Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)

1970-05-28 / nr. 7896

Pag. 2 Telegrame adresate C.C.al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Asigurăm Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastră, iu­bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că sîntem gata şi vom răspunde în orice moment la chemarea parti­dului, pentru ca prin munca noas­tră să contribuim la refacerea, cu un ceas mai devreme, a pagubelor suferite de economia naţională, la ajutorarea nemijlocită a populaţiei din localităţile sinistrate. Asemenea cuvinte, expresie vie a hotărîrii de neclintit a tuturor oamenilor muncii din judeţul nos­tru de a-şi integra strădaniile în efortul întregii naţiuni în marea bătălie a refacerii, a fierbintelui lor patriotism, le regăsim aproape în toate mesajele adresate de co­lectivele de muncă din întreprin­deri, instituţii şi unităţi agricole Comitetului Central, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Dar dincolo de vorbe stau chezăşie faptele, nenu­măratele fapte prin care aceşti dîrji şi minunaţi oameni îşi în­scriu numele în cartea de onoare a muncii. „Pătrunşi de înalta răspundere ce ne revine la chemarea partidului — se arată în telegrama trimisă de colectivul uzinei chimice „Colo­rom" Codlea — am hotărît să dăm o producţie suplimentară de 6.000.000 lei şi un beneficiu supli­mentar de 5.000.000 lei, să contri­buim la fondul de ajutorare a populaţiei din regiunile sinistrate cu suma de 1.011.670 lei, reprezen­­tînd contravaloarea a 1—2 zile din salariul lunar, pînă la finele anului, sau a unui salariu întreg, pe care numeroşi angajaţi ai uzi­nei au hotărît să-l doneze. De asemenea, vom face tot ce este posibil pentru a satisface ce­rerile suplimentare de coloranţi, formulate de întreprinderile din zonele sinistrate". Aceeaşi hotărîre, izvorîtă din profunde sentimente patriotice şi umane, se degajă şi din telegrama adresată Comitetului Central al partidului de colectivul de muncă al uzinei braşovene „Tractorul" : „în aceste momente grei® pentru întregul nostru popor, colectivul uzinei îşi va spori eforturile pen­tru realizarea şi depăşirea planu­lui de producţie, pentru îmbunătă­ţirea întregii activităţi economice în scopul creşterii contribuţiei la compensarea pagubelor provocate, va sprijini oricînd — material şi uman — unităţile care au avut de suferit de pe urma calamităţilor. în acest sens, am hotărît să lucrăm două zile, în zilele de repaus săp­tămânal, iar fondul de salarii afe­rent acestora, în valoare de 1.700.000 i­ei, să fie donat populaţiei sinistrate. Totodată, ne sporim an­gajamentul de a realiza în acest an peste prevederile planului la valoarea producţiei globale încă 10.000.000 lei". „Intr-o vibrantă unanimitate, — se subliniază în telegrama adre­sată C.C. al P.C.R., secretarului ge­neral al partidului, de muncitorii, inginerii şi tehnicienii Fabricii de celuloză şi hîrtie din Zărneşti — am hotărît să sporim angajamen­tele pentru anul 1970, să realizăm în plus 5.500.000 Iei la producţia globală, 5.800.000 lei la producţia marfă vîndută şi încasată, 1.800.000 lei economii la preţul de cost şi beneficii peste plan, să sporim pro­ductivitatea muncii cu 1,4 la sută. Peste plan vom produce 1250 tone celuloză, din care 50 tone carton pentru asfaltare, 205 tone hîrtie, 250 tone pungi, 102 tone produse lignosulfurice, precum şi o valoare de 4.981.000 lei la piese de schimb şi autoutilări. Pe lingă contribuţia directă a salariaţilor fabricii la fondul de a­­jutorare cu echivalentul unei zile din salariul lunar, a unei jumătăţi­ sau salarii integrale pe o lună, în sumă totală de 885.000 lei, colec­tivul atelierului de întreţinere şi reparaţii a hotărît ca, în perioada reviziei anuale, să presteze fără retribuţie un număr de 18.900 om. ore, echivalentul sumei de 185.000 lei". ^ în telegrama adresată de colec­tivul de muncă al Fabricii de ra­diatoare şi cabluri se exprimă, printre altele, hotărirea tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor ,,de a veni în sprijinul populaţiei greu încercate de nă­vala aptelor cu suma de 150.000 lei, de asemenea, să depăşească cu 2.000.000 lei valoarea produc­ţiei globale pe luna mai, reprezen­­tînd conductori de aluminiu nece­sari reparării unor instalaţii elec­trice deteriorate de inundaţii". Oameni, gesturi şi fapte, con­topite, toate, in uriaşul creuzet al solidarităţii umane, al dăruirii, în care caracterele se decantează, în care omenia, izvorîtă şi explicată prin faptul cotidian al muncii, îşi etalează adevăratele-i dimensiuni. ,Contribuţia I.P.E.C.-ulu­i Braşov ,la refacerea­ Mediaşului, se încărca un nou transport de stîlpi de în­altă tensiune. Foto: GH. BANUŢĂ LA TELEFON LOCALITĂŢILE AFECTATE DE INUNDAŢII Apele scad, solidaritatea şi dîrzenia oamenilor cresc Apele încep să se retragă, şi în majoritatea localităţilor sinis­trate oamenii se întorc la casele lor, stricăciunile sunt înlăturate şi viaţa îşi reia cursul normal. CATA. După trecerea dezlăn­ţuirii din 15 mai, cea de-a 4°ua revărsare nu a mai avut aceleaşi proporţii. Totuşi, în 65 de case apa a reuşit să pătrundă, 15 fiind grav avariate. Ieri însă şuvoaiele se restrînseseră în matcă şi pes­te tot erau în plină desfăşurare acţiunile de evacuare a apei din fântâni şi pivniţe, în cîmp coope­ratorii au ieşit la muncă încă de dimineaţă, efectuînd lucrări de îndiguire şi canalizare pentru scurgerea apei care bălteşte pe ogoare. La cele 5 centre de co­lectare acţiunea de strîngere a donaţiilor către sinistraţi adună cifre exemplificative : 3.715 ouă, 200 kg. slănină, 952 kg. cartofi, 70 kg. brînzeturi şi alte produse. Tot ieri, spre zonele grav inun­date din alte judeţe au plecat din comuna Caţa 2 remorci cu obiecte de îmbrăcăminte iar în contul 2000 omenia cooperatorilor din Caţa se materializa în peste 7.000 lei. HOMOROD. Comuna a fost cu­prinsă a doua oară de furia rîu­­lui cu acelaşi nume. Motopom­­pele şi aspersoarele lucrează din plin la îndepărtarea consecinţe­lor inundaţiei. Şi aici oamenii s-au întors la casele lor şi în fie­care gospodărie se curăţă, se tencuieşte, se zugrăveşte, apele reintrînd acum complet în mat­că, RUPEA. In cartierul gării fuse­seră inundate circa 150 case. Dar şi aici apele Homorodului s-au retras, cele 36 familii evacuate intorcîndu-se în locuinţele pără­site. De asemenea, I.F. Homorod şi-a reluat de 3 zile activitatea, la fel ca şi Baza nr. 5 de petrol din localitate. Oltul pe cursul superior, adu­­nîndu-şi mereu forţe din afluen­ţii care-i asaltează, a crescut în aceste zile mai mult ca nicioda­tă, inundînd mari suprafeţe de teren de-o parte şi de alta a ma­lurilor. PREJMER. Mai mult de 200 de case sunt înconjurate de ape, inundaţia find întreţinută îndeo­sebi de creşterea bruscă a Rîu­­lui Negru. Ieri la ora 13 nivelul începuse să coboare, pînă seara înregistrîndu-se o scădere de­ a­proape 30 cm., astfel că în ca­sele de lîngă şosea oamenii s-au putut reîntoarce în gospodăriile evacuate. HOGHIZ. Ieri dimineaţă la ora 4 viitura formată de Rîul Negru umflase apele Oltului cu mult dincolo de cota de inundaţii, şo­seaua naţională E. 15 fiind blo­cată cîteva ore. Sunt în conti­nuare sub apă mari suprafeţe de teren agricol, drumul spre comu­na Ungra rămânând, de aseme­nea, blocat. Aseară la ora 18, du­pă o staţionare de 10 ore, Oltul a început să descrească simţitor. Dar oamenii, deşi loviţi direct de revărsările Oltului, continuă colectarea de donaţii destinate regiunilor grav afectate de şu­voaiele pustiitoare. La Hoghiz se strînseseră aproape 1000 obiecte de îmbrăcăminte şi menaj, 1500 ouă, 100 kg. slănină, aproape 1000 kg. grâu şi porumb etc. Ve­cinii lor din Ungra raportau ieri 2500 ouă, 150 kg. slănină, 1700 kg. grîu şi porumb, 2200 lei de­puşi în contul 2000 şi 20.160 lei de la salariaţi. PARAU. Culturile de primăvară sunt complet acoperite. Sunt inun­date circa 600 de hectare. Ieri di­mineaţă, brigăzile de cîmp au ieşit la lucru pentru îndepărtarea apei adunate în locurile unde bălteşte din cauza ploilor. Ultima ştire primită aseară ne informa că Oltul începuse să descrească, înregistrindu-se o scădere de cir­ca 10 cm. Locuitorilor acestei co­mune, apele nu le-au intrat în curţi şi în case. Pe feţele lor se citeşte însă compasiunea pentru cei care au fost năpăstuiţi de pu­hoaie, dorinţa de a-i ajuta din toată inima. Acest ajutor se ma­terializează în peste 2000 ouă, 1400 kg. grîu şi porumb, 100 co­­lete cu obiecte de îmbrăcămin­te şi încălţăminte, iar în contul omeniei suma depusă depăşea ieri 6000 lei. COMANA. Oltul a început să se retragă uşor, după ce în urmă cu 2 nopţi atinsese cota maximă. Drumul spre Crihalma rămîne în continuare impracticabil din cau­za valurilor care îl traversează. Multe culturi sunt acoperite de apă. FAGARAS. Viitura formată în amonte a ajuns aseară la ora 19 în dreptul oraşului. După ce de dimineaţă apele­ scăzuseră cu circa 60 cm. faţă de cota maximă atinsă în noaptea de 24 spre 25 mai, din nou­ a fost înregistrată o creştere de 19 cm. S-au luat rapid măsuri eficiente de prevenire, deşi, să sperăm, această ultimă zvîcnire a Oltului nu va mai avea forţa şi puterea celei precedente. CINCŞOR. Drumul de acces a fost blocat cîteva zile, în prezent legătura fiind asigurată doar cu un autovehicul cu triplă tracţiu­ne. După creşterile de 15—20 cm, înregistrate aseară, se aşteaptă azi ca Oltul să-şi domolească şi aici furiile, deşi a rupt digul de protecţie ridicat de localnici. In toate localităţile afectate de inundaţii rămîne însă prezentă încrederea în puterea oamenilor de a depăşi şi învinge impasul provocat de calamităţi. Disciplină şi organizare strictă, solidaritate şi întrajutorare, dorinţa de a re­cupera pagubele — iată ce ca­racterizează, starea de spirit a acestor zile, hotărirea dîrză de a reda vieţii cursul ei normal. DRUM NOU Măsuri pentru protejarea şantierului de la Porţile de Fier Miercuri, cotele Dunării continuau să crească cu 16 cm. la Ba­­ziaş, 19 cm. la Moldova Veche, Drencova 12 cm., Sviniţa 20 cm., Bistriţa şi Orşova 20 cm., Tr. Severin 11 cm., Gruia 10 cm. faţă de ziua precedentă. Au­ fost inundate porturile Gruia şi Tr. Severin. La Centrala hidroelectrică Por­ţile de Fier a fost executată pe a­­proape întreaga lungime supra­­înălţarea digului ce apără turbi­nele 3—6 la cota de 54 m, faţă de nivelul Mării Adriatice. După cum ne-a informat ing. Ion Leuştean, directorul tehnic al întreprinderii, Centrala hidroelectrică Porţile de Fier, această cotă asigură rezis­tenţa la un debit de circa 17.000 m.c. pe secundă, debit a cărui pro­babilitate de apariţie se poate semnala o dată la 200 de ani şi care pînă acum nu a fost înregis­trat încă în zona amintită — cele mai tîiuri debite fiind semnalate în 1895 — 15.900 m.c. pe secundă şi în 1940 — 15.100 m.c. pe se­cundă. Prin supraînălţarea digu­lui şi aducerea a mii de saci um­pluţi cu steril şi balast, care vor fi folosiţi în cazul ivirii unor in­filtraţii, a fost mărită rezistenţa construcţiilor împotriva furiei a­­pelor. Pe tot întinsul fluviului, de la intrarea în ţară şi pînă la Gura Văii, echipe de specialişti urmă­resc continuu evoluţia cotelor a­pei. Navigaţia se desfăşoară tot prezent nestingherită. In acelaşi timp, pe clisura Du­nării, în zona Sviniţa — Orşova au fost demolate aproape toate locuinţele situate sub cota 55 m., unde urmează să se întindă apele lacului de­ acumulare al Centralei hidroelectrice, iar în portul Liu­­botina, docherii, sprijiniţi de lu­crătorii portului şi de numeroşi tineri din împrejurimi, au încăr­cat în şlepuri o bună parte din cele 100 de vagoane de cărbune ce sunt ameninţate de creşterea apelor. Au început, de asemenea, ample lucrări de consolidare a u­­nor sectoare de circulaţie rutieră şi feroviară situate între Orşova,, Tr. Severin şi Vînju Mare. (Ager­pres) Olitul — oaspete nepoftit tot casele făgărășenilor. „Alături de dv. în această grea încercare...“ ..Dragi cetăţeni... Luind cunoştinţă de faptul că în ultimele zile în mai multe judeţe ale ţării dv. s-au produs inundaţii nemaicu­noscute, care au pricinuit însemnate pagube materi­ale, au distrus un mare număr de locuinţe, au pro­vocat multe suferinţe populaţiei, am fost adine impresionaţi. Permiteţi-v­e să participăm alături de dv. la această grea încer­care..." Citesc şi recitesc cu e­­moţie aceste rînduri adre­sate locuitorilor din loca­lităţile sinistrate de gru­pul de practicanţi vietna­mezi — ingineri, muncitori şi tehnicieni­­ de la uzina braşoveană „Tractorul”. Dincolo de simplitatea cuvintelor întrezăresc mă­reţia gestului, profunzimea şi dimensiunile sentimen­telor care animă în aceste zile milioane de oameni, de aici şi de pretutindeni, oameni ale căror eforturi şi gînduri sînt îndreptate spre un singur scop: re­facerea, reconstrucţia. „In ţara noastră am fost su­puşi nu o dată calamită­ţilor naturale - furtuni şi inundaţii, precum şi neca­zurilor războiului, de aceea înţelegem bine situaţia dv. actuală. Cu profundă compasiune, cu cele mai bune sentimente, permiteţi-ne să vă transmi­tem o parte din bur­sa noastră şi rezultatul unei zile de muncă, adică suma de 2.940 lei. Vă dorim succes deplin în recuperarea pagubelor pri­cinuite, în reluarea vieţii şi a activităţii normale. Permiteţi-ne să fim ală­turi de dumneavoastră în această grea încercare..." Cu gîndul şi inima împreună cu ţara Ieri, la redacţie am primit un telefon, prin care eram anunţaţi ca un grup de specialişti de la uzina „Tractorul", aflaţi în aceste zile departe de ţară, în R. D. Germană, pentru a acorda asistenţă teh­nică produselor uzinei, au hotărît să con­tribuie la fondurile de ajutorare a popu­laţiei sinistrate cu contravaloarea a încă 5 zile din salariu, peste cele 8 stabilite iniţial, încă o dovadă elocventă a spiritului de dăruire şi profund umanism, care ca­racterizează activitatea şi sentimentele întregului popor acum, în ceasuri de grea cumpănă, încă un fapt venit să se adau­ge altora la fel - mii și milioane. Combinatul chimic Tîrnăveni Situaţia hidrometeo­rologică Starea căilor de comunicaţii în ziua de 27 mai : Căile ferate: Ploile căzute în ultimele zile, precum şi noile inundaţii din unele zone ale ţării, au îngreuiat munca de re­facere a drumurilor de fier distruse de furia apelor. Cu toate eforturile depuse pentru redarea lor în circulaţie, după cum anunţă Departamentul căilor ferate, con­tinuă să fie suspendate traseele Sighi­şoara - Daneş, Blaj — Podul Mureş, Ilia — Dobra, Neudorf — Radna, Mărişelu — Sărăţel, Ileanda — Jibou, Ulmeni — Sălaj — Mireşul Mare, Cîmpulung pe Tisa-fron­­tieră, Băcicoi — Frontieră, Sîngeorz Băi — Rodna Veche, Bistriţa — Bistriţa Bîrgău­­lui, Cetatea de Baltă — Sovata, Baldovi­­neşti — Bărboşi, precum şi pe liniile în­guste Tg. Mureş — Band, Praid — Tg. Mureş, Crucişor — Somcuţa Mare, Satu Mare - Botiz şi Alţîna - Agnita. Pe linia Berzovia — Oraviţa circulă numai trenu­rile de călători, cu transbordare în sta­ţiile Tirol şi Surtuc Banat. Căi rutiere: Au fost redeschise drumu­rile naţionale 11 oraşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej — Bacău şi 12 A Ghimeş — Co­mă­neşti. Pe aceste trasee nu pot circula totuşi vehicule cu o greutate totală de peste 5 tone. Restricţii pentru autovehi­culele de mare capa­citate — care depă­şesc 10 tone — există şi pe sectoarele DN 2 A Ţăndărei — Vadu Oii, DN 13 Bălăuşeri — Tg. Mureş, DN 13 A Sovata — Bălăuşeri, DN 14 A Mediaş — Tîrnăveni şi DN 17 Bistriţa — Vatra Dornei. Circu­laţia autoturismelor este temporar inter­zisă pe DN 2 C Pogoanele — Amara şi DN 24 Tecuci — Bîrlad. A fost întrerupt total traficul rutier pe sectoarele: DN 2 B Brăila — Şendreni, DN 2 F Bacău — Vaslui, DN 5 C Giurgiu — Zimnicea, DN 7 Căciulata — Rîul Vadului, DN 13 Bra­şov — Rupea, DN 14 Mediaş — Sighişoa­ra, DN 14 B Teiuş — Blaj, DN 17 B Vatra Dornei — Poiana Teiului, DN 22 Macin — Isaccea (se circulă pe varianta ocoli­toare Măcin — Horia — Cataloi — Tulcea), DN 24 A Murgeni — Fălciu, DN 25 Tecuci — Şendreni (se circulă pe varianta ocoli­toare Tecuci — Iveşti — Costache Negri — Pechea — Smîrdan — Galaţi), DN 26 Vlă­­deşti - Oancea, DN 54 Corabia — Tr. Măgurele (se circulă pe ruta ocolitoare Corabia — Vişina — Cilieni — Izbiceni — Lunca — Tr. Măgurele). Aeroporturi . Datorită faptului că tere­nurile de aterizare şi decolare ale aero­porturilor din Sibiu şi Satu Mare nu au devenit încă apte traficului, Direcţia ge­nerală a aviaţiei civile a dispus menţi­nerea în continuare a restricţiilor de zbor. P.T.T.R.: Muncind în condiţii deosebit de grele, lucrătorii din acest sector au reuşit să repună în funcţiune, într-un timp foarte scurt, circuitele telefonice din zona Rm. Vîlcea — Sibiu. De asemenea, între Brăila şi Galaţi s-a dat în func­ţiune încă un sistem de radio-releu, care permite sporirea traficului telefonic inter­urban. Comunicaţiile poştale au fost re­stabilite, de asemenea, în totalitate pe raza judeţelor Iaşi, Vaslui şi Galaţi. Ră­­mîn închise unităţile P.T.T.R. Alma şi Culun (judeţul Sibiu), Nămoloasa (jude­ţul Galaţi), Vădeni (judeţul Brăila) şi Odobasca (judeţul Vrancea). Menţionăm, totodată, că în ultimele zile nu s-au pu­tut asigura integral expedierile poştale în cîteva localităţi din judeţele Sibiu, Albă şi Hunedoara. (Ager­pres) Nr. 7896 OFRANDA ARTIŞTILOR AMATORI Gesturile care dezvăluie so­­lidaritatea oamenilor cu cei care au avut de suferit de pe urma dramaticelor inundaţii sînt atît de numeroase incit condeiul de gazetar nu le poate cuprinde în toată amploarea şi multitudinea lor. De fapt nu e­­xistă cetăţean al acestei ţări care, cutremurîndu-se în faţa dezastrului, să nu-şi fi pus sieşi o întrebare de conştiinţă su­premă : „Cu ce să-mi dovedesc in aceste zile de grea cumpănă, compasiunea şi dragostea faţă de cei loviţi direct de năvala a­­pelor ? Anunţam zilele trecute că ar­tiştii amatori care compun for­­maţiile clubului „6 Martie“ din Zărneşti au iniţiat un spectacol artistic, in folosul sinistraţilor, şi că sumele realizate (2.500 lei) au fost depuse la contul 2000. Iniţiativa de la Zărneşti are un larg ecou. De la clubul Uzi­nei de autocamioane ni s-a transmis ştirea că formaţiile a­­cestui aşezămînt de cultură au dat în zilele ce au trecut, două spectacole, ale căror înca­sări au fost virate în acelaşi cont. Importanţa acestei acţiuni de profundă umanitate spo­reşte în ochii noştri dacă voi a­­răta că la clubul constructorilor de autocamioane a fost plani­ficat un ciclu de spectacole din care să rezulte un fond de 30.000 lei, destinat zonelor ca­lamitate. La rîndul său şi clu­bul uzinei „Tractorul" a depus 10.000 Iei în contul sinistraţilor, din suma toală de 30.000 pe care urmează s-o realizeze din spectacolele oferite de artiştii amatori. Recent şi artiştii amatori de la uzina „Rulmentul" au susţinut un spectacol, sumele realizate din cele 300 de bilete fiind de­puse în acelaşi cont al „ome­niei", în timp ce chimiştii de la Oraşul Victoria au realizat în acelaşi scop un spectacol ale cărui încasări se ridică la suma de 2.500 lei. Au răspuns la chemarea pro­priei conştiinţe şi componenţii unor echipe de amatori ale Pa­latului culturii din Braşov. Spectacolul cu piesa ,,Danko Pista", dat de echipa în limba maghiară, a realizat un fond de peste 1000 lei, în timp ce spec­tacolul de varietăţi, în limbă germană, care a avut loc la Pa­latul culturii, a cedat alte sume fondului pentru sinistraţi. Conform unui grafic întocmit la consiliul sindical judeţean, în următoarele zile vor fi or­ganizate alte spectacole, ser­bări cimpeneşti, cu scopul de a lărgi contribuţia artiştilor ama­tori la sporirea fondului 2000. Se vor desfăşura : serbări cim­peneşti la Poiana Noua, cu par­ticiparea unor echipe artistice de la Depoul C.F.R., Palatul cul­turii şi de la cooperaţia meşte­şugărească ; un spectacol pe stadionul „Tractorul" ; un dia­log pe aceeaşi scenă între for­maţiile Uzinei de tractoare şi Combinatului chimic din Făgă­raş, şi alte spectacole oferite de casele de cultură şi cluburile muncitoreşti din judeţ. Şi astfel, alături de întregul popor, artiştii noştri amatori sunt hotărîţi să-şi aducă mo­desta lor contribuţie la vinde­carea atîtor răni pe care acest mai vitreg, fără precedent în istoria patriei, le-a deschis pe trupul României. Attila SOCACIU ----------------------------------------­ In anul acesta, de grele încer­cări, tabăra de pionieri şi şco­lari de la Bran şi-a deschis ceva mai devreme porţile. Pe ele au păşit, spre vilele, cabanele şi pavilioanele frumos amenajate, sute de flori ale vieţii — copii ve­niţi din Satu-Mare, oraşul atît de greu încercat de furia apelor. Luni, cînd am vizitat tabăra, pionierii şi şcolarii sătmăreni păreau ca la ei acasă. Am discutat cu ei despre frumu­seţile munţilor, despre felul cum au fost primiţi, despre jocuri, excursii şi ce planuri au pe pe­rioada cit vor sta aici. De zilele petrecute de ei, împreună cu pă­rinţii în mijlocul navalei apelor, despre acele zile grele, care pen­tru ei au rămas acum departe, nu îndrăzneam să-i întreb. Au înce­put singuri să-mi povestească :­­— A venit mai întîi apa mare pe Someş, povesteşte Maria Buli­­ga, elevă în clasa a VlII-a, Şcoa­la generală nr. 3, din Satu Mare. De pe pod am putut vedea cum a­­pele creșteau înspăimîntător, in­­vadînd o parte din casele de pe mal. Fabrica de cărămizi. Fabrica I Septembrie", și ducînd cu ea tot ce-i ieșea în cale. O mare de apă, cit vezi cu ochii... Am aler­gat acasă. Tata ne-a spus că nu se poate ca apa să ajungă pînă la noi, fiindcă stăteam, oricum, mult mai sus de rîu. Era destul de tîrziu, seara, cînd ne-am trezit că apa a ajuns pînă la treptele de sus ale casei. Abia atunci ne-am dat sea­ma de primejdie. Am luat cu toții ce se putea lua, la repezeală, în­tr-o mînă și am alergat spre școa­lă. — Noi am plecat mult mai tîr­­ziu ! apa ne ajungea nouă, copi­ilor, pînă la umăr, interveni Eri­ka Horia, colega Măriei. Tata n-a putut lua în mină decît doi copii mici... — în școală se strînseseră, con­tinuă Maria, aproape 500 de oa­meni... Eram ca pe o insulă, în­conjuraţi din toate­­părţile de a­­pâ. N-a trecut mult timp şi au a­­părut bărcile de salvare care a­­duceau alţi şi alţi oameni salvaţi de ostaşi de la pieire sigură. A­­poi au venit elicopterele, ne adu­ceau hrană, apă, ceea ce a făcut ca, dintr-o dată, de unde la în­ceput ne simţisem cu totul izolaţi în mijlocul puhoaielor, să avem sentimentul că sîntem pe deplin în siguranţă, că mulţi, mulţi prie­teni ne întindeau o mînă de aju­tor. N-am să uit niciodată, tata mi-a spus : „Vezi, asta înseamnă omenie". Cred c-am înţeles, că înţeleg. Acum, aici, simt asta din nou. Părinţii mei aşa mi-au spus : cînd mă voi întoarce voi găsi o­­raşul frumos, aşa cum e el din­­totdeauna. Şi cred ! M-au impresionat francheţea şi curajul cu care şi ei, cei mici, au ştiut să facă faţă calamităţii, în­crederea lor că urmările acestui greu sinistru vor fi şterse cît mai repede. M-a impresionat cum su­nau cuvinte ca omenie, solida­ritate, încredere spuse de ei. Au văzut cu ochii lor dezastrul, ca­sele copilăriei, măturate de ape. Cineva va spune : „Sînt mici, nu înţeleg!". Ar trebui să le vedeţi ochii! înţeleg şi ştiu. De aceea nu plîng, nu se vaită. Spre ei se îndreaptă acum grija unei ţări întregi. Aproape ime­diat după ce au sosit, copiilor le-au fost repartizate pachete cu haine, rechizite şcolare; bibliote­ca taberei este dotată cu peste 2000 de volume. Reprezentanţii Comandamentului judeţean Bra­şov pentru ajutorarea copiilor din zonele sinistrate au stat multe o­­re în tabără, pentru a se asigura că toţi elevii sătmăreni nu duc lipsă de nimic, pentru a pune la punct fiecare­ amănunt organiza­toric. Dorinţa unanimă este ca ceea ce şoptise la sosire o fetiţă de 9 ani: „Acum, aici este casa mea. O casă frumoasă şi primitoare!“, să devină o realitate­ de fiecare zi, însăși deviza taberei. E. FLOAREȘ „Acum, aici este casa mea! O casă frumoasă și primitoare!"

Next