Drum Nou, martie 1970 (Anul 27, nr. 7823-7848)

1970-03-31 / nr. 7848

■Shh rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN " Anul XXVII Nr. 7848 Marţi, 31 martie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! INDUSTRIA JUDEŢULUI A REALIZAT PLANUL PE PRIMUL TRIMESTRU Pînă in ziua de 28 martie, 30 de întreprin­deri din industria jude­ţului Braşov au rapor­tat realizarea înainte de termen a planului tri­mestrial. In rîndul co­lectivelor care şi-au în­deplinit planul inainte de termen se situează Uzina de autocamioane, Combinatul chimic Fă­găraş, Fabrica de stofe Braşov, Fabrica de hîr­­tie cretată din Ghîm­­bav, Fabrica de celu­loză şi hîrtie Zărneşti, unităţile Industriei lo­cale etc. îndeplinirea mai de­vreme a sarcinilor de către majoritatea între­prinderilor braşovene a contribuit la realizarea înainte de termen a pla­nului pe ansamblul in­dustriei judeţului. Ieri, industria braşoveană a raportat ÎNDEPLINIREA SARCINILOR PREVĂ­ZUTE LA PRODUCŢIA GLOBALA ŞI MARFA PE PRIMUL TRIMESTRU. Acest succes a creat premise pentru obţine­rea unei producții glo­bale suplimentare în va­loare de 80 milioane lei. ..Jt „Zestrea“ contractelor neonorate amînă optimi­zarea pulsului producţiei Este binecunoscut că onorarea integrală şi la timp a obligaţiilor contractuale implică răspundere şi competenţă sporită din partea organizatorilor producţiei la toate nivelele ierarhice. Noua lege a contractelor economice stabileşte şi precizează detaliat îndatoririle reciproce ale părţilor contractante. In contextul intrării în vigoare a noii legi, modul în care se realizează efectiv dezideratele sale are o importanţă de prim ordin în îndeplinirea exemplară a sar­cinilor de plan. Modul în care întreprinderile se achită de aceas­tă îndatorire a constituit obiectul unei recente anchete întreprinse de ziarul nostru. Uzina „Electroprecizie" Săcele. La încheierea primelor două luni ale anului — ne-a relatat tov. Nicolae Kovács, șeful serviciului desfacere — secția I-a motoare e­­lectrice avea neonorate 32 con­tracte, în valoare de 580.000 lei, iar secția a Il-a, echipament elec­tric — 3­ contracte valorînd 1.660.000 iei. Printre cauze se re­levă lipsa materiilor prime, neli­­vrate de furnizorii uzinei săcelene. In primul rînd se pune problema fontei furnizate de Uzina de fier — Vlăhiţa. Am întrebat şeful ser­viciului aprovizionare, tov. Con­stantin Franzolas: — Aţi întocmit acte de penali­zare pentru întîrzierea livrărilor ? — Nu ! — De ce ? — Nu era cazul. Şi într-adevăr uzina din Vlăhiţa îşi onorase obligaţiile. Cum de lipseşte totuşi fonta pentru fabri­carea motoarelor electrice ? Pare surprinzător, dar iţele au fost încurcate tocmai de cei în drept şi obligaţi să le descurce. Cen­trala industrială de maşini şi materiale electrotehnice — C.I.M.M.E. Bucureşti. Faţă de cele 2000 tone fontă necesare realizării sarcinilor de plan şi contractelor ri­o ---tUr* .fiterj roprecizie“, centra­la a emis repartiţie doar pentru ... 1200 tone. Nu mai înşirăm odise­ea corespondentelor dintre uzină şi forul, ei tutelar pentru asigura­rea integrală a necesarului de fontă. Faptele dovedesc că C.I.M.M.E. Bucureşti nu a rezol­vat aceste solicitări, ignorînd pur şi simplu cerinţele uzinei din Să­­cele. Aceeaşi centrală nu uită însă să transmită ordine — ca cel din 12 martie a.c. — pentru realizarea de motoare electrice peste plan, fără să se întrebe ,,din ce vor fi ele fabricate“. Ne-ar trebui încă o listă întreagă pentru a enumera materiile prime şi materialele a căror repartiţii nu sunt în concor­danţă cu necesităţile planului de producţie. Dincolo de această situaţie, res­tanţele în onorarea contractelor la „Electroprecizie“ ridică unele probleme interne de organizare a producţiei. Este vorba mai ales de noile sortimente de produse asimilate în fabricaţie. Iniţial, sar­cinile de plan la acest capitol au fost fundamentate pe importul u­­nor maşini şi utilaje. Acestea n-au sosit însă, aşa încît organizatorii producţiei au adoptat sistemul „sacrificării" producţiei curente, în favoarea noilor produse. Ceea ce-l face pe tov. Ion Andrei, ingi­ner şef­ cu producţia, să motiveze restanţele la contracte prin „lipsa capacităţilor de producţie“. Nu contestăm existenţa unor greutăţi în acest domeniu. Nu putem fi însă de acord cu „tactica" de a se prevedea realizarea unor sar­cini de producţie pe utilaje inexis­tente în uzină. „Sistemul" adoptat la „Electro­precizie" este deficient însă, în mod esenţial, şi din altă cauză. Este vorba de nefolosirea judicioa­să, integrală a capacităţilor de producţie existente. Maşinile din secţiile de bază, de pildă, n-au fost folosite decît în proporţie de 86,3 la sută din timpul planificat pentru producţie în luna ianuarie, şi de 85,6 la sută în februarie. Ar­gumentul invocat de ing. I. Andrei ca,, nivelul scăzut al acestor indi­catori este determinat de faptul că unele maşini nu sunt folosite in virtutea programului de pro­ducţie decît sub 50 la sută din timp, nu stă întru totul în picioare. Am aminti tovarăşului inginer că fondul de timp planificat nu cu­prinde schimburile neprogramate, astfel că amintiţii indicatori­­ nu reflectă altceva, decât o slabă, or­ganizare şi respectare a programu­lui de funcţionare a utilajelor din secţiile de­­ bază., în afară de a­­ceasta, organizatorii producţiei de la „Electroprecizie“ dispun încă de mari rezerve de producţie toc­mai prin utilizarea timpului din schimburile neprogramate. Este suficient să arătăm că fondul de timp disponibil al maşinilor şi ut­Ulajelor din secţiile de bază n-a Gh. NOVAC (Continuare în pag. n 3-a) mm dl IN REALIZAREA MM DE ATH Prevederile programului naţio­nal privind gospodărirea raţionalii a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, de­secări şi de combatere a eroziunii solului, au o importanţă deosebită pentru creşterea producţiei agri­cole, vegetale şi animale, pentru progresul întregii economii naţio­nale. De aceea, este necesar ca a­tît în unităţile agricole de stat, ca şi în cele cooperatiste să se iden­tifice toate posibilităţile locale de amenajare a terenurilor ce ur­mează a fi irigate în cincinalul ur­mător. Cooperativele agricole de pro­ducţie din judeţul nostru dispun de condiţii favorabile pentru ex­tinderea irigaţiilor. Drept dovadă stau realizările de pînâ acum. Pînă în prezent sunt amenajate aproape 7.000 hectare, iar pentru anul în curs s-au identificat pentru ame­najările locale încă circa 1000 ha. De menţionat este faptul că în toate unităţile în care urmează să se efectueze asemenea lucrări, s-a pus un deosebit accent pe aplica­rea unor soluţii economicoase, ca­re în condiţiile specifice ale fie­cărei cooperative să aibă eficienţă economică maximă. De asemenea, pentru a veni în sprijinul coope­rativelor, statul le-a pus la dispo­ziţie importante credite pe ter­men lung şi specialişti pentru a­­cordarea asistenţei tehnice, în unele, unităţi lucrările au şi început. La C.A.P. din Capa, de exemplu, unde urmează să se a­­menajeze în acest an 98 ha., pînă acum s-au şi executat, la canalul de alimentare, mai bine de 500 m.c. terasamente. Avînd în vedere Ing. Gh. POJAR, de la Oficiul fond funciar, gospodărirea apelor şi îmbunătă­ţiri funciare Braşov (Continuare in pag. a 3-a) Intilnirea tovarăşului Constantin Cîrţînă cu ziariştii braşoveni Ieri, la sediul redacţiilor ziarelor şi revistelor bra­şovene, tovarăşul Constantin Cîrţînă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, s-a întîlnit cu redactorii ziarelor şi revistelor din Braşov şi corespondenţii presei centrale. La întîl­­nire au participat secretari ai Comitetului judeţean de partid. în cadrul întîlnirii, tovarăşul Constantin Cîrţînă a relevat ziariştilor principalele preocupări ale co­mitetului judeţean de partid în domeniul industriei, agriculturii, învăţămîntului, culturii, precum şi al vieţii de partid, subliniind sarcinile ce revin presei în vederea mobilizării oamenilor muncii la înfăp­tuirea obiectivelor majore puse de Congresul al X-lea şi plenarele C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 și martie 1970. Tractorul românesc în 14 variante La marea uzină braşoveană preocupările inginerilor şi tehnicienilor sunt concentrate asupra diversificării în continuare a produc­ţiei de tractoare. In acest trimestru, de exem­plu, uzina a introdus in fabricaţie două noi variante ale tractorului universal de 65 C.P., respectiv U-650 M şi U-651 M. în prezent ca­drele de concepţie lucrează la asimilarea tractorului S-1500, o variantă îmbunătăţită a tractorului S-1300, care va intra în fabricaţia de serie în a­ doua parte a anului. Cu noile variante, numărul celor realizate anul acesta se ridică la 14. Dintre noile variante se distinge gama tractoarelor de 40 cai pu­tere, profilate pe genuri de lucrări în cîmpul mare, legumicultură, viticultură, pomicultură și altele. Peisaj industrial In pag. 12-a Sport Fotó : GH. BANUŢA Asalt pe ogoarele O dată cu ivirea pri­melor semne ale des­­primăvărării, gospodarii satelor cuprinşi de ne­liniştea muncii n-au mai aşteptat ca soarele să-şi arate din plin pu­terea. Pe porţiunile zvîntate s-a trecut o­­perativ la pregătirea patului germinativ, se­mărindu-se cu tot mai multă intensitate ovă­zul, orzoaica, cartofii de vară, etc. Asemenea acţiuni s-au organizat săptămîna trecută în cooperativele agricole din Harman, Ghimbav, Hălchiu, Feldioara, Dră­­guş, Recea, Voivodeni şi în alte unităţi. In total, pe judeţ s-au semănat pînă sîm­­bătă dimineaţa 321 ha. La C.A.P. Feldioara se seamănă cartofii de vară. Antici­par­i de vacanţa Cu toate că suntem­ încă în plină şi efervescentă activitate şcolară, cînd se dau teze trimes­triale şi se pregăteşte recapitu­larea şi sintetizarea cunoştinţelor acumulate de-a lungul trimestru­lui, gîndul elevilor se îndreaptă din ce în ce mai des spre zilele atît de dorite ale vacanţei. Încă puţin, şi ediţia de primăvară a vacanţei (5—19 aprilie) va ocupa în întregime jurnalul de zi al fie­­cărui elev, oferindu-i posibilităţi multiple de recreere, de călire a organismului, reconfortare inte­lectuală. Numeroase tabere, aşezate în cele mai pitoreşti regiuni din zona de munte, vor dărui şcola­rilor zile frumoase, bogate în ac­ţiuni atractive. Elevii care-şi pe­trec o parte a vacanţei în oraşele­­şi satele natale, vor putea parti­cipa, ţinînd seama de condiţiile existente şi specificul localităţii, la activităţi cultural-artistice şi sportive. Cîteva caracteristici vor do­­­­mina această vacanţă. In primul rînd, faptul că fiecare elev va putea alege, din bogatul ei ca­lendar, ceea ce preferă, ceea ce îl interesează cel mai mult. Acti­vităţile care vor umple cele 14 zile de vacanţă vor fi pe cit de variate, pe atît de interesante (iar numărul, frumuseţea şi atrac­­tivitatea lor pot spori după fan­tezia pedagogilor, după entuzias­mul şi inspiraţia elevilor). Spicuim cîteva dintre activită­ţile organizate şi tutelate de Consiliul municipal al organiza­ţiei pionierilor din Braşov în pe­rioada vacanţei de primăvară. In zilele 7, 8, 9 aprilie se va or­ganiza la cinematograful „Tine­retului" din Braşov un simpo­­zion intitulat „Din viaţa şi acti­vitatea lui Lenin" la care îşi vor da concursul pionierii şi şcolarii fruntaşi la învăţătură, urmînd a se proiecta şi o serie de filme artistice. Tot în această perioadă la Palatul pionierilor se va des­chide o expoziţie de desene „Le­nin şi copiii", unde vor fi expuse cele mai reuşite lucrări ale unor elevi participanţi la un concurs axat pe această temă, lansat re­cent în şcoli, între 4 şi 7 aprilie vor avea loc spectacolele ansam­blului „Crai nou" cu montajul „Prietenia, piatră nestemată" ca­re credem că vor place şi vor sa­tisface exigenţele spectatorilor. In cadrul manifestărilor sporti­ve şcolare se înscriu campiona­tele şcolare de : baschet, volei, handbal, şi atletism, ce se vor desfăşura în perioada vacanţei. De asemenea, în zilele de 7 şi 3 aprilie se va desfăşura faza mu­nicipală a expediţiei cicloturis­tice „Turul vacanţei", la care şi-au anunţat participarea echi­pe din numeroase şcoli. Anticipînd, prima zi a ediţiei 1970 din „Săptămîna primăverii", pionierii şi şcolarii vor participa în zilele de 16 şi 17 aprilie la „Zilele florilor", sădind pomi, flori şi înfrumuseţînd curţile şco­lilor, parcurile, contribuind cu voie bună la această activitate utilă în vederea întregirii esteti­cii oraşului. Prof. Rusism SEITABLA (Continuare în pag. a 3-a) Debutăm cu cîteva reflecţii despre locul de muncă, în sens restrîns această noţiune desemnează un strung, o masă de lucru, o planşetă... şi atît. Omul însă, cu prezenţa lui, îi da sensuri mult mai profunde, îl umanizează, îl aşază într-o infinitate de relaţii. Orice loc de muncă antrenează­— nu ne ocupăm decît de un aspect al acestor relaţii — ineluctabila legătură pe verticală între munca de conducere şi cea de execuţie a sarcinilor. Fără nici un dubiu, această relaţie reclamă un microclimat din care nu trebuie să lipsească disciplina, sprijinul reciproc, condescen­denţa, solicitudinea, modestia... Adică exact,ceea ce numim etică ireproşabilă. Invităm însă cititorul, să-şi imagineze un birou în care lucrează nu mai mult de zece oameni. Dar nu un birou obişnuit, ci unul în care salariaţii nu în­drăznesc să se privească unul pe altul, să schiţeze ur, gest, să sugereze ceva, să discute o chestiune profe­sională nelămurită, sau să întrebe cel mai simplu lu­cru cu putinţă cit este ceasul — pentru că asupra lor ar plana după aceea insulta, ameninţările, sus­piciunea, şicanele, blamul profesional. Prin această sumară schiţă de microclimat, repor­terul vă introduce în intimitatea unor fapte ce se petrec de ani de zile într-un birou de la Uzina de re­parat material rulant.­­Am făcut cunoştinţă cu acest loc de muncă pornind de la o scrisoare trimisă re­dacţiei de un grup de salariaţi de­ aici, care lapidar ne invitau să verificăm şi să anchetăm cazul ing. Con­­stantinescu Iosif, deoarece acesta creează prejudicii morale colaboratorilor săi­. Să deschidem deci uşa biroului respectiv, care nu este altul decît serviciul ce recepţionează calitatea reparaţiilor la automotoare. Acest serviciu aparţine de Direcţia regională C.F.R. In birou lucrează 9 re­ceptionen, îl au ca şef pe inginerul Iosif Constan­­tinescu. Dăm cuvîntul celor cu care ani de zile Iosif Constantinescu a intrat în obişnuitele relaţii de munca : — E un om care pur şi simplu usucă viaţa, ne măr­turiseşte ing. GRIGORE PĂUNESCU, care a lucrat Cînd omul ce şef n-are în suport la infinit astfel de „amabilităţi“. Am cerut să fiu mutat la un alt loc de muncă, il abordăm şi pe inginerul Iosif Constantinescu. Vrem să aflăm şi opinia dînsului : — Nu-i adevărat, tovarăşe ! Sînt tendenţioase ase­menea acuzaţii. Eu am o comportare... Şi inginerul Constantinescu a început să ne vor­ stă pe scaunul de garderobă pînă nu de mult cu Iosif Constantinescu (nemaipu­­tindu-i suporta răutăţile a cerut să fie mutat la altă grupă de recepţie). Am stat cu el în birou şi oamenii parcă erau la... „priveghi“. Dacă încerci să discuţi o chestiune profesională, să-ţi exprimi o părere, eşti suspectat, vrea să te domine, strigă la tine, te ame­ninţă că e prieten cu cutare sau cutare, că îl cunoaşte pînă şi pe ministru, şi că o să aranjeze el să fii dat afară din serviciu. Sînt om în vîrstă, nu puteam să­sească cu lux de amănunte despre munca dînsului, despre străduinţa ca activitatea de recepţie să meargă cit mai bine. De acord ! Dar cum, tovarăşe Constantinescu? Interlocutorul nostru nega vădit orice acuzaţie cu privire la conduita sa cu subalter­nii. Dar ... — la un moment dat am avut o şedinţă de ana­liză a muncii, ne spune recepţionerul Nicolae Io­­nescu. Am încercat atunci să arăt că unele metode care le folosim nu sunt cele mai bune. Inginerul Con­stantinescu se ridică şi începe să mă facă nepriceput, om redus care nu ştiu să pun problemele. Nu s-a lăsat pînă nu m-a făcut cu ou şi cu oţet — cum s-ar zice. Asta n-a fost nimic. In dimineaţa următoare se convoacă o nouă şedinţă. Ordinea de zi ? Faptul că eu nu îl salutasem pe inginerul Constantinescu în ziua respectivă. Şi pe cuvînt că îl salutasem. Dar... Mi-a adresat şi în şedinţa respectivă cele mai dez­gustătoare epitete... Inginerul Constantinescu se disculpă şi de această dată cu abilitate : — Ionescu are ceva cu mine. Mă reclamă peste tot. Eu însă am avut dreptate atunci. El nu m-a salu­tat. Un subaltern trebuie să fie respectuos cu şeful său... (Ciudat însă că exact ceea ce pretinde Iosif Constantinescu celor pe care îi subordonează, el nu le dă). La prima vedere eşti tentat să crezi că s-ar putea ca totuşi inginerul Constantinescu să aibă dreptate, că e posibil ca inginerul Păunescu, recepţionerul Io­nescu etc. să-l vadă ei cu alţi ochi pe şeful lor. Există însă la Direcţia regională un voluminos dosar al că­rui „erou“ este Iosif Constantinescu. (Lui i s-au mai făcut anchete pentru abateri de genul celor semna­late mai sus). Se arată aici negru pe alb că inginerul Constantinescu se poartă grosolan, necontrolat cu subalternii. Mai aflăm că„ pe un inginer avut în sub­ordine, l-a pălmuit. Evident, asemenea argumente sunt în măsură să redea adevăratul chip al inginerului Constantinescu. Faptele deci şi nu declaraţiile, arată că el, folosind „ CIUTACU (Continuare în pagina a 3*a) haina condescendenței 270 modele de tricotaje în primul trimestru din acest an, la Fa­brica de tricotaje din Braşov au fost deja asimilate peste 273 modele noi de trico­taje. Preocupările pentru diversificarea producţiei au aici co­respondenţe multiple. Fabrica a organizat expoziţii de prezenta­re şi perfectări de contracte cu benefi­­ciari din U.R.S.S. şi Austria. Luna viitoare specialiştii fabricii se vor întîlni cu benefi­­ciari din R.F. a Ger­maniei. O creaţie nouă şi originală în domeniul produselor noi o reprezintă man­taua tricotată la ra­­card cu reliefarea contexturilor. Anul a­­cesta colectivul fabri­cii va realiza 500 mo­dele noi. In pag. a 4-a „EUROPA LIBERĂ“ — cuib al diversiunii si

Next