Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)

1970-08-08 / nr. 7958

Pag. 2 Practica întăreşte adevărul că se pot obţine: Producţii de lapte mari cu cheltuieli minime Dezvoltarea zootehniei şi a producţiei animaliere la nivelul real al posibilităţilor, reducerea cheltuielilor materiale şi creşte­rea continuă a veniturilor obţinute din această importantă ra­mură a agriculturii, constituie în prezent obiective majore ale activităţii unităţilor agricole de stat şi cooperatiste din judeţul nostru. Nenumărate exemple arată că, atunci cînd există o sus­ţinută preocupare pentru crearea de condiţii optime creşterii ani­malelor, cînd producţia şi munca sunt organizate pe baze ştiin­ţifice, se obţin rezultate economice din cele mai bune. Cadrul adecvat pentru manifestarea plenară a acestor atribute caracte­ristice bunei gospodăriri îl oferă ferma zootehnică mixtă sau spe­cializată; în acest sens, pledează şi experienţa fermei zooteh­nice Lenteş, a I.A.S. Codlea. Ferma zootehnică pe care o con­duc este profilată,pe creşterea taurinelor. Eforturile întregului co­lectiv de muncă al fermei au fost îndreptate an de an spre creşte-­­ rea continuă a producţiei de lap­te, a sporurilor în greutate vie la toate categoriile de tineret şi spre livrarea unui material de prăsilă, mascul şi femei cît mai valoros. Un alt obiectiv al muncii noastre s-a constituit reducerea, pe cît posibil, a preţului de cost pe uni­tate de produs, concomitent cu ri­dicarea gradului de rentabilizare a întregii activităţi. Rezultatele obţinute confirmă pe deplin că munca noastră nu este zadarnică. Nu mai departe , decât în primul semestru al anului­ curent, venitu­rile totale ale fermei au fost de­păşite­ cu 669.000 lei, în timp ce cheltuielile materiale s-au redus cu 169.000 lei. La aceasta a con­tribuit în bună măsură faptul că planul producţiei marfă la lapte, care reprezintă 94 la sută din cea globală, a fost depăşit cu 794 lei., preţul de­ cost al unui litru fiind cu 0,11 lei mai mic decât s-a pre­văzut.. De subliniat că anul trecut, producţia de lapte obţinută în me­die pe vacă furajată s-a ridicat la 3.278 litri, existînd premiere crea­te ca în acest an să se depăşească şi această producţie. Care sunt fac­torii care determină obţinerea u­­nor asemenea producţii ? Ţinând seama de efectul stimulativ ce-l are asupra funcţiilor vita­le ale a­­nimalului şi implicit asupra pro­ducţiei de lapte, o deosebită aten­ţie acordăm alimentaţiei raţionale. Ca urmare, raţiile furajere le sta­bilim periodic, în funcţie de ano­timp, starea fiziologică a vacilor de lapte, capacitatea lor de pro­ducţie etc. Important este ca atît în perioada de stabulaţie, cît şi la păş­unat, în alcătuirea acestora să intre, sortimentul de furaje care poate asigura întregul necesar de unităţi nutritive, nu numai can­titativ, ci şi calitativ. în totalul cheltuielilor de pro­ducţie, valoarea furajelor deţine o pondere de circa 65 la sută. Prin reducerea cheltuielilor pe to­na de nutreţ, datorată îndeosebi mecanizării lucrărilor, şi obţine­rea de producţii mari şi constan­te de lapte, era şi firesc să reali­zăm o reducere corespunzătoare a preţului de cost. în acest scop, am acţionat şi asupra altor factori­care­ cer un volum mare de mun­că, cum sînt îngrijitul, adăpatul, mulsul etc. Dar, la realizarea de producţii mari şi constante contribuie în mod hotărîtor şi îmbunătăţirea reproducţiei. Este limpede că a­­ceasta trebuie pusă în primul rînd pe seama efectului alimentaţiei raţionale la care, în cazul nostru, se mai adaugă practicarea cu succes a însămînţărilor artificia­le, eşalonarea judicioasă a monte­lor şi fătărilor. Toate acestea au Experienţa I.A.S. în sprijinul fermelor zootehnice din cooperativele agricole determinat ca procentul de fecun­ditate să ajungă anul acesta în jur de 50 la sută. La fătare, vacile dau producţii mari de lapte, care, la pomipare, ajung la 16—20 litri zilnic. Aceasta şi datorită îngriji­rii şi întreţinerii deosebite ce li se acordă în perioada de repaus mamar, cînd li se asigură hrănire abundentă cu fîn de leguminoase de cea mai bună calitate, concen­trate şi morcovi furajeri, supri­­mîndu-se, totodată complet din raţii nutreţurile s­uculente. Calitatea efectivului de vaci se menţine in permanenţă la un ni­vel ridicat, deoarece respectarea cu stricteţe a normelor de creş­tere a tineretului femei de repro­ducţie, selecţia acestora, ne per­mit să reîmprospătăm ritmic mat­ca numai cu juninci valoroase, provenite din prăsila proprie. Succesele obţinute în ce pri­veşte producţia de lapte şi repro­ducţia, mai au o explicaţie: în fermă activează îngrijitori ca Iosif Cojocaru, Ileana Ionaş, Carol Tă­tar, Gh. Huţenco, Maria Huţenco, Alex. Gyere, Nicolae Comăniţă şi alţii, care au o bună pregătire profesională şi o vechime de pes­te 10 ani. Prin respectarea neabă­tută a programului zilnic de grajd, a tuturor normelor tehnice şi de zooigiemă, ei dau dovadă că au înţeles legătura organică din­tre îndeplinirea exemplară a în­datoririlor profesionale şi gradul ridicat de realizare a indicatorilor economici de plan. în activitatea sa de zi c­u zi, colectivul nostru de muncă urmă­reşte nu numai cît produce, ci şi cu cit, considerîndu-şi sarcinile integral îndeplinite numai cînd situaţia economico-financiară a fermei se încheie cu beneficiile planificate sau cu depăşiri. Extin­derea mecanizării lucrărilor în fermă a avut un efect economic deosebit. Prin introducerea în toa­te grajdurile a adăpătorilor auto­mate, a liniilor mecanice de trans­portare a furajelor şi de evacuare a dejecţiilor, precum şi a insta­laţiilor de muls şi de preparare a furajelor, norma unui îngrijitor a crescut la 20—22 capete. Avanta­jul direct nu constă însă numai în micşorarea cotei salariilor în structura preţului de cost, ci şi în îmbunătăţirea principalilor indica­tori tehnico-economici, printre ca­re şi producţia de lapte. De ase­menea, prin aplicarea păşunatului sistematic, cu ajutorul gardului electric, numărul îngrijitorilor ne­cesari în tabăra de vară a vacilor de lapte a fost redus la 2—3, res­tul fiind dirijaţi cu mai multă efi­­cienţă la asigurarea bazei fura­jere. Modul de organizare a muncii şi cointeresarea materială a lu­crătorilor constituie alte pîrghii care concură la creşterea eficien­ţei economice a producţiei. Acea­sta se materializează în corelarea numărului de muncitori cu norme­le adoptate pentru fiecare catego­rie de animale în parte, în stabi­lizarea îngrijitorilor care sunt­ direct interesaţi să realizeze indici­i cât mai înalţi de producţie, în care scop îşi îmbunătăţesc conti­nuu pregătirea profesională. Un rol hotărîtor în creşterea eficienţei economice a activităţii la nivelul maxim al posibilităţilor, îi revine şefului de fermă. Pe lin­gă conducerea competentă a pro­cesului de producţie, lui îi revi­ne sarcina să rezolve cu maximă operativitate treburile zilnic­e cu­rente şi problemele de perspecti­­vă ca perfecţionarea şi extinde­rea mecanizării la toate fazele fluxului tehnologic, adâncirea şi intensificarea acţiunilor de amelio­rare a efectivului de animale şi altele care concură la obţinerea de producţii maxime, cu costuri minime. Munca sa nu va avea în­să eficienţa scontată dacă nu va fi veşnic în mijlocul oamenilor, venind primul la program şi ple­când ultimul, dacă nu va avea continuitate în rezolvarea multi­plelor probleme care se ridică, amînîndu-le de azi pe mîine. Puternic stimulat de Hotărârea partidului şi guvernului cu privi­re la îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produ­selor animaliere, întregul colectiv de muncă al fermei munceşte şi cu mai multă abnegaţie, înţelegând să se achite cu cinste de sarcinile sporite ce-i revin din programul naţional privind dezvoltarea zoo­tehniei şi creşterea producţiei animaliere. Hans AESCHT, şeful Fermei nr. 2 Lenteş, a I.A.S. Codlea (Urmată din pagina 1­­ l.I.L. Brate» Uzina de autocamioane Întreprinderea de cariera­­­ balastiere Mobila „Ghimbav" Fabrica „Temelia“ Uzina „Colorom“ de Ascensiunile înregistrate marea majoritate a întreprinderi­lor industriale din judeţul nostru, pe treptele eficienței, sunt o re­zultantă a preocupărilor pentru re­ducerea cheltuielilor de fabrica­­ţie şi în special a cheltuielilor materiale de producţie. Pe aceas­ta a doua cale, s-a obţinut peste 63 la sută din volumul economii­lor. Acţiunile iniţiate de conduce­rea partidului pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale şi-au dovedit pe deplin eficacitatea. La metal — principala materie primă a indus­triei constructoare de­ maşini — întreprinderile braşovene nu nu­mai că s-au încadrat „în sarcina de reducere a normelor de con­sum cu 8 la sută — aşa cum s-a stabilit de Plenara C.C. al P.C.R. din 10-13 decembrie 1969 — ci au obţinut (industrie + construc­ţii) şi economii suplimentare de 642 tone. Asemenea succese au fost consemnate şi în gospodări­rea celorlalte materii prime şi materiale: 1.841 m.c. material lem­nos, 56.197 tone combustibil con­venţional, 28.064 mii kWh ener­gie electrică. Rezultatele, măsu­rile luate, ne dau garanţii că an­gajamentul formulat de economia judeţului va putea fi realizat, în acest scop însă vor trebui luate măsuri temeinice pentru închide­rea tuturor canalelor risipei de metal, în special la uzina „Trac­torul", Fabrica de scule Rîşnov, unde în primul semestru consumu­rile planificate au fost depăşite, cît şi in alte întreprinderi. Se impune ca în scopul urcării unor noi trepte ale eficienţei în industria judeţului, să fie valori­ficate cu mai multă consecvenţă toate rezervele, utilizîndu-se în a­­cest sens şi pîrghiile cointeresă­rii materiale. Va trebui acordată o mai mare atenţie îmbunătăţirii calităţii produselor, îmbunătăţirii pulsului fabricaţiei, respectării la timp şi la un înalt nivel calitativ a tuturor contractelor interne şi externe, făcînd astfel posibilă li­chidarea tuturor pierderilor. Nu­mai astfel se­ vor putea obţine be­neficii maxime după fiecare leu , investite în procesul de produc­ţie. 100,9 100,5 100,4 100,0 91,6 89,4 DRUM NOU O viitoare premieră mai intor- jj După cum v-am mai, de curind, s-a redeschis stagiunea teatrală. Printre vii­toarele premiere ale acestei noi stagiuni, ce se anunţă bogată­­ in realizări, se numără un spec- - tacol Caragiale. Un colectiv al­ Teatrului dramatic a şi început! repetiţiile Ig ,,O noapte fu,tu-­i noasă" şi ,,Conu Leonida | faţă cu reacţiunea", care, d in cuplaj, vor constitui viitoarea | premieră. Regia spectacolului va | fi semnată de Sică Alexandres- | cu. In distribuţie : Marcel An- j ghelescu, Artist al poporului,­­ Mircea Andreescu, Paul Lavric, j­r. Mihăilă-Braşoveanu, Geta­­ Grapă, Virginia Marcu şi alţii. - Serbări cimpeneşti Aproape că nu este dumini­cni- \ \ că in care - in cadrul unor l frumoase serbări cimpeneşti, de- l i venite tradiţionale - formaţiile [ 1 artistice de amatori să nu se întil- ) \ nească cu un public foarte larg. |j l intr-un decor pitoresc, cintecul ! ' şi jocul au parcă şi mai multă I \ prospeţime, invită la voie bună, i ( incintă şi relaxează. ) J Şi pe agenda zilei de miine, sint ^ 1 înscrise asemenea manifestări. ^ ' Astfel, la Rîşnov, începind cu l­a orele 74, la Promenadă, vor e- 1 \ volua formaţiile Casei de cultu- J ţ ră din localitate. O acţiune si- 1 ţ milară va avea loc la Săcele, ii \ i Poiana Angelescu (tot la orele \ | 14). Programul, divers și bogat, \ ^ este pregătit^ de artiștii amatori ^ 1 de la Casa de cultură din Să- [ - cele.\ ­___________ încă de la vernisaj. Expoziția bienală de artă decorativă din sala „Arta" s-a bucurat de o largă audiență din partea publicului. (Urmare din pagina 1) şi îmbunătăţirea calităţii produ­selor au creat premisele unei par­ticipări tot mai active a ţării noastre la circuitul economic mondial. In ultimii 18 ani, volu­mul comerţului nostru exterior a crescut de aproape 7 ori,­­în con­diţiile în care schimburile comer­ciale internaţionale au avut un ritm mult mai scăzut, în trecut, ţară exportatoare doar de mate­rii prime şi semifabricate cu un grad redus de prelucrare, Româ­nia livrează astăzi în numeroase ţări ale lumii produse indus­triale, complexe, cu un grad tot mai ridicat de prelucrare. Fiecare pas înainte în edifica­rea socialismului în patria noas­tră contribuie la micşorarea trep­tată a decalajului faţă de ţările avansate din punct de vedere in­dustrial. Semnificativ pentru a­­precierea locului actual al Ro­mâniei în economia mondială este faptul că după unele calcule, ţara noastră realizează în prezent a­­proximativ 1 la sută din produc­ţia industrială mondială deşi re­prezintă numai 0,2 la sută din suprafaţa globului şi 0,6 la sută din­ populaţia acestuia. Marile realizări obţinute de poporul nostru în anii construc­ţiei socialiste demonstrează cu pregnanţă justeţea şi caracterul realist-ştiinţific al politicii e­­conomice a partidului şi statului nostru, orientată consecvent spre făurirea unei economii moderne, clădită pe o puternică bază in­dustrială, spre dezvoltarea ei ca un complex unitar, armonios şi echilibrat. Pe coordonatele aceleiaşi poli­tici clarvăzătoare animată de grija pentru interesele vitale ale dez­voltării României, se înscriu pre­ocupările partidului pentru acce­lerarea înaintării noastre pe dru­mul societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Elaborarea Di­rectivelor privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile di­rectoare de dezvoltare a econo­miei naţionale pe perioada 1976 —1980 orientează direcţiile şi rit­mul progresului viitor. Caracteris­tic pentru această etapă este prioritatea acordată factorilor ca­litativi ,ai creşterii economice. A­­ceasta rezultă evident din­­păsu­rile prevăzute pentru perfecţio­narea structurii industriei, sar­cină decisivă pentru o economie cu configuraţie modernă. Astfel, au fost prevăzute ritmuri diferen­ţiate de creştere a producţiei in­dustriale care să ducă la spori­rea ponderii ramurilor produ­cătoare de mijloace de produc­ţie, în volumul total al produc­ţiei industriale, urmărindu-se tot­odată realizarea unui raport judi­cios între cele două grupe prin­cipale ale industriei — grupa A­­şi grupa B. Cele mai înalte rit­muri de creştere vor cunoaşte in­dustriile hotărâtoare pentru dez­voltarea şi modernizarea întregii economii : energia electrică, me­talurgia, construcţia de maşini şi chimia, iar în cadrul lor, acele subramuri aflate în fruntea pro­­gresului tehnic-ştiinţific mondial, în acest sens se prevede ca în cadrul industriei construcţiilor de maşini, producţia în industria electrotehnică să sporească cu un ritm mediu anual de 15—17 la sută, industria electronică să fie în 1975, de 2,2—2,4 ori mai mare decît în 1970, iar producţia de maşini-unelte, de 1,8—2 ori mai mare. Modificările în structura pe ra­muri a industriei vor fi însoţite şi de modificări în repartizarea geografică a forţelor de produc­ţie, ca o condiţie a unei economii echilibrate şi dinamice. Pornind de la necesitatea dezvoltării eco­nomice şi social-culturale a tu­turor judeţelor şi centrelor ţării, documentele de partid prevăd să se urmărească în mai mare mă­sură amplasarea raţională a obiectivelor productive faţă de s­ursele de materii prime, de căile de transport, de consumatorii produs­elor, de resursele de muncă, îmbinîndu-se armonios criteriile de ordin economic cu cele social-politice. Apreciind că agricultura, în condiţiile ţării noastre, reprezintă o ramură de bază a economiei naţionale, partidul a luat măsuri substanţiale pentru perfecţionarea conducerii, organizării şi retri­buirii r­uncii, pentru întărirea bazei sale tehnico-materiale prin extinderea chimizării, mecanizării şi electrificării proceselor agri­cole, amplificarea lucrărilor de irigaţii, utilizarea mai raţională a fondului funciar şi a resurselor de muncă care vor contribui la creşterea producţiei*.globale a­­gricole în anii 1971—1975 cu 28 —31 la sută, asigurîndu-se un ritm superior celui realizat până acum în agricultura noastră. Dintre factorii dinamizatori ai industriei cît şi ai economiei în general, cel mai important este asigurarea unei rate înalte, op­time a acumulării care în viito­rul cincinal va reprezenta , circa 30 la sută din venitul naţional. Problema raportului dintre acu­mulare şi cons­um a preocupat în mod deosebit conducerea de partid şi de stat deoarece a­­ceasta, îmbină în mod armonios prezentul şi viitorul propăşirii ţării, fiind condiţia esenţială a armonizării ţelurilor imediate şi de perspectivă ale societăţii. în acest scop, în anii 1971 — 1975 se vor investi din fondurile centralizate ale statului 420—435 miliarde lei — aproape tot atît cît s-a investit în deceniul ante­rior — orientate în primul rînd, spre construirea de obiective cu caracter productiv, care să spo­rească­ potenţialul economic al ţării. Dinamismul economiei româ­neşti oglindeşte nu numai posibi­lităţile şi eforturile apreciabile ale poporului, ci reprezintă şi o necesitate stringentă a dezvoltării noastre. Un ritm în continuare ridicat va avea drept consecinţă perfecţionarea pe mai departe a structurii industriei şi a econo­miei naţionale în ansamblu, a re­partizării teritoriale a forţelor de producţie, creşterea însemnată a venitului naţional şi pe această bază solidă, ridicarea sistematică a nivelului de trai al poporului nostru. Astfel, programul dezvol­tării patriei noastre în următorul deceniu întemeiat pe o industrie dinamică va asigura — aşa cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al X-lea Congres al P.C.R. — „apropierea României de nivelul ţărilor cu economie avansată atît din punct de ve­dere al producţiei, productivită­ţii muncii şi venitului naţional pe locuitor, cît şi din punct de vedere al nivelului de trai al populaţiei". DINAMISMUL Nr. 7958 FILMUL ÎN VIAŢA T în­ărului spectator NU NE POATE MULJUMI MELODRAMA! TEATRU SAU FILM? SUPERPRODUCŢIILE?­­ DA ŞI NU. HOTARITOARE ESTE CALITATEA. Se încearcă tot mai mult o cla­sificare a filmelor şi, se înţelege, un mod de apreciere pe genuri sau în cadrul lor. Ne zbatem să aflăm valoarea noilor producţii sau să le reevaluăm pe cele vechi. Aducem oricînd argumente pro­­ sau contra, exemplificăm şi, adesea, apelăm la public pentru a ne sprijini afirmaţiile, dem­on­­strînd cît de „needucată" e cu­tare categorie de spectatori sau cît de mult pozează unii, cît sînt de snobi. Adevărul e că, găsim in sălile de cinematograf şi ado­ratori ai comediei, ai western-ului, ai filmelor poliţiste şi spectatori sensibil,­ la melodrame, alţii de­votaţi documentarelor sau „nou­lui val". Pe fiecare spectator cri­ticii încearcă să-l introducă, cu orice preţ, într-o anumită catego­rie etichetată cu un adjectiv. Cînd se sfîrşesc denumirile vechi se apelează la cele noi, cînd se termină și acestea se trece la teste." Dar să-i lăsăm pe critici să-şi continue clasificările... Noi nu încercăm acum decît să sta­bilim un nou contact direct cu acel „critic" ale cărui judecăţi de valoare sânt şi vor fi întot­deauna decisive : publicul. El face ca un film să cadă după premieră sau, dimpotrivă, să cu­noască marele succes de casă, glo­ria. Şi pentru că tinerii consti­tuie, orice s-ar spune, publicul cel mai constant, mai numeros al sălilor noastre de cinematograf, vom încerca să aflăm opiniile lor. Braşoveanca Elena Pali, stu­dentă la Facultatea de filologie a Universităţii din Bucureşti, e de părere că : „Filmul a ajuns, datorită diversităţii şi accesibili­tăţii sale, să ocupe un loc im­portant în viaţa fiecăruia dintre noi. Socotesc filmul un mijloc cultural-educativ dintre cele mai eficiente. îmi plac şi comediile sau filmele poliţiste atunci, cînd sînt bine lucrate, mă indispun grozav melodramele depăşite de gustul şi sensibilitatea noastră. Mă atrag ecranizările şi, se înţe­lege, producţiile „noului val". Cred fie că fiecare film are o filozofie a sa, care este filozofia regizorului, a personalităţii care pune în miş­care un material dat. „Această filozofie, cum spunea Merleau- Party, nu constă în înlăturarea conceptelor, ci în descrierea a­­mestecării conştiinţei cu lumea, coexistenţa ei c­u alte conştiinţe, iar acest subiect este prin exce­lenţă cinematografie". E adevărat, cinematograful se aventurează , în împărăţia fante­ziei, atacă orice temă, chiar cea filozofică, abordează cu mult cu­raj „science-fictionul". Pentru el nici un subiect, nu este imposibil. „Pentru exploatarea sufletului o­­menesc sunt de-ajuns romanul şi teatrul. Cinematograful e însă di­namismul vieţii fizice în manifes­tările ei, al mulţimilor şi al fră­mântării acestora", spunea Kra­­cauer în „Theory of film". Dar este oare filmul mai aproape de sensibilitatea spectatorului decît, de­ exemplu, teatrul? „Eu cred că fiecare gen al artei are punctele sale de mare nobleţe spirituală. Deşi prefer tea­trul filmului, fiecare din ele îmi dă mari satisfacţii — ne spune R. Waldemar, muncitor la turnătoria uzinei „Tractorul", e­lev la liceul seral, în timpul ‘ şcolii văd un film La două-trei luni, acum,­ în vacanţă, mă duc însă, aproape în fiecare săptămână. Şi pentru că, intr-un fel, trebuie să fac o selec­ţie, citesc avancronicile din „Drum nou" sau „Cinema". Deşi mă duc uneori la cinematograf numai pentru a mă relaxa, detest super­producţiile pe care le consider un gen perimat, în care" predomină mulţimea şi culoarea, deşi, pînă acum cîţiva ani, alergam după a­­ceste filme". „Merg o dată pe săptămână la cinematograf, atît în timpul şcolii cît şi în vacanţă. De fapt îmi place mai mult teatrul, ne spune şi Monica Faur, ele­vă la Şcoala generală nr. 4 Bra­şov. îmi plac mai ales filmele de aventuri, comediile, superproduc­ţiile şi, bineînţeles, filmele de de­sene animate. Cînd îmi spun co­legii că a venit un film frumos, mă duc şi eu. Nu citesc nicioda­tă cronicile şi nici revista „Cine­ma". Anul acesta mi-a plăcut cel mai mult „Păcatul dragostei", fiindcă juca Sabuita Montiei". Se poate remarca deja de pe acum marea maleabilitate recepti­vă a tinerilor spectatori, diversi­tatea de gusturi cît şi faptul că ei caută să-şi formuleze anumite criterii de selecţie sau, dacă nu o fac, recunosc sincer. „Pînă acum un an mergeam la­­Cinematograf de 3—4 ori pe săptămînă. Nu-mi scăpa nimic nou. Curiozitatea mea era de ne­săturat. N-aveam propriu-zis, nici un criteriu de selecţie. Acum, am ajuns, se pare, la saturaţie şi pre­fer muzica — ne mărturiseşte Dan Munteanu, elev în clasa a­­XII-a, Liceul nr. 2 Braşov. N-am uitat, desigur, nici cinematograful, dar am început să-mi aleg cu multă grijă filmele. Observ că un film nu mă mai satisface decît, în mă­sura în care mă obligă la medi­taţii, reflecţii. De fapt nu m-am dus niciodată la cinematograf pentru a mă relaxa. La vîrsta mea am atîtea întrebări de pus vieţii, oamenilor. Poate de aceea caut mai mult filmele de idei. Me­lodramele şi superproducţiile nu mă mai satisfac. Acestea din ur­mă mă atrag cel mult cînd pe lin­gă fast şi figuraţie evocă adecvat o epocă istorică dint­r-o anumită perspectivă. Observ însă că selec­ţia operată de reţeaua braşoveană nu­ are" Criterii precise. Ni se ser­veşte un amalgam de filme. într-o săptămînă sînt multe premiere, iar în următoarele numai reluări sau o premieră proastă". Nu ne vom hazarda să tragem concluzii general valabile pe marginea părerilor unor tineri di­­ferip ca vîrsta și pregătire inte­lect­uala. Putem observa insă din opiniie expuse o încercare de se­lecţionare obiectiva a spectacole­lor cinematografice, de formare a unui „gust", deşi nimeni nu se ocupă, prea sublimat, de formarea acestei laturi a culturii generale a tineretului. Tinerii in­­ general dau dovada de o mare putere de receptivitate, dar in lipsa unei e­­ducaţii, aceasta poate al­uneca pe un iagaş greşit, spre aprecieri e­­ronate. Pentru tinalul neavizat, elementele de decor, culoarea, fas­tul, figuraţia impresionanta, ajung să primeze, să constituie criterii in judecarea şi ierarhizarea valo­rică a filmelor. ■ Aşa se explică u­­riaşeie cozi din faţa caselor de bi­lete la filme ca: „Mongolii", „Win­netou", „Comoara din lacul de ar­gint" etc. Reacţia nu este insa ge­nerală. „Un bărbat şi o femeie" (film de subtilă poezie şi fină ana­liză psihologică a relaţiilor inter­­umane), a înregistrat ,un deosebit succes de casă, depăşind cu mult pe cel al film­ului „Bătălia pen­tru Roma", sau al altor superpro­ducţii. Antonioni şi Felini au cu­noscut un succes deosebit la noi. Neînde­părtînd comedia, western-ul sau filmul poliţist, atunci cînd ele sînt nişte reuşite ale genului, se remarcă orientarea spre filmul de idei. Dorinţa de a cunoaşte, de a medita, de a pătrunde misterele vieţii, ale ştiinţei, fac ca o mare parte din publicul tînăr să se în­drepte spre cinematograful pro­blematic, fără a respinge nici fil­mul uşor, relaxant. Dar tocmai pentru că avem un tineret însetat de cunoaştere, tre­buie să-l ajutăm să reţină, să asi­mileze valorile reale ale cinemato­grafiei naţionale şi universale, în multitudinea de­ curente, şcoli şi stiluri cinematografice, tînărul are nevoie de un ghid orientativ. Şi nu ne gîndim numai la „viziona­rea in colectiv", la „prezentarea filmului" de către­­un „specialist" găsit ad-hoc, ci şi la o mai atentă şi responsabilă selectare şi eşalo­nare a filmelor. Superproducţii, ’drame ,sau melodrame, filme uşoa­re sau de răscolitoare probleme ? Fiecare poate găsi audienţă la publicul tînăr. Hotărâtoare rămîne însă calitatea şi doza.’ A rula pe ecranul celei mai căutate săli — „Patria" — săptămîni în şir numai superproducţii sau melodrame la­crimogene înseamnă indirect a pleda pentru aceste genuri facile care pervertesc gusturile şi înde­părtează tânărul de filmul de idei dispus să-şi dezvăluie frumuseţile doar în schimbul unui efort inte­lectual. „Mergem la film să ne relaxăm“, spun unii tineri. Foarte bine. Dar cine ne obligă să dedu­cem de aici că este o opţiune pentru facilitate ? A-ţi cupla min­tea şi sufletul la dezbaterea unei mari probleme de viaţă după 8 ore de producţie nu reprezintă oare şi o relaxare/ Adelina FISLARU

Next