Drum Nou, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7775-7798)
1970-01-29 / nr. 7796
i . urum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7796 Joi, 29 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vii în întreprinderi au început adunările generale ale salariaţilor în trecerea declanşată intre judeţe SE AMPLIFICA LA NIVELUL ATELIERELOR ŞI SECŢIILOR In adunările generale ale salariaţilor din atelierele şi secţiile întreprinderilor industriale din judeţul Braşov, care se desfăşoară in prezent, oamenii muncii din judeţul nostru manifestă hotărîrea unanimă de a înfăptui angajamentele luate în Chemarea organizaţiei judeţene de partid. In acest context, ei fac o analiză plină de responsabilitate cu privire la modul în care au fost realizate sarcinile de plan pe 1969, dar mai ales a condiţiilor create pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor ultimului an al cincinalului. Cu prilejul acestor adunări, muncitorii, inginerii şi tehnicienii, în frunte cu comuniştii, fac numeroase propuneri pentru a traduce în viaţă cit mai operativ programul complex al sporirii eficienţei activităţii economice stabilit de Plenara din decembrie a C.C. al P.C.R., sintetizat cu atîta claritate în cuvintarea rostită la plenară de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ca semn al unei participări active a salariaţilor la conducerea treburilor economice, in aceste adunări se aduc ultimele corective prevederilor de plan şi se stabilesc angajamentele pe oameni, ateliere, secţii şi întreprinderi. Iată cîteva relatări de la o astfel de adunare: ACOLO UNDE S-A NĂSCUT ACŢIUNEA PENTRU ECONOMISIREA CELOR 100.000.000 IEI VALUTA HOTĂRÂRE UNANIMĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII CARTONULUI ONDULAT Cititorii ziarului nostru îşi amintesc de acţiunea iniţiată în cursul anului trecut pentru îmbunătăţirea calităţii ambalajelor confecţionate din carton ondulat. Eficienţa acestei acţiuni a fost estimată atunci la 100.000.000 lei valută, cit se poate obţine prin reducerea importului de carton ondulat. Zilele trecute am poposit la adunarea generală a salariaţilor din atelierul Fabricii de hîrtie cretată Ghimbav, în care muncesc principalii realizatori ai acestei acţiuni, cei care produc cartonul ondulat. Am fost plăcut impresionat constatînd că entuziasmul, hotărîrea acestui harnic colectiv au cisligat noi valenţe în acest nou an de muncă. Faptul ca atare se putea intui chiar şi înainte de deschiderea adunării din textul înscris pe un mare panou . CHEMARE In lumina Chemării lansate de organizaţia judeţeană de partid pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe 1970, colectivul atelierului de fabricat carton ondulat cheamă la întrecere toate atelierele productive ale fabricii, precum şi compartimentele auxiliare. Darea de seamă prezentată de ing. Mirela Balázs, şefa atelierului, şi dezbaterile la care a participat un mare număr de salariaţi, au confirmat, de altfel, hotărîrea fermă a secţiei de a înfăptui angajamentul luat. De remarcat că această hotărîre nu a fost exprimată în formulări generale, ci într-o atmosferă de muncă laborioasă, plină de responsabilitate faţă de mijloacele tehnice şi materiale încredinţate atelierului. Tonul pentru acest, spirit, de lucru a fost dat de însăşi darea de seamă în care au fost criticate în profunzime o serie de lipsuri, nominalizîndu-se cei vinovaţi pentru neajunsurile create şi cei care au tolerat perpetuarea unor astfel de stări de lucruri. Cei care au luat cuvîntul — şi aş remarca din nou un fapt de reţinut : participarea unor reprezentanţi ai secţiilor cu care conlucrează atelierul de carton ondulat — au subliniat în unanimitate că sarcinile pe 1970 vor fi realizate. Angajamentele din chemarea lansată de colectivul atelierului au primit, de asemenea, o adeziune plenară şi o putere de certitudine prin angajamentele individuale formulate în cadrul adunării. Şeful de echipă Gheorghe Dulgheru s-a angajat, de pildă, ca în loc de 18 tone să confecţioneze zilnic 19 tone de carton ondulat, conducătorul „grupului nou", Ştefan Tudor, va da zilnic o producţie suplimentară de 500 kg. carton ondulat etc. Vorbitorii nu şi-au luat însă doar angajamente. Ei au dovedit un pronunţat spirit critic şi agrocritic faţă de lipsuri. Conducătorul de grup, Cristea Mareş, a adus de pildă, critici severe compartimentului de aprovizionare, controlului tehnic de calitate şi furnizorilor care nu respectă gramajul solicitat în fabricaţie. Faptul că secţia este aprovizionată uneori cu semifabricate sub gramaj duce la scăderea calităţii ambalajelor, în aceeaşi ordine de idei, muncitoarea Adelheid Schmidt, şeful de echipă Iulian Comăniceanu, maistrul Gerhard Martini, au Z. FORT (Continuare în pagina a 3-a) Atelierul nostru se angajează să realizeze în acest an peste prevederile planului : • O producţie globală şi marfă suplimentară in valoare de 1.600.000 lei, exclusiv pe seama creşterii productivităţii muncii ; • 100 tone carton ondulat ; • Un spor de 1,5 la sută faţă de sarcina de creştere a productivităţii muncii ; • Mărirea indicelui de utilizare a „grupului nou“ (utilajul de bază al atelierului - n.n.), de la 52 la 72 la sută ; • îmbunătăţirea calităţii confecţiilor din carton ondulat şi realizarea a cel puţin 1.500 tone cutii din carton duplex şi hîrtie sulfat albită, destinate ambalării produselor pentru export ; • 20 tipuri noi de ambalaje de calitate superioară pentru produsele destinate exportului. La I.M.A. Rupea acţiunea de verificare şi reparare a tractoarelor şi maşinilor agricole, ce vor fi folosite în campania agricolă de primăvară, este în toi. In fotografie, şeful de atelier Mihai Kaspar, împreună cu doi dintre mecanica întreprinderii, execută o ultimă revizie la cîteva tractoare ieşite recent din reparaţii. Foto : GH. COJOCARU Cu planul lunar la export îndeplinit Calităţile tehnice deosebite, precum şi gama largă de rulmenţi fabricaţi la Braşov, fac ca ei să fie apreciaţi şi solicitaţi pe tot mai multe meridiane ale globului. Pînă ieri, sarcinile lunare de livrare la export ale uzinei au fost depăşite cu peste 50.000 rulmenţi. Există astfel condiţii ca pînă la sfîrşitul lunii livrările suplimentare la export să atingă 80.000 rulmenţi. La C.A.P. Rîşnov şi Cristian Slabă nădejde să zburde mieii! Organizarea pînă în cele mai mici amănunte a campaniei de fătare a oilor, deplina sa reuşită, necesită aplicarea unui complex de măsuri tehnico-organizatorice, de a cărui finalizare în timp util depinde atît soarta mieilor nounăscuţi, cit şi a oilor mame. Pentru a cunoaşte stadiul pregătirilor în cooperativele agricole şi ce anume mai rămîne de remediat, zilele trecute am vizitat cîteva unităţi din Ţara Birsei. Poposind la stîna din „Puntea Delicii", a cooperativei agricole din Rîşnov (preşedinte ing. zootehnist Aurel Ifrim), ne-au reţinut atenţia cîteva aspecte ce nu mai lăsau nici un dubiu asupra lipsei de spirit gospodăresc. In afară de faptul că, unica şură în care s-a depozitat fin era dezvelită pe jumătate, lăsînd cale deschisă zăpezii, saivanul destinat fătării oilor avea pereţii plini de crăpături, prin care curenţii de aer rece circulau în voie. In privinţa preocupării conducerii cooperativei pentru hrănirea raţională a oilor gestante şi a modului în care factorii de răspundere ai unităţii controlează cum se asigură zilnic buna îngrijire şi întreţinere a întregului efectiv de ovine, semnificativă este relatarea îngrijitorului M. Uretu : „Raţia zilnică de hrană a oilor gestante este compusă dintr-un kilogram de fîn şi... asta-i tot. Cît priveşte sprijinul ce-l primim din partea conducerii cooperativei ..." De cele ce a ocolit să ne spună interlocutorul, ne-am convins noi. Dacă în această iarnă brigadierul zootehnic Constantin Băreanu, preşedintele şi inginerul cooperativei şi-ar fi făcut timp să viziteze mai des stîna şi să se intereseze îndeaproape de greutăţile pe care le întîmpină ciobanii, de condiţiile în care trăiesc animalele, , fără îndoială că s-ar fi luat măsuri din vreme pentru căptuşirea pereţilor exteriori ai adăposturilor cu carton gudronat (mai ales’ Că pînă la data vizitei noastre fătaseră de-acum 64 de oi), pentru consolidarea saivanelor care au ajuns într-o asemenea stare incit, nu este exclus ca într-o bună zi să se prăbuşească. Asemănător se prezintă situaţia şi la punctul de cazare a oilor gestante, din „Gura Năfirii". Aici, în afară de frigul năprasnic în care sunt nevoite să trăiască animalele, lipseşte complet aşternutul. De altfel, nimeni nu s-a gîndit să cureţe interiorul de stratul de gunoi rămas încă... de anul trecut, care periclitează sănătatea animalelor. In condiţiile în care, şi aşa, raţia furajeră a oilor, este neîndestulătoare, în acest punct situat destul de departe de depozitul de nutreţuri, nu există creată o rezervă de tun care să acopere măcar strictul necesar, în eventualitatea că intemperiile ar împiedica transportul zilnic. După cum ne-a informat îngrijitorul Constantin Jitaru, o asemenea rezervă de nutreţuri fibroase a existat cîndva, dar provizia a fost consumată de... tineretul taurin, înainte de a se intra în iarnă. Cît preţ pune conducerea cooperativei din Rîşnov pe asigurarea în tot cursul unui an a unor condiţii optime de îngrijire şi întreţinere a ovinelor rezultă şi din aceea că saivanele situate în trupurile de teren „Frăsinet“ şi „La Baiu“, au fost lăsate să se deterioreze, fiind descompletate de cine şi cum a vrut. Dr. Gh. ADAM, şeful serviciului zootehnic al Direcţiei agricole judeţene Ing. C. ILIESCU (Continuare în pagina a 3-a) in pagina a 3-a . IN LEGĂTURĂ CU CONCURSUL DE ADMITERE DIN LICEE Muncitorul Gh. Mihălceanu, de la Depoul C.F.R. Braşov, în timp ce execută centricultarea unei pompe de injecţie. Foto: GH. BĂNUŢA 1/ De ce unii elevi fac greşeli gramaticale? Este o iniiatoare la care cel interpelat arată, aproape întotdeauna, spre profesorul de limba română. Cine este vinovat că unii oameni fac dezacorduri în vorbire, că multe anunțuri de prin vitrinele magazinelor, ori din locuri publice poartă, de multe ori, Pecetea agramatismului ? Foarte mulţi profesori de alte specialităţi spun, stereotip, de vină este profesorul de limba română ! Făcînd parte din comisia de admitere la un liceu teoretic, am constatat că, pentru o parte a candidaţilor, normele de ortografie şi exprimare corectă sunt un hăţiş prin care se descurcă cu multă greutate, analiza gramatică o povară, deşi (foarte curios !) definiţiile categoriilor gramatical© le dădeau... pe nerăsuflate. Aici este, opinăm noi, greşeala unor dascăli de limba română, care pretind , de cele mai multe ori din comoditate — memorarea mecanică a definiţiilor, neţintnd seamă de caracterul formativ al gramaticii. E, fireşte, mai leşine să-i dai să înveţe „de aici şi pînă aici", decit să-l supraveghem pe elev în timp ce vorbeşte sau scrie. Rezultatul? Unii dintre ei consideră gramatica o ştiinţă „abstractă" şi o învaţă fără tragere de inimă, deşi, nu în puţine cazuri, la literatură aceştia au note foarte bune. De acelaşi „tratament" se bucură uneori şi normele pr Prof. A. GHERMANSCHI (Continuare în pagina a 3-a) •mmmmmmmmmmmmiimmiiuiiuiiiiiimmiimmmmit/mimmiiimiiiimiimimmmi mmmmimmmmmmmmimiimniiimiiiimiiiiiînmimimmimiimmmimmt CORESPONDENŢĂ DIN UZINĂ Tovarăşe tehnolog şef, forja are nevoie acum de sprijinul dumneavoastră şi nu tocmai în anul 1972! Intr-o anchetă publicată zilele trecute în ziarul nostru, relatam că utilizarea deplină a maşinilor, a forţei de muncă în secţia forjă a Întreprinderii de unelte şi scule nu se poate realiza fără sprijinul efectiv al specialiştilor din compartimentele funcţionale, şi îndeosebi al celor de la tehnologul-şef şi mecanicul-şef. Reamintim mai în detaliu care sunt problemele ce îl reclamă pe tehnologul şef. Este vorba de faptul că la ora actuală se utilizează cuptoare de încălzire care frînează creşterea productivităţii muncii. Arzătoarele de tipul GAR 25 folosite duc la un consum exagerat de combustibil. Nu există suficiente mijloace tehnice cu care să fie urmărite temperaturile de încălzire. Răcirea matriţelor şi poansoanelor în procesul de forjare se face meşteşugăreşte. Introducerea vetrelor rotative la cuptoare s-a oprit la jumătatea drumului. Eliminarea barurilor la prese se face tot ca pe vremea cînd a fost inventat acest utilaj. Lista deficienţelor tehnice sau tehnologice care creează situaţii paradoxale în forjă nu se reduce doar le cele enumerate. Alaltăieri reporterul a invitat la forjă pe tehnologul-şef şi mecanicul-şef. Purtătorul de cuvînt al mecanicului-şef a fost inginerul Mircea Şipoş, care răspunde în cadrul serviciului tehnologic de această secţie. Timp de două ore tovarăşul Şipoş ne-a făcut, cu lux de amănunte, istoricul cuptoarelor, al arzătoarelor, al sistemelor de răcire, ne-a relatat măsurile pe care le preconizează pentru ridicarea gradului de tehnicitate a procesului de fabricaţie. Din clipa în care 1-aan întrebat însă pe interlocutorul nostru cînd se vor materializa proiectele, tehnologilor, inginerul Sipos L. CIUTACU (Continuare in paB. a 3-a) '&uimmiimmimmmmmimrmmmmimimmiiimmmmmiimmmmmmmm i mmimmm'iimimmmmmmmimmmimimmimimmimmimmmmimmmiruiiiiiirmii^ — Adunarea este greşită. Mai fă-o o dată ! Ospătarul „surprins“ reia calculul. (— Oi fi „greşit“ că... vorba aia, tot omu-i supus greşelii). — Iar ai umflat-o băiete. Bagă-ţi minţile-n cap şi nu încerca să furi, că noi n-am furat banii ! Omul alcătuieşte o altă „socoteală“. A treia... — Vrei neapărat să ne înşeli ! — Nota e bună! se răsteşte ospătarul la cei doi „nepricepuţi" în „de-ale matematicii“ care — nici una nici două i-au aplicat cîteva palme. Aşa a început — de la o notă de plată — ceea ce pînă la urmă avea să însemne acte grave de huliganism săvîrşite de infractorii Doinea Gheorghe şi Creţu Gheorghe, soldată cu distrugeri de bunuri obşteşti şi rănirea unor persoane. Ospătarul Prásztoári Ianos de la bodega „Şosea“ Codlea — după ce i-a servit ore în şir pe cei doi inculpaţi (şoferi din Reşiţa aflaţi în tranzit la „şosea“) cu o cantitate importantă de alcool — văzîndu-i turmentaţi şi-a făcut o socoteală : „le scriu de toate în notă c-ăştia nu mai ştiu matematică“. Şi a scris, cu literele şi cifrele unui „alfabet“ care se cheamă NECINSTE. Nu s-a „pierdut“ în faţa obiecţiunilor justificate ale clienţilor. A refăcut de trei ori nota de plată, fără a schimba însă, „datele“ problemei. Necinstea a rămas necinste! Sesizat de ciudata „matematică“ a ospătarului, a apărut responsabilul localului, Tomazek Aurel. A refăcut calculul și fără greutate a observat „greşeala“, corectînd-o. Cu manifestă supărare, a rostit răspicat, hotărît, ca să audă toată lumea: „Mîine îl dau afară din serviciu, mai ales că nu-i la prima abatere de acest fel!“ Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Cei doi, înfierbîntați de băutură și de întîmplarea cu nota, se foiau a scandal. Simțind atmosfera încărcată, un consumator s-a adresat responsabilului, sfătuindu-l să ceară sprijinul organelor de miliţie. Speriat de o asemenea „idee“, responsabilul a reacţionat (iresponsabil): „cum o să chem miliţia ? Pentru chestia cu nota primul „agăţat“ ar fi Ianoş. Cum era de aşteptat, scandalul a izbunit. Cei doi clienţi, cu judecata împăienjenită de alcool (iarăşi alcoolul! ! !) — depăşind cu mult limitele revoltei fireşti în faţa necinstei — s-au înarmat cu topoare, dezlănţuindu-se în toate dimensiunile hidoase ale unei manifestări huliganice grave, lovind doi consumatori şi producînd distrugeri importante de bunuri. Ca prin minune cele două victime lovite în cap au scăpat cu viaţă. Sesizate în sfîrşit de un consumator, organele de miliţie au sosit neîntârziat, reţinîndu-i pe huligani. Au fost trimişi în judecată, urmînd a primi pedeapsa cuvenită, pe măsura actelor antisociale grave săvîrşite. Intr-adevăr în faţa necinstei, fiecare dintre noi încearcă sentimente fireşti de intoleranţă, revoltă. Dar de la asemenea sentimente pînă la acte de vandalism este o distanţă care pătrunde adine în spaţiul antisocial al infracţiunii. „A-ţi face singur lege", cum se spune, niciodată nu va putea găsi o justificare în nedreptatea actului iniţial. Legile ţării oferă deplină protecţie fiecărui individ împotriva fărădelegilor şi necinstei. Dar dacă victima unui abuz va reacţiona prin fărădelege, ea însăşi va intra în conflict cu legea şi va răspunde în faţa ei, în virtutea concepţiei noastre vitale de echilibru social prin ordine, legalitate şi civilizaţie socialistă. In vis-a-vis-ul actelor grave comise de cei doi huligani pentru care sunt confruntaţi cu legea penală, faptele Ospătarului şi responsabilului nu pot fi trecute cu vederea. Ar fi o nedreptate. Iată de ce am stat Constantin SOROCEANU, procuror (Continuare în pagina a 3-a) „NOTE” CERTATE CU MATEMATICA... CINSTEI k