Drum Nou, decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7438-7464)

1968-12-03 / nr. 7439

Pag. 2 pentru început să reţinem două cifre : 28.358.000 lei şi 23.000.000 lei. Prima cifră oglindeşte depă­şirea pe 10 luni din acest an a sarcinilor de plan de către colectivele întreprinderilor din oraşul Făgăraş. S-au realizat peste prevederi 7.590 tone îngrăşăminte chimice, 684 tone fenol, 1.859 tone amoniac comprimat, 18 tone utilaj chimic, mobilă şi altele. A doua cifră ilustrează creşterea eficienţei economice, concretizată în beneficii su­plimentare. Evident, la aceste două cifre pot fi adăugate multe alte fapte, realizări, care au fost examinate cu prilejul conferinţei orăşeneşti de partid. Semnificativ este însă următorul element. In cadrul lucrărilor conferinţei, participanţii, evi- tinţă de cauza, ceea ce a permis ca lipsurile ce s-au manifestat pe alocu­ri să fie­­ eliminate din mers. Aprecierile, în ansamblu pozitive, făcute de dele­gaţii la conferinţă, au fost însoţite totodată de critici îndreptăţite faţă de unele laturi deficitare ale stilului de muncă al comitetului orăşenesc. — Pentru creşterea eficienţei muncii de partid — arăta tovarăşul Ilie Petrescu — este necesar să se acorde o atenţie neslăbită pregătirii plenare­lor comitetului orăşenesc. Va trebui ca membrii acestuia să cunoască mai din timp conţinutul materialelor ce se pun în discuţie. Util ar fi ca înainte de a se dezbate o, latură sau alta a muncii, membrii comitetului să meargă în organizaţiile de bază, aici să discute cu comuniştii, să le ceară părerea despre problemele ce urmează să se ana­lizeze. Prin aceasta dezbaterile ar fi mai compe­tente, se pot adopta cele mai bune măsuri care să-şi găsească aplicarea operativă în practică. Sugestii preţioase s-au­ formulat şi în legătură cu perfecţionarea muncii privind organizarea şi controlul îndeplinirii hotărîrilor. — S-a întîmplat ulteori — arăta ing. Iovu Vic­tor, secretarul comitetului de partid de la Combi­natul chimic — ca in­ unele plenare să se adopte măsuri bune, dar să se organizeze și controleze nesatisfăcător îndeplinirea lor. Noul organ ales va trebui să facă un salt calitativ în ce priveşte ducerea la îndeplinire a propriilor hotărîri. Alţi vorbitori s-au referit la cerinţa antrenării tuturor membrilor comitetului la îndeplinirea sar­cinilor, a exercitării unui control sistematic asu­pra felului cum ei contribuie la materializarea fie­cărei măsuri adoptate. În încheierea lucrărilor conferinţei, a luat cu­­vîntul tov. Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P­­ C.R. Evidenţiind succesele obţinute de organizaţia orăşenească de partid, vorbitorul a arătat că ele sînt expresia creşterii competenţei organelor şi organizaţiilor de partid, a forţei lor de mobilizare, de înrîurire a maselor largi de oameni ai muncii. In continuare au fost subliniate principalele direcţii în care va trebui să acţioneze comitetul orăşenesc. Vorbitorul a reliefat necesitatea de a se desfăşura o muncă diferenţiată cu fiecare orga­nizaţie de partid în parte, pentru ca acestea să desfăşoare o muncă susţinută în vederea îndepli­nirii exemplare a sarcinilor economice pe anul în curs şi pregătirii temeinice a producţiei anului viitor, perfecţionării formelor şi metodelor lor de muncă, ridicării conţinutului şi eficienţei propa­gandei de partid, a creşterii nivelului muncii de partid în toate sectoarele de activitate. Conferinţa a ales apoi noul comitet orăşenesc şi delegaţii la conferinţa organizaţiei judeţene de partid. în prima sa plenară, comitetul a reales în funcţia de prim-secretar pe tov. ing. Gheorghe Cuţitei. în încheierea lucrărilor, într-o atmosferă de puternic entuziasm, conferinţa a adoptat o tele­gramă adresată Comitetului Central al P.C.R., to­varăşului Nicolae Ceauşescu, în care este expri­mată hotărîrea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din oraşul Făgăraş de a-şi consacra for­ţele înfăptuirii programului, elaborat de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a partidului. L. CIUTACU D R­O­M N 0­0 CHEM DE BOLTĂ ALESTERN­EFI­HEDIEIHIBHCII DE PARTID însemnări de la conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Făgăraş danţîind ceea ce a stat la geneza acestor succese, în cumpănit, îndeosebi asupra a ceea ce trebuie făcut, pentru ca fiecare sector de activitate să progreseze neîntrerupt. Intr-un pronunţat, spirit de lucru, darea de sea­mă prezentată de tov. Gheorghe Guţitei, prim-se­­cretar al comitetului oraş­enesc de partid şi luă­rile de cuvînt ale delegaţilor, au acordat un larg spaţiu sintetizării experienţei pozitive şi analizării critice a metodelor de muncă folosite de organele şi organizaţiile de partid din oraş in conducerea economiei, vieţii politice şi social-culturale. Cu prilejul dezbaterilor s-a apreciat între altele că, dacă au putut fi soluţionate operativ probleme complexe, dacă organizaţiile de partid au reuşit să pătrundă în miezul activităţii economice şi sociale, aceasta se datoreşte formelor şi metodelor de muncă folosite, faptului că adunările generale ale organizaţiilor de bază, plenarele comitetelor de partid cu­ şi ale comitetului orăşenesc au fost mai bine pregătite, au abordat problemele esen­ţiale, au prilejuit o confruntare largă de păreri, hotăririle adoptate sintetizînd, în ultimă instanţă, experienţa, gîndirea colectivă a tuturor membri­lor de partid. — Preocupîndu-se de creşterea eficienţei acti­vităţii în industrie — a arătat tov. Ion Constanti­­nescu, director la U.P.R.U.C.­­— comitetul orăşe­nesc a folosit forme şi metode variate în mobili­zarea colectivelor de muncă la valorificarea resur­selor existente în întreprinderile oraşului. Au fost antrenaţi membrii comisiei economice şi alţi spe­cialişti, care s-au deplasat la Combinatul chimic, în uzina noastră precum şi în alte unităţi unde au studiat împreună cu comitetele de partid şi comitetele de direcţie o serie de probleme, cum ar fi : preocuparea pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, reducerea preţului de cost, rentabilizarea produselor şi altele; au fost an­trenaţi toţi factorii de răspundere din unităţile economice în elaborarea şi aplicarea unor măsuri concrete menite să asigure sporirea eficienţei ac­tivităţii productive. Pe linia perfecţionării formelor , şi metodelor de muncă, delegaţii la conferinţă au subliniat expe­rienţa bună în ce priveşte organizarea îndeplinirii sarcinilor. In acest sens a fost folosit într-o mă­sură mai mare activul de partid.. De asemenea, s-a scos în evidenţă caracterul activ al controlului de partid, faptul că el nu s-a limitat la consta­tarea neajunsurilor ci, dezvăluind cauzele care le-au generat, a contribuit efectiv la înlăturarea lor, un ajutor substanţial primind în acest dome­niu organizaţiile de partid de la Întreprinderea industrială locală, întreprinderea forestieră, unele organizaţii de partid din şcoli şi altele. Concluzia multora dintre delegaţii care au par­ticipat la discuţii, între care ing. Teodor Şuteu, director general al Combinatului chimic, Ion Flo­­rea, preşedintele consiliului orăşenesc al sindica­telor şi alţii, a fost că trăsăturile caracteristice ale stilului de muncă al organului orăşenesc au fost operativitatea, intervenţia activă, în cunoş­ Amintiri... montane. Foto: A. MIHAILOPOI Carnet cultural Duminică, la Casa de cultură din Făgăraş, a avut loc un dia­log pe aceeaşi scenă intre forma­­tiile artistice de amatori ale ca­selor de cultură din Codlea şi Făgăraş. Reprezentanţii ambelor unitaţi culturale au avut o evolu­ţie meritorie. ★ In editura Casei judeţene a crea­ţiei populare din Braşov a apă­rut un nou volum de folclor. Es­te vorba de lucrarea ,,în luncile soarelui", datorată poetului şi fol­­c­loristului Ion Sassu-Ducşoara. ★ Comitetul judeţean de cultură şi artă Braşov a organizat la Ru­pea şi Braşov şedinţe de lucru cu directorii de cămine culturale din localităţile învecinate celor două oraşe, in cadrul cărora au fost discutate probleme legate de Festivalul filmului la sale, şi mai cu seamă de festivalul Ul­mului ştiinţific. O asemenea şe­dinţă de lucru va avea loc şi la Făgăraş. ­ ACTIVITĂŢILE ANEXE (Urmare din pag. I) Cu toate că dispune de condiţii asemănătoare în ce priveşte posi­bilităţile de aprovizionare cu ma­terie primă şi numărul de mese­riaşi ce pot fi angrenaţi la diver­sificarea şi dezvoltarea activităţi­­lor anexe, situaţia întîlnită la u­­nitatea vecină din Berivoi este diametral opusă celei de la Recea. Ne întemeiem afirmaţia pe faptul că deşi aici prin planul anual de producţie s-a prevăzut ca numai din vînzarea aracilor să se obţină un venit de 1.255.000 lei, nu s-au realizat decit 45.000 lei (? !). Această situaţie se datoreşte ne­­exercitării de către consiliul de conducere a unui control perma­nent, exigent, asupra modului cum sunt îndeplinite prevederile din planul de producţie. Ca urmare, materialul lemnos destinat confec­ţionării aracilor a fost folosit a­­proape exclusiv în interes perso­nal, de către cei care l-au trans­portat. Deşi pare ciudat, această nepermisă atitudine de păgubire a avutului obştesc nu a fost frînată de nimeni, nici chiar de către or­ganele locale de miliţie (!). Căutînd să motiveze lipsa totală de răspundere pentru exercitarea cu conştiinciozitatea­ cuvenită a mandatului încredinţat de către a­­dunarea generală, preşedintele Gheorghe Ursea afirma că în pe­rioada februarie—martie a parti­cipat la un curs de perfecţionare, iar atribuţiile sale au fost prelua­te de către inginerul Gheorghe Stanciu, şi vicepreşedintele Victor Răduleţ, în dorinţa de a ieşi din culpă, acesta din urmă ne-a decla­rat : „Nu este mai puţin adevărat, că dat fiind gravitatea sa, proble­ma a fost pusă in discuţia consi­liului de conducere, dar măsurile stabilite nu au fost finalizate, de­oarece nimeni nu a urmărit apli­carea şi îndeplinirea lor. In ce mă priveşte, nu puteam face mai mult, întrucît în acelaşi timp eram an­grenat şi în munca de vicepreşe­dinte al consiliului popular co­munal". Aşadar, după cum au lăsat să se înţeleagă cei doi interlocutori, e­­xistă un singur vinovat: ingine­rul. O asemenea optică eronată privind principiile muncii colecti­ve a atras după sine şi alte ur­m­ări negative. Liniştit in privinţa răspunderii, potrivit concepţiei proprii, după revenirea în unitate, preşedintele n-a mai considerat necesar să se intereseze de soarta aracilor. Aşa se face că şi în pre­zent se mai găsesc araci fie sti­vuiţi prin curţile cooperatorilor, fie risipiţi în incinta sediului coo­perativei. Iată cum formalismul în muncă, neglijenţa, lipsa de con­trol şi spirit gospodăresc au împie­dicat consiliul de conducere să dea rezolvarea cuvenită acestei importante probleme. Totodată, confecţionarea de lăzi pentru ambalaj a fost aban­donată de la capul locului, întru­cît, după cum ne-a relatat preşe­dintele, nu s-a putut obţine de la filiala băncii adeverinţă de dis­ponibil în cont, în baza căreia să se achiziţioneze materialul lem­nos. Dar şi această afirmaţie s-a dovedit şubredă. Tov. Vasile Se­­ciu, din corpul de revizie al U.J.C.A.P., ne spunea că în prima parte a anului C.A.P. Berivoi n-a dus lipsă de bani în cont, iar ul­terior, materia primă s-ar fi putut plăti din veniturile ce se obţineau de la araci, dacă ar fi existat pre­ocupare în acest sens. Faţă de existenţa atîtor defici­enţe, se impune îmbunătăţirea ra­dicală a stilului de muncă al con­siliului de conducere de aici. Tot­odată, se cere mai mult sprijin din partea comitetului de partid din unitate, care pînă acum s-a lăsat prea mult aşteptat, a comite­tului comunal de partid Recea, precum şi a conducerii U.J.C.A.P. La stabilirea liniilor directoare privind activităţile anexe, să fie luat drept ghid experienţa bună a vecinilor din Recea ca şi a coo­peratorilor din alte părţi ale ju­deţului. PUNCTUL PE (Urmare din pag. 1) raţionalizare — aproape toate concepute şi reali­zate în uzină .. ...Eficacitate economică. Maşinile de la fabrica de stofe cîntă în noapte. ★ Gîndurile sar. Sînt deo­dată la Harman, la dis­cuţia cu tov. Ioan Gîr­­ceag, preşedintele coope­rativei agricole de pro­ducţie, care îmi vorbeşte de experienţe, despre succesele cooperatorilor dar şi despre rădăcinile acestor succese , unitate socialistă şi cunoştinţe ; toţi ţăranii — fie că au 17 sau 45 de ani — învaţă. De asemenea, îl văd înaintea mea pe tov. ing. Ioan Toma, directo­rul întreprinderii agrico­le de stat din Prejmer, care în tot cursul discu­ţiei — fie că vorbeam despre vite, porcine, nurci sau păstrăvi — s-a dove­dit a fi un economist foarte calculat („Cîştig în greu­tate la porcine 703 grame pe zi la 3,5 kg. furaje...), iar la un păstrăv prăjit s-a dovedit o gazdă cu mult umor. ... Eficacitate economi­că. Maşinile de la fabri­ca de stofe, cîntă. De mult am tras ulti­mul fum din ţigară cînd, stimulat de fabrica de stofe, răsfoiesc în lumi­na lămpii de pe noptieră însemnările de la expo­ziţia organizatorilor pro­ducţiei şi a muncii, vizitată peste zi. Mi se pare ca punctul pe „i“ , o ţară socialistă prietenă şi oamenii ei pe calea revoluţiei tehnico­­ştiinţifice !­i. Tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului municipal de partid şi preşedinte al Consiliului popular al municipiului Braşov, face un gest de parcă ar vrea să cuprindă o mare mul­ţime : „50.000 turişti stră­ini au fost anul acesta oaspeţii Braşovului !“. Şi face un semn larg adău­gind cu un zîmbet : „Toa­te drumurile trec prin Braşov !“. De peste o oră discu­tăm deja probleme ale gospodăririi oraşului. Multe din cele auzite în zilele petrecute în acest oraş se conturează, capă­tă formă. In centrul turistic Po­iana Braşov (l-am vizitat într-o zi însorită de toam­nă), văd prin cuvintele tovarăşului Cîrţînă un al doilea funicular cu cabi­ne de cîte 40 persoane, noi pîrtii de schi, o mare trambulină, o pîrtie cu mare din material plas­tic pentru antrenamentul schiorilor în lunile de joi vară (fabricate în Repu­blica Democrată Germa­nă) şi noi hoteluri care se îmbină armonios cu frumuseţile de nedescris ale peisajului de mun­te, hoteluri în care se vor simţi bine în anii ce vin tot mai mulţi turişti. Cred că am destulă fan­tezie pentru a urma în imaginaţie pe tovarăşul Cîrţînă în această ex­cursie de anticipaţie. Şi aici, din nou punctul pe „i“. Deoarece pe lin­gă inimile deschise ale oamenilor din România faţă de oaspete, mai e­­xistă şi altceva : căuta­rea de noi for­me cit mai variate, şi mai efi­ciente, tendinţa de a a­­răta oaspeţilor nu numai frumuseţile Carpaţilor dar­ şi lăcaşuri de cultu­ră, trecutul plin de jertfe şi bogatul folclor , turis­mul înţeles ca act de cul­tură şi civilizaţie. u * Eficienţa... cu intermitenta (Urmare din pag. 1) ceea ce dovedeşte un anumit formalism şi superficialitate în ur­mărirea şi evidenţie­rea activităţii de pro­ducţie a întreprin­derii. Un factor ce nu poate fi neglijat în activitatea nici unei întreprinderi, deoare­ce influenţează în mod direct beneficiul, este volumul cheltuie­lilor neeconomicoase. Nu se poate spune în­să că la întreprinde­rea industrială locală din Braşov se depun eforturi susţinute pen­tru eliminarea acesto­ra. Aşa se face că la 30 septembrie cheltu­ielile neeconomicoase însumau 221.000 lei. Ponderea principală (104.000 lei) o deţi­neau dobînzile penali­zatoare şi majorările la împrumuturile res­tante cauzate de imo­bilizările de 937.000 lei în stocuri supra­­normative de materii şi materiale şi de pro­ducţie neterminată. Aspectul negativ al acestei probleme este că astfel de cheltuieli nici nu au tendinţa să scadă. Acest lucru se vede din creşterea lor la 31 octombrie, deci numai după o lu­nă, la respectabila su­mă de peste 3 milioa­ne lei. Iată deci că la în­treprinderea industria­lă locală din Braşov există importante re­zerve care din lipsă de iniţiativă nu sunt atrase în circuitul e­­conomic, lucru care, după cum s-a văzut, aduce lin serios rabat eficienţei activităţii de producţie. Prin luarea unor măsuri judicioase şi de maxi­mă operativitate, ne­ajunsurile semnalate se pot remedia. însuşi fenomenul de fluctua­ţie repetată a efi­cienţei activităţii eco­nomice demonstrează din plin că in între­prindere există resur­se importante care pot fi mobilizate pentru normalizarea îndepli­nirii planului de bene­ficii,­­dar că acest lu­cru nu se face decit din cînd în cînd. In intenţia conducerii în­treprinderii există de fapt o serie de mă­suri pentru remedie­rea neajunsurilor sem­nalate. E necesar însă ca acestea să ni ră­­mînă simple... inten­ţii, ci să fie cit­ mai degrabă transpuse în viaţă. In caz, contrar, sfîrşitul anului, care nu mai este aşa de­parte, o să aducă sur­priza nerealizării pla­nului anual de bene­ficii. In acest sens, or­ganizaţia de partid din întreprindere are răspunderi deosebit de însemnate în ur­mărirea felului în ca­re comitetul de direc­ţie şi organizatorii producţiei se achită de sarcinile ce­ le re­vin pe această linie. PIETONUL ÎN CONFRUNTAREA CU STRADA (Urmare din pag. 1) gur cu capul de autocamionul 21- Bv-2.57, scăpînd cu viață in mod întîmplător. — Care sînt obligațiile pieto­nilor atunci cînd traversează locu­rile de trecere marcate ? — Sînt și unii pietoni care con­sideră că folosind locurile marca­te, nu mai au nici un fel de răs­pundere şi ca urmare „se plimbă" pe aceste locuri sau chiar se o­­presc şi stau de vorbă. Or, legea, care le dă prioritate faţă de auto­vehicule, nu transformă trecerea marcată în loc de plimbare sau pentru discuţii. Normal, atunci cînd un pieton a intrat pe trece­rea marcată el trebuie să se gră­bească pentru a ajunge pe celălalt trotuar ■ cit mai repede. Trebuie avut în vedere şi fluxul mare de autovehicule, care sunt obligate să aştepte pînă trec pietonii. Se observă însă că unii, mai ales ti­neri, care văd bine că sunt în pe­ricol, nu numai că nu se grăbesc, dar ignorînd buna cuviinţă şi nor­mele de circulaţie, încetinesc mer­sul şi privesc ostentativ pe şofer. Alţii debitează injurii la adresa şoferului. Asemenea oameni cred că pe banda de marcaj pot face ce vor. Bineînţeles, noi considerăm că şi aceştia sunt contravenienţi şi le aplicăm amenzile legale. — După cele relatate pînă a­­cum se impune o ultimă întreba­re : care sunt posibilităţile reduce­rii numărului de accidente cauzate din vina pietonilor ? — Cred că numărul mare de ac­cidente poate fi redus, dacă toţi cetăţenii vor înţelege să respecte legea şi, în primul rînd, dacă fie­care cetăţean se va gindi şi se va convinge că aceasta fiu are alt scop decit apărarea propriei sale vieţi şi integrităţii corporale. BREVIAR Acuat ard 000 După nenumărate insistenţe ale Consiliului popular co­munal din Şereaia, la Hălmeag s-au prezentat ciţiva liniari de la centrul de reţele din Făgăraş al I.E.Bv, pentru a re­para unele defecţiuni la reţeaua de iluminat public. Şi au „reparat". Dacă pînă la sosirea lor becurile electrice nu ar­deau de loc, acum nu se mai sting nici ziua, nici noaptea. Cauză şi efect Dacă zăboveşti mai multişor la căminul cultural din Da­cia, constaţi două fenomene, înrudite ca efect şi origine. A­­tît geamurile sparte, cit si frigul polar din incintă produc in rîndul spectatorilor dîrdîieli interminabile. Deci despre a­­cest cadru, putem conchide că e frigorific, întrucît cel care are în seamă căminul cultural, se crede, probabil... onorific. Unul împotriva tuturor Locuiește în blocul de pe str. Mecanicilor nr. 3 din Bra­șov, apartamentul nr. 1, împreună cu Constantin Cocono­­glu, în virstă de 68 de ani, îi zice Victor Pascu. Mai are şi doi subchiriaşi, încă neidentificaţi de comitetul asociaţiei de locatari. Bătrinul Coconoglu este la discreţia ameninţărilor periculoase ale lui Pascu. Chemat în faţa comitetului, recal­citrantul a refuzat să se prezinte. Iar cînd membrii comite­tului s-au deplasat in apartamentul nr. 1, Pascu, ajutat de subchiriaşi, i-a scos afară în pumni şi injurii grosolane. Deşi singur, Pascu reuşeşte să-i terorizeze pe toţi ceilalti coloca­tari ai blocului. Aceştia aşteaptă sprijinul organelor in drept, tare cam întîrzie. Se zice că... de frica lui Pascu ! Dar sint simple zvonuri, pe care organele ordinei le vor dezminţi in curînd... b Nr. 7439 SCRISORI Kre REDACŢIE O propunere primită cu... răceală­ In staţia I.T.Bv. de la Fabri­ca de şuruburi tremura zilele trecute un mare număr de călători aşteptînd autobuzul 10. Unii şi-au ridicat gulerele paltoanelor, alţii se plimbau, de colo, colo să se mai încălzeas­că. Toţi se gîndeau însă cu nostalgie la o cabină care să-i protejeze împotriva zăpezii şi a vîntului. S-au gîndit la asta şi în iarna trecută şi acum două ierni. A fost sesizat şi I­T.Bv-ul, făcîndu-se propunerea amenajării unui refugiu, însă totul a rămas fără nici un re­zultat. Oare este o problemă atît de grea pentru I.T.Bv. ca să ţină cont de propunerile în­dreptăţite ale cetăţenilor? Ing. ION PLEŞA, Braşov Cine va plăti despăgubirile ? In ziua de 5 octombrie 1968, nişte rude din­ Huşi mi-au expe­diat o ladă cu struguri selecţio­naţi, în greutate de 20 kilograme. Peste trei zile, coletul a sosit în Braşov, iar Casa nr. 3 a staţiei C.F.R. mi-a transmis o telegra­mă (nr. 126/8. X. 1968, ora 17,30), pe care am achit­at-o ulterior Telegrama în cauză a fost re­cepţionată la oficiul P.T.T. din oraşul Săcele şi repartizată unui factor poştal, care a abandonat-o în curte şi astfel s-a pierdut. Cînd am aflat de colet, dintr-o scri­soare primită de la expeditor, strugurii erau alteraţi. Cum C.F.R.-­­ul n-are nici o vină, m-am adre­sat Oficiului P.T.T. Săcele, cerînd despăgubirile pentru pierderile cauzate de factorul poştal, care nu mi-a inmînat telegrama. Am primit din partea D.I.P.T.T. Bra­şov adresa nr. 41/20.700 din X­XI. 1968, semnată de directorul Ilie Mihai, prin care mi se fă­­cea cunoscut că factorul vinovat şi diriginta Oficiului Săcele au fost sancţionaţi pe linie adminis­trativă, dar nu mi se pot plăti despăgubiri, întrucît acestea nu sunt prevăzute în Decretul 197/1955. Cineva trebuie totuşi să suporte paguba. De bună seamă, vinovaţii. VASILE VULPE, str. Mocanilor nr. 53 — Săcele Parcă ar fi strada nimănui Deşi pare paradoxal, realita- tea este că de gospodărirea străzii Aurel Vlaicu din Braşov nu se ocupă nimeni; ea a fost „ştearsă" de pe agenda edililor municipiului. De ce spun aceasta ? Sîntem la începutul lunii decem­brie, deci în prag de iarnă, iar gropile şi pavajul desfăcut în vară — din motive de repa­raţii şi modernizări — stau ne­deranjate. Cu atît mai bizară apare în­să această stare de lucruri cu cît strada este o arteră cu o intensă circulaţie atît pentru cetăţeni cît şi pentru autovehi­culele întreprinderilor de trans­porturi. Strada nu este însă „dotată" numai cu hîrtoape. întreprinde­rea comunală a găsit că o poate folosi şi ca . .. groapă de gu­noi. De mai bine de două luni, în faţa cofetăriei ,Garofiţa" de pe această stradă se află mor­mane de gunoi lăsate de lu­crătorii întreprinderii comunale. MIHAI SZILAGYI, str. A. Vlaicu 13 Sticla pentru geamuri, un articol de lux ? Poate că este curios, dar sticla pentru geamuri a dispă­rut complet din rafturile ma­gazinului nostru din Vad. Treabă-i asta, să cari ușile sau ferestrele în spate pînă la Şer­­caia ? După cite știm, comenzi pen­tru sticlă de geam s-au făcut nu o dată, dar vedem că de trimis nu se trimite. Poate s-or îndura pînă la urmă cei de la U.J.C.C. să se gândească şi la nevoile noastre. Nu de alta, dar iarna a şi bătut la uşă. UN GRUP DE ŢĂRANI COOPERATORI DIN SA­TUL VAD

Next