Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)
1970-05-23 / nr. 7892
. Nr. 7892 NWIB ! ■!! Ml ■ I MIHIl MULTIDESERVIREA -zonă de iniţiative pentru creşterea productivităţii muncii Sunt cunoscute o multitudine de metode şi posibilităţi de sporire a contribuţiei directe a fiecărui salariat la realizarea unei productivităţi cit mai ridicate a muncii, cu cheltuieli cu mai reduse — factori, de altfel, primordiali în creşterea eficienţei economice. Dintre acestea, multideservirea capătă o tot mai pregnantă şi multiplă importantă. De ce ? Pentru că a face ca un muncitor să poată deservi concomitent mai multe maşini, înseamnă a realiza o serie de schimbări tehnice şi organizatorice cu o influenţă determinantă asupra indicatorilor de eficienţă. Se fac în acest fel paşi rapizi spre extinderea automatizării proceselor de producţie. Metoda ca atare nu constituie o noutate la uzina „Rulmentul". Ea a fost aplicată cu cîţiva ani în urmă mai ales la secţiile rectificare, role şi bile. în prezent la aceste secţii ca şi la cea de cuzineţi multideservirea este în curs de dezvoltare şi extindere. Atît procedeul în sine cit mai ales extinderea aplicării lui impun îndeplinirea unor condiţii esenţiale, tehnice şi organizatorice. Este vorba de amplasarea raţională, în flux, după principiile economiei de mişcări, a utilajelor deservite de acelaşi om, de aprovizionarea locurilor de muncă la timp şi in cantităţi suficiente cu materiale, semifabricate şi S.D.V.-uri, dotarea utilajelor multideservite de instalaţii de alimentare automată, aparate de control activ şi diverse mecanizări, programarea unor serii şi loturi optime pentru eliminarea deselor reglaje şi specializarea muncitorilor pe genuri de maşini şi operaţii. Pe lingă aceste criterii de extindere a multideservirii este necesar ca în fazele anterioare ale fluxului de producţie să se asigure o riguroasă respectare a tehnologiei şi planului de operaţii. în caz contrar, liniile cu deservire multiplă suferă stagnări şi întreruperi care duc la scăderea productivităţii muncii. în plus, deservirea multiplă solicită executarea unor S.D.V.-uri specializate, de o concepţie îmbunătăţită, care să ducă la creşterea timpului destinat efectiv producţiei. Pentru a ilustra rezultatele obţinute pînă în prezent în domeniul extinderii multideservirii este necesar să arătăm că la secţia rectificare, de pildă, se lucrează de mai mult timp după metoda „un om la două maşini". S-a trecut apoi la proiectarea unei linii automate de transfer la un grup de utilaje prin care un singur muncitor deserveşte patru maşini, în acest caz productivitatea muncii pe muncitor a crescut, cu 77 la sută. Deşi la fabricaţia cuzineţilor au fost atinşi parametrii proiectaţi, colectivul secţiei a proiectat pe linia de semicuzineţi un sistem de transport al pieselor din operaţie în operaţie. Lucrarea este în curs de execuţie. în acest fel se creează condiţii pentru ca în loc de cinci muncitori cit lucrau pînă în prezent, să nu mai fie nevoie decit de 3. Şirul exemplelor ar mai putea continua. Este suficient, credem, să arătăm că în prezent, extinderea deservirii multiple constituie o preocupare deosebită a specialiştilor de la serviciul de organizare a producţiei şi a muncii, a tehnologilor şi celor de la serviciul tehnic. Astfel, pentru aplicarea în următorii ani pe o scară cit mai largă a multideservirii, există o strînsă colaborare între specialiştii din compartimentele concepţie, organizare superioară a producţiei şi producţie. Numai astfel se poate ajunge la cele mai bune soluţii tehnice. De remarcat este, pe această linie, constituirea în uzina noastră a unui colectiv central şi a unor colective de lucru pe secţii, formate din cadre competente, care au sarcina stabilirii într-un termen scurt a problemelor şi soluţiilor acestora pentru extinderea deservirii multiple. Se prevede în special aici rezolvarea unor probleme de mecanizări şi automatizări. In acest fel se preconizează ca în cincinalul următor la o creştere cu 50 la sută a producţiei, numărul de salariaţi să rămînă aproximativ cel existent în prezent. Cu alte cuvinte, este vorba deci de o creştere cu 50 la sută a productivităţii muncii pe salariat. Deşi — aşa cum spuneam — numărul salariaţilor va rămîne acelaşi, în cadrul acestora va înregistra o uşoară creştere categoria personalului auxiliar. Fenomenul ca atare este determinat, într-o primă etapă, de volumul mare de mecanizări şi automatizări care trebuie executate de secţiile auxiliare. După aceea, numărul muncitorilor auxiliari se menţine datorită volumului sporit al lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a maşinilor şi utilajelor. Totodată metoda ca atare are ca efect şi evidente sporuri de calitate ale producţiei. Ele sunt determinate în principal de două elemente. Pe de o parte scade numărul de reglaje, • numărul de muncitori la maşini, în acelaşi timp crescînd calificarea celor rămaşi, se îmbunătăţesc calitatea şi funcţionalitatea S.D.V.-urilor — toţi aceştia fiind factori care acţionează asupra reducerii rebuturilor. Pe de altă parte personalul auxiliar asigură într-o mai bună măsură îngrijirea, şi reparaţia utilajelor este mai promptă şi de calitate mai bună. Este limpede că în final multideservirea are ca efect atît o substanţială creştere a productivităţii muncii cît şi, în al doilea rînd, o sporire a nivelului calitativ al întregii producţii. în domeniul fabricaţiei de rulmenţi acest lucru este primordial, ceea ce face ca deservirea multiplă să constituie un factor de primă importanţă în activitatea organizatorilor producţiei, în direcţionarea iniţiativelor şi eforturilor noastre, în îndeplinirea exemplară a sarcinilor trasate de partidul nostru pentru creşterea eficienţei întregii activităţi economice şi reducerea cheltuielilor materiale de producţie. ION BĂLAN, şeful biroului de normare din cadrul Grupului de uzine pentru fabricaţia de rulmenţi Braşov Acţiuni hotărîte (Urmare din pagina 1) de cooperatoare, din care 45 la brigada din Zărneşti, iar 55 la cea din Tohanul Nou. Intens se lucra şi la prăşitul sfeclei, infestată puternic de buruieni, cu un agregat şi 6 atelaje. La această cultură, praşila I manuala se executase printre „ferestre" pe 3 ha, iar ieri lucrarea a fost continuată cu aproape 300 de oameni, la a căror mobilizare şi-a adus contribuţia şi Consiliul popular orăşenesc. Fapte asemănătoare am întâlnit şi la cooperativa agricolă din Vulcan, unde, după cum ne-a informat inginera şefă, Elvira Mitrofan, au mai rămas de plantat cu cartofi 13 ha din cele 230 planificate și de semănat cu porumb siloz 26 ha, după secară masă verde. în această unitate, lucrul s-a reluat miercuri, cînd, la efectuarea praşilei oarbe în cultura sfeclei de zahăr au participat 30 de cooperatori. A doua zi, munca s-a desfăşurat cu forţe sporite, în vreme ce 30 de cooperatori porfeau să termine de prăşit, pînă la sfîrşitul zilei, 5 ha de sfeclă de zahăr, insumînd şi realizările din ziua precedentă, alţi 30, sub conducerea şefei de fermă, Maria Iliescu, se străduiau să execute lucrări de cea mai bună calitate în grădina de legume. Concomitent, un număr de cooperatori începuseră în silozatul ierburilor. Mai prejos nu au rămas nici mecanizatorii. Ion Toma, Eugen Marian, Ion Franck și Ion Diță munceau cu răspundere la pregătirea terenului pentru cartofi, în vreme ce colegul lor Heinrich Altstadter lucra la fel de bine şi cu spor la prăşitul mecanic al sfeclei de zahăr. Alături de tineri, ţin să-şi aducă contribuţia şi pilisul lor de experienţă la impulsionarea lucrărilor agricole şi vîrstnicii. Acestui fapt îşi datorau prezenţa utilă la semănatul manual al trifoiului sub plantă protectoare Heinrich Gues, Alfred Göbel, Gheorghe Seceleanu, Ion Vasi şi Mihai Schnabel. — în afara realizărilor din aceste zile s-au prăşit mecanic şi 86 ha de cartofi (din care 57 ha de două ori) — ne spunea Stelian Ioana, secretarul comitetului comunal de partid. Apreciez, însă, că este loc și pentru mai bine. De aceea, comitetul comunal de partid, consiliul popular au luat măsura mobilizării în următoarele zile a unui număr sporit de forțe. Intr-adevăr, ieri, ca urmare a acestui fapt, la C.A.P. Vulcan s-a trecut cu forţe mai mari la pregătirea terenului, prăşitul mecanic, şi manual al cartofilor, cicoarei, şi respectiv al sfeclei de zahăr, azi fiind planificat să se organizeze, în plus, plantatul mecanic şi manual al cartofilor. ■ I ■ I ■ I ■ I ■ I ■ I ■ I I ■ I B ■ ■ BÍB 9 i DRUM NOU ■j Campionatul judeţean de fotbal La subsol, nu s-a stabilit... ierarhia Din cele două restanţe ale etapei a XXIII-a s-a disputat numai cea dintre Măgura Codlea şi Politehnica Braşov. Profitând de faptul că studenţii se află pe tobogan, Pronosticul nostru la etapa din 24 mai Progresul Brăila—Chimia Suceava 1 Politehnica Galaţi-Metrom 1 Flacăra—Progresul Bucureşti x C.F.R. Arad—Gaz metan Mediaş 1 Minerul Anina—Vagonul Arad x Minerul B. M.-Olimpia S.M. 1 C.S.M. Reşiţa—Electroputere 1 Cesena—Modena x Foggia—Varese x Monza—Atalanta 1 Piacenza—Ternana x Pisa—Catanzaro 2 Reggina—Livorno 1 codlenii au obţinut „decizia" cu 3—2 (2—2). în urma acestui rezultat, echipa I.C.I.M. Braşov şi-a mărit avansul la 6 puncte, fiind considerată, cu 3 etape înainte de sfîrşit, ca o veritabilă cîştigătoare a ediţiei 1969—1970. Deşi lupta pentru primul loc e ca și încheiată, desfășurarea campionatului continuă să prezinte interes atît prin abundența golurilor (în 6 partide s-au înscris 26 de goluri, existînd posibilitatea ca după disputarea întîlnirii Prefabricate—Ceramica să consemnăm o doborîre a recordului de 28 de goluri), cît şi prin incertitudinile de la subsolul clasamentului. în etapa a XXIV-a echipele clasate pe locurile 11—13 evoluează pe teren propriu, susţinînd jocuri decisive în compania unor formaţii mai bine cotate. Iată de altfel programul: Utilajul Făgăraş — Textila Prejmer, Precizia Sacele — Olimpia Sînpetru, Bazaltul Racoş — Celuloza Zărneşti, I-Hidromecanica Braşov — I.C.I.M. Braşov, Politehnica Braşov — Prefabricate Braşov şi Ceramica Feldioara — C.F.R. Braşov. ŞT. PERVULESCU CLASAMENTUL: I.C.I.M. 23 201 2 63-10 41 Politehnica 23 163 4 66-19 35 Textila 23 134 6 47-23 30 Precizia 23 133 7 36-19 29 Măgura 23 124 7 36-24 28 Prefabricate 22 124 6 27-24 28 Celuloza 23 104 9 31-30 24 C.F.R. 238 4 11 28-32 20 Hidromecanica 236 7 10 23-30 19 Olimpia 237 1 15 25-46 15 Ceramica 227 1 14 30-55 15 Utilajul 234 6 13 21-35 14 Bazaltul 23 ti5 14 11-53 13 B i B H fl Unul din laboratoarele Combinatului chimic Victoria, înzestrat, cu aparate moderne. Starea căilor de comunicaţii Organele de resort ale Ministerului Transporturilor fi Ministerul Poftelor fi Telecomunicaţiilor anunţă următoarea stare a căilor ferate, drumurilor, aeroporturilor, circuitelor telefonice urbane fi interurbane fi a oficiilor P.T.T.R. de pe teritoriul ţârii In ziua de 22 mai s-au redeschis liniile ferate Satu-Mare-Halmeu, Baia Mare- Satu Mare, Luduf-Măgherul Şieu, Ilva Mică-Singiorz Băi, Leordina-Valea Vişeului-Sighetul Marmaţiei-Cîmpulung pe Tisa şi Blaj-Jidvei. Sunt încă suspendate transporturile feroviare pe sectoarele : Crăciunel-Bod Mureş, Ilia-Dobra, Radna-Naidorf, Mărişelu-Măgheruş Şieu, Dej-Jibou, Ulmeni-Sălaj-Mireşul Mare, Beclean-Mogoreni, Vifeul de Jos-Leordina, Sîngiorz Băi-Rodna Veche, Sărăţel-Bistriţa Bîrgăului, Jidvei-Praid, Vînători-Odorhei, Războieni- Uioara, Seitin-Nădlac, Barboşi-Şerbeşti şi Baldovineşti-Borboşi. Unităţile Direcţiei generale a drumurilor, trusturile locale de construcţii şi montaj, sprijinite de ostaşii forţelor noastre armate, au reuşit să restabilească circulaţia pe magistrala DN 7 Deva Ilia- Săvîrşin-Arad. Se lucrează în continuare, cu eforturi sporite, pentru reluarea traficului pe drumurile anunţate anterior în presă ca fiind închise. Direcţia generală a aviaţiei civile comunică menţinerea restricţiei de închidere a aeroporturilor Sibiu şi Satu Mare. Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor informează că s-au restabilit legăturile telefonice cu toate oficiile P.T.T.R. şi consiliile populare comunale din ţară. Traficul telefonic interurban al localităţilor de pe traseul Brăila-Galaţi se realizează cu ajutorul circuitelor telefonice învecinate. Activitatea poştală şi de difuzare a presei întîmpină încă dificultăţi în judeţele Alba, Iaşi, Galaţi şi Brăila. In prezent sunt transportate spre Satu Mare, Sibiu, Hunedoara şi Alba iu- Iiu, centrale telefonice, echipament tehnic, aparate, cabluri şi alte materiale în vederea restabilirii cît mai grabnice a reţelei de telecomunicaţii din aceste zone greu lovite de calamităţi. (Agerpres) Flacăra vie a întrecerii socialiste Am văzut la televizor, am văzut în fotografiile din presă, am auzit la radio despre uriaşa dezlănţuire a apelor. Oraşe întregi, sate întregi, oamenii au impresionantul lor efort de voinţă şi solidaritate s-au luptat — şi se luptă încă — în sensul cel mai propriu al cuvîntului pentru ca viaţa să triumfe, să revină la matca ei de mai înainte. Aceasta este însă doar o variantă a marii încleştări cu stihia oarbă, absurdă, pentru că există şi o a doua variantă a luptei, iar eroul principal, eroismul, abnegaţia, dăruirea, bărbăţia, curajul, spiritul de sacrificiu se numeşte munca. Munca din oraşele şi satele care nu au suferit jocul stihiei oarbe, munca prin care cresc oraşele, ne înfrumuseţăm fiecare zi, cu care transformăm pînă şi aripile celor mai îndrăzneţe visuri în fapte, în lucruri, în valori materiale certe, palpabile. Există un autentic spate al acestui uriaş front de luptă, de unde pleacă spre linia întîi nu doar simple cuvinte de îmbărbătare, ci un uriaş fluviu, mai puternic decit revărsarea apelor, de bunuri materiale. Este fluviul nesecat al înaltei responsabilităţi civice, morale, al abnegaţiei patriotice cu care milioane şi milioane de oameni, la chemarea partidului, fac corp comun cu localităţile care au fost calamitate, îşi aduc contribuţia la ajutorarea sinistraţilor, la compensarea prin producţii suplimentare a pierderilor pricinuite de apele revărsate. Eram ieri la Fabrica de ciment din Braşov. La serviciul de vînzări îmi notez cîteva cifre: 80 tone... 200 tone... 150 tone... 47 tone... 500 tone ... Notez şi numele destinatarilor: Mediaş, Sighişoara, Suceava, Bacău, Mureş ... O fracţiune de secundă mi-a venit în minte imaginea din televizor a oraşelor şi satelor distruse de ape, am avut o părticică din tabloul sprijinului material substanţial care pleacă spre zonele unde se duce lupta pentru refacerea distrugerilor. — Număraţi 40 de zile de acum încolo, ne propune directorul fabricii de ciment. Vom livra peste plan în această perioadă 2000 tone ciment şi 15000 tone calcar. Ştim că este nevoie de ajutorul nostru şi vom face totul pentru a furniza zonelor calamitate ciment, var, piatră, criblură, în cantităţi cît mai mari. Ceea ce ne spunea directorul fabricii, încă de la începutul acestei săptămâni, a devenit o realitate. Luni, 18 mai, graficele de producţie au înregistrat suplimentar 280 tone produse din calcar, 18 tone ciment, 9 tone var gras. Marţi, 19 mai , peste 300 tone produse din calcar, 20 tone ciment, mai mult de 10 tone var gras. Miercuri, 20 mai — 22 tone ciment, aproape 320 tone piatră calcar realizate peste planul la zi. Cota cantităţilor de produse suplimentare n-a scăzut cu nimic nici alaltăieri, nici ieri şi fireşte nu va scădea nici azi, nici mîine, pentru că, aici, în aşa-zisul spate al frontului, muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii de ciment, ca de altfel mii de colective de întreprinderi, depun eforturi neobosite pentru a furniza produse necesare oraşelor, întreprinderilor distruse de furia apelor. Ca o singură inimă, muncitorii de la cariera de piatră, cei de la cuptoarele de ciment răspund prezent în aceste clipe de grea încercare, muncesc cu energie nebănuită, dau viaţă unor minunate fapte şi pilde de întrecere. — Alaltăieri am avut o şedinţă în care am discutat suplimentarea angajamentelor, ne mărturisea cu vădită emoţie inginerul Gheorghe Sonu, şeful producţiei. Nici un muncitor din fabrică n-a lipsit. Pînă şi cei din schimburi şi-au organizat astfel munca încît să poată participa la dezbateri. Nu vă mai spun cîţi s-au înscris la cuvînt, şi-au luat angajamente concrete să depăşească sarcinile. Febra muncii creatoare, a spiritului de dăruire a întrecerii continue nu a început şi nu s-a încheiat cu această şedinţă. L-am întâlnit pe sculerul Sigismund Gali care lucrează de mai bine de o săptămînă de 10-12-14 ore cu o întreagă echipă pentru a da în funcţiune staţia de criblură ce va realiza o producţie dublă faţă de perioada anterioară, respectiv 700 tone lunar. Mai mulţi cimentişti ne relatau că în cariera de piatră, brigada lui Ion Pop şi altele au muncit pe ploaie, pe vînt, ziua şi noaptea, pentru a asigura materia primă necesară la cuptoare. In fabrică, lăcătuşul Francisc Csiky, sudorul Ion Hau, electricianul Mihai Prajmaru, morarul Diricu Grosu, cocătorul Dumitru Vişan, au cerut să lucreze — şi au lucrat de fapt — oricît va fi nevoie pentru ca producţia să meargă la parametrii maximi. Cu un astfel de filon de aur al spiritului de dăruire al acestor oameni, cei mai mulţi dintre ei fiind comunişti, fabrica funcţionează ziua şi noaptea. In fiecare dimineaţă maşinile, trenurile pleacă cu materiale de construcţii pentru refacerea rănilor provocate de revărsarea apelor. De fapt, cu o astfel de imagine, ca cea de la fabrica „Temelia", te întâlneşti în alte zeci de fabrici şi uzine din judeţul nostru. Şi fiecare faptă, întîmplare, vorbeşte despre a doua variantă a luptei cu apele, despre energia marii noastre familii socialiste din România. L. CIUTACU Buletin hidroogic Date primite de Comisia centrala de apărare împotriva inundaţiilor iată că la 22 mai a plouat numai în Dobrogea, în estul Bărăganului şi izolat în Transilvania. Se prevede însă că de la 23 mai, un front de ploi va traversa ţara noastră de la vest spre est. Ele vor avea însă o durată scurtă şi o intensitate care se apreciază că nu va contribui la o nouă creştere a apelor rîurilor. Nivelul apelor rîurilor interioare a continuat să scadă în bazinele hidrografice din Transilvania şi nordul Moldovei, continuînd însă să se menţină la niveluri ridicate şi chiar să crească pe Prut, în judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi şi pe Dunăre în Deltă. Pe Prut, viitura se afla ieri în zona Drîncenului, unde atinsese o cotă de 688 cm, cu aproape 1 m peste cota de inundaţii. Apele au crescut în aval, în zona Fâlciu, depăşind cu 4 cm cota de inundaţii. Se prevede ca unda să atingă la Oancea o cotă de circa 600 cm la 26—28 mai, zonă în care se menţine pericolul depăşirii digurilor incintei Brateşul de Sus, unde se fac intense lucrări de apărare. Punctele hidrometrice de la Rădăuţi şi Ştefăneşti au înregistrat o nouă creştere a apelor Prutului, însă de o intensitate mai mică decît cea precedentă — circa 33 cm sub cota de inundaţii. Nivelul acestei unde va scădea în aval şi nu va crea noi pericole în această zonă mult afectată de inundaţii. Pe Mureş, nivelul apei a continuat să scadă, rămînînd însă peste nivelul cotelor de inundaţii — la Sâvîrşin cu 140 cm, Radna cu 140 cm şi Arad cu 80 cm. La Alba-lulia, apele au scăzut la nivelul cotelor de inundaţii.■ — Frontul viiturii de pe Olt a ajuns ieri la Dunăre. In amonte, apele sunt în continuare peste cotele de inundaţie la Feldioara cu 70 cm, Hoghiz cu 30 cm şi Făgăraş cu 34 cm. La Slatina şi Rm. Vîlcea, apele Oltului au scăzut sub nivelul cotelor de inundaţii. Siretul a continuat să scadă, apele depăşind cota de inundaţie în bazinul inferior la Lungoci cu 160 cm şi la Şendreni (57 km de la Dunăre) cu 120 cm. Această zonă este inundată. Celelalte rîuri interioare sunt în general în scădere. Apele Dunării cresc pe sectorul Baziaş-Cernavodă şi sunt relativ staţionare în Deltă. Noua undă care a pătruns la 21 mai pe sectorul românesc al Dunării va atinge culminaţia la Baziaş la 27 mai. De menţionat că, în zona Dunării inferioare, vîntul se va intensifica, ajungînd la 10—15 m/sec, ceea ce va favoriza erodarea digurilor prin valuri. (Agerpres) MEMENTO TEATRU Astăzi, la ora 19,30, pe scena Teatrului dramatic, va avea loc spectacolul cu piesa „Aceşti îngeri trişti". MUZICĂ La Teatrul muzical, astăzi, la ora 19,30, va fi prezentat spectacolul cu opereta intr-un act „Scara mîţii" şi momentul coregrafic „Mare bal la Bîrzoieni". CINEMA PATRIA (telefon : 1.18.18) - „Mireasa era în negru" orele : 9; 11,30; 14; 16,30- 19: 21 COSMOS (telefon : 1.11.52) - „Picioare lungi, degete lungi" - orele : 9; 11; 14; 16,30; 19; 21. POPULAR (telefon : 1.40.22) - „In umbra coltului" - orele: 9; 11,30; 14; 16,30; 19, 21. ARTA (telefon : 1.22.63) - „...Să ucizi o pasăre cîntătoare" - orele: 11; 15; 17,30; 20. TINERETULUI (telefon : 1.48.27) - „Un glonte pentru general" - orele : 9; 11; 15; 17; 19; 21. TELEVIZIUNE Sîmbătă, 23 mai 15.45 Tenis de cîmp : România-Grecia, 17.00 Microavanpremieră. 17.05 Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 19.00 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial „Rocambole" (III). 21.40 Reportaj TV. 22.00 Serenada Haffner de Mozart. 22.40 Telejurnalul de noapte. 23.10 Muzică populară. 23.25 Campionatul mondial de baschet masculin : Iugoslavia-S.U.A. (înregistrare). 23.55 Închiderea emisiunii. TIMPUL PROBABIL Pentru zilele de 24 şi 25 mai . Vremea va fi în general frumoasă, dar uşor instabilă după-amiezele, cînd local, vor cădea precipitaţii sub formă de averse. Cerul va fi temporar noros. Vîntul va sufla slab din nord-vest. Temperatura staționară. Minimele vor oscila intre 8 și 12 grade, iar maximele între 18 și 21 grade. Pa* 3 MICA PUBLICITATE ÎNCHIRIERI Bărbat singur, caută, la familie serioasă, o cameră cu chîrîe, goală sau mobilată. Telefon 1.17.33, după orele 17. 40. SCHIMB DE LOCUINȚA Cedez două garsoniere, str. Soarelui nr. 1, cartierul Steagul roșu, bloc 7, sc. B ap. 6, contra apartament cu 3 camere, ori apartament cu două camere mai mari, dar central. 408 PIERDERI Pierdut dovadă de porumb, nr. 014.64, eliberată în orașul Codleai la data de 30 aprilie 1970, pe numele Bangălă Gheorghe. Declar nula. 409 VÎNZĂRI Vînd sufragerie furnir de nuc, în stare bună. Adresa : Bod, strada Cerbului nr. 22, 410 Vînd autoturism marca VVIA-1200, König, B-dul Gării, bloc 2, sc. B, ap. 3, 412 Vînd SKODA 1000, convenabil. Informații, telefon 2.27,47, orele 18-20. MILIŢIA 1 ÎNĂLŢIMI CE TREBUIE OCOLITE Puternicele descărcări de electricitate atmosferică vizează, aproape fără excepţie, înălţimile (pomi, turle etc.) şi corpurile metalice. De aceea, este contraindicat să ne adăpostim de ploaie în preajma unor asemenea corpuri, bineînţeles, dacă acestea nu au paratrăznet. In caz contrar, riscul electrocutării este destul de mare. Aşa s-a întîmplat în noaptea de 12 mai, în jurul orelor 21,30, în pădurea Ormenişului, unde a fost electrocutat mortal (aşa se intîmplă în majorîtatea cazurilor). ACHIM FRÎNCU, din Comăna de Sus nr. 75. OPERATIVITATE In ziua de 13 mai, în jurul orelor 13, muncitorul C-tin Prejmereanu, de la uzina „Rulmentul“, a constatat cu stupefacţie că cineva i-a spart dulapul, de unde i-a luat 900 lei. A anunţat urgent organul municipal de miliţie (e foarte important să anunţăm o infracţiune la cît mai scurt timp posibil de la comiterea ei). In mai puţin de două ore, adică înainte de ieşirea din uzină a schimbului întîi ofiţerul de miliţie sosit la faţa locului a descoperit întreaga sumă de bani (dosită sub un butoi in secţia 486), cit şi pe autorul furtului , AUREL ŞTEFAN, în vîrstă de 23 ani, muncitor necalificat in secţia mai sus-menţionată. Tot cu aceasta ocazie s-a descoperit că A. Ştefan este autorul încă al unui furt de bani (190 lei), aparţinînd lui Gh. Avasilichioaie (care n-a făcut însă reclamaţie scrisă la miliţie), furt comis în septembrie 1969. Aşadar, e vorba nu de o singură infracţiune, ci de un concurs de infracţiuni, pentru care va primi un spor de închisoare. UN CUPLU NEDESPĂRŢIT FRANCISC MICLOŞ şi TUDOSE JURCA sunt cunoştinţe vechi, amici de pahar şi năzbîtii de tot felul, colegi de (ne) muncă, adică întrunesc tocite elementele caracteristice paraziţilor sociali. De altfel, au şi un domiciliu comun, în str. ,,6 Martie" nr. 54, Făgăraş. Ultima lor aventură comună s-a consumat în urmă cu cîteva zile, cind după un raid prelungit prin localurile făgărăşene, au provocat un scandal în plină piaţă, improşcind trecătorii cu cite le veneau la gură. Fără a deranja „armonia'' celebrului cuplu, organul de miliţie le-a aplicat Decretul 153, iar judecătoria i-a condamnat pe cei doi zurbagii la cite trei luni închisoare corecţionala. DUMINICA, 24 MAI 8.30 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera; 8.40 Gimnastică şi muzică; 9.00 Viaţa satului; 10.00 Matineu simfonic; 10.45 Emisiune pentru copii şi şcolari; 12.00 De strajă patriei; 12.35 Emisiune în limba maghiară. Împreună cu întregul popor. Secvenţe din judeţele Mureş, Harghita, Arad. Însemnări sâptaminale de Zsolt Galfalvi, Recital Zoltán Banner. Poezii de Lajos Aprily, Attila József, Nicolae Labiş. Moment muzical: Cvartetul Ruha din Cluj. Prezentare: muzicologul Ferencz László. Poşta TV. Avanpremiera emisiunii: 13.35 închiderea emisiunii de dimineaţă; 15.30 Deschiderea emisiunii de dupăamiază. Microavanpremiera; 15.40 Buletin de ştiri; 15.45 Box: Finalele Campionatelor Balcanice (aspecte înregistrate de la Varna); 16.30 Un film despre fraţii Charlton din echipa engleză, care se vor afla printre primii adversari ai jucătorilor români în „El Mundial"-ul mexican; 17.30 Lahora-n sat: Cîntece şi jocuri prahovene; 18.00 Film serial: „Oliver Twist" (X) ; 18.30 Studioul noutăţilor. Magazin duminical; 19.00 Telejurnalul de seară; 19.50 Toţi pentru toţi - reportaj; 20.05 Concertul speranţelor - ediţia a V-a. Cîntăreţi de peste hotare; 21.45 Film: „Destry revine"; 22.35 Campionatul mondial de baschet masculin: Iugoslavia— U.R.S.S. Transmisiune de la Ljubljana ; 23.00 Din nou, legătura cu sala concursului de muzică uşoară pentru anunţarea premiilor; 23.10 Telejurnalul de noapte; 23.20 închiderea emisiunii. LUNI, 25 MAI 17.55 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera; 18.00 Buletin de ştiri; 18.05 In pauza unui proces; 18.35 Atomul, aceasta necunoscută - emisiune de cultură ştiinţifică; 19.00 Actualitatea în economie; 19.15 Anunţuri-publicitate; 19.20 1.001 de seri - emisiune pentru cei mici; 19.30 Telejurnalul de seară; 19.50 Agenda politică; 20.00 Roman foileton: „Portretul unei doamne" (VI); 20.45 între metronom și cronometru; 21.45 Rampa - emisiune de teatru-muzică—film; 22.30 Muzică uşoară argentiniană; 22.45 Telejurnalul de noapte; 23.00 închiderea emisiunii. MARȚI, 26 MAI 17.55 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera; 18.00 Buletin de știri; 18.05 „Universal șotron" - enciclopedie pentru copii; 18.25 Ex-Terra ’70 - emisiune-concurs de construcţii tehnice pentru pionieri; 18.45 Studioul artistului amator. Spectacol prezentat de artişti amatori din judeţul Suceava; 19.15 Anunțuri-publicitate; 19.20 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Seară de teatru: „Răzvan şi Vidra" de B. P Masdeu. Interpretează un colectiv de la Teatrul dramatic din Baia Mare; 21.40 Prim plan: Artistul poporului Petre Ştefănescu-Goangă; 22.05 Imagini sonore...; 22.30 Telejurnalul de noapte; 22.50 Închiderea emisiunii. MIERCURI, 27 MAI 17.50 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera; 17.55 Buletin de ştiri; 18.00 Palatul viselor - emisiune pentru pionieri (Interviziune); 18.30 Tineri interpreţi de muzică populară; 18.45 Reportaj TV; 19.15 Anunţuri-publicitate; 19.20 1.001 de seri - emisiune pentru cei mici; 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Tele-cinemateca: „Eşti totul pentru mine"; 21.35 Studio dans — „Duo"; 21.50 Ora editorului. Editura „Junimea" de la lași; 22.25 Abed... muzical-coregrafic ; 22.45 Telejurnalul de noapte; 23.00 închiderea emisiunii. JOI, 28 MAI 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră; 17,05 Buletin de ştiri; 17,10 Emisiune in limba maghiară. Din cuprins : Brigada de dulgheri din Caşin pe şantierul Teatrului Naţional; Moment muzical; Egoismul biologic şi medicina; Universitate la ţară; Arta modernă şi publicul modern , in jurul mesei rotunde - conferenţiarii Colegiului maghiar al Universităţii Populare din Timişoara 17.40 Film serial „Oliver Twist“ (XII); 18.05 Mult e dulce şi frumoasă... Emisiune de limba şi literatură română; 18.30 Actualitatea în economie; 18.50 Cadran internaţional; 19.20 1.001 de seri - emisiune pentru cei mici; 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Reflector; 20.15 Teatru scurt; 20.50 Călătorie în lumea desenului animat; 21.20 Reportaj TV; 21.55 Antologie poetică; 22.15 Muzicorama TV revista actualităţilor de muzică uşoară; 22.45 Telejurrialul de noapte; 23.00 închiderea emisiunii VINERI, 29 MAI 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera; 17.05 Buletin de ştiri; 17.10 Teleşcoala; 18.10 Miniaturi orchestrale; 18.30 Telegrob; „Şiştov" - file din istoria unui oraş bulgar; 18.55 La volan - emisiune pentru conducătorii auto; 19.15 Anunţuripublicitate; 19.20 1.001 de seri - emisiune pentru cei mici 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Actualitatea in economie; 20.20 Film artistic: „Dulcineea"; 21.35 Mai aveţi o întrebare - emisiune de cultură ştiinţifică; 22.35 Indirect de la opera din Timişoara; 23.00 Telejurnalul de noapte; 23.10 Închiderea emisiunii. SÂMBĂTĂ, 30 MAI 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera; 17.05 Buletin de ştiri; 17,10 Emisiune în limba germană; 18,05 Bună seara, fete! Bună seara băieţi! 19,15 Anunţuri publicitate: 19.20 1.001 de seriemisiuni pentru cei mici; 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Tele-enciclopedia; 21.00 Reporta TV; 21.20 Film serial: „Rocambole" (IV); 22.00 Tele-cine-recital nr. 4; 23.00 Of. inimioară...; 23.25 Telejurnalul de noapte. Sport; 23.45 Închiderea emisiunii.