Drum Nou, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7775-7798)

1970-01-29 / nr. 7796

i . urum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7796 Joi, 29 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vii în întreprinderi au început adunările generale ale salariaţilor în trecerea declanşată intre judeţe SE AMPLIFICA LA NIVELUL ATELIERELOR ŞI SECŢIILOR In adunările generale ale salariaţilor din atelierele şi secţiile întreprinderilor industriale din judeţul Braşov, care se desfăşoară in prezent, oamenii muncii din judeţul nostru manifestă hotărîrea unanimă de a înfăptui angajamentele luate în Chemarea organizaţiei judeţene de partid. In acest context, ei fac o analiză plină de res­ponsabilitate cu privire la modul în care au­ fost realizate sarcinile de plan pe 1969, dar mai ales a condiţiilor create pentru îndeplini­rea exemplară a prevederilor ultimului an al cincinalului. Cu pri­lejul acestor adunări, muncitorii, inginerii şi tehnicienii, în frunte cu comuniştii, fac numeroase propuneri pentru a traduce în viaţă cit mai operativ programul complex al sporirii eficienţei activităţii economice stabilit de Plenara din decembrie a C.C. al P.C.R., sinte­tizat cu atîta claritate în cuvintarea rostită la plenară de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ca semn al unei participări active a salariaţilor la conducerea treburilor economice, in aceste adunări se aduc ulti­mele corective prevederilor de plan şi se stabilesc angajamentele pe oameni, ateliere, secţii şi întreprinderi. Iată cîteva relatări de la o astfel de adunare: ACOLO UNDE S-A NĂSCUT ACŢIUNEA PENTRU ECONOMISIREA CELOR 100.000.000 IEI VALUTA HOTĂRÂRE UNANIMĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII CARTONULUI ONDULAT Cititorii ziarului nostru îşi a­­mintesc de acţiunea iniţiată în cursul anului trecut pentru îmbu­nătăţirea calităţii ambalajelor con­fecţionate din carton ondulat. E­­ficienţa acestei acţiuni a fost es­timată atunci la 100.000.000 lei va­lută, cit se poate obţine prin re­ducerea importului de carton on­dulat. Zilele trecute am poposit la adunarea generală a salariaţilor din atelierul Fabricii de hîrtie cre­­tată Ghimbav, în care muncesc principalii realizatori ai acestei acţiuni, cei care produc cartonul ondulat. Am fost plăcut impresio­nat constatînd că entuziasmul, hotărîrea acestui harnic colectiv au cisligat noi valenţe în acest nou an de muncă. Faptul ca atare se putea intui chiar şi înainte de deschiderea adunării din textul în­scris­­ pe un mare panou . CHEMARE In lumina Chemării lansate de organizaţia judeţeană de partid pentru­­ realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe 1970, colec­tivul atelierului de fabricat carton ondulat cheamă la întrecere toa­te atelierele productive ale fabri­cii, precum şi compartimentele au­xiliare. Darea de seamă prezentată de ing. Mirela Balázs, şefa atelieru­lui, şi dezbaterile la care a par­ticipat un mare număr de sala­riaţi, au confirmat, de altfel, ho­tărîrea fermă a secţiei de a înfăp­tui angajamentul luat. De remar­cat că această hotărîre nu a fost exprimată în formulări generale, ci într-o atmosferă de muncă la­borioasă, plină de responsabilitate faţă de mijloacele tehnice şi ma­teriale încredinţate atelierului. Tonul pentru acest, spirit, de lucru a fost dat de însăşi darea de sea­mă în care au fost criticate în profunzime o serie de lipsuri, no­­minalizîndu-se cei vinovaţi pentru neajunsurile create şi cei care au tolerat perpetuarea unor astfel de stări de lucruri. Cei care au luat cuvîntul — şi aş remarca din nou un fapt de reţinut : participarea unor repre­zentanţi ai secţiilor cu care con­lucrează atelierul de carton ondu­lat — au subliniat în unanimitate că sarcinile pe 1970 vor fi reali­zate. Angajamentele din chemarea lansată de colectivul atelierului au primit, de asemenea, o adeziu­ne plenară şi o putere de certitu­dine prin angajamentele indivi­duale formulate în cadrul adună­rii. Şeful de echipă Gheorghe Dul­­gheru s-a angajat, de pildă, ca în loc de 18 tone să confecţioneze zilnic 19 tone de carton ondulat, conducătorul „grupului nou", Şte­fan Tudor, va da zilnic o produc­ţie suplimentară de 500 kg. carton ondulat etc. Vorbitorii nu şi-au luat însă doar angajamente. Ei au dovedit un pronunţat spirit critic şi agro­­critic faţă de lipsuri. Conducăto­rul de grup, Cristea Mareş, a adus de pildă, critici severe comparti­mentului de aprovizionare, con­trolului tehnic de calitate şi fur­nizorilor care nu respectă grama­jul solicitat în fabricaţie. Faptul că secţia este aprovizionată une­ori cu semifabricate sub gramaj duce la scăderea calităţii am­bala­­jelor, în aceeaşi ordine de idei, muncitoarea Adelheid Schmidt, şeful de echipă Iulian Comănicea­­nu, maistrul Gerhard Martini, au Z. FORT (Continuare în pagina a 3-a) Atelierul nostru se angajează să realizeze în acest an peste prevederile planului : • O producţie globală şi marfă suplimentară in valoare de 1.600.000 lei, exclusiv pe seama creşterii productivi­tăţii muncii ; • 100 tone carton ondulat ; • Un spor de 1,5 la sută faţă de sarcina de creştere a productivităţii muncii ; • Mărirea indicelui de utilizare a „grupului nou“ (utilajul de bază al atelierului - n.n.), de la 52 la 72 la sută ; • îmbunătăţirea calităţii confecţiilor din carton ondulat şi realizarea a cel puţin 1.500 tone cutii din carton duplex şi hîrtie sulfat albită, destinate ambalării produselor pentru export ; • 20 tipuri noi de ambalaje de calitate superioară pentru produsele destinate exportului. La I.M.A. Rupea acţiunea de verificare şi reparare a tractoarelor şi maşinilor agricole, ce vor fi folo­site în campania agricolă de primăvară, este în toi. In fotografie, şeful de atelier Mihai Kaspar, împreună cu doi dintre mecanica întreprinderii, execută o ultimă revizie la cîteva tractoare ieşite recent din reparaţii. Foto : GH. COJOCARU Cu planul lunar la export îndeplinit Calităţile tehnice deosebite, precum şi gama largă de rulmenţi fabricaţi la Braşov, fac ca ei să fie apreciaţi şi solicitaţi pe tot mai multe meridiane ale globului. Pînă ieri, sarcinile lunare de livrare la export ale uzinei au fost depăşite cu peste 50.000 rulmenţi. E­­xistă astfel condiţii ca pînă la sfîrşitul lunii livrările suplimentare la export să atingă 80.000 rulmenţi. La C.A.P. Rîşnov şi Cristian Slabă nădejde să zburde mieii! Organizarea pînă în cele mai mici amănunte a campaniei de fătare a oilor, deplina sa reuşită, necesită aplicarea unui complex de măsuri tehnico-organizatorice, de a cărui finalizare în timp util depinde atît soarta mieilor nou­­născuţi, cit şi a oilor mame. Pentru a cunoaşte stadiul pre­gătirilor în cooperativele agricole şi ce anume mai rămîne de re­mediat, zilele trecute am vizitat cîteva unităţi din Ţara Birsei. Poposind la stîna din „Puntea Delicii", a cooperativei agricole din Rîşnov (preşedinte ing. zoo­tehnist Aurel Ifrim), ne-au reţinut atenţia cîteva aspecte ce nu mai lăsau nici u­n dubiu asupra lipsei de spirit gospodăresc. In afară de faptul că, unica şură în care s-a depozitat fin era dezvelită pe jumătate, lăsînd cale deschisă ză­pezii, saivanul destinat fătării oi­lor avea pereţii plini de crăpă­turi, prin care curenţii de aer rece circulau în voie. In privinţa pre­ocupării conducerii cooperativei pentru hrănirea raţională a oilor gestante şi a modului în care fac­torii de răspundere ai unităţii con­trolează cum se asigură zilnic bu­na îngrijire şi întreţinere a între­gului efectiv de ovine, semnifica­tivă este relatarea îngrijitorului M. Uretu : „Raţia zilnică de hra­nă a oilor gestante este compusă dintr-un kilogram de fîn şi... asta-i tot. Cît priveşte sprijinul ce-l pri­mim din partea conducerii coo­perativei ..." De cele ce a ocolit să ne spună interlocutorul, ne-am convins noi. Dacă în această iarnă brigadie­rul zootehnic Constantin Băreanu, preşedintele şi inginerul coo­perativei şi-ar fi făcut timp să viziteze mai des stîna şi să se intereseze îndeaproape de greu­tăţile pe care le întîmpină cioba­nii, de condiţiile în care trăiesc animalele, , fără îndoială că s-ar fi luat măsuri din vreme pentru căptuşirea pereţilor exteriori ai adăposturilor cu carton gudronat (mai ales’ Că pînă la data vizitei noastre fătaseră de-acum 64 de oi), pentru consolidarea saivane­lor care au ajuns într-o asemenea stare incit, nu este exclus ca în­tr-o bună zi să se prăbuşească. Asemănător se prezintă situaţia şi la punctul de cazare a oilor gestante, din „Gura Năfirii". Aici, în afară de frigul năprasnic în care sunt nevoite să trăiască ani­malele, lipseşte complet aşternu­tul. De altfel, nimeni nu s-a gîndit să cureţe interiorul de stratul de gunoi rămas încă... de anul trecut, care periclitează sănătatea anima­lelor. In condiţiile în care, şi aşa, raţia furajeră a oilor, este neîn­destulătoare, în acest punct si­tuat destul de departe de depo­zitul de nutreţuri, nu există crea­tă o rezervă de tun care să aco­pere măcar strictul necesar, în eventualitatea că intemperiile ar împiedica transportul zilnic. Du­pă cum ne-a informat îngrijitorul Constantin Jitaru, o asemenea re­zervă de nutreţuri fibroase a e­­xistat cîndva, dar provizia a fost consumată de... tineretul taurin, înainte de a se intra în iarnă. Cît preţ pune conducerea cooperati­vei din Rîşnov pe asigurarea în tot cursul unui an a unor condiţii optime de îngrijire şi întreţinere a ovinelor rezultă şi din aceea că saivanele situate în trupurile de teren „Frăsinet“ şi „La Baiu“, au fost lăsate să se deterioreze, fiind descompletate de cine şi cum a vrut. Dr. Gh. ADAM, şeful serviciului zootehnic al Direcţiei agricole judeţene Ing. C. ILIESCU (Continuare în pagina a 3-a) in pagina a 3-a . IN LEGĂTURĂ CU CON­CURSUL DE ADMITERE D­IN LICEE Muncitorul Gh. Mihăl­­ceanu, de la Depoul C.F.R. Braşov, în timp ce execută centricultarea u­­n­ei pompe de injecţie. Foto: GH. BĂNUŢA 1/ De ce unii elevi fac greşeli gramaticale? Este o inii­ato­are la care cel interpelat a­­rată, aproape întot­deauna, spre profeso­rul de limba română. Cine este vinovat că unii oameni fac de­zacorduri în vorbire, că multe anunțuri de prin vitrinele ma­gazinelor, ori din locuri publice poartă, de multe ori, Pecetea agramatismului ? Foar­te mulţi profesori de alte specialităţi spun, stereotip, de vină es­te profesorul de lim­­­ba română ! Făc­înd parte din co­misia de admitere la un liceu teoretic, am constatat că, pentru o parte a candidaţi­lor, normele de or­tografie şi exprimare corectă sunt un hăţiş prin care se descurcă cu multă greutate, a­­n­aliza gramatică o po­vară, deşi (foarte cu­rios !) definiţiile ca­tegoriilor gramatical© le dădeau... pe neră­suflate. Aici este, opinăm noi, greşeala unor dascăli de limba română, care pre­tind , de cele mai multe ori din co­moditate — memora­rea mecanică a defi­niţiilor, neţintnd sea­mă de caracterul for­mativ al gramaticii. E, fireşte, mai leşine să-i dai să înveţe „de aici şi pînă aici", de­cit să-l supraveghem­ pe elev în timp ce vorbeşte sau scrie. Rezultatul? Unii dintre ei consideră gramatica o ştiinţă „abstractă" şi o înva­ţă fără tragere de inimă, deşi, nu în pu­ţine cazuri, la litera­tură aceştia au note foarte bune. De acelaşi „trata­ment" se bucură une­ori şi normele pr­ Prof. A. GHERMANSCHI (Continuare în pagina a 3-a) •mmmmmmmmmmmmiimmiiuiiuiiiiiimmiimmmmit/mimmiiimiiiimiimimmmi mmmmimmmmmmmmimiimniiimiiiimiiiiiînmimimmimiimmmimmt CORESPONDENŢĂ DIN UZINĂ Tovarăşe tehnolog şef, forja are nevoie acum de sprijinul dumneavoastră şi nu tocmai în anul 1972! Intr-o anchetă pu­blicată zilele trecute în ziarul nostru, re­latam că utilizarea de­plină a maşinilor, a forţei de muncă în secţia forjă a Între­prinderii de unelte şi scule nu se poate rea­liza fără sprijinul e­­fectiv al specialiştilor din compartimentele funcţionale, şi îndeo­sebi al celor de la tehnologul-şef şi me­­canicul-şef. Reamintim mai în detaliu care sunt problemele ce îl reclamă pe tehnolo­gul şef. Este vorba de faptul că la ora actuală se utilizează cuptoare de încălzire care frînează creşte­rea productivităţii muncii. Arzătoarele de tipul GAR 25 folosite duc la un consum exagerat de combustibil. Nu exis­tă suficiente mijloa­ce tehnice cu care să fie urmărite tempera­turile de încălzire. Răcirea matriţelor şi poansoanelor în proce­sul de forjare se face meşteşugăreşte. Intro­ducerea vetrelor ro­tative la cuptoare s-a oprit la jumătatea drumului. Eliminarea barurilor la prese se face tot ca pe vremea cînd a fost inventat acest utilaj. Lista de­ficienţelor tehnice sau tehnologice care cre­ează situaţii paradoxa­le în forjă nu se re­duce doar le cele e­­numerate. Alaltăieri reporterul a invitat la forjă pe tehnologul-şef şi me­­canicul-şef. Purtătorul de cuvînt al mecani­­cului-şef a fost ingi­nerul Mir­cea Şipoş, care răspunde în ca­drul serviciului teh­nologic de această secţie. Timp de două ore tovarăşul Şipoş ne-a făcut, cu lux de amănunte, istoricul cuptoarelor, al arză­toarelor, al sisteme­lor de răcire, ne-a re­latat măsurile pe care le preconizează pen­tru ridicarea gradului de tehnicitate a pro­cesului de fabricaţie. Din clipa în care 1-aan întrebat însă pe in­terlocutorul nostru cînd se vor materiali­za proiectele, tehnolo­gilor, inginerul Sipos L. CIUTACU (Continuare in paB. a 3-a) '&uimmiimmimmmmmimrmmmmimimmiiimmmmmiimmmmmmmm i mmimmm'iimimmmmmmmimmmimimmimimmimmimmmmimmmiruiiiiiirmii^ — Adunarea este greşită. Mai fă-o o dată ! Ospătarul „surprins“ reia calculul. (— Oi fi „greşit“ că... vorba aia, tot omu-i supus gre­şelii). — Iar ai umflat-o băiete. Bagă-ţi minţile-n cap şi nu în­cerca să furi, că noi n-am fu­rat banii ! Omul alcătuieşte o altă „so­coteală“. A treia... — Vrei neapărat să ne în­şeli ! — Nota e bună! se răs­teşte ospătarul la cei doi „ne­pricepuţi" în „de-ale matema­ticii“ care — nici una nici două i-au aplicat cîteva palme. Aşa a început — de la o notă de plată — ceea ce pînă la urmă avea să însemne acte grave de huliganism săvîrşite de infractorii Doinea Gheorghe şi Creţu Gheorghe, soldată cu distrugeri de bunuri obşteşti şi rănirea unor persoane. Os­pătarul Prásztoári Ianos de la bodega „Şosea“ Codlea — du­­pă­ ce i-a servit ore în şir pe cei doi inculpaţi (şoferi din Reşiţa aflaţi în tranzit la „şo­sea“) cu o cantitate importantă de alcool — văzîndu-i turmen­taţi şi-a făcut o socoteală : „le scriu de toate în notă c-ăştia nu mai ştiu matematică“. Şi a scris, cu literele şi cifrele unui „alfabet“ care se cheamă NE­CINSTE. Nu s-a „pierdut“ în faţa obiecţiunilor justificate ale clienţilor. A refăcut de trei ori nota de plată, fără a schimba însă, „datele“ problemei. Ne­cinstea a rămas necinste! Se­sizat de ciudata „matematică“ a ospătarului, a apărut respon­sabilul localului, Tomazek­ Au­rel. A refăcut calculul și fără greutate a observat „greşeala“, corectînd-o. Cu manifestă su­părare, a rostit răspicat, hotă­­rît, ca să audă toată lumea: „Mîine îl dau afară din servi­ciu, mai ales că nu-i la prima abatere de acest fel!“ Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Cei doi,­ înfierbîntați de băutură și de întîm­plarea cu nota, se foiau a scandal. Sim­țind atmosfera încărcată, un consumator s-a adresat res­­ponsabilului, sfătuindu-l să cea­ră sprijinul organelor de mi­liţie. Speriat de o asemenea „idee“, responsabilul a reacţio­nat (iresponsabil): „cum o să chem miliţia ? Pentru chestia cu nota primul „agăţat“ ar fi Ianoş. Cum era de aşteptat, scan­dalul a izbu­­nit. Cei doi clienţi, cu judecata împăienjenită de alcool (iarăşi alcoolul! ! !) — depăşind cu mult limitele re­voltei fireşti în faţa necinstei — s-au înarmat cu topoare, dezlănţuindu-se în toate di­mensiunile hidoase ale unei manifestări huliganice grave, lovind doi consumatori şi pro­­ducînd distrugeri importante de bunuri. Ca prin minune cele două victime lovite în cap au scăpat cu viaţă. Sesizate în sfîrşit de un consumator, or­ganele de miliţie au sosit ne­întârziat, reţinîndu-i pe huli­gani. Au fost trimişi în jude­cată, urmînd a primi pedeapsa cuvenită, pe măsura actelor antisociale grave săvîrşite. Intr-adevăr în faţa necinstei, fiecare dintre noi încearcă sen­timente fireşti de intoleranţă, revoltă. Dar de la asemenea sentimente pînă la acte de vandalism este o distanţă care pătrunde adine în spaţiul anti­social al infracţiunii. „A-ţi face singur lege", cum se spune, niciodată nu va putea găsi o justificare în nedreptatea actu­lui iniţial. Legile ţării oferă deplină protecţie fiecărui in­divid împotriva fărădelegilor şi necinstei. Dar dacă victima unui abuz va reacţiona prin fărădelege, ea însăşi va intra în conflict cu legea şi va răs­punde în faţa ei, în virtutea concepţiei noastre vitale de echilibru social prin ordine, le­galitate şi civilizaţie socialistă. In vis-a-vis-ul actelor grave comise de cei doi huligani pen­tru care sunt confruntaţi cu legea penală, faptele Ospătaru­lui şi responsabilului nu pot fi trecute cu vederea. Ar fi o ne­dreptate. Iată de ce am stat Constantin SOROCEANU, procuror (Continuare în pagina a 3-a) „NOTE” CERTATE CU MATEMATICA... CINSTEI k

Next