Drum Nou, iunie 1970 (Anul 27, nr. 7900-7924)
1970-06-30 / nr. 7924
Documentul cel mai de preţ al comunistului Carnetul de partid constituie pentru comunist documentul cel mai de preţ. El nu face numai dovada apartenenţei la detaşamentul de avangardă al clasei muncitoare. In afara acestei semnificaţii comune pentru toţi membrii , partidului nostru, carnetul de partid are şi tot atîtea semnificaţii individuale, fiecare comunist văzînd în el ceva propriu, legat direct de biografia sa politică, profesională şi spirituală, de aspiraţiile sale care se contopesc cu cele ale întregului partid, cu ale poporului, cu lupta pentru edificarea socialistă multilaterală a României. Primind carnetul de membru, comuniştii primesc de fapt încrederea partidului, şi prin aceasta a întregii noastre naţiuni, care vede în partid conducătorul său înţelept şi pe care-l urmează fără şovăire, înfăptuindu-i politica. De aceea, înalta cinste de a fi purtătorul carnetului de partid nu poate fi răsplătită decît într-un singur fel: să te contopeşti întru totul cu partidul, cu nobilul lui cel care este şi al tău, să lupţi fără preget pentru transpunerea în viaţă a politicii partidului în aşa fel încît prin toate faptele tale, prin întreaga atitudine la locul de muncă, în societate şi familie să dovedeşti că meriţi înaltul titlu de purtător al carnetului roşu, părticică din steagul glorios de luptă al Partidului Comunist Român. Activitatea plină de dăruire şi pasiune pe frontul construcţiei socialiste, faptele de eroism cotidian a mii şi mii de comunişti din Braşov, demonstrează că marea lor majoritate întrunesc aceste cerinţe, că ştiu să preţuiască titlul de membru al partidului pe care-l conferă carnetul de partid. Iar ca o expresie a acestei preţuiri este atitudinea plină de răspundere şi atenţia faţă de acest document. A păstra cu grijă carnetul de partid nu este numai expresia ataşamentului la idealurile comuniste, ci şi un act de vigilenţă, deoarece ajuns în mina unor elemente ostile sau necinstite, el poate fi folosit în scopuri îndreptate împotriva orînduirii noastre, a avuţiei obşteşti. De aceea, partidul cere tuturor membrilor săi să asigure în orice împrejurare securitatea carnetului de partid. Se vede însă că mai sunt membri de partid care uită de această elementara dar primordială îndatorire. Dînd dovadă de nepermisă uşurinţă, de un slab spirit de răspundere partinică — într-un cu- VIAŢA DE PARTID vînt de serioase minusuri la capitolul conştiinţă, — aceştia păstrează carnetul de partid în locuri nepotrivite, ceea ce facilitează pierderea lor. Cîteva exemple sunt edificatoare în această privinţă. Silvia Anghel, de la I.C.P.A.T., aflîndu-se într-un magazin, a... uitat la plecare poşeta în care de-a valma cu actele personale, bani şi alte nimicuri, se afla şi carnetul de partid. In împrejurări asemănătoare şi-au pierdut carnetul Niculina Eros şi Matei Pantazi de la Uzina de autocamioane, Constantin Dragomir de la Fabrica de şuruburi, Vladimir Ababi şi Ioan Dogaru de la Uzina 2, Nicolae Pivaşu de la uzina „Rulmentul" şi alţii. Din fericire, carnetele au ajuns în multe din asemenea cazuri în mina unor oameni cinstiţi, care le-au depus la organele de partid respective. Carnetul de partid trebuie păstrat separat de celelalte documente personale. Andrei Ferenc® de la I.T.Bv., Elena Şerban de la Fabrica de stofe, Ilie Datcu de la fabrica „Temelia", Elena Spiridon de la C.A.P. Stupini, Moise Sabău de la Industria cărnii, Ilie Iacob de la uzina „Tractorul", Constantin Hogaş de la Şcoala profesională C.F.R. l-au purtat, contrar indicaţiilor, în portofel sau poşetă. Consecinţa , călătorind cu trenul sau autobuzul li s-au furat obiectele respective. In aceste cazuri, de cele mai multe ori carnetul de partid nu a mai fost găsit. Urmările sunt lesne de presupus. Desigur, in cazurile de pierderi sau sustragere a carnetului de membru, organizaţiile de partid au luat atitudine combativă, iar cei care au săvîrşit asemenea abateri în păstrarea documentelor de partid, au fost sancţionaţi conform prevederilor statutare. Aceste dezbateri din adunările generale au avut un profund rol educativ. Cu atît mai contrastantă apare atitudinea împăciuitoristă, lipsită de exigenţă partinică adoptată de unele organizaţii de bază de la depoul C.F.R. şi F.A.R.T.E.C. Biroul organizaţiei de bază nr. 5 de la Depoul C.F.R., deşi a pus în discuţia adunării generale pe Gicuţa Caraman căreia i s-a furat carnetul de partid în timp ce călătorea cu troleibuzul, s-a complăcut cu faptul că adunarea s-a încheiat fără nici o măsură. A fost necesară intervenţia comitetului municipal pentru rediscutarea cazului într-o altă adunare şi adoptarea sancţiunii corespunzătoare abaterii. Pierderile de carnete de partid, datorită neglijenţei în păstrarea lor, impun acordarea unei atenţii sporite educării partinice a comuniştilor, respectării cu stricteţe a indicaţiilor ca birourile organizaţiilor de bază să verifice cu prilejul adunărilor generale sau al achitării cotizaţiei, dacă fiecare membru al organizaţiei este în posesia carnetului de partid şi să adopte o atitudine combativă, intransigentă faţă de cazurile de neglijenţă în păstrarea celui mai preţios document al comunistului. Petru SITOV, secretar al Comitetului municipal de partid Braşov Măsurarea laptelui, o sărbătoare a bucuriei muncii In splendidul peisaj al Şimei, satul de munte urcat sub Piatra Craiului la 1.300 m. altitudine, s-a desfăşurat duminica sărbătoarea anuală de la mijlocul verii : măsurarea laptelui. Vechea şi frumoasa tradiţie a satelor brănene. Măsurarea laptelui, a atras şi în acest an mii de oameni, atît localnici cît şi turişti din multe părţi ale ţării Sărbătoarea a început încă de sîmbătă, cînd 150 de elevi şi-au încercat priceperea într-o originală întrecere de orientare turistică pe timp de noapte „Vulturii carpaţilor”, „Temerarii", „Luceafărul" şi „Aripi îndrăzneţe” — echipajele care au luat parte la concurs — s-au întîlnit pe piscul dinspre Curmătura groapelor în jurul unui uriaş foc de tabără, de unde au coborît apoi spre sat cu torţe aprinse. Duminică, încă de dimineaţă, buciumaşi şi trompeţi au vestit cu sunete prelungi începutul tradiţionalului festin. Din munţi coborîseră ciobanii să-şi dovedească în faţa satului măiestria profesională, să împartă cu localnicii bucuria şi satisfacţia muncii. Din satele vecine şi de mai departe formaţiile folclorice invitate au întregit prin joc şi cîntec voia bună şi veselia. Sirenii, oameni harnici şi primitori, au pregătit pentru oaspeţi gustoase bucate - bulz ciobănesc, berbec la proţap, scovergi şi plăcinte - stropite cu rachiu de brad şi vin roşu. Soarele, rostogolit peste dealuri, a adus înserarea, domolind iureşul horelor. Deasupra unui izvor rece şi limpede, gravate în stîncă, patru versuri decupate din balada legendarului Şirnea Bran Rogozeanu, român în memoria vizitatorului ca o perpetuă invitaţie : „La noi pietrele vorbesc / Şi pădurile şoptesc / La noi stîncile gîndesc / Şi izvoarele doinesc. . . Duminică pe traseele odniciei (Urmari, din pagira 1) zentat peste 1.000 de salariaţi. După cum ne relata tov. Petre Racoviţă, inginerul şef al uzinei, s-a relevat în mod deosebit colectivul secţiei strungăne. Cu hărnicie sporită s-a lucrat însă in toate sectoarele uzinei. Rodul activităţii din această zi, socotit valoric, reprezintă circa 800.000 lei. La Uzina de autocamioane a domnit o vie activitate pe întreg fluxul de producţie. La secţia prese, de pildă, au îmbrăcat haina de lucru 105 muncitori, nelipsind decît cei care din motive întemeiate n-au putut veni la uzină. Pilda de hărnicie a colectivului de la prese şi îndeosebi a celor din atelierul condus de maistrul Ioan Voina, a fost urmată de toţi cei prezenţi duminică la lucru. Rezultatele acestei adevărate întreceri s-au concretizat în importante sporuri de producţie. Este suficient să arătăm că duminică au ieşit pe porţile uzinei îndreptîndu-se spre beneficiarii interni şi externi 60 de autocamioane. In întreprinderile în care „focul continuu" este un fapt obişnuit s-ar părea că duminică nu se întîmplă nimic deosebit. Cu toate acestea neobişnuitul există. El îmbracă însă forme mai greu de sesizat cum sunt, de pildă, productivitatea sporită a lucrului, grija deosebită pentru ca toate utilajele şi instalaţiile să funcţioneze perfect, la parametri superiori. Numai aşa la Fabrica de ciment şi var „Temelia" a fost posibilă realizarea a 660 tone ciment, 1.500 tone calcar, 105 tone var şi 50 tone mozaic. Numai aşa echipe cum sunt cele conduse de Mihai Huţan şi Dumitru Zărnescu de la „Răsăritul" s-au evidenţiat în această duminică în haine de lucru. De altfel, cei 70 de salariaţi din această întreprindere prezenţi la locurile de muncă au înregistrat importante sporuri de producţie : 42 tone cărămizi refractare şi 12 tone prafuri de turnare. Produse şi fapte, fapte şi oameni. Reporterul ar putea să înşire încă multe. De la Fabrica de şuruburi, de la cea de radiatoare şi cabluri, Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav, de la FARTEC, întreprinderea de unelte şi scule şi multe alt®le, care duminică au cunoscut freamătul creaţiei materiale. Ce forţă, te întrebi, propulsează asemenea oameni şi fapte pe traseele rodniciei duminicale ? Viaţa, nenumărate gesturi şi realizări de fiecare zi ne dau un singur răspuns. Această forţă poartă un nume cu multiple valenţe : conştiinţa socialistă, spiritul de solidaritate şi responsabilitate civică, profundul patriotism — trăsături ale poporului nostru care dă progresului şi dezvoltării economiei naţionale, întregii ţări, ritmul tot mai înalt al înaintării neabătute pe calea construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. DRUM NOU ni“ Intrasigenţă în apărarea pămîntului (Umior« din pagina 1) nile şi răspunderile ce revin fiecărui organ, fiecărui om al muncii din agricultură în această direcţie, în cele ce urmează aş vrea să mă opresc numai asupra unei prevederi de o importanţă deosebită. Este vorba de articolul 9, paragraful h, în cadrul căruia se spune: „Unităţile care scot temporar din circuit terenuri agricole sunt obligate a le reda agriculturii cu întregul potenţial, după expirarea termenului pînă la care au fost atribuite. în acest scop, ministerele de resort vor prevedea în documentaţiile tehnice, încă din faza de proiectare, sumele necesare acestor acţiuni". Fiind situată într-o zonă cu terenuri nu prea fertile, noi, cooperatorii din Săcele, ne preocupăm cu răspundere să utilizăm cît mai bine fiecare palmă de pămînt, a-plicind cu stricteţe regulile agrotehnice de la pregătirea solului şi pînă la recoltare. In acest an, de exemplu, noi am depus eforturi serioase pentru a înlătura efectele negative ale excesului de umiditate, pentru a smulge de pe fiecare hectar o producţie cît mai mare. In strădania noastră de a da ţării, poporului, cantităţi sporite de produse agroalimentare, ne izbim însă de unele greutăţi provocate de salariaţii unor întreprinderi şi instituţii care cu bună ştiinţă aduc mari pagube, distrugînd culturi şi degradînd suprafeţe întinse de teren. Aş da numai cîteva exemple. I.C.I.M.B. a construit pe terenul cooperativei noastre o conductă pentru aducţiunea apei. în convenţia încheiată s-a stabilit că după îngroparea conductei, salariaţii întreprinderii să acopere şanţurile făcute, în aşa fel, încît la suprafaţă să rămînă tot pămîntul fertil, pentru a-l putea cultiva. Termenul de efectuare a acestei lucrări a trecut de mult, dar convenţia nu s-a respectat. Ca urmare, suprafaţa respectivă nu mai poate fi cultivată, fiind acoperită cu pămînt nefertil din adîncime şi pietre. Un calcul sumar ne arată că dacă salariaţii respectivei întreprinderi şi-ar fi făcut datoria, noi am fi putut obţine de pe acest teren peste 130 tone de cartofi. Pagube care se ridică la peste 15.000 lei ne-au produs şi lucrătorii I.S.P.I.F.C.A. Bucureşti, care audegradat o însemnată suprafaţă de fîneaţă, precum şi cei ai Uzinei de autocamioane şi ai Direcţiei judeţene a poştelor şi telecomunicaţiilor. Aceste pagube însă nici pînă acum n-au putut fi recuperate, deşi în cazul primei întreprinderi, de exemplu, banii trebuiau să ne fie achitaţi pînă la 30 aprilie Iată de ce consider deosebit de util paragraful la care m-am referit, deoarece prin aceste prevederi se înlătură încă din fașă asemenea practici, iar prin imputarea pagubelor pricinuite celor ce le-au produs, va crește, fără îndoială, răspunderea celor care își neglijează îndatoririle. FESTIVALUL MUZICII DE CAMERĂ, BRAŞOV 10 Succesul debutului Un public cald şi entuziast, care a umplut pînă la refuz sala Teatrului dramatic, a participat duminică seara la deschiderea primului Festival de muzică de cameră, Braşov '70. După cuvintul de deschidere, rostit de prof. Ioan Ghiran, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, tov. Nicolae Călinoiu, director al Direcţiei muzicii din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, a scos în evidenţă însemnătatea momentului, felicitînd pe organizatori pentru frumoasa realizare, care constituie împlinirea visului multor generaţii de muzicieni braşoveni. Încă din secolul al XVIII-lea, cînd a luat fiinţă un „Collegium muisicum", muzica de cameră s-a cultivat la Braşov cu consecvenţă şi pasiune, în secolele următoare, formaţii renumite, ca de pildă, „Cvartetul Rose", „Cvartetul din Bruxelles", „Cvartetul Fitzner", „Sevcik Cvartet" şi altele, au organizat recitaluri la Braşov. Paralel cu turneele formaţiilor străine s-a dezvoltat şi activitatea unor remarcabili instrumentişti braşoveni, animaţi de muzicieni ca Rudolf Lasell, Constantin Bobescu, Dinu Niculescu şi alţii. Publicul sensibil şi receptiv, decorul pitoresc, admirabila acustică a Bastionului Ţesătorilor şi viaţa muzicală înfloritoare au făcut, ca mulţi muzicieni să considere Braşovul un „oraş al muzicii", un „adevărat Salzburg al României". Eforturile în vederea organizării la Braşov a unor festivaluri muzicale, de amploare, depuse de-a lungul anilor de mulţi animatori ai vieţii muzicale braşovene, dintre care se cuvine a menţiona la loc de cinste pe compozitorii Tiberiu Brediceanu, Tudor Ciortea, Liviu Teodor Teclu, Norbert Petri, Mauriciu Vescan, dirijorul Mihai Brediceanu şi alţii au fost încununate de succes în seara zilei de 28 iunie, cînd concertul de deschidere s-a bucurat de o largă şi entuziastă participare. Reuşita s-a datorat atît calităţii interpretării cît şi felului interesant şi armonios în care a fost întocmit programul, ce a oferit o fericită îmbinare între creaţia preclasică şi modernă, universală şi românească. Considerăm cît se "poate de potrivit că deschiderea acestui festival s-a făcut cu una dintre cele mai reprezentative lucrări ale genului: „Concertul brandenburgic nr. 3" de J. S. Bach, căreia i-a urmat „Concertul pentru orchestră de coarde" de Paul Constantinescu, lucrare „clasică" pentru creaţia românească contemporană. Ele au fost interpretate de orchestra de cameră „George Dima", care cu această ocazie şi-a făcut debutul în faţa publicului braşovean. Creată din iniţiativa talentatului dirijor Ilarion Ionescu-Galaţi, orchestra formată din elemente tinere şi entuziaste, dar cu nivel diferit de pregătire şi posibilităţi, a comunicat, în cadrul concertului, bucuria şi căldura cu care s-a pregătit. Fiind la prima ei apariţie în public,era firesc ca în interpretare să transpară o oarecare lipsă de omogenitate, care, sîntem siguri, că, printr-o muncă pasionată şi o abordare aprofundată şi variată a materialului muzical, făcute sub îndrumarea competentă a dirijorului Ilarion Ionescu-Galaţi — care a dovedit şi de această dată deosebite posibilităţi artistice — va face loc afirmării unor calităţi specifice formaţiilor muzicale de cameră cu îndelungă tradiţie. Publicul braşovean, care nu a uitat că în 7 iulie, 1968, a urmărit în aceeaşi sală debutul corului „Madrigal" — astăzi una „din cele mai renumite formaţii corale din lume" — a răsplătit cu vii aplauze realizările orchestrei cu speranţa unor frumoase performanţe în viitor. Ca de fiecare dată şi în concertul de duminică seară am rămas uimiţi de calitatea cu totul excepţională a corului „Madrigal" şi a dirijorului său, artistul emerit Marin Constantin. El a imprimat formaţiei un caracter cameral, cu voci netimbrate, de o mare puritate şi precizie, pe care le scoate în evidenţă şi printr-o repartizarestereofonică a corului pe scenă. De o mare subtilitate în dozarea nuanţelor şi a construcţiei interpretărilor, el a reuşit, să realizeze - în ciuda menţinerii unui nivel sonor contenit cameral — nişte efecte coloristice şi dramatice deosebite ce, rămînînd în stilul lucrărilor abordate. (O. di Lasso, G. de Palestrina, Th. Morley) le conferă o profundă rezonantă contemporană. Cu atît mai mult am putut, să apreciem posibilitățile coloristice într-o lucrare ca „Ritual pentru setea pămîntului" de Myriam Marbé, care solicită interpreţilor o largă paletă de modalităţi expresive. Compozitoarea foloseşte cuvintul cîntat şi în special cuvintul şoptit, murmurat, strigat, cu o profundă dimensiune expresivă alingînd o gamă largă de sentimente de la tristeţea morţii ireversibile, pînă la sentimentul de înălţare şi împlinire interioară. Lucrarea e concepută ca un contact direct, între interpreţi şi public, la care a contribuit şi repartizarea majoritaţii corului şi percuţiei în sală. Cu admirabila prezentare a Ritualului pentru setea pământului"", corul ..Madrigal", condus de excelentul muzician şi dirijor Marin Constantin, a încheiat prima zi a Festivalului stârnind un entuziasm binemeritat şi un deosebit interes pentru concertele viitoare. Aseară, alte două formaţii — cvintetul „Concertino" şi formaţia „Musikca nova" — au evoluat în cadrul Festivalului, în timp ce cvintetul „Concertino" şi-a axat programul numai pe muzică preclasică (Marcello, Purcell, Telemann, Couperin, Frescobaldi), formaţia „Musica Nova" a prezentat numai creaţii româneşti contemporane (A. Raţiu, D. Constantinescu, I. Feldman, D. Bughici), satisfăcând astfel preferinţele diferite ale publicului. Format din instrumentişti cu o înaltă pregătire profesională, ilustrată şiîn dese apariţii solistice, membrii cvintetului (Adrian Semo, Virgil Frmcu, Otto Georges Roth, Tiberiu Ungureanu, Nicolae Bioareţ), au dovedit împortante calităţi de ansamblu, o rafinată dozare a sonorităţii generale şi o profundă înţelegere a universului sonor. La reuşita recitalului susţinut de cvintet şi-a dat concursul soprana Emilia Petrescu, „acea inegalabilă maestru a muzicii vocale de concert". Ansamblu muzical de înaltă clasă, format din şase artişti excepţionali, „Musica Nova" s-a impus prin competenţă tehnică şi muzicalitate. Fiecare dintre membrii formaţiei, luat individual, este un muzician complet, Hilda Jerea, Mircea Opreanu, Valeriu Pituleac, Cătălin Ilea, Aurelian Octav-Popa, Nicolae Albulescu), iar împreună impresionează prin omogenitate, nobleţea sunetului, rafinament, spontaneitate şi adîncă tălmăcire a creaţiilor contemporane pe care le prezintă cu multă fidelitate. Suceava primelor zile ne îndreptăţeşte speranţa într-o frumoasă desfăşurare şi în continuare a acestei sărbători a muzicii. Gemmn 71WY/ELIU-DONEA Orchestra de cameră a Filarmonicii braşovene. Formaţia corală „Madrigal" Cvartetul clujean „Concertino". Formaţia „Musica Nova" din Bucureşti. Reglementarea participării cooperatorilor (Urmare din pagina 1) echilibrat pe fiecare campanie în parte, începînd de la semănat şi pînă la recoltat. Aşa am reuşit să contracarăm efectele ploilor abundente din prima parte a anului şi ale secetei ce a urmat, unitatea noastră obţinînd recolte mari la hectar ca: 3.700 kg. la grîu, peste 3.400 kg. la orzoaica, aproape 31.000 kg. la sfecla de zahăr şi peste 22.600 kg. la cartofii de sămînţă — cea mai mare producţie din ţară. Aceasta ne-a dat posibilitatea să livrăm peste prevederi la fondul central de stat 63 tone grîu, 41 de orzoaică, peste 700 tone de cartofi de sămînţă şi alte produse, pentru care am încasat suplimentar mai mult de 2 milioane lei. Stadiul actual al vegetaţiei ne îndreptăţeşte să apreciem că anul acesta rezultatele vor fi şi mai bune. Nu putem afirma însă că am făcut totul pentru a valorifica integral potenţialul de producţie al cooperativei. Una din cauze constă în aceea că mai mulţi cooperatori, fără a avea motive întemeiate, n-au efectuat la lucrările în cîmp nici măcar minimum de zile-muncă stabilit de adunarea generală. Proiectul de lege vine şi consfinţeşte riguros atît drepturile şi obligaţiile membrilor cooperatori, cît şi răspunderile pentru neparticiparea la muncă, neexecutarea în bune condiţii a lucrărilor stabilite pe culturi şi perioade de lucrări, neîntreţinerea corespunzătoare a animalelor ş.a., stabilind în acelaşi timp şi sancţiunile corespunzătoare. In condiţiile obligativităţii aplicării legii, prejudicierea avutului obştesc de către leneşi şi chiulăi, este stăvilită pentru totdeauna. La fel de judicios întocmite sunt şi restul prevederilor care au un pronunţat caracter mobilizator. Iată de ce consider că adoptarea acestei legi îmbunătățite în urma dezbaterilor, are o însemnătate deosebită pentru progresul întregii agriculturi. Hr. 7924 Gînduri pentru ,,ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI" (Urmată din pagina 1) prin activităţi dintre cele mai diverse şi atractive în afara orelor de curs. In şcolile din judeţul nostru s-a acordat o atenţie deosebită educaţiei elevilor prin muncă şi pentru muncă. în toamna şi primăvara acestui an şcolar, elevii au adus frumoase contribuţii la sprijinirea unităţilor agricole, la înfrumuseţarea localităţilor ş.a. In şcolile generale din Bodsat, Recea, Oraşul Victoria şi în numeroase şcoli din municipiul Braşov, elevii au confecţionat obiecte de artă, material didactic, au contribuit la amenajarea de baze, sportive şi laboratoare. Printr-o gamă largă de activităţi (jocul, învăţarea, munca, delectarea estetică, creaţia tehnică şi artistică), organizaţiile de pionieri şi U.T.O. din şcolile judeţului nostru au contribuit la educarea personalităţii moral-cetăţeneşti a elevilor, dezvoltîndu-le spiritul de iniţiativă şi de răspundere, încrederea în propriile forţe, spiritul colectiv, patriotismul socialist, conştiinţa solidarităţii umane. Aceasta este doar o parte din contribuţia de preţ a acelui detaşament activ de constructori ai socialismului, pe care ne-am obişnuit să-i numim simplu, dar emoţionant de profund, dascălii noştri. In numele acestor oameni şi cu deplinul lor asentiment, exprimăm deosebita noastră mulţumii pentru înalta preţuire şi întndere acordată şcolii de partid guvern, de întregul popor, încădere deplin reflectată în cuvintile rostite de tovarăşul Nicole Ceauşescu la cel de-al X-lea Coigres al Partidului Comunist Român ! „Factorul principal de educaţie a cetăţenilor, a întregii sicietăţi în epoca noastră est şcoala — principalul canal de dauzare a ştiinţei şi culturii, de înbogăţire a minţii, de modelare caracterelor şi formare cetăţenească a tinerelor generaţii". Demni de misiunea nobilă şi răspunderea pe care o avem, o vom strădui să fim mereu în pi cu progresul necontenit al culturii şi ştiinţei contemporane, contribuind astfel la realizarea uni şcoli care să constituie un organism viu, receptiv la nou, dinamici modern, pe măsura înaltele exigente ale societăţii noastre socialiste.