Drum Nou, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7696-7722)

1969-10-09 / nr. 7703

■ Nr. 7703 Situaţia însămîn­tu­rilor de toamnă iIn cooperativele agricole la 7 octombrie a.c. Nr. Cooperativa Realizat ch­. agricolă “/o IRCOOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAŞE 85,8 4. Ticuşul Vechi 84,0 5. Veneţia 83,6 6. Ucea de Sus 80,0 7. Bod 78,2 8. Şoarş 77,7 9. Felmer 77,5 10. Părău 76,0 40. COOPERATIVE AGRICOLE CU REALIZĂRI MEDII 11. Cristian 74,4 12. Viscri 72,3 13. Draguș 71,0 14. Hărman 70,6 15. Beclean 70,4 16. Apață 69,4 17. Bărcut 67,8 18. Sînpetru 66,8 19. Recea 66,4 20. Voila 38. 39. 41. 42. 43. 45. 46. 47.­ 49. 65,8 64,3 63,3­­61,8 bl.6 25. Şercaia 61,5 26. Viştea de Sus 60,8 27. Hoghiz 60,2 28. Hîrseni 60,0 29. Dăişoara 58,8 30. Rupea 58,6 31. St­upini 57,3 32. Jibert 56,7 33. Crizbav 56,7 34. Ungra 56,4­ ­COOPERATIVE AGRICOLE CODAŞE 55,5 55,3 54,1 53,3 53,3 52,3 51,8 51,4 51,1 44. 50,2 50,0 49,6 Voivodeni 47,7 50. Ileni 46,3 51. Budila 45,9 52. Şercăiţa 44,5 53. Viştea de Jos 43,7 54. Orxneniş 42,6 55. Vulcan 41,9 56. Cuciulata 40,4 57. Dacia 39,3 58. Telîu 38,8 59. Racoş 38,3 60. 37,6 37,5 37,1 36,1 65. Sîmbăta de Sus 33,0 66. Dopca 33,0 67. Tărlungeni 29,7 68. Lisa 29,3 69. Purcăreni 28,0 70. Săcele 22,3 71. Beia 20,4 72. Zărneşti 20,3 Total zona Făgăraş 57,3 Total zona Braşov 55,0 Total zona Rupea 51,3 Total pe judeţ 56,1 St. 62. 63. 64. 93,7 88,3 1. Hale­hi­u 2. Feldioara 3. Codlea 21. Grînari 22. Ghimbav 23. Jimbor 24. JrdCJdl ci.? 35. Homorod 36. Cu­1CU 37. Berivoi Cobor Mlndra Comana Crt Cata Calbor Dumbrăviţa Ucea de Jos Crhalma Şinca Veche Râşnov Prejmer Buneşti Lovnic­i 4916 48. Măeruş 49,5 Drăuşeni 38,0 Se irosesc zilnic ore preţioase de lucru (Urmare din pag .) l­ă pentru executarea operativă a Întregului necesar de lucrări în cîmp“. Nu înclinăm să contestăm valabilitatea spuselor celor doi interlocutori. Cert este că la C.A.P. Beia, dacă ar exista o mai susţinută preocupare pen­tru utilizarea întregii capaci­tăţi de lucru a forţelor meca­nice­ şi umane existente, inclu­siv a atelajelor, şi o valorifi­care integrală a zilei-lumină, viteza de însămînţare ar putea creşte cu mult. Mai considerăm deosebit de util să subliniem că în pofida părerii foarte bune ce o are ing. Mihai Colceriu, directorul I.M.A. Rupea, despre mecani­zatorii în subordine, activitatea unora lasă mult de dorit nu nu­mai la C.A.P. Drăuşeni, ci şi la Ungra, Criţ, Buneşti şi în alte unităţi, unde din comoditate, lipsă de răspundere şi control insuficient, se irosesc zilnic o­­re preţioase de lucru. In conducerea I.M.A. Rupea s-a încetăţenit obicieiul ca ori de­­cîte ori este criticată, să de­clare cu mîna pe inimă că ac­tivitatea mecanizatorilor din secţiile în subordine se desfă­şoară fără . .. cusur (! ?). Rea­litatea din teren o contrazice. Tendinţa de a respinge critica creează climatul­­ perpetuării lipsurilor. De aceea se impune ca factorii de răspundere vi­zaţi să-şi schimbe radical opti­ca asupra criticii, iar autocriti­ca să nu fie o­­vorbă goală, ci ea să determine măsuri împo­triva celor care excelează în acte de indisciplină. Semănatul grîului în perioa­da optimă este un deziderat major, a cărui îndeplinire tre­buie privită cu maximă răspun­dere. La acest lucru trebuie să reflecteze mai adînc conduce­rile unităţilor rămase în ur­mă, specialiştii şi organizaţiile de partid de aici, luînd neîntîr­­ziat măsuri în consecință. Lipsă la apel Şantier de construcţii ? Nu. Imaginea a fost luată în incinta secţiei de meca­nizare de la C.A.P. Cuciu­­lata. In timp ce cooperativa agricolă este mult rămasă în urmă cu semănatul, me­canicul de întreţinere Nico­­lae Dogaru, care tine locul şefului de secţie, a dirijat in ziua de 7 octombrie trac­toare să transporte... cără­midă (?!?) Pentru încărcat au mai fost trimiși încă 6 tractoriști. In acest fel, în ziua respectivă, din cele 11 tractoare existente, 9 au lipsit din cîmp. Vorba pro­. c»i..i __i - U-1-­voiuului . „paiui aiuc, actua se... scaldă". „inovaţie“ la Pârău Conducerea­ cooperativei agricole din Pârău (preşe­dinte Zosim Şutea, ing. Eugen Itoafă) este pe cale să elaboreze o nouă „me­todă" de recoltare a carto­filor. In ce constă aceasta? După cum se vede in ima­ginea alăturată, pe tarlaua de cartofi a fost introdusă cireada de bivoliţe să „co­sească" vrejii şi buruienile care „protejează" rândurile de tuberculi (?!). Consecin­ţele sunt uşor de ghicit. Ci­ne omologhează .,inovaţia"? „Pentru noi, obligaţiile contractuale sunt lege" Cu toate condiţiile climaterice mai puţin favorabile din acest an, noi, cooperatorii din Cristian, am obţinut producţii bune la a­­proape toate culturile. La grîu, de exemplu, producţia medie la hectar a depăşit 4000 kg., fiind cea mai muire din istoria comunei La cartofi, de asemenea, am ob­ţinut circa 19.000 kg. la hectar. Recolte mari realizăm şi la sfe­cla de zahăr şi alte culturi. Aceste succese constituie rezul­tatul firesc al muncii pline de abnegaţie al întregii mase de co­operatori, al sprijinului multilate­ral acordat de clasa muncitoare, de statul nostru socialist pentru mecanizarea, chimizarea şi elec­trificarea agriculturii. Primind un asemenea ajutor multilateral, considerăm că este de datoria noastră, a tuturor ce­lor ce lucrăm pe ogoare, să con­tribuim cu cantităţi sporite de produse agricole la fondul cen­tral al statului, pentru creşterea potenţialului economiei noastre naţionale şi ridicarea bunăstării întregului popor. Noi ne-am străduit întotdea­una, nu numai să realizăm în în­tregime obligaţiile faţă de stat ci, pe cit posibil să le depăşim, livrînd numai produse de calitate superioară. Aşa, de exemplu, în acest an, după ce am realizat obligaţiile contractuale la grîu, îndeplinind dorinţa întregii mase de cooperatori, am mai­ livrat în plus 90 de tone. La orzoaică, faţă de 14 vagoane contractate am livrat 77 şi vrem să mai trans­portăm încă cel puţin 6 vagoa­ne. Pentru I.L.F. am livrat în întregime cele 35 vagoane de cartofi contractaţi, iar pentru „Agrosem“ circa 150 vagoane, de­păşind de mult prevederile con­tractuale. De asemenea, la ceapă, faţă de 30 tone contractate am li­vrat 90 tone. Depăşiri substan­ţiale s-au înregistrat şi la livra­rea produselor din sectorul zoo­tehnic. Pină la 7 octombrie am predat „Industriei laptelui“ — Braşov cu 1.007 hl lapte de vacă mai mult decir ne-am prevăzut. Ştim că în judeţ se mai găsesc cooperative agricole rămase in urmă cu achitarea obligaţiilor contractuale. De aceea, aş dori ca, pe această cale, să adresez preşedinţilor, consiliilor de con­ducere, organizaţiilor de partid din aceste unităţi îndemnul de a face totul pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat, acesta fiind mijlocul prin care noi, ţăranii cooperatori, răspundem sprijinului acordat de clasa mun­citoare. I. CÎMPEANUT, preşedintele C.A.P. Cristian MIlIţIA NE INFORMEAZĂ Brutele dezlănţuite Duminică, 5 octombrie, orele 17:30, pe str. Saturn se reedita o scenă din.. preistorie. Patru ti­neri, animalizaţi de alcoolul ce le fierbea în creier, au pus mîna pe tot atîţia pari şi au început să ciomăgească pe cine le ieşea în cale. Brutele, îrn persoana lui Du­mitru Maxim, Nicolae Iacob, Ioan Foca şi Mihai Cirneală, salariaţi ai Şantierului 501 construcţii Bra­şov, n-au cruţat nici copiii, mi­norii Petruţă şi Lucian David că­­zindu-le şi ei victime. Deşi incalificabilă, legea va ca­lifica şi această faptă, căci ci­ o fi parul de par, tot două capete are ... Apel la vigilenţă Intrucît în atribuţiile miliţiei nu intră şi obligaţia de a păstra în custodie­­obiectele găsite, I.M.J. Braşov aduce la cunoştinţa to­varăşului Mirc­ea Bălcescu, direc­torul Muzeului de istorie a Bra­şovului şi Ţării Birsei, că de a­­proape două săptămîni se află în posesia manuscrisului original al proiectului „Memorandumului" în­tocmit la 1888 de Aurel Mureşianu şi a unui topor de piatră datînd din epoca neolitică. Inspectoratul judeţean de mili­ţie invită proprietarii să le ridice de la camera 19, cabinetul lt. col. Jean Jeleu. O crimă monstruoasă ... s-a petrecut acum două zile în baraca nr. 2 str. Fundăturii nr. 2 Stupini, proprietatea Institu­tului de cercetări pentru cultura cartofului și a sfeclei. lată cum s-au petrecut lucrurile: în seara zilei de 6 octombrie, la orele 18, în imobilul cu pricina a fost gă­sit cadavrul copilei Gagul Aran­ka, în vîrstă de 1 an şi 8 luni. In ciuda aparenţelor după care de­cesul­ micuţei Aranka s-ar­­fi dato­rat unei boli, raportul expertizei medico-legale, semnat de dr. A­­lexandru Oros, stabileşte urme de violenţă şi cheaguri de singe pe occipital, provocate de un corp dur, contondent, conchizînd că moartea victimei a fost violentă, şi că, deci, este vorba de o cri­mă. în urma cercetărilor efectua­te, miliţia este în măsură să de­clare că asasinul este Varga A­­lexandru, tatăl vitreg al copilului decedat. Criminalul se află sub stare de arest. Cercetările sunt continuate de către Procuratura județului Brașov. DRUM NOU Steagul roşu întilneşte­­ lotul olimpic Co­ntinuînd pregătirile pentru întîlnirea de fotbal de la Varşovia cu prima re­prezentativă a Poloniei (22 octombrie), lotul olimpic susţine azi o partidă de ve­rificare, avînd ca partener pe Steagul roşu. întîlnirea se va disputa pe Stadionul tineretului cu începere de la ora 15.45. Această partidă se anunţă pentru publicul braşovean cu atît mai interesantă cu cît în rîndul selecţionabililor se numără şi 3 jucători ai „stegarilor": Pescarii, Ol­teanu şi Ivăncescu. In lotul olimpic mai figu­rează, printre alţii: Coman, Stoicescu, Oblemenco, Du­mitru, Grozea, Sălceanu şi Angelescu. Fotbal feminin Ploieşti-Braşov 1-4 (1-1) Marţi, Ploieşliul a găz­duit debutul echipei de i/ifZinZ /* «O?!?/JîZî JUUVUl! JVl! C­­w l„t I UO v UCHflAl! UI e arena „marilor frămîntări". Niciodată nu aş fi cre­zut că la o intilnire de fot­bal feminin, peste 10.000 ploieşteni înfocaţi se vor agita in tribune aplaudînd sportiv ambele echipe, pen­tru frumosul spectacol o­­ferit. De fapt a fost un specta­col în care protagonistele — reprezentante demne ale sexului frumos — au oferit celor prezenţi faze de fot­bal adevărat, probabil,­in dorinţa de a servi tuturor un aperitiv de bun augur pentru „ziua cea mare de duminică“. Am asistat la un adevăr incontestabil. Fetele ştiu şi vor să joace fotbal. De pildă,­­golul înscris de Nako din lovitură liberă de la cca. 25 m, putea rivaliza cu şutul lui Ivăncescu, sau „un-doiurile“ dintre schi­­oara Barabas și handbalista Oancea au stîrnit ropote de aplauze. Interesant că nici tactic fetele (ambele echipe) nu au fost mai prejos. Sistemul 1 — 4 — 2 — 4 aplicat o­­fensiv și rar la echipa noastră cu Aliess „libero“ a făcut ca tot jocul să nu se transforme intr-o paro­die a unor încercări de in­troducere a fotbalului fe­minin in nomenclatorul sporturilor practicate in ţara noastră. Braşovencele au reuşit să cîştige jocul cu 4—7 (1—1) prin golurile mar­cate de Nako (3) şi Stamm (1) după o combinaţie ex­celentă a întregii linii de atac. Selecţionata Braşov a ju­cat în următoarea compo­nenţă: Savin, Lupu, Stg.mm, Aliess, Boverschi (Iacob), Bette (Clinciu), Armancu (Pripiş), Serb (Istrate), Na­ko, Oancea şi Barabaş. Amintim cititorilor că întîlnirea retur va avea loc la Braşov, marţi, 14 oc­tombrie, pe terenul Tracto­rul, începând cu ora 16:00. Echipa noastră vă face o călduroasă invitaţie de a o asista. Prof. PALICI STEI­IAN Imperativul cutezanţei (Urmare din pag. 1) calitativ concret al muncii sale — s-a făcut şi se face folositor poporului şi ţării. Dacă viaţa de fiecare zi ne oferă nesfîrşite pilde despre oameni cutezători, despre acte de cutezanţă care se petrec sub semnul firescului la toate ni­velele şi compartimentele vie­ţii sociale, mai întîlnim totuşi printre noi, în­­diferite ipostaze, indivizi lipsiţi de cutezanţă, fiecare avînd o „filozofie" pro­prie, de obicei ascunsă, ne­­mărturisită. Unii se complac în sanctuarul ciudat al acestei „filozofii“ dintr-un fel de tea­mă, de neîncredere în ei în­şişi, în capacitatea lor, în po­sibilitatea pe care o au de a contribui, nu numai la reali­zările cantitative, ci şi la sal­turile calitative, la actele de creaţie socială. Purtătorii aces­tei „filozofii“ socotesc cute­­­­zanţa fie o aptitudine cu care nu au fost înzestraţi, fie o latitudine de care nu vor să uzeze. Deşi capabili, ei îşi „cruţă“ resursele, întrucât nu vor să-şi „expună" personali­tatea „riscului îndrăznelii". Sunt adepţii soluţiilor clasice, dar şi primii care rostesc „bravo!“, aplicînd în practica personală raţionalizarea făcută — cu „preţul riscului“ — de „altul“ şi verificată de „alţii“­­ („Accept şi aplaud noul, dar descoperit de alţii. Sînt un om serios. Nu mi-a plăcut nici­odată riscul ce poate duce şi la neizbîndă, la eroare“). Ase­menea reflecţii constituie de­­,viza acestor „oameni serioşi“, care frînează progresul. Pentru că — aşa cum spunea marele inventator Whitehead Robert — „Panica faţă de eroare este moartea progresului". Alţii — pe cît de răzleţi, pe atît de dăunători — adoptă „filozofia non cutezanţei" (cu alte cuvinte a te scălda în a­­pele limpezite de alţii), dintr-o „raţiune" care, în limbajul nos­tru, al tuturor, se cheamă in­competenţă. în afara celei clă­dite pe dezinteres şi ignoranţă (cea mai periculoasă), există un soi de incompetenţă ce re­zultă din lipsa de corespondent între posibilităţile, capacitatea reală a individului şi gradul de dificultate a atribuţiilor func­ţiei pe care o îndeplineşte. Re­probabilă — în această ipo­teză — este atitudinea acelora care, deşi conştienţi de faptul că ar putea servi mult mai bine societatea în alt­ loc de muncă, pe măsura aptitudini­lor şi pregătirii lor, totuşi se încleştează de­­funcţia căreia nu-i pot face faţă la nivelul e­­xigenţelor actualului stadiu de dezvoltare a societăţii. Diag­nosticul tuturor acestor „noii cutezători“ este unic: deregla­jul conştiinţei îndatoririlor so­ciale. Depistaţi din toate ungherele unde obişnuiesc să se ascundă aceşti indivizi, trebuie supuşi — în condiţiile unei terapii forte — exigenţei şi suprave­gherii colectivului în care mun­cesc, scoşi din „anonimatul“ în care se complac şi conectaţi la voltajul înaltelor îndatoriri şi responsabilităţi sociale. Vor fi, probabil, şi... „electrocutaţi". Pentru că este un drept şi o îndatorire a societăţii noastre de a pretinde fiecărui membru al ei să contribuie eficient, cu toată cutezanţa, strădania şi priceperea sa, la producerea şi promovarea valorilor sociale. Calitatea şi cantitatea aportu­lui social, gradul în care fie­care act social este investit cu datele personalităţii, sunt sin­gurele elemente ce zugrăvesc cartea de vizită a individului, care-i asigură preţuirea şi stima societăţii. Pag. 3 Întreprinderea de UNELTE ȘI SCULE Braşov, strada Harm­an­ului 58 angajează de urgenta­­ muncitori calificaţi in meseriile­­ ♦ STRUNGA­ ♦ TINICHIGII­ ♦ VOPSITOR INDUSTRIAL ♦ FREZOR ♦ PRESATOR ♦ SUDOR ♦ POLIZATOR MUNCITORI NECALIFICAŢI De asemenea recrutează absolvenţi ai şcolii generale de 7—8 ani în vederea calificării prin ucenicie in meseriile­­ FORJOR și PRESATOR METALE. înscrierile se fac plnă la 30 octombrie 1969 la serviciul personal.­­ Se angajează prin co­urs galvanizatori și forjori, pen­tru ocuparea posturilor de maiștri. Concursul va avea loc in ziua de 25 octombrie 1969. Actele se vor depune la serviciul personal pină la data de 23 octombrie 1969. 55# Agenţa judeţeană de turism BRAŞOV angajează în perioada sezonului de iarnă, colaboratori externi s • INSTRUCTORI DE SCHI ŞI PATINAJ Cei interesaţi se vor adresa la agenţia C.N.I. Braşov, serviciul de turism internaţional, hotel „Garpaţi“, pînă la 1 noiembrie 1969. 552 Direcţia de pază civilă contractuala Braşov, strada Lungă nr. 12, angajează : PAZNICI, pentru municipiul Braşov. Pentru cei din alte localităţi se asigură cazare la dor­mitor comun. Doritorii se vor prezenta la sediul direcţiei, informaţii suplimentare la biroul personal — telefon 1­34 05 Braşov. T.A.P.L. Braşov hui fin oneuromu-cel nr 3 angajează: un planificator transporturi, doi tîmplari, un electrician Informaţii la telefon nr. M825 Întreprinderea construcţii aeronautice Ghimbav-Braşov angajează de urgenţă : 3 paznici Informaţii la sediul întreprinderii — biroul personal: 555 553 MEMENTO D­­I­NEMA PATRIA (tel. 1.18.18) — „My fair lady“, orele­­ 9; 12,30; 16,30; 20. ARTA (tel. 1.23.63) — „Unchiul meu", orele: 11; 15; 17,30; 20. COSMOS — „Omul cu ordin de repartiţie“, orele 9; 11; 14; 16,30; 19; 21. TINERETULUI (tel. 1.48.27) — „Vera Cruz“, orele 9,30; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. POPULAR (tel. 1.40.22) — „Ma­de in Italy", orele: 9,30; 11,30; 14; 16,30; 19. 21. [ T X/1 JOI, 9 OCTOMBRIE 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Studioul pionierilor... Ia . Iaşi. 18,25 Criterii. 18.55 Publicitate. 19.00 Avanpremieră. 19.15 Interpreţi îndrăgiţi de muzică populară: Ana Pacatius şi Damian Luca. 19,30 Telejurnalul de seară. 19,55 Actualitatea economică — ediţie specială. 20,10 Seară de teatru TV: „Rembrandt“. 20,40 Pe teme muzicale. 21,05 Balet contemporan. 21,30 Convorbiri literare. 22,15 Jacqueline Midinette — film muzical. 22,35 Telejurnalul de noapte. 22,45 Cronica ideilor. Marxis­mul secolului XX (Discu­­ţie pe marginea lucrării lui Roger Garaudy). Pronoexpres Rezultatele concursului special din 8 octombrie 1969. Extragerea 1: 40, 32, 18, 27, 3, 35. Extragerea a 11-a : 23, 40, 36, 14, 1, 43, 35. Extragerea a 111-a: 2, 37, 1, 25, 45. Extragerea a IV-a : 3, 18, 23, 28, 15, 33, 28. Extragerea a V-a: 2, 7, 11, 43, 35, 1, 4. Extragerea a VI-a : 43, 5, 33, 29, 9, 37, 36. Fond de premii: 1.946.190 lei. TIM­IPUL PROBABIL Pentru zilele de 10 şi 11 oc­tombrie . Vremea se menţine relativ frumoasă, dar rece noap­tea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil. Vînt slab din sud-vest. Temperatura în creştere Mi­nimele vor fi cuprinse între minus 3 grade şi minus 1 grad, iar maximele între 12 şi 14 grade.

Next