Drum Nou, ianuarie 1969 (Anul 26, nr. 7465-7489)
1969-01-29 / nr. 7487
Proletari !in toate tarife, amţi-voi rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al B C R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUl XXVI Nr 7487 Miercuri, 29 ianuarie 1969 4 pagini 30 bani Există la fabrica de ciment „Temelia" un grafic care îţi reţine atenţia în mod deosebit, prin semnificaţia cifrelor pe care el le conţine : — Realizarea a 1000 tone ciment peste prevederile planului; — Depăşirea producţiei globale şi marfă cu 1.OOOlOOO lei ; — Creşterea productivităţii muncii cu 1,5 la sută peste prevederi ... Mai sunt înscrise şi alte cifre în acest graţic. Ele reflectă concentrat angajamentul luat de colectivul fabricii pe acest an în întrecerea socialistă, sunt o sinteză a unei activităţi laborioase, desfăşurată pe multiple planuri, în fruntea căreia se află în primul rînd organizaţia de partid. f~„l-------------1_____i— j---- vuiiturui uuăiiu ut; mancă — ne spune tov. Constantin Palade, secretarul comitetului de partid al fabricii — a încheiat cel de-al treilea an al cincinalului cu rezultate însemnate. Numai la capitolul produse peste plan au fost, de pildă, realizate circa 1.400 tone ciment. O creştere simţitoare a fost înregistrată şi în ce priveşte productivitatea muncii, obţinîndu-se un însemnat volum de economii la preţul de cost. Aceste rezultate au fost considerate de organizaţia de partid, de întregul colectiv, ca un temeinic punct de pornire în abordarea la un nivel superior a sarcinilor de plan sporite ce ne revin în acest an. Să descifrăm mai în detaliu resorturile care au generat angajamentele asumate, munca politică şi organizatorică, ce o desfăşoară comuniştii pentru ca fiecare obiectiv prevăzut să devină o realitate. Aşa cum s-au petrecut lucrurile şi în rîndul altor zeci şi zeci de colective de muncă, şi aici larga întrecere ce se desfăşoară între organizaţiile de partid judeţene, la chemarea conferinţei organizaţiei municipiului Bucureşti, pentru a întîmpina cu realizări cit mai mari evenimentele deosebite din acest an în viaţa poporului nostru — apropiatele alegeri de deputaţi în M.A.N. şi consiliile populare, cea de-a XXV-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al X- lea — a mobilizat şi mai mult organizaţia de partid, iniţiativa creatoare a colectivului în vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor din planul de stat, valorificarea mai din plin a resurselor materiale şi financiare existente în întreprindere. — Evident, angajamentele pe care şi le-a luat colectivul nostru — pe baza unei analize minuţioase a rezervelor existente — nu sunt uşoare, a continuat tovarăşul Palade. înfăptuirea lor presupune o muncă intensă în domeniul folosirii mai bune a mijloacelor tehnice ale întreprinderii, al raţionalizării procesului de producţie, dar mai ales mobilizarea de către organizaţia de partid a tuturor factorilor de răspundere, a fiecărui salariat pentru a se angrena cu toată priceperea la realizarea sarcinilor ... — Spre ce probleme şi-a orientat eforturile comitetul de partid pentru a atinge obiectivele prevăzute şi a crea cele mai bune condiţii de îndeplinire a angajamentelor asumate? — Este vorba în primul rînd de antrenarea cadrelor tehnice, a tuturor specialiştilor la fructificarea unor noi resurse prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, valorificarea integrală a studiilor elaborate în acest domeniu pînă în prezent, precum şi anmnfibbrrarea în acest an a acţiunii de organizare ştiinţifică în toată complexitatea laturilor ei. L. CILI TĂCU (Continuare în pag. a 2-a) ALEGERILE PENTRU MAREA ADUNARE NATIONALA SI CONSILIILE POPULARE SUB SEMNUL MUNCII CREATOARE Organizaţia de partid, inima vie a întrecerii SĂCELE: TRADIŢIE... | ACTUALITATE... PERSPECTIVE La Săcele, oraşul face bună vecinătate cu pădurile Carpaţilor. Pînă nu de mult, aici răsuna peste liniştea satelor, în zori, trîmbiţa cocoşului de munte, iar căprioarele săltau ca nişte năluci din verdeaţa grădinilor spre umbra protectoare a munţilor. Cadrul de basm al împrejurimilor a rămas aproape acelaşi, în vreme ce satele de ieri au cunoscut urcuşul ascendent spre coordonatele urbanităţii moderne. Acum mai bine de douăsprezece decenii, a poposit printre alţii pe aici şi Vasile Alecsandri, dornic să cunoască pitorescul împrejurimilor de la Braşov. Oraşul de azi îşi păstrează nealterată valoarea turistică pe care, mai mult, şi-o dezvoltă în vremea noastră. ♦ ORAŞUL NATAL AL LUI... FRAM ♦ di. la „migraţia pastorală“ LA DRUMURILE INTERCONTINENTALE ALE MOTOARELOR ELECTRICE ♦ DINAMISMUL DEZVOLTĂRII ♦ .PLAIURI SĂCELENE“... REDIVIVA ♦ LA PORŢILE VIITORULUI In aceste zile de iarnă am reîntâlnit străvechea aşezare strălucind pe fundalul imaculat al pădurilor carpatine poleite de iarnă. Şi-n farmecul de basm al decarului, în liniştea cuprinsurilor troienite, am zărit aidoma pentru o clipă silueta lui Fram, ursul polar, coborând leneş din Carpaţi. Am rugat mai apoi pe însoţitorul meu să trecem pe la muzeul sătesc, dar pe Fram nu l-am mai reîntâlnit, deşi ştiam că e... săcelean. Oricît m-ar combate naturalistii că la Săcele n-au trăit niciodată urşi altoi, eu vă pot asigura că am cunoscut unul care s-a născut aici. Este personajul principal din romanul lui Cezar Petrescu „Fram, ursul polar“, care de aici, din Săcele, a plecat în lume. Pentru că aici şi-a scris Cezar Petrescu cartea în 1929. Este romanul lui Cezar Petrescu cu cea mai largă circulaţie mondială, tradus pînă azi în 18 limbi de pe toate continentele lumii. Dacă s-ar aduna distanţele parcurse de această carte s-ar vedea că cifra întrece cu mult căile bătute în pulberea drumurilor pe care le-au străbătut oierii săceleni cu turmele lor veacuri de-a rîndul. Dar despre acest episod care integrează şi mai mult oraşul de azi pe harta literară a ţării, vom reveni cu alt prilej. Acum, continuîndu-ne şirul asociaţiilor inerente pentru prezentarea impresionantului tablou al dezvoltării, să ne oprim asupra distanţelor ce se exprimă în cifre de ordin astronomic, designând drumurile motoarelor electrice asincrone care duc emblema uzinei „Electroprecizie“ în 20 de ţări ale lumii, situate în toate continentele. Pînă aproape de vremea noastră, locuitorii raţelor săcelene îşi desfăceau produsele coborîte de la stânele munţilor, la tradiţionalele târguri. Urmaşii lor, locuitorii oraşului de azi, stăpînesc tehnica modernă a prelucrării metalelor, făurind motoarele electrice asincrone prin care forţa electricităţii acţionează un adevărat univers de maşini şi instalaţii pe toate continentele lumii. Şi tot aici, la uzina săceleană, se produce echipamentul electric pentru tractoare şi autocamioane şi aparatajul de bord. Jeturile aurii care taie bezna nopţilor pe întinsul ogoarelor prin farurile tractoarelor şi care inundă în lumini magistralele de asfalt din carcasele autocamioanelor, aici, la uzina din Săcele, îşi au obârşia. începînd cu anul viitor, uzina „Electroprecizie“ se va înscrie pe lista întreprinderilor colaboratoare şi pentru autoturismul „Dacia“, căruia îi va furniza de asemenea echipamentul electric. Gheorghe Bucerzan, directorul uzinei, şi maistrul Colomam Kelemen, candidat pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională de la 2 martie, ne prezintă stadiul noilor obiective industriale, care vor spori capacitatea creatoare a uzinei. S-a dat în exploatare o nouă sculărie. Continuă montajul în noua secţie de echipament electric pentru tractoare şi autocamioane, pentru care s-a înălţat o nouă hală de 14.000 metri pătraţi în care primele linii au şiintrat în probe tehnologice. S-a înălţat o nouă hală în care se va produce echipamentul electric pentru autoturisme. Se reorganizează procesul tehnologic în hala nr. 2 destinată fabricaţiei de echipament de bord pentru autocamioane şi tractoare. In anul trecut, de pe banda de montaj a uzinei a ieşit motorul electric asincron cu numărul de fabricaţie un milion. De atunci alte 80.000 de motoare au ieşit pe porţile uzinei. Săcele a devenit oraş de gradul întîi din anul trecut, o dată cu perfecţionarea împărţirii administrativ-teritoriale a ţării. Remarca aparţine tovarăşului B. Boros, secretar al comitetului orăşenesc de partid, care ne prezintă o adevărată monografie a aşezării de sub Carpaţi. Aici mai funcţionează o secţie a întreprinderii forestiere şi alta a I.M.T.F.ului, în cadrul industriei locale o turnătorie, o fabrică de cherestea şi una de mobilă, care se bucură de un binemeritat renume, iar în cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti, printre altele, un atelier de sculptură în piatră. ... De-a lungul unei îndelungate istorii, păstoritul reprezenta principala îndeletnicire a săcelenilor. Pentru oierit ei dispuneau de pajişti montane, iar drumurile le erau deschise pînă în câmpiile Bărăganului şi în Delta Dunării. Aşezarea de azi se mân- I ȘTEFAN PETRARTI (Continuare în pag. a 3-a) La Fabrica de stofe organizatorii producţiei şi ai muncii la actiune De curînd, la Fabrica de stofe din Braşov, au început lucrările de reorganizare şi sistematizare a celor două unităţi ale fabricii. Acestea, dispunînd fiecare de secţii similare de producţie, creau o serie de paralelisme în organizarea, conducerea şi desfăşurarea întregii activităţi productive. Acţiunea, în curs de desfăşurare, prevede elaborarea unui flux tehnologic unitar prin regruparea secţiilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor, cit şi prin înlocuirea celor vechi cu altele de randament sporit. Efectele acestei reorganizări sunt multiple. Printre ele se pot aminti: folosirea mai judicioasă a spaţiilor de producţie, reducerea la minim a transporturilor interfazice, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale muncitorilor, crearea condiţiilor pentru mecanizarea transporturilor interne. 1.100 tone îngrăşăminte chimice peste pian Colectivul Combinatului chimic Făgăraş se pregăteşte să încheie prima lună a anului curezultate deosebite în activitatea de producţie. Printre evidenţiaţii acestei prime etape se numără Eugen Ursu, Vasile Ieseanu şi Gheorghe Maier de la secţia îngrăşăminte chimice, Viorel Zăgan şi Ioan Rohat de la secţia amoniac, Andrei Comănici şi Gheorghe Drobotă de la secţia fenol. Pînă ieri din angajamentul anual al chimiştilor făgărăşeni s-au obţinut 1100 tone îngrăşăminte chimice, 15 tone fenol, 42 tone amoniac şi 20 tone insecticide peste plan. Instruirea agenţilor hidrotehnici La Casa agronomului din Hălchiu au sosit 43 de agenţi hidrotehnici din judeţele Braşov, Covasna şi Sibiu, care vor participa, timp de 4 zile, la un instructaj pe teme profesionale. Sub directa îndrumare a specialiştilor de la D.I.F.O.T. Braşov se vor dezbate, cu această ocazie, probleme privind întreţinerea şi exploatarea amenajărilor de hidroamelioraţii, intervenţiile ce trebuie făcute împotriva inundaţiilor etc. în cadrul programului este prevăzută, de asemenea, o instruire practică la sistemul de irigaţie de la Ozun, județul Covasna. încheierea lucrărilor plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie In zilele de 27 şi 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole, în cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Marin Argint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, preşedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Staţiunii experimentale agricole Secuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, preşedintele C.A.P. Independenta, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, prim-secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, judeţul Constanţa, Stelian Măînăşan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Drăgoeşti, judeţul Mehedinţi, Toader Miron, preşedintele C.A.P. Cosmeşti, judeţul Iaşi, Anghel Mircea, preşedintele C.A.P. Grindu, judeţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii judeţene a G.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Silviu Strasser, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, preşedintele C.A.P. Buzescu, judeţul Teleorman, Ioana Marinaş, secretar al comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Laurenţiu Schon, preşedintele C.A.P. Altînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşinaru, preşedintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., Milica Giura, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şeful Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, preşedinta C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al comitetului de partid din C.A.P. Crovu, judeţul Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg activitatea desfăşurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obţinute în întărirea economică şi organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturiicooperatiste la dezvoltarea economiei naţionale. Alături de succesele obţinute în dezvoltarea agriculturii socialiste şi în creşterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activităţii Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Au fost propuse o serie de măsuri menite sa ducă la îmbunătăţirea şi perfecţionarea activităţii Uniunii Naţionale şi a uniunilor judeţene în îndrumarea şi sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producţiei şi veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală şi în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii şi îndelungi aplauze a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. ★ în cea de-a doua parte a şedinţei din 28 ianuarie a.c. plenara a adoptat regulamentul privind aplicarea normelor statutare de or(Continuare în pag. a 4-a) Creşterea numărului de tractoare în agricultura judeţului Braşov in cuprinsul ziarului: • Din viaţa universitară • Preocupări permanente faţă de domiciliile temporare (pag. a 2-a) • Sport • Miliţia ne informează (pag. a 3-a) Aici este primăvară în ianuarie. mm DL CĂLĂTORIE DIN ETIOPIA de MIRCEA MOARCĂŞ în multe din însemnările lor, călătorii care au făcut popas pe legendarul pămînt al Etiopiei au fost tentaţi să facă asemuire între această ţară africană şi Elveţia bătrînului nostru continent.. Crestele cutezătoare şi semeţe ale Alpilor, împodobite veşnic cu diadema albă de zăpadă, salba de lacuri cristaline, cu ape de un albastru ireal, văile scrijelite de torenţi şi prăpăstii ameţitoare dau desigur un deosebit farmec peisajului alpin elveţian. Podişul înalt etiopian oferă o imagine apropiată, spectaculoasă prin geometria rocilor şi sălbăticia lor, prin nenumăratele lacuri şi rîuri ce presară cu dărnicie imense întinderi de pămînt. Prin masivitatea lui, podişul Etiopiei, a cărui înălţime medie este de 1.900 m., este nu numai regiunea cea mai înaltă a acestei ţări, ci şi din întregul continent african. Dar ceea ce deosebeşte peisajul etiopian de cel elveţian sunt gheţarii şi zăpezile permanente care aici s-au spulberat de mult, încă din străvechi ere geologice, sub razele toride ale soarelui tropical. Nici la altitudini de peste 4.000 de m, natura acestei originale regiuni africane nu esteîncremenită în gheaţă şi frig. Lăsînd în urmă Marea Roşie şi strîmtoarea Bab-El-Mandeb şi pătrunzînd spre interiorul tarii, varietatea formelor de relief ale Etiopiei îţi oferă de la înălţimea avionului un decor magnific, o adevărată hartă la scară naturală de o neasemuită frumuseţe. Contemplînd peisajul, a cărui caracteristică o constituie izolarea sa faţă de ţinuturile învecinate, spre care se termină prin povârnişuri abrupte, aidoma unei cetăţi uriaşe apărate de contraforturi puternice, ne gîndim că, fără îndoială, mediul geografic a avut o influenţă considerabilă în dezvoltarea istorică a ţării. Aşezată la răspîntie de drumuri, în contact cu lumea arabă, pe de o parte, şi cu civilizaţiile nilotice din Sudan şi Egipt, pe de altă parte, Etiopia, închisă între ziduri de munţi, a păstrat de veacuri trăsăturile unei istorii de o uimitoare continuitate şi în acelaşi timp de o remarcabilă originalitate. Etiopienii fac parte din cele mai străvechi popoare ale lumii care şi-au păstrat cu o neasemuită difezenie fiinţa etnică, înscriind prin supravieţuirea lor ca popor şi dezvoltarea uneicivilizaţii proprii, de o indiscutabilă valoare documentară, un remarcabil capitol din istoria Africii. De la aeroportul Addis-Abebei, maşina ne conduce spre unul din hotelurile din centrul capitalei, străbătînd o şosea modernă, învăluită în umbra verdelui întunecat al eucalipţilor. Oraşul, aflat în plină reconstrucţie, îşi ridică semeţ fruntea, prin noi construcţii elegante, aparţinând unor concepţii şi stiluri arhitectonice din cele mai felurite. Palatul Comisiei Economice pentru Africa a O.N.U. ca şi sediul Organizaţiei Unităţii A(Continuare în pag. a 4-a)