Drum Nou, decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7749-7774)
1969-12-03 / nr. 7750
Of*PTTR Braşov Către Of.PTÎH TG.tOURES 12 Ab. DRUM NOU I Mitiu nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 5» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7750 Miercuri, 3 decembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate ţârile, uniți-vii pentru a CÎŞTIGA întrecerea ÎNTRE JUDEŢE Planul şi angajamentele trebuie îndeplinite la toţi indicatorii şi de către toate întreprinderile Exigenţe fundamentale ale sporirii producţiei la export Convorbire cu IOAN OPRESCU, directorul comercial al C.E.I.L. Braşov Creşterea ani de an a producţiei pentru export reprezintă expresia firească a dezvoltării şi diversificării în ritm susţinut a economiei braşovene şi, pe un plan superior, a economiei naţionale. Referindu-se la sarcinile sporite în acest domeniu, secretarul general al partidului, tovarăşul Niicolae Ceauşescu, sublinia în Raportul prezentat la cel de-al X-lea Congres al P.C.R. faptul că : întreprinderile, ministerele, Ministerul Comerţului Exterior, trebuie să asigure respectarea cu stricteţe a contractelor la export, să exercite un control exigent al calităţii produselor, preocupîndu-se de îndeplinirea in cele mai bune condition) a obligaţiilor asumate faţă de clienţii străini". Tocmai aceste deziderate ale creşterii exportului au format obiectul recentei noastre convorbiri cu tovarăşul Ioan Oprescu- directorul comercial al C.E.I.L. Braşov. Prima întrebare adresată interlocutorului nostru s-a referit la ponderea exportului în totalul producţiei C.E.I.L.-ului şi creşterea acesteia în anul 1970. Produsele obţinute de fabricile şi unităţile care constituie actualul C.E.I.L. Braşov au căpătat o largă apreciere pe piaţa externă Este relevator ,faptul că numai exportul de mobilă a sporit în acest an cu aproape 103 la sută, faţa de anul 1965, adică mai mult decit dublu. în prezent, din totalul producţiei C.E.I.L. Braşov peste 25 la sută este destinat exportului. Nu am ajuns, fireşte, la un stadiu care să ne mulţumească. De aceea, am prevăzut ca anul viitor producţia pentru export a combinatului nostru să sporească cu circa 10 la sută. — Care sunt, după cv, principalele mijloace de realizare a acestor sporuri ? — Creşterea producţiei şi realizarea exemplară a sarcinilor da livrare la export impun cu acuitate trei condiţii de extremă importanţă : calitate superioară, eficienţă maximă şi promptitudine in onorarea comenzilor contractate. — Vă rugăm să vă referiţi la prima dintre acestea. — Este necesar, în primul rînd, ca şefii de secţii şi ateliere să asigure şi să urmărească cu stricteţe execuţia ireproşabilă a produselor. O atenţie deosebită trebuie acordată în al doilea rînd, îmbunătăţirii calităţii. Pentru unele produse cum sînt, de pildă, cele din cherestea, realizăm acest lucru prin creşterea ponderii sortimentelor de calitatea 1 cu o valoare mult mai ridicată. Faptul se poate dovedi cifric. La cherestea ruşinoase, bunăoară, în timp ce planul anual a fost îndeplinit cantitativ în proporţie de 36,4 la Sută, valoric realizările au atins nivelul de 96 la suta, ceea ce este caracteristic pentru toate produsele de acest gen. în ce priveşte mobila, care deţine ponderea principală în exportul nostru, îmbunătăţirea calităţii se face, îndeosebi prin asimilarea în fabricaţie a unor noi sortimente moderne, la nivelul realizărilor şi tendinţelor pe plan mondial. Anul viitor, de pildă, este prevăzută intrarea în producţia de serie a 10 noi sortimente. De realizarea unor produse de înaltă calitate, la parametri superiori de funcţionalitate, se ocupă în cadrul serviciului tehnolog şef, o grupă de concepţie specializată în prototipuri. Aici lucrează patru specialişti cu o vechime de 15—20 de ani în producţia de mobilă. — Vă refereaţi puţin mai înainte şi la o altă condiţie. — Da, este vorba de eficienţa producţiei pentru export. Dorescsă relev faptul că din punctul de vedere al combinatului, ca unitate producătoare, eficienţa se concretizează în creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Din păcate, datele existente nu ne permit să stabilim aceşti indicatori separat pentru producţia exportată. Avînd însă în vedere rezultatele întregii activităţi nu ne putem declara mulţumiţi. Şi nu pentru că aceste rezultate nu sînt bune, ci pentru că este necesar şi putem să le îmbunătăţim substanţial. — Cu atît mai stringent este acest deziderat în domeniul livrărilor la export, unde, după cite ştim, realizările nu sunt la nivelul prevederilor. — Situaţia existentă ne permite să afirmăm că planul anual la export va fi îndeplinit şi chiar depăşit. Este adevărat că pînă la 20 noiembrie, sarcinile de livrare n-au fost realizate decit în proporţie de 995 la sută. Acest lucru se datoreşte faptului că în timp ce la unele produse ca cherestea răşinoase şi cherestea fag prevederile la zi au fost depăşite (96 la sută şi, respectiv, 100 la sută din planul anual), la mobilă livrările au atins numai 82 la sută. — Care sînt cauzele acestor restanţe ? — în primul rînd neritmicitatea livrărilor datorată lipsei de vagoane. La ora actuală, de pildă (26 noiembrie — n.n.), ne lipsesc aproape 50 de vagoane. în al doilea rînd, o producţie pentru export de aproape 2 milioane lei a fost Interviu realizat de GH. NOVAC (Continuare in pagina a 3-a) Practic, nu cred să existe cineva care să nu fi fost măcar o dată sancţionat. Că oameni sîntem, şi supuşi greşelilor ! Dar pentru ca greşeala, mai ales cea deliberată, să nu se mai repete, deci să nu cădem în recidivă, intră imediat în acţiune (cel puţin aşa ar trebui să fie) factorii colectivi, începînd cu familia şi terminînd cu societatea, tot o familie, dar la proporţii mult mai mari orice astfel de intervenţie se materializează prin ceea ce numim cu toţii sancţiune, pedeapsă. De la dojenirea copilului care „a ieşit" din vorba mamei, pînă la condamnarea la închisoare, există o gamă întreagă de mijloace de constrîngere, urmărind acelaşi scop: normalizarea, lichidarea oricărei devieri sau abateri de la disciplina familială şi socială, de la etica noastră comunistă. Acesta este dezideratul teoretic, raţiunea nobilă a reacţiei societăţii la faptele adiacente ale individului. Practic însă, am întîlnit mult prea multe abateri de la această regulă, de la acest deziderat, pentru a avea motive temeinice să punem fenomenul în discuţie. Orice efect are o cauză şi orice fenomen, o explicaţie. Ne-am adresat pentru explicaţii unui specialist — tovarăşa Cornelia Tatu, lector la catedra de pedagogie-psihologie a Institutului pedagogic de trei ani Braşov. __ Cînd o măsură de constrîngere nu-şi atinge efectul propus înseamnă că se scapă din vedere ceva esenţial. Mai îitîi de toate trebuie plecat de la faptul că orice sancţiune are un dublu caracter: cel educativ-preventiv, care vizează comportarea de viitor a individului, şi cel de admonestare, care are în vedere ceea ce s-a săvîrşit deja şi, practic, nu mai poate fi schimbat. E destul să se neglijeze unul din aceste aspecte, pentru ca efectul sancţiunii să fie nul, , sau chiar contrar celui aşteptat. Rezultatul este aproape acelaşi atunci cînd, deşi sînt vizate ambele laturi (educativă şi de admonestare), sancţiunea se aplică cu întîrziere sau cu mare întîrziere... Aici o întrerupem pe interlocutoarea noastră, pentru a da cuvîntul unor fapte, de care ne-am „izbit" de nenumărate ori pe teren. Nu ajung numai sfaturi! O cumpărătoare intră în magazinul nr. 31 (tricotaje) de pe B-dul Lenin din Brașov, solicitînd o pereche de dresuri (nr. 20), pentru copii. Vînzătoarea Maria Pavel i-a întins o pereche (nu avea etichetă!) spunînd : „Aceștia sînt". Acasă, femeia a văzut că numărul era mult mai mare și a revenit în magazin. Vînzătoarea nici n-a vrut „să mai stea de vorbă". După ce femeia i-a spus că se va plînge conducerii întreprinderii, vînzătoarea a interpelat-o : „Poţi să mergi la zece directori, că mie nu mi-e frică !" După două zile, reclamaţia — care nimănui nu i se va părea nejustificată — era pe masa direcţiunii I.C.S. Textile-încălţăminte. „Urgent", adică după... 25 de zile, se face cercetarea cazului. Mai trec încă 20 de zile şi vînzătoarea primeşte în plic (vezi adresa nr. 25840) o „sancţiune" drastică. După ce i se dau cîteva sfaturi din regulamentul de serviciu, urmează :„sancţiunea" propriu-zisă: „în caz de repetare a acestor abateri, pe viitor vom lua măsuri severe de sancţionare a dv." Printr-o altă adresă, este liniştită reclamanta : „I s-a atras atenţia (vînzătoarei) că pe viitor, dacă se vor repeta asemenea abateri, va fi şi mai aspru sancţionată" (mai aspru decit ce ? !, decit cine?!). — Este prima ei abatere (care a ajuns la urechile dv.! — n.n.) şi ne-am gîndit că e suficient să-i punem doar în vedere... se scuza cineva din conducerea întreprinderii. Trecînd însă atît de uşor peste o abatere suficient de gravă de la etica comerţului, ne îndoim că „sancţiunea" va avea efectul aşteptat. Practica va dovedi... Cum se naşte imunitatea la sancţiuni Un inspector de la Inspectoratul sanitar de ■ stat nu se plîngea de faptul că amenzile aplicate pentru nerespectarea normelor de igienă de către unii lucrători din alimentaţia publică nu mai au aproape nici un efect. „Dovadă este atitudinea de sfidare atunci cînd le aplicăm o nouă amendă. („Ia-ţi banii şi lasă-mă în pace !") şi perpetuarea aceleiaşi situaţii, care violează normele igienei". Consiliul popular municipal ne-a oferit o întreagă listă de indivizi recalcitranţi şi „imuni" la sancţiunile aplicate. Exemplificăm prin cîţiva păstori orăşeni, ■ amendaţi de 2—3 ori pentru creşterea de animale în zonă interzisă : Drăgan Iosif, str. Vultur nr. 20 (creşte porci şi oi) ; Ficior Dumitru, str. Toporaşilor nr. 7 (ţine circa 40 de găini) ; Vili Gheorghe, str. Castelului nr. 74; Tătaru Gheorghe, str. V. Alecsandri nr. 25 şi mulţialţii. Amenzile aplicate variază între 200—500 lei, dar necuvîntătoarele dobitoace sporesc în loc să fie lichidate, şi aceasta spre disperarea vecinilor, care suportă efectele nocive ale unei atari situaţii. La I.T.Bv. sunt zeci şi sute de angajaţi, penalizaţi de mai multe ori pentru acelaşigen de abateri (lipsă nemotivată de la serviciu, indisciplină pe traseu etc). ALEXANDRU ALBARU (Continuare in pag. a 3-a) Sancţiunea şi consecinţele ei Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Ieri, la Braşov, s-au desfă-,şurat lucrările plenarei Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Plenara a analizat modul cum se îndeplinesc sarcinile pe anul în curs, ce revin unităţilor agricole cooperatiste, în domeniul zootehniei şi măsurile luate în vederea iernării corespunzătoare a tuturor speciilor şi categoriilor de animale, . Au luat parte preşedinţii cooperativelor agricole de producţie, brigadieri zootehnici, specialişti, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor judeţene cu profil agricol, invitaţi. A participat, de asemenea, iov. Titus Popescu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Dezbaterile purtate pe marginea materialului prezentat de iov. ing. Ovidiu Predan, vicepreşedinte al U.J.C.A.P., au reliefat rezultatele obţinute de cooperativele agricole in realizarea efectivelor de animale, a producţiei de lapte, carne, ouă, lină, preocuparea consiliilor de conducere ale C.A.P. pentru crearea tuturor condiţiilor care să ducă la îndeplinirea integrală a indicatorilor de plan în zootehnie. în acest sens, plenara a adoptat un plan de măsuri La punctul doi al ordinii de zi au fost discutate unele problema în legătură cu modificările survenite în structura ■l W . *■ + . organizatorica a Uninm județene a C.A.P. Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a plecat la Moscova Marţi la amiază, a porosit Capitala, plecînd spre Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Niicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa ,la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R. P. Bulgaria, R. S.. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion. Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri- - Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C al P.C.R., şi Cornelia Manescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasă, erau prezenţi tovarăşii EmilBodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, MaximBerghianu- Florian Dănălache,Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupi, Manea Manescu- Leonte Răutu,Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcuu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păran, membri ai G.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat ,şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Simpozion pe tema studiului muncii ieri dimineaţă, in sala Casei prieteniei din Braşov au început lucrările unui simpozion pe tema studiului muncii, organizat de CEPECA Bucureşti în colaborare cu cabinetul judeţean O.S.P.M. din Braşov.Au participat frteri.Litur grupelor sau serviciilor de organizare a producţiei şi a muncii din întreprinderi, numeroşi tehnicieni, ingineri, economişti, cadre didactice universitare, ziarişti. Cei prezenţi au fost salutaţi de tov. ing. Ioan Bordaş, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Vorbitorul a urat succeslucrărilor simpozionului, subliniind necesitatea promovării cu mai multă consecvenţă a metodelor organizatorice avansate în scopul sporirii activităţii economice. A luat apoi cuvîntul ing. Ioan Unguru, şeful colectivului de iniţiere în studiul muncii de la CEPECA. Au urmat apoi expunerile : ,,Rolul studiului muncii în organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii ; procedee moderne de studiu a metodelor de munca“ susţinut de ing. I. Unguru, şi ,,Aplicarea studiului muncii şi rezultatele obţinute în tarile scandinave“ de ing. Bengt Isaksson, expert internaţional în studiul muncii. În încheierea programului de ieri a fost vizionat filmul. ,,Analiza sistematică a locului de muncă" - realizat la Uzina de autocamioane din Braşov. Lucrările simpozionului continuă. Sosirea la Moscova MOSCOVA 2 — Corespondentul Agerpres, L. Duţă, transmite: Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară şi U.R.S.S., a sosit marţi seara la Moscova. La aeroportul Şeremetievo, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.G.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Koşîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al G.G. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, şef de secţie la G.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Mariinescu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. Harta interioară a unui laborator La Măgurele, lingă Braşov, se află Staţiunea centrală de cercetări pentru cultura pajiştilor, cu profil preponderent de bază furajeră, o staţiune care e prima de acest fel din ţara noastră. Dr. ing. Klaus Niedermayer, directorul staţiunii, mă informeazăcă într-un viitor ..apropiat se intenţionează ca secţia să fie dezvoltată multiplu şi să coordoneze activitatea pe plan republican în păşuni şi fineţe. „Şi din două motive, îşi continuă însoţitorul meu vorba : condiţiile climatice favorabile , şi, apoi, ideea descentralizării, care are tot mai mult cîştig de cauză Noi sîntem subordonaţi Academiei de ştiinţe agricole şi silvice — fiecare laborator de aici avîndu-şi un corespondent coordonator pe plan naţional. In felul acesta au fost create premise pentru abordarea unor teme mai complexe. E mai indicat, ne aflăm într-o zonă prielnică obţinerii unor frumoase rezultate într-un domeniu încă insuficient studiat. Sunt multe probleme nelămurite pentru practica agricolă. Iar în privinţa nutreţurilor, cercetării i se deschide un orizont foarte larg“. Am cunoscut şi laboratoarele. Profile diferite, dar servind aceeaşi idee: păşuni şi fineţe, ateligrarea plantelor de nutreţi agrotehnica plantelor de nutreţ ş.a. Teodor Maruşca lucrează cu Ion Aldulea Şi Klaus Niedermayer la păşuni şi fineţe. E inginer tînăr şi secretar al grupei U.T.C. „Un domeniu în care sunt atîtea de făcut, îmi spune. O privire de ansamblu asupra lui scoate în evidenţă, în ceea ce priveşte cercetarea, trei etape. Prima este cea a sporirii producţiei, drum deja parcurs în vreo 20 de ani, iar Iov, Niedermayer, vechi specialist, autor a peste 50 de lucrări publicate în ţară şi în străinătate,, cunoaşte această perioadă ca-n palmă, fiindcă a străbătut-o în toate meandrele ei. A spori producţia de nutreţuri înseamnă a-i stabili mai întîi două măsuri de extremă însemnătate pentru revitalizarea pajiştilor şi a suprafeţelor cu plante furajere cultivate , fertilizarea şi irigarea lor, probleme de care ne-am ocupat intens. Acum ştim bine ,cum se poate spori producţia, am fixat o teh- nologie utilă de lucru. Şi cum agriculturii i-a venit în ajutor şi industria, prin producţia de îngrăşăminte chimice, putem azi garanta triplarea producţiei pe plan naţional. Dar mai sunt de definitivat unele probleme de irigaţii“. Asta a fost întîig, etapă, parcursă, după cum s-a văzut. Ce e esenţial acum este valorificarea producţiei de nutreţ în a doua etapă. Multe unităţi de producţie şi-au însuşit procedeele de sporire a recoltelor, dar nu se deţine încă întreaga metodologie de exploatare, stabilirea termenilor optimi pentru VLADIMIR UDRESCU (Continuare în pagina a 3-a) Curs de iniţiere în programarea calculatoarelor electronice calcul, la Braşov a luat fiinţă un curs de iniţiere în programarea calculatoarelor electronice. Cursulfrecventat de specialişti din institutele de învaţămînt superior şi de către 25 de tineri ingineri şi economişti din marile întreprinderi braşovene, recomandaţi de organizaţiile U.T.C.) şi-a propus formarea de specialişti capabili să coordoneze activitatea mijloacelor electronice de calcul. Este o iniţiativă care se înscrie printre primele din ţară, la acest nivel. Sub egida catedrei de electrotehnica a Institutului politehnic şi cu sprijinul Centrului naţional de o nouă creaţie a inteligenţei , tehnice braşovene: maşina de multiplicat documente de birou. Autorii: Ioan Todor, subinginer, şi ing. Cornel Todor (tată şi fiu), de la uzina „Hidromecanica“ din Braşov. Performanţele maşinii: multiplicarea a 50 exemplare documente , pe minut. Ca eficienţă , se reduce importul unor maşini similare din străinătate. Foto: GH. BĂNUIA La uzina „Tractorul“ O nouă fabrică de oxigen A fost dată în folosinţă cea mai tinără unitate a uzinei „Tractorul“, fabrica de oxigen. Construită intr-un timp record, fabrica produce din plin preţiosul gaz atît de necesar producţiei. Avind o capacitate de 120 mc. pe oră, noua unitate se încadrează în categoria fabricilor de medie presiune, funcţionând pe principiul distilării fracţionate. O dată cu intrarea în funcţiune a noii fabrici, sunt asigurate toate cerinţele de oxigen ale uzinei, creindu-se şi disponibilităţi pentru livrare la alte întreprinderi. Meridiane lasturiart SDfdllUlOISi II lifll isisiiirii iilfilti Stana Tale ♦ TREI MANDATE DE ARESTARE LA LOS ANGELES ♦ O POVESTE CU HIPPY ♦ ŞEFUL POLIŢIEI CUNOAŞTE ÎNTREAGA CRONOLOGIE A EVENIMENTELOR ♦ PE MANDATUL DE ARESTARE, O EXPRESIE CUTREMURĂTOARE : „UCIDERE RITUALĂ" Cercetările în problema crimei de la Los Angeles, din noaptea de 9 spre 10 august, cînd au fost asasinate cinci persoane, printre care actriţa de cinema Sharon Tate, soţia regina(Continuare in pag. a 4-a)