Drum Nou, ianuarie 1969 (Anul 26, nr. 7465-7489)

1969-01-29 / nr. 7487

Proletari !in toate tarife, amţi-voi rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al B C R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUl XXVI Nr 7487 Miercuri, 29 ianuarie 1969 4 pagini 30 bani Există la fabrica de ci­ment „Temelia" un gra­fic care îţi reţine atenţia în mod deosebit, prin semnificaţia cifrelor pe care el le conţine : — Realizarea a 1000 tone ciment peste preve­derile planului; — Depăşirea produc­ţiei globale şi marfă cu 1.OOOlOOO lei ; — Creşterea producti­vităţii muncii cu 1,5 la sută peste prevederi ... Mai sunt înscrise şi alte cifre în acest gra­ţic. Ele reflectă concen­trat angajamentul luat de colectivul fabricii pe a­­cest an în întrecerea so­cialistă, sunt o sin­teză a unei ac­tivităţi laborioase, desfă­şurată pe multiple pla­nuri, în fruntea căreia se află în primul rînd orga­nizaţia de partid. f~„l-------------1_____i— j­---- vuiit­urui uuăiiu ut; mancă — ne spune tov. Constantin Palade, secre­tarul comitetului de par­tid al fabricii — a în­cheiat cel de-al treilea an al cincinalului cu re­zultate însemnate. Nu­mai la capitolul produse peste plan au fost, de pildă, realizate circa 1.400 tone ciment. O creştere simţitoare a fost înregis­trată şi în ce priveşte productivitatea muncii, obţinîndu-se un însemnat volum de economii la preţul de cost. Aceste rezultate au fost considerate de organiza­ţia de partid, de întregul colectiv, ca un temeinic punct de pornire în abor­darea la un nivel supe­rior a sarcinilor de plan sporite ce ne revin în acest an. Să descifrăm mai în detaliu resorturile ca­re au generat angaja­mentele asumate, munca politică şi organizatori­că, ce o desfăşoară co­muniştii pentru ca fie­care obiectiv prevăzut să devină o realitate. Aşa cum s-au petrecut lucrurile şi în rîndul al­tor zeci şi zeci de colec­tive de muncă, şi aici larga întrecere ce se des­făşoară între organiza­ţiile de partid judeţene, la chemarea conferinţei organizaţiei municipiului Bucureşti, pentru a în­­tîmpina cu realizări cit mai mari evenimentele deosebite din acest an în viaţa poporului nostru — apropiatele alegeri de deputaţi în M.A.N. şi consiliile populare, cea de-a XXV-a ani­versare a eliberării pa­triei şi Congresul al X- lea — a mobilizat şi mai mult organizaţia de par­tid, iniţiativa creatoare a colectivului în vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor din planul de stat, valorificarea mai din plin a resurselor ma­teriale şi financiare e­­xistente în întreprindere. — Evident, angajamen­tele pe care şi le-a luat colectivul nostru — pe baza unei analize minu­ţioase a rezervelor exis­tente — nu sunt uşoare, a continuat tovarăşul Pala­de. înfăptuirea lor presu­pune o muncă intensă în domeniul folosirii mai bu­ne a mijloacelor tehnice ale întreprinderii, al ra­ţionalizării procesului de producţie, dar mai ales mobilizarea de către or­ganizaţia de partid a tu­turor factorilor de răs­pundere, a fiecărui sala­riat pentru a se angre­na cu toată priceperea la realizarea sarcinilor ... — Spre ce probleme şi-a orientat­­ eforturile comitetul de partid pen­tru a atinge obiectivele prevăzute şi a crea cele mai bune condiţii de în­deplinire a angajamen­telor asumate? — Este vorba în pri­mul rînd de antrenarea cadrelor tehnice, a tu­turor specialiştilor la fructificarea unor noi re­surse prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, valorificarea integrală a studiilor ela­borate în acest domeniu pînă în prezent, precum şi anmnfib­brrarea în acest an a acţiunii de organi­zare ştiinţifică în toată complexitatea laturilor ei. L. CILI TĂCU (Continuare în pag. a 2-a) ALEGERILE PENTRU MAREA ADUNARE NATIONALA SI CONSILIILE POPULARE SUB SEMNUL MUNCII CREATOARE Organizaţia de partid, inima vie a întrecerii SĂ­CEL­E: TRADIŢIE... | ACTUALITA­TE... PERSPECTIVE­­ La Săcele, oraşul face bună vecinătate cu pădu­rile Carpaţilor. Pînă nu de mult, aici răsuna peste liniştea satelor, în zori, trîmbiţa cocoşului de mun­te, iar căprioarele săltau ca nişte năluci din ver­deaţa grădinilor spre umbra protectoare a munţilor. Cadrul de basm al împrejurimilor a rămas aproa­pe acelaşi, în vreme ce satele de ieri au cunoscut urcuşul ascendent spre coordonatele urbanităţii mo­derne. Acum mai bine de douăsprezece decenii, a po­posit printre alţii pe aici şi Vasile Alecsandri, dor­nic să cunoască pitorescul împrejurimilor de la Braşov. Oraşul de azi îşi păstrează nealterată va­loarea turistică pe care, mai mult, şi-o dezvoltă în vrem­ea noastră. ♦ ORAŞUL NATAL AL LUI... FRAM ♦ di. la „migraţia pastorală“ LA DRUMURILE INTERCONTINEN­TALE ALE MOTOARELOR ELEC­TRICE ♦ DINAMISMUL DEZVOLTĂRII ♦ .PLAIURI SĂCELENE“... REDIVIVA ♦ LA PORŢILE VIITORULUI In aceste zile de iarnă am reîntâlnit străvechea aşezare strălucind pe fundalul imaculat al pădurilor carpatine poleite de iarnă. Şi-n farmecul de basm al decarului, în liniştea cuprinsurilor troienite, am zărit aidoma pentru o clipă silueta lui F­ram, ursul polar, coborând leneş din Carpaţi. Am rugat mai apoi pe însoţitorul meu să trecem pe la muzeul sătesc, dar pe Fram nu l-am mai reîntâlnit, deşi ştiam că e... săcelean. Oricît m-ar combate natu­ralistii că la Săcele n-au trăit niciodată urşi altoi, eu vă pot asigura că am cunoscut unul care s-a născut aici. Este personajul principal din romanul lui Cezar Petrescu „Fram, ursul polar“, care de aici, din Săcele, a plecat în lume. Pentru că aici şi-a scris Cezar Petrescu cartea în 1929. Este ro­manul lui Cezar Petrescu cu cea mai largă circu­laţie mondială, tradus pînă azi în 18 limbi de pe toate continentele lumii. Dacă s-ar aduna distan­ţele parcurse de această carte s-ar vedea că cifra întrece cu mult căile bătute în pulberea drumurilor pe care le-au străbătut oierii săceleni cu turmele lor veacuri de-a rîndul. Dar despre acest episod care integrează şi mai mult oraşul de azi pe harta literară a ţării, vom reveni cu alt prilej. Acum, continuîndu-ne şirul asociaţiilor inerente pentru prezentarea impresionantului tablou al dez­voltării, să ne oprim asupra distanţelor ce se expri­mă în cifre de ordin astronomic, designând drumu­rile motoarelor electrice asincrone care duc emble­ma uzinei „Electroprecizie“ în 20 de ţări ale lumii, situate în toate continentele. Pînă aproape de vremea noastră, locuitorii raţelor săcelene îşi desfăceau produsele coborîte de la stâ­nele munţilor, la tradiţionalele târguri. Urmaşii lor, locuitorii oraşului de azi, stăpînesc tehnica modernă a prelucrării metalelor, făurind­ motoarele electrice asincrone prin care forţa electricităţii acţionează un adevărat univers de maşini şi instalaţii pe toate continentele lumii. Şi tot aici, la uzina săceleană, se produce echipamentul electric pentru tractoare şi autocamioane şi aparatajul de bord. Jeturile aurii care taie bezna nopţilor pe întinsul ogoarelor prin farurile tractoarelor şi care inundă în lumini ma­gistralele de asfalt din carcasele autocamioanelor, aici, la uzina din Săcele, îşi au obârşia. începînd cu anul viitor, uzina „Electroprecizie“ se va înscrie pe lista întreprinderilor colaboratoare şi pentru auto­turismul „Dacia“, căruia îi va furniza de asemenea echipamentul electric. Gheorghe Bucerzan, directorul uzinei, şi maistrul Colo­mam Kelemen, candidat pentru alegerile de de­putaţi în Marea Adunare Naţională de la 2 martie, ne prezintă stadiul noilor obiective industriale, care vor spori capacitatea creatoare a uzinei. S-a dat în exploatare o nouă sculărie. Continuă montajul în noua secţie de echipament electric pentru tractoare şi autocamioane, pentru care s-a înălţat o nouă hală de 14.000 metri pătraţi în care primele linii au şi­­intrat în probe tehnologice. S-a înălţat o nouă hală în care se va produce echipamentul electric pentru autoturisme. Se reor­ganizează procesul tehnologic în hala nr. 2 desti­nată fabricaţiei de echipament de bord pentru auto­camioane şi tractoare. In anul trecut, de pe banda de montaj a uzinei a ieşit motorul electric asincron cu numărul de fa­bricaţie un milion. De atunci alte 80.000 de motoare au ieşit pe porţile uzinei. Săcele a devenit oraş de gradul întîi din anul trecut, o dată cu perfecţionarea împărţirii adminis­­trativ-teritoriale a ţării. Remarca aparţine tovară­şului B. Boros, secretar al comitetului orăşenesc de partid, care ne prezintă o adevărată monografie a aşezării de sub Carpaţi. Aici mai funcţionează o secţie a întreprinderii forestiere şi alta a I.M.T.F.­­ului, în cadrul industriei locale o turnătorie, o fa­brică de cherestea şi una de mobilă, care se bucu­ră de un binemeritat renume, iar în cadrul coope­raţiei meşteşugăreşti, printre altele, un atelier de sculptură în piatră. ... De-a lungul unei îndelungate istorii,­ păstori­­t­­ul reprezenta principala îndeletnicire a săcelenilor. Pentru oier­it ei dispuneau de pajişti montane, iar drumurile le erau deschise pînă în câmpiile Bărăga­­nului şi în Delta Dunării. Aşezarea de azi se mân- I ȘTEFAN PETRARTI (Continuare în pag. a 3-a) La Fabrica de stofe organizatorii producţiei şi ai muncii la actiune De curînd, la Fabrica de sto­fe din Braşov, au început lu­crările de reorganizare şi sis­tematizare a celor două uni­tăţi ale fabricii. Acestea, dis­­punînd fiecare de secţii simi­lare de producţie, creau o se­rie de paralelisme în organi­zarea, conducerea şi desfăşu­rarea întregii activităţi produc­tive. Acţiunea, în curs de des­făşurare, prevede elaborarea unui flux tehnologic unitar prin regruparea secţiilor de producţie, a maşinilor şi utila­jelor, cit şi prin înlocuirea celor vechi cu altele de ran­dament sporit. Efectele acestei reorganizări sunt multiple. Printre ele se pot aminti: folosirea mai judicioasă a spaţiilor de producţie, redu­­cerea la minim a transporturi­lor inter­fazice, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale munci­torilor, crearea condiţiilor pen­tru mecanizarea transporturi­lor interne. 1.100 tone îngrăşăminte chimice peste pian Colectivul Combinatului chimic Făgăraş se pregă­teşte să încheie prima lună a anului cu­­rezultate deo­sebite în activitatea de producţie. Printre evidenţiaţii acestei prime etape se numără Eugen Ursu, Vasile I­e­­seanu şi Gheorghe Maier de la secţia îngrăşăminte chi­mice, Viorel Zăgan şi Ioan Rohat de la secţia amoniac, Andrei Comănici şi Gheorghe Drobotă de la secţia fe­nol. Pînă ieri din angajamentul anual al chimiştilor făgărăşeni s-au obţinut 1100 tone îngrăşăminte chimi­ce, 15 tone fenol, 42 tone amoniac şi 20 tone insecti­cide peste plan. Instruirea agenţilor hidrotehnici La Casa agronomului din Hălchiu au sosit 43 de a­­genţi hidrotehnici din judeţele Braşov, Covasna şi Sibiu, care vor participa, timp de 4 zile, la un instructaj pe teme pro­fesionale. Sub directa îndrumare a spe­cialiştilor de la D.I.F.O.T. Bra­şov se vor dezbate, cu această ocazie, probleme privind între­ţinerea şi exploatarea amena­jărilor de hidroamelioraţii, in­tervenţiile ce trebuie făcute împotriva inundaţiilor etc. în cadrul programului este pre­văzută, de asemenea, o instrui­re practică la sistemul de iri­gaţie de la Ozun, județul Co­vasna. încheierea lucrărilor plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie In zilele de 27 şi 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consi­liului Uniunii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­­naraş, Chivu Stoica, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului. La lucrările plenarei au parti­cipat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, con­ducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor sta­ţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secre­tari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agri­cole, în cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Marin Argint, preşe­dintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agricole judeţene Bra­şov, Gheorghe Postolache, pre­şedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirga­­ziu, directorul Staţiunii experi­mentale agricole Secuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, pre­şedintele C.A.P. Independenta, ju­deţul Galaţi, ing. Alexandru Ga­loş, preşedintele Uniunii jude­ţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Pa­loş, prim-secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Tra­­ian Moraru, directorul I.M.A. Cas­­telu, judeţul Constanţa, Stelian Măînăşan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Drăgoeşti, ju­deţul Mehedinţi, Toader Miron, preşedintele C.A.P. Cosmeşti, ju­deţul Iaşi, Angh­el Mircea, pre­şedintele C.A.P. Grindu, judeţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedin­tele Uniunii judeţene a G.A.P. Ti­miş, Gheorghe Roşu, prim-vice­­preşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie, Silviu Strasser, preşedin­tele Uniunii judeţene a C.A.P. Ba­cău, Dumitru Tîrcolea, preşedin­tele C.A.P. Buzescu, judeţul Te­leorman, Ioana Marinaş, secretar al comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Lau­­renţiu Schon, preşedintele C.A.P. Altînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşi­­naru, preşedintele Băncii Agri­cole, Ion Apostolescu, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., Milica Giura, preşedin­tele Uniunii judeţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şeful De­partamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, preşedinta C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, Ni­colae Giosan, preşedintele Consi­liului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al comite­tului de partid din C.A.P. Crovu, judeţul Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg acti­vitatea desfăşurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obţinute în întă­rirea economică şi organizatorică a cooperativelor, aportul agri­culturii­­cooperatiste la dezvolta­rea economiei naţionale. Alături de succesele obţinute în dezvolta­rea agriculturii socialiste şi în creşterea veniturilor cooperatori­lor, vorbitorii au relevat neajun­suri care mai există în unele sec­toare ale activităţii Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Au fost propuse o serie de măsuri menite sa ducă la îmbunătăţirea şi perfecţionarea activităţii Uniunii Naţionale şi a uniunilor judeţene în îndrumarea şi sprijinirea cooperativelor agri­cole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru­­ dezvoltarea în continuare a producţiei şi venitu­rilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală şi în cele mai bune condiţiuni a sarci­nilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii şi îndelungi a­­plauze a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. ★ în cea de-a doua parte a şe­dinţei din 28 ianuarie a.c. plenara a adoptat regulamentul privind a­­plicarea normelor statutare de or­(Continuare în pag. a 4-a) Creşterea numărului de tractoare în agricultura judeţului Braşov in cuprinsul ziarului: • Din viaţa universitară • Preocupări per­manente faţă de domiciliile temporare (pag. a 2-a) • Sport • Miliţia ne informează (pag. a 3-a) Aici este primăvară în ianuarie. m­m DL CĂLĂTORIE DIN ETIOPIA de MIRCEA MOARCĂŞ în multe din însemnările lor, călătorii care au făcut popas pe legendarul pămînt al Etio­piei au fost tentaţi să facă asemuire între această ţară africană şi Elveţia bătrînului nostru continent.. Crestele cu­tezătoare şi semeţe ale Alpi­­lor, împodobite veşnic cu dia­dema albă de zăpadă, salba de lacuri cristaline, cu ape de un albastru ireal, văile scrijelite de torenţi şi prăpăstii ameţi­toare dau desigur un deosebit farmec peisajului alpin elve­ţian. Podişul înalt etiopian o­­feră o imagine apropiată, spec­taculoasă prin geometria roci­lor şi sălbăticia lor, prin ne­număratele lacuri şi rîuri ce presară cu dărnicie imense în­tinderi de pămînt. Prin masi­vitatea lui, podişul Etiopiei, a cărui înălţime medie este de 1.900 m., este nu numai regiunea cea mai înaltă a acestei ţări, ci şi din întregul continent a­­frican. Dar ceea ce deosebeşte peisajul etiopian de cel elve­ţian sunt gheţarii şi zăpezile permanente care aici s-au spulberat de mult, încă din străvechi ere geologice, sub razele toride ale soarelui tro­pical. Nici la altitudini de peste 4.000 de m, natura aces­tei originale regiuni africane nu este­­încremenită în gheaţă şi frig. Lăsînd în urmă Marea Roşie şi strîmtoarea Bab-El-Mandeb şi pătrunzînd spre interiorul tarii, varietatea formelor de relief ale Etiopiei îţi oferă de la înălţimea avionului un decor magnific, o adevărată hartă la scară naturală de o neasemuită frumuseţe. Contem­­plînd peisajul, a cărui carac­teristică o constituie izolarea sa faţă de ţinuturile învecinate, spre care se termină prin po­vârnişuri abrupte, aidoma unei cetăţi uriaşe apărate de contra­forturi puternice, ne gîndim că, fără îndoială, mediul geo­grafic a avut o influenţă con­siderabilă în dezvoltarea isto­rică a ţării. Aşezată la răspîn­­tie de drumuri, în contact cu lumea arabă, pe de o parte, şi cu civilizaţiile nilotice din Su­dan şi Egipt, pe de altă parte, Etiopia, închisă între ziduri de munţi, a păstrat de­ veacuri trăsăturile unei istorii de o uimitoare continuitate şi în acelaşi timp de o remarcabilă originalitate. Etiopienii fac parte din cele mai străvechi popoare ale lumii care şi-au păstrat cu o neasemuită dife­zenie fiinţa etnică, înscriind prin supravieţuirea lor ca po­por şi dezvoltarea unei­­civili­zaţii proprii, de o indiscutabilă valoare documentară, un re­marcabil capitol din istoria A­­fricii. De la aeroportul Addis-Abe­­bei, maşina ne conduce spre unul din hotelurile din cen­trul capitalei, străbătînd o şo­sea modernă, învăluită în um­bra verdelui întunecat al eu­calipţilor. Oraşul, aflat în plină reconstrucţie, îşi ridică semeţ fruntea, prin noi con­strucţii elegante, aparţinând u­­nor concepţii şi stiluri arhi­tectonice din cele mai felurite. Palatul Comisiei Economice pentru Africa a O.N.U. ca şi sediul Organizaţiei Unităţii A­(Continuare în pag. a 4-a)

Next