente, din iniţiativa aceluiaşi comitet U.T.C., s-a trecut la organizarea unui „Bar al tineretului“ în subsolul restaurantului „Postăvarul“. In fiecare joi, şi duminică, între orele 18—21, tineretul din oraş are posibilitatea să vină aici ca să danseze, să asculte muzică, să lege noi prietenii. Acum, după mai multe săptămîni de activitate, se pot trage cîteva concluzii, se pot face cîteva reflecţii. Sondînd opinia tinerilor din mai multe întreprinderi şi instituţii braşovene, am constatat că : 1) mulţi dintre ei nici nu aflaseră despre existenţa barului, (dar cînd le-am spus despre ce este vorba s-au declarat entuziasmaţi şi gata de a participa) ; 2) ne-au relevat faptul că acest program „stas“, (veniţi adică şi vă distraţi între orele x şi y în zilele de joi şi duminică) îi nemulţumeşte. Unii ar dori sa danseze şi în alte zile din săptămînă (mai firesc ar fi sîmbăta). Mergînd pe „firul cauzelor“, am putut constata, pe de o parte, faptul că la nivele de organizaţii U.T.C. există o insuficientă popularizare a acestei acţiuni, şi că, pe de altă parte, accesul tinerilor la acest bar, găzduit de amintitul restaurant, este privit ca o favoare de T.A.P. „Carpaţi“, şi nu ca un ajutor firesc pe care instituţiile braşovene au datoria să-l acorde tineretului.In altă ordine de idei, trebuie spus că programul are încă un caracter de improvizaţie, că se află pe linia minimei rezistenţe. Ne-am gindi că (şi este o idee enunţată şi de comitetul judeţean U.T.C.) mult mai interesant ar fi ca organizarea fiecărei seri să fie patronată de câte o organizaţie. în felul acesta, seara respectivă ar avea un plus de inedit, de originalitate, s-ar crea o permanentă întrecere la nivel de oraş între organizaţii şi formaţii, s-ar mări exigenţa şi implicit calitatea programului. Sperăm că aceste lucruri vor da de gîndit şi că se va face totul pentru reuşita deplină a acestei iniţiative. Pe cînd vom consemna primele rezultate ? E. FLOAREŞ