Drum Nou, decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7438-7464)
1968-12-03 / nr. 7439
Pag. 2 pentru început să reţinem două cifre : 28.358.000 lei şi 23.000.000 lei. Prima cifră oglindeşte depăşirea pe 10 luni din acest an a sarcinilor de plan de către colectivele întreprinderilor din oraşul Făgăraş. S-au realizat peste prevederi 7.590 tone îngrăşăminte chimice, 684 tone fenol, 1.859 tone amoniac comprimat, 18 tone utilaj chimic, mobilă şi altele. A doua cifră ilustrează creşterea eficienţei economice, concretizată în beneficii suplimentare. Evident, la aceste două cifre pot fi adăugate multe alte fapte, realizări, care au fost examinate cu prilejul conferinţei orăşeneşti de partid. Semnificativ este însă următorul element. In cadrul lucrărilor conferinţei, participanţii, evi- tinţă de cauza, ceea ce a permis ca lipsurile ce s-au manifestat pe alocuri să fie eliminate din mers. Aprecierile, în ansamblu pozitive, făcute de delegaţii la conferinţă, au fost însoţite totodată de critici îndreptăţite faţă de unele laturi deficitare ale stilului de muncă al comitetului orăşenesc. — Pentru creşterea eficienţei muncii de partid — arăta tovarăşul Ilie Petrescu — este necesar să se acorde o atenţie neslăbită pregătirii plenarelor comitetului orăşenesc. Va trebui ca membrii acestuia să cunoască mai din timp conţinutul materialelor ce se pun în discuţie. Util ar fi ca înainte de a se dezbate o, latură sau alta a muncii, membrii comitetului să meargă în organizaţiile de bază, aici să discute cu comuniştii, să le ceară părerea despre problemele ce urmează să se analizeze. Prin aceasta dezbaterile ar fi mai competente, se pot adopta cele mai bune măsuri care să-şi găsească aplicarea operativă în practică. Sugestii preţioase s-au formulat şi în legătură cu perfecţionarea muncii privind organizarea şi controlul îndeplinirii hotărîrilor. — S-a întîmplat ulteori — arăta ing. Iovu Victor, secretarul comitetului de partid de la Combinatul chimic — ca in unele plenare să se adopte măsuri bune, dar să se organizeze și controleze nesatisfăcător îndeplinirea lor. Noul organ ales va trebui să facă un salt calitativ în ce priveşte ducerea la îndeplinire a propriilor hotărîri. Alţi vorbitori s-au referit la cerinţa antrenării tuturor membrilor comitetului la îndeplinirea sarcinilor, a exercitării unui control sistematic asupra felului cum ei contribuie la materializarea fiecărei măsuri adoptate. În încheierea lucrărilor conferinţei, a luat cuvîntul tov. Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P C.R. Evidenţiind succesele obţinute de organizaţia orăşenească de partid, vorbitorul a arătat că ele sînt expresia creşterii competenţei organelor şi organizaţiilor de partid, a forţei lor de mobilizare, de înrîurire a maselor largi de oameni ai muncii. In continuare au fost subliniate principalele direcţii în care va trebui să acţioneze comitetul orăşenesc. Vorbitorul a reliefat necesitatea de a se desfăşura o muncă diferenţiată cu fiecare organizaţie de partid în parte, pentru ca acestea să desfăşoare o muncă susţinută în vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor economice pe anul în curs şi pregătirii temeinice a producţiei anului viitor, perfecţionării formelor şi metodelor lor de muncă, ridicării conţinutului şi eficienţei propagandei de partid, a creşterii nivelului muncii de partid în toate sectoarele de activitate. Conferinţa a ales apoi noul comitet orăşenesc şi delegaţii la conferinţa organizaţiei judeţene de partid. în prima sa plenară, comitetul a reales în funcţia de prim-secretar pe tov. ing. Gheorghe Cuţitei. în încheierea lucrărilor, într-o atmosferă de puternic entuziasm, conferinţa a adoptat o telegramă adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care este exprimată hotărîrea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din oraşul Făgăraş de a-şi consacra forţele înfăptuirii programului, elaborat de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a partidului. L. CIUTACU D ROM N 00 CHEM DE BOLTĂ ALESTERNEFIHEDIEIHIBHCII DE PARTID însemnări de la conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Făgăraş danţîind ceea ce a stat la geneza acestor succese, în cumpănit, îndeosebi asupra a ceea ce trebuie făcut, pentru ca fiecare sector de activitate să progreseze neîntrerupt. Intr-un pronunţat, spirit de lucru, darea de seamă prezentată de tov. Gheorghe Guţitei, prim-secretar al comitetului oraşenesc de partid şi luările de cuvînt ale delegaţilor, au acordat un larg spaţiu sintetizării experienţei pozitive şi analizării critice a metodelor de muncă folosite de organele şi organizaţiile de partid din oraş in conducerea economiei, vieţii politice şi social-culturale. Cu prilejul dezbaterilor s-a apreciat între altele că, dacă au putut fi soluţionate operativ probleme complexe, dacă organizaţiile de partid au reuşit să pătrundă în miezul activităţii economice şi sociale, aceasta se datoreşte formelor şi metodelor de muncă folosite, faptului că adunările generale ale organizaţiilor de bază, plenarele comitetelor de partid cu şi ale comitetului orăşenesc au fost mai bine pregătite, au abordat problemele esenţiale, au prilejuit o confruntare largă de păreri, hotăririle adoptate sintetizînd, în ultimă instanţă, experienţa, gîndirea colectivă a tuturor membrilor de partid. — Preocupîndu-se de creşterea eficienţei activităţii în industrie — a arătat tov. Ion Constantinescu, director la U.P.R.U.C.— comitetul orăşenesc a folosit forme şi metode variate în mobilizarea colectivelor de muncă la valorificarea resurselor existente în întreprinderile oraşului. Au fost antrenaţi membrii comisiei economice şi alţi specialişti, care s-au deplasat la Combinatul chimic, în uzina noastră precum şi în alte unităţi unde au studiat împreună cu comitetele de partid şi comitetele de direcţie o serie de probleme, cum ar fi : preocuparea pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, reducerea preţului de cost, rentabilizarea produselor şi altele; au fost antrenaţi toţi factorii de răspundere din unităţile economice în elaborarea şi aplicarea unor măsuri concrete menite să asigure sporirea eficienţei activităţii productive. Pe linia perfecţionării formelor , şi metodelor de muncă, delegaţii la conferinţă au subliniat experienţa bună în ce priveşte organizarea îndeplinirii sarcinilor. In acest sens a fost folosit într-o măsură mai mare activul de partid.. De asemenea, s-a scos în evidenţă caracterul activ al controlului de partid, faptul că el nu s-a limitat la constatarea neajunsurilor ci, dezvăluind cauzele care le-au generat, a contribuit efectiv la înlăturarea lor, un ajutor substanţial primind în acest domeniu organizaţiile de partid de la Întreprinderea industrială locală, întreprinderea forestieră, unele organizaţii de partid din şcoli şi altele. Concluzia multora dintre delegaţii care au participat la discuţii, între care ing. Teodor Şuteu, director general al Combinatului chimic, Ion Florea, preşedintele consiliului orăşenesc al sindicatelor şi alţii, a fost că trăsăturile caracteristice ale stilului de muncă al organului orăşenesc au fost operativitatea, intervenţia activă, în cunoş Amintiri... montane. Foto: A. MIHAILOPOI Carnet cultural Duminică, la Casa de cultură din Făgăraş, a avut loc un dialog pe aceeaşi scenă intre formatiile artistice de amatori ale caselor de cultură din Codlea şi Făgăraş. Reprezentanţii ambelor unitaţi culturale au avut o evoluţie meritorie. ★ In editura Casei judeţene a creaţiei populare din Braşov a apărut un nou volum de folclor. Este vorba de lucrarea ,,în luncile soarelui", datorată poetului şi folcloristului Ion Sassu-Ducşoara. ★ Comitetul judeţean de cultură şi artă Braşov a organizat la Rupea şi Braşov şedinţe de lucru cu directorii de cămine culturale din localităţile învecinate celor două oraşe, in cadrul cărora au fost discutate probleme legate de Festivalul filmului la sale, şi mai cu seamă de festivalul Ulmului ştiinţific. O asemenea şedinţă de lucru va avea loc şi la Făgăraş. ACTIVITĂŢILE ANEXE (Urmare din pag. I) Cu toate că dispune de condiţii asemănătoare în ce priveşte posibilităţile de aprovizionare cu materie primă şi numărul de meseriaşi ce pot fi angrenaţi la diversificarea şi dezvoltarea activităţilor anexe, situaţia întîlnită la unitatea vecină din Berivoi este diametral opusă celei de la Recea. Ne întemeiem afirmaţia pe faptul că deşi aici prin planul anual de producţie s-a prevăzut ca numai din vînzarea aracilor să se obţină un venit de 1.255.000 lei, nu s-au realizat decit 45.000 lei (? !). Această situaţie se datoreşte neexercitării de către consiliul de conducere a unui control permanent, exigent, asupra modului cum sunt îndeplinite prevederile din planul de producţie. Ca urmare, materialul lemnos destinat confecţionării aracilor a fost folosit aproape exclusiv în interes personal, de către cei care l-au transportat. Deşi pare ciudat, această nepermisă atitudine de păgubire a avutului obştesc nu a fost frînată de nimeni, nici chiar de către organele locale de miliţie (!). Căutînd să motiveze lipsa totală de răspundere pentru exercitarea cu conştiinciozitatea cuvenită a mandatului încredinţat de către adunarea generală, preşedintele Gheorghe Ursea afirma că în perioada februarie—martie a participat la un curs de perfecţionare, iar atribuţiile sale au fost preluate de către inginerul Gheorghe Stanciu, şi vicepreşedintele Victor Răduleţ, în dorinţa de a ieşi din culpă, acesta din urmă ne-a declarat : „Nu este mai puţin adevărat, că dat fiind gravitatea sa, problema a fost pusă in discuţia consiliului de conducere, dar măsurile stabilite nu au fost finalizate, deoarece nimeni nu a urmărit aplicarea şi îndeplinirea lor. In ce mă priveşte, nu puteam face mai mult, întrucît în acelaşi timp eram angrenat şi în munca de vicepreşedinte al consiliului popular comunal". Aşadar, după cum au lăsat să se înţeleagă cei doi interlocutori, există un singur vinovat: inginerul. O asemenea optică eronată privind principiile muncii colective a atras după sine şi alte urmări negative. Liniştit in privinţa răspunderii, potrivit concepţiei proprii, după revenirea în unitate, preşedintele n-a mai considerat necesar să se intereseze de soarta aracilor. Aşa se face că şi în prezent se mai găsesc araci fie stivuiţi prin curţile cooperatorilor, fie risipiţi în incinta sediului cooperativei. Iată cum formalismul în muncă, neglijenţa, lipsa de control şi spirit gospodăresc au împiedicat consiliul de conducere să dea rezolvarea cuvenită acestei importante probleme. Totodată, confecţionarea de lăzi pentru ambalaj a fost abandonată de la capul locului, întrucît, după cum ne-a relatat preşedintele, nu s-a putut obţine de la filiala băncii adeverinţă de disponibil în cont, în baza căreia să se achiziţioneze materialul lemnos. Dar şi această afirmaţie s-a dovedit şubredă. Tov. Vasile Seciu, din corpul de revizie al U.J.C.A.P., ne spunea că în prima parte a anului C.A.P. Berivoi n-a dus lipsă de bani în cont, iar ulterior, materia primă s-ar fi putut plăti din veniturile ce se obţineau de la araci, dacă ar fi existat preocupare în acest sens. Faţă de existenţa atîtor deficienţe, se impune îmbunătăţirea radicală a stilului de muncă al consiliului de conducere de aici. Totodată, se cere mai mult sprijin din partea comitetului de partid din unitate, care pînă acum s-a lăsat prea mult aşteptat, a comitetului comunal de partid Recea, precum şi a conducerii U.J.C.A.P. La stabilirea liniilor directoare privind activităţile anexe, să fie luat drept ghid experienţa bună a vecinilor din Recea ca şi a cooperatorilor din alte părţi ale judeţului. PUNCTUL PE (Urmare din pag. 1) raţionalizare — aproape toate concepute şi realizate în uzină .. ...Eficacitate economică. Maşinile de la fabrica de stofe cîntă în noapte. ★ Gîndurile sar. Sînt deodată la Harman, la discuţia cu tov. Ioan Gîrceag, preşedintele cooperativei agricole de producţie, care îmi vorbeşte de experienţe, despre succesele cooperatorilor dar şi despre rădăcinile acestor succese , unitate socialistă şi cunoştinţe ; toţi ţăranii — fie că au 17 sau 45 de ani — învaţă. De asemenea, îl văd înaintea mea pe tov. ing. Ioan Toma, directorul întreprinderii agricole de stat din Prejmer, care în tot cursul discuţiei — fie că vorbeam despre vite, porcine, nurci sau păstrăvi — s-a dovedit a fi un economist foarte calculat („Cîştig în greutate la porcine 703 grame pe zi la 3,5 kg. furaje...), iar la un păstrăv prăjit s-a dovedit o gazdă cu mult umor. ... Eficacitate economică. Maşinile de la fabrica de stofe, cîntă. De mult am tras ultimul fum din ţigară cînd, stimulat de fabrica de stofe, răsfoiesc în lumina lămpii de pe noptieră însemnările de la expoziţia organizatorilor producţiei şi a muncii, vizitată peste zi. Mi se pare ca punctul pe „i“ , o ţară socialistă prietenă şi oamenii ei pe calea revoluţiei tehnicoştiinţifice !i. Tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului municipal de partid şi preşedinte al Consiliului popular al municipiului Braşov, face un gest de parcă ar vrea să cuprindă o mare mulţime : „50.000 turişti străini au fost anul acesta oaspeţii Braşovului !“. Şi face un semn larg adăugind cu un zîmbet : „Toate drumurile trec prin Braşov !“. De peste o oră discutăm deja probleme ale gospodăririi oraşului. Multe din cele auzite în zilele petrecute în acest oraş se conturează, capătă formă. In centrul turistic Poiana Braşov (l-am vizitat într-o zi însorită de toamnă), văd prin cuvintele tovarăşului Cîrţînă un al doilea funicular cu cabine de cîte 40 persoane, noi pîrtii de schi, o mare trambulină, o pîrtie cu mare din material plastic pentru antrenamentul schiorilor în lunile de joi vară (fabricate în Republica Democrată Germană) şi noi hoteluri care se îmbină armonios cu frumuseţile de nedescris ale peisajului de munte, hoteluri în care se vor simţi bine în anii ce vin tot mai mulţi turişti. Cred că am destulă fantezie pentru a urma în imaginaţie pe tovarăşul Cîrţînă în această excursie de anticipaţie. Şi aici, din nou punctul pe „i“. Deoarece pe lingă inimile deschise ale oamenilor din România faţă de oaspete, mai există şi altceva : căutarea de noi forme cit mai variate, şi mai eficiente, tendinţa de a arăta oaspeţilor nu numai frumuseţile Carpaţilor dar şi lăcaşuri de cultură, trecutul plin de jertfe şi bogatul folclor , turismul înţeles ca act de cultură şi civilizaţie. u * Eficienţa... cu intermitenta (Urmare din pag. 1) ceea ce dovedeşte un anumit formalism şi superficialitate în urmărirea şi evidenţierea activităţii de producţie a întreprinderii. Un factor ce nu poate fi neglijat în activitatea nici unei întreprinderi, deoarece influenţează în mod direct beneficiul, este volumul cheltuielilor neeconomicoase. Nu se poate spune însă că la întreprinderea industrială locală din Braşov se depun eforturi susţinute pentru eliminarea acestora. Aşa se face că la 30 septembrie cheltuielile neeconomicoase însumau 221.000 lei. Ponderea principală (104.000 lei) o deţineau dobînzile penalizatoare şi majorările la împrumuturile restante cauzate de imobilizările de 937.000 lei în stocuri supranormative de materii şi materiale şi de producţie neterminată. Aspectul negativ al acestei probleme este că astfel de cheltuieli nici nu au tendinţa să scadă. Acest lucru se vede din creşterea lor la 31 octombrie, deci numai după o lună, la respectabila sumă de peste 3 milioane lei. Iată deci că la întreprinderea industrială locală din Braşov există importante rezerve care din lipsă de iniţiativă nu sunt atrase în circuitul economic, lucru care, după cum s-a văzut, aduce lin serios rabat eficienţei activităţii de producţie. Prin luarea unor măsuri judicioase şi de maximă operativitate, neajunsurile semnalate se pot remedia. însuşi fenomenul de fluctuaţie repetată a eficienţei activităţii economice demonstrează din plin că in întreprindere există resurse importante care pot fi mobilizate pentru normalizarea îndeplinirii planului de beneficii,dar că acest lucru nu se face decit din cînd în cînd. In intenţia conducerii întreprinderii există de fapt o serie de măsuri pentru remedierea neajunsurilor semnalate. E necesar însă ca acestea să ni rămînă simple... intenţii, ci să fie cit mai degrabă transpuse în viaţă. In caz, contrar, sfîrşitul anului, care nu mai este aşa departe, o să aducă surpriza nerealizării planului anual de beneficii. In acest sens, organizaţia de partid din întreprindere are răspunderi deosebit de însemnate în urmărirea felului în care comitetul de direcţie şi organizatorii producţiei se achită de sarcinile ce le revin pe această linie. PIETONUL ÎN CONFRUNTAREA CU STRADA (Urmare din pag. 1) gur cu capul de autocamionul 21- Bv-2.57, scăpînd cu viață in mod întîmplător. — Care sînt obligațiile pietonilor atunci cînd traversează locurile de trecere marcate ? — Sînt și unii pietoni care consideră că folosind locurile marcate, nu mai au nici un fel de răspundere şi ca urmare „se plimbă" pe aceste locuri sau chiar se opresc şi stau de vorbă. Or, legea, care le dă prioritate faţă de autovehicule, nu transformă trecerea marcată în loc de plimbare sau pentru discuţii. Normal, atunci cînd un pieton a intrat pe trecerea marcată el trebuie să se grăbească pentru a ajunge pe celălalt trotuar ■ cit mai repede. Trebuie avut în vedere şi fluxul mare de autovehicule, care sunt obligate să aştepte pînă trec pietonii. Se observă însă că unii, mai ales tineri, care văd bine că sunt în pericol, nu numai că nu se grăbesc, dar ignorînd buna cuviinţă şi normele de circulaţie, încetinesc mersul şi privesc ostentativ pe şofer. Alţii debitează injurii la adresa şoferului. Asemenea oameni cred că pe banda de marcaj pot face ce vor. Bineînţeles, noi considerăm că şi aceştia sunt contravenienţi şi le aplicăm amenzile legale. — După cele relatate pînă acum se impune o ultimă întrebare : care sunt posibilităţile reducerii numărului de accidente cauzate din vina pietonilor ? — Cred că numărul mare de accidente poate fi redus, dacă toţi cetăţenii vor înţelege să respecte legea şi, în primul rînd, dacă fiecare cetăţean se va gindi şi se va convinge că aceasta fiu are alt scop decit apărarea propriei sale vieţi şi integrităţii corporale. BREVIAR Acuat ard 000 După nenumărate insistenţe ale Consiliului popular comunal din Şereaia, la Hălmeag s-au prezentat ciţiva liniari de la centrul de reţele din Făgăraş al I.E.Bv, pentru a repara unele defecţiuni la reţeaua de iluminat public. Şi au „reparat". Dacă pînă la sosirea lor becurile electrice nu ardeau de loc, acum nu se mai sting nici ziua, nici noaptea. Cauză şi efect Dacă zăboveşti mai multişor la căminul cultural din Dacia, constaţi două fenomene, înrudite ca efect şi origine. Atît geamurile sparte, cit si frigul polar din incintă produc in rîndul spectatorilor dîrdîieli interminabile. Deci despre acest cadru, putem conchide că e frigorific, întrucît cel care are în seamă căminul cultural, se crede, probabil... onorific. Unul împotriva tuturor Locuiește în blocul de pe str. Mecanicilor nr. 3 din Brașov, apartamentul nr. 1, împreună cu Constantin Coconoglu, în virstă de 68 de ani, îi zice Victor Pascu. Mai are şi doi subchiriaşi, încă neidentificaţi de comitetul asociaţiei de locatari. Bătrinul Coconoglu este la discreţia ameninţărilor periculoase ale lui Pascu. Chemat în faţa comitetului, recalcitrantul a refuzat să se prezinte. Iar cînd membrii comitetului s-au deplasat in apartamentul nr. 1, Pascu, ajutat de subchiriaşi, i-a scos afară în pumni şi injurii grosolane. Deşi singur, Pascu reuşeşte să-i terorizeze pe toţi ceilalti colocatari ai blocului. Aceştia aşteaptă sprijinul organelor in drept, tare cam întîrzie. Se zice că... de frica lui Pascu ! Dar sint simple zvonuri, pe care organele ordinei le vor dezminţi in curînd... b Nr. 7439 SCRISORI Kre REDACŢIE O propunere primită cu... răceală In staţia I.T.Bv. de la Fabrica de şuruburi tremura zilele trecute un mare număr de călători aşteptînd autobuzul 10. Unii şi-au ridicat gulerele paltoanelor, alţii se plimbau, de colo, colo să se mai încălzească. Toţi se gîndeau însă cu nostalgie la o cabină care să-i protejeze împotriva zăpezii şi a vîntului. S-au gîndit la asta şi în iarna trecută şi acum două ierni. A fost sesizat şi IT.Bv-ul, făcîndu-se propunerea amenajării unui refugiu, însă totul a rămas fără nici un rezultat. Oare este o problemă atît de grea pentru I.T.Bv. ca să ţină cont de propunerile îndreptăţite ale cetăţenilor? Ing. ION PLEŞA, Braşov Cine va plăti despăgubirile ? In ziua de 5 octombrie 1968, nişte rude din Huşi mi-au expediat o ladă cu struguri selecţionaţi, în greutate de 20 kilograme. Peste trei zile, coletul a sosit în Braşov, iar Casa nr. 3 a staţiei C.F.R. mi-a transmis o telegramă (nr. 126/8. X. 1968, ora 17,30), pe care am achitat-o ulterior Telegrama în cauză a fost recepţionată la oficiul P.T.T. din oraşul Săcele şi repartizată unui factor poştal, care a abandonat-o în curte şi astfel s-a pierdut. Cînd am aflat de colet, dintr-o scrisoare primită de la expeditor, strugurii erau alteraţi. Cum C.F.R.-ul n-are nici o vină, m-am adresat Oficiului P.T.T. Săcele, cerînd despăgubirile pentru pierderile cauzate de factorul poştal, care nu mi-a inmînat telegrama. Am primit din partea D.I.P.T.T. Braşov adresa nr. 41/20.700 din XXI. 1968, semnată de directorul Ilie Mihai, prin care mi se făcea cunoscut că factorul vinovat şi diriginta Oficiului Săcele au fost sancţionaţi pe linie administrativă, dar nu mi se pot plăti despăgubiri, întrucît acestea nu sunt prevăzute în Decretul 197/1955. Cineva trebuie totuşi să suporte paguba. De bună seamă, vinovaţii. VASILE VULPE, str. Mocanilor nr. 53 — Săcele Parcă ar fi strada nimănui Deşi pare paradoxal, realita- tea este că de gospodărirea străzii Aurel Vlaicu din Braşov nu se ocupă nimeni; ea a fost „ştearsă" de pe agenda edililor municipiului. De ce spun aceasta ? Sîntem la începutul lunii decembrie, deci în prag de iarnă, iar gropile şi pavajul desfăcut în vară — din motive de reparaţii şi modernizări — stau nederanjate. Cu atît mai bizară apare însă această stare de lucruri cu cît strada este o arteră cu o intensă circulaţie atît pentru cetăţeni cît şi pentru autovehiculele întreprinderilor de transporturi. Strada nu este însă „dotată" numai cu hîrtoape. întreprinderea comunală a găsit că o poate folosi şi ca . .. groapă de gunoi. De mai bine de două luni, în faţa cofetăriei ,Garofiţa" de pe această stradă se află mormane de gunoi lăsate de lucrătorii întreprinderii comunale. MIHAI SZILAGYI, str. A. Vlaicu 13 Sticla pentru geamuri, un articol de lux ? Poate că este curios, dar sticla pentru geamuri a dispărut complet din rafturile magazinului nostru din Vad. Treabă-i asta, să cari ușile sau ferestrele în spate pînă la Şercaia ? După cite știm, comenzi pentru sticlă de geam s-au făcut nu o dată, dar vedem că de trimis nu se trimite. Poate s-or îndura pînă la urmă cei de la U.J.C.C. să se gândească şi la nevoile noastre. Nu de alta, dar iarna a şi bătut la uşă. UN GRUP DE ŢĂRANI COOPERATORI DIN SATUL VAD