Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)
1970-08-08 / nr. 7958
Pag. 2 Practica întăreşte adevărul că se pot obţine: Producţii de lapte mari cu cheltuieli minime Dezvoltarea zootehniei şi a producţiei animaliere la nivelul real al posibilităţilor, reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea continuă a veniturilor obţinute din această importantă ramură a agriculturii, constituie în prezent obiective majore ale activităţii unităţilor agricole de stat şi cooperatiste din judeţul nostru. Nenumărate exemple arată că, atunci cînd există o susţinută preocupare pentru crearea de condiţii optime creşterii animalelor, cînd producţia şi munca sunt organizate pe baze ştiinţifice, se obţin rezultate economice din cele mai bune. Cadrul adecvat pentru manifestarea plenară a acestor atribute caracteristice bunei gospodăriri îl oferă ferma zootehnică mixtă sau specializată; în acest sens, pledează şi experienţa fermei zootehnice Lenteş, a I.A.S. Codlea. Ferma zootehnică pe care o conduc este profilată,pe creşterea taurinelor. Eforturile întregului colectiv de muncă al fermei au fost îndreptate an de an spre creşte- rea continuă a producţiei de lapte, a sporurilor în greutate vie la toate categoriile de tineret şi spre livrarea unui material de prăsilă, mascul şi femei cît mai valoros. Un alt obiectiv al muncii noastre s-a constituit reducerea, pe cît posibil, a preţului de cost pe unitate de produs, concomitent cu ridicarea gradului de rentabilizare a întregii activităţi. Rezultatele obţinute confirmă pe deplin că munca noastră nu este zadarnică. Nu mai departe , decât în primul semestru al anului curent, veniturile totale ale fermei au fost depăşite cu 669.000 lei, în timp ce cheltuielile materiale s-au redus cu 169.000 lei. La aceasta a contribuit în bună măsură faptul că planul producţiei marfă la lapte, care reprezintă 94 la sută din cea globală, a fost depăşit cu 794 lei., preţul de cost al unui litru fiind cu 0,11 lei mai mic decât s-a prevăzut.. De subliniat că anul trecut, producţia de lapte obţinută în medie pe vacă furajată s-a ridicat la 3.278 litri, existînd premiere create ca în acest an să se depăşească şi această producţie. Care sunt factorii care determină obţinerea unor asemenea producţii ? Ţinând seama de efectul stimulativ ce-l are asupra funcţiilor vitale ale animalului şi implicit asupra producţiei de lapte, o deosebită atenţie acordăm alimentaţiei raţionale. Ca urmare, raţiile furajere le stabilim periodic, în funcţie de anotimp, starea fiziologică a vacilor de lapte, capacitatea lor de producţie etc. Important este ca atît în perioada de stabulaţie, cît şi la păşunat, în alcătuirea acestora să intre, sortimentul de furaje care poate asigura întregul necesar de unităţi nutritive, nu numai cantitativ, ci şi calitativ. în totalul cheltuielilor de producţie, valoarea furajelor deţine o pondere de circa 65 la sută. Prin reducerea cheltuielilor pe tona de nutreţ, datorată îndeosebi mecanizării lucrărilor, şi obţinerea de producţii mari şi constante de lapte, era şi firesc să realizăm o reducere corespunzătoare a preţului de cost. în acest scop, am acţionat şi asupra altor factoricare cer un volum mare de muncă, cum sînt îngrijitul, adăpatul, mulsul etc. Dar, la realizarea de producţii mari şi constante contribuie în mod hotărîtor şi îmbunătăţirea reproducţiei. Este limpede că aceasta trebuie pusă în primul rînd pe seama efectului alimentaţiei raţionale la care, în cazul nostru, se mai adaugă practicarea cu succes a însămînţărilor artificiale, eşalonarea judicioasă a montelor şi fătărilor. Toate acestea au Experienţa I.A.S. în sprijinul fermelor zootehnice din cooperativele agricole determinat ca procentul de fecunditate să ajungă anul acesta în jur de 50 la sută. La fătare, vacile dau producţii mari de lapte, care, la pomipare, ajung la 16—20 litri zilnic. Aceasta şi datorită îngrijirii şi întreţinerii deosebite ce li se acordă în perioada de repaus mamar, cînd li se asigură hrănire abundentă cu fîn de leguminoase de cea mai bună calitate, concentrate şi morcovi furajeri, suprimîndu-se, totodată complet din raţii nutreţurile suculente. Calitatea efectivului de vaci se menţine in permanenţă la un nivel ridicat, deoarece respectarea cu stricteţe a normelor de creştere a tineretului femei de reproducţie, selecţia acestora, ne permit să reîmprospătăm ritmic matca numai cu juninci valoroase, provenite din prăsila proprie. Succesele obţinute în ce priveşte producţia de lapte şi reproducţia, mai au o explicaţie: în fermă activează îngrijitori ca Iosif Cojocaru, Ileana Ionaş, Carol Tătar, Gh. Huţenco, Maria Huţenco, Alex. Gyere, Nicolae Comăniţă şi alţii, care au o bună pregătire profesională şi o vechime de peste 10 ani. Prin respectarea neabătută a programului zilnic de grajd, a tuturor normelor tehnice şi de zooigiemă, ei dau dovadă că au înţeles legătura organică dintre îndeplinirea exemplară a îndatoririlor profesionale şi gradul ridicat de realizare a indicatorilor economici de plan. în activitatea sa de zi cu zi, colectivul nostru de muncă urmăreşte nu numai cît produce, ci şi cu cit, considerîndu-şi sarcinile integral îndeplinite numai cînd situaţia economico-financiară a fermei se încheie cu beneficiile planificate sau cu depăşiri. Extinderea mecanizării lucrărilor în fermă a avut un efect economic deosebit. Prin introducerea în toate grajdurile a adăpătorilor automate, a liniilor mecanice de transportare a furajelor şi de evacuare a dejecţiilor, precum şi a instalaţiilor de muls şi de preparare a furajelor, norma unui îngrijitor a crescut la 20—22 capete. Avantajul direct nu constă însă numai în micşorarea cotei salariilor în structura preţului de cost, ci şi în îmbunătăţirea principalilor indicatori tehnico-economici, printre care şi producţia de lapte. De asemenea, prin aplicarea păşunatului sistematic, cu ajutorul gardului electric, numărul îngrijitorilor necesari în tabăra de vară a vacilor de lapte a fost redus la 2—3, restul fiind dirijaţi cu mai multă eficienţă la asigurarea bazei furajere. Modul de organizare a muncii şi cointeresarea materială a lucrătorilor constituie alte pîrghii care concură la creşterea eficienţei economice a producţiei. Aceasta se materializează în corelarea numărului de muncitori cu normele adoptate pentru fiecare categorie de animale în parte, în stabilizarea îngrijitorilor care sunt direct interesaţi să realizeze indicii cât mai înalţi de producţie, în care scop îşi îmbunătăţesc continuu pregătirea profesională. Un rol hotărîtor în creşterea eficienţei economice a activităţii la nivelul maxim al posibilităţilor, îi revine şefului de fermă. Pe lingă conducerea competentă a procesului de producţie, lui îi revine sarcina să rezolve cu maximă operativitate treburile zilnice curente şi problemele de perspectivă ca perfecţionarea şi extinderea mecanizării la toate fazele fluxului tehnologic, adâncirea şi intensificarea acţiunilor de ameliorare a efectivului de animale şi altele care concură la obţinerea de producţii maxime, cu costuri minime. Munca sa nu va avea însă eficienţa scontată dacă nu va fi veşnic în mijlocul oamenilor, venind primul la program şi plecând ultimul, dacă nu va avea continuitate în rezolvarea multiplelor probleme care se ridică, amînîndu-le de azi pe mîine. Puternic stimulat de Hotărârea partidului şi guvernului cu privire la îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, întregul colectiv de muncă al fermei munceşte şi cu mai multă abnegaţie, înţelegând să se achite cu cinste de sarcinile sporite ce-i revin din programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere. Hans AESCHT, şeful Fermei nr. 2 Lenteş, a I.A.S. Codlea (Urmată din pagina 1 l.I.L. Brate» Uzina de autocamioane Întreprinderea de cariera balastiere Mobila „Ghimbav" Fabrica „Temelia“ Uzina „Colorom“ de Ascensiunile înregistrate marea majoritate a întreprinderilor industriale din judeţul nostru, pe treptele eficienței, sunt o rezultantă a preocupărilor pentru reducerea cheltuielilor de fabricaţie şi în special a cheltuielilor materiale de producţie. Pe aceasta a doua cale, s-a obţinut peste 63 la sută din volumul economiilor. Acţiunile iniţiate de conducerea partidului pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale şi-au dovedit pe deplin eficacitatea. La metal — principala materie primă a industriei constructoare de maşini — întreprinderile braşovene nu numai că s-au încadrat „în sarcina de reducere a normelor de consum cu 8 la sută — aşa cum s-a stabilit de Plenara C.C. al P.C.R. din 10-13 decembrie 1969 — ci au obţinut (industrie + construcţii) şi economii suplimentare de 642 tone. Asemenea succese au fost consemnate şi în gospodărirea celorlalte materii prime şi materiale: 1.841 m.c. material lemnos, 56.197 tone combustibil convenţional, 28.064 mii kWh energie electrică. Rezultatele, măsurile luate, ne dau garanţii că angajamentul formulat de economia judeţului va putea fi realizat, în acest scop însă vor trebui luate măsuri temeinice pentru închiderea tuturor canalelor risipei de metal, în special la uzina „Tractorul", Fabrica de scule Rîşnov, unde în primul semestru consumurile planificate au fost depăşite, cît şi in alte întreprinderi. Se impune ca în scopul urcării unor noi trepte ale eficienţei în industria judeţului, să fie valorificate cu mai multă consecvenţă toate rezervele, utilizîndu-se în acest sens şi pîrghiile cointeresării materiale. Va trebui acordată o mai mare atenţie îmbunătăţirii calităţii produselor, îmbunătăţirii pulsului fabricaţiei, respectării la timp şi la un înalt nivel calitativ a tuturor contractelor interne şi externe, făcînd astfel posibilă lichidarea tuturor pierderilor. Numai astfel se vor putea obţine beneficii maxime după fiecare leu , investite în procesul de producţie. 100,9 100,5 100,4 100,0 91,6 89,4 DRUM NOU O viitoare premieră mai intor- jj După cum v-am mai, de curind, s-a redeschis stagiunea teatrală. Printre viitoarele premiere ale acestei noi stagiuni, ce se anunţă bogată in realizări, se numără un spec- - tacol Caragiale. Un colectiv al Teatrului dramatic a şi început! repetiţiile Ig ,,O noapte fu,tu-i noasă" şi ,,Conu Leonida | faţă cu reacţiunea", care, d in cuplaj, vor constitui viitoarea | premieră. Regia spectacolului va | fi semnată de Sică Alexandres- | cu. In distribuţie : Marcel An- j ghelescu, Artist al poporului, Mircea Andreescu, Paul Lavric, jr. Mihăilă-Braşoveanu, Geta Grapă, Virginia Marcu şi alţii. - Serbări cimpeneşti Aproape că nu este duminicni- \ \ că in care - in cadrul unor l frumoase serbări cimpeneşti, de- l i venite tradiţionale - formaţiile [ 1 artistice de amatori să nu se întil- ) \ nească cu un public foarte larg. |j l intr-un decor pitoresc, cintecul ! ' şi jocul au parcă şi mai multă I \ prospeţime, invită la voie bună, i ( incintă şi relaxează. ) J Şi pe agenda zilei de miine, sint ^ 1 înscrise asemenea manifestări. ^ ' Astfel, la Rîşnov, începind cu la orele 74, la Promenadă, vor e- 1 \ volua formaţiile Casei de cultu- J ţ ră din localitate. O acţiune si- 1 ţ milară va avea loc la Săcele, ii \ i Poiana Angelescu (tot la orele \ | 14). Programul, divers și bogat, \ ^ este pregătit^ de artiștii amatori ^ 1 de la Casa de cultură din Să- [ - cele.\ ___________ încă de la vernisaj. Expoziția bienală de artă decorativă din sala „Arta" s-a bucurat de o largă audiență din partea publicului. (Urmare din pagina 1) şi îmbunătăţirea calităţii produselor au creat premisele unei participări tot mai active a ţării noastre la circuitul economic mondial. In ultimii 18 ani, volumul comerţului nostru exterior a crescut de aproape 7 ori,în condiţiile în care schimburile comerciale internaţionale au avut un ritm mult mai scăzut, în trecut, ţară exportatoare doar de materii prime şi semifabricate cu un grad redus de prelucrare, România livrează astăzi în numeroase ţări ale lumii produse industriale, complexe, cu un grad tot mai ridicat de prelucrare. Fiecare pas înainte în edificarea socialismului în patria noastră contribuie la micşorarea treptată a decalajului faţă de ţările avansate din punct de vedere industrial. Semnificativ pentru aprecierea locului actual al României în economia mondială este faptul că după unele calcule, ţara noastră realizează în prezent aproximativ 1 la sută din producţia industrială mondială deşi reprezintă numai 0,2 la sută din suprafaţa globului şi 0,6 la sută din populaţia acestuia. Marile realizări obţinute de poporul nostru în anii construcţiei socialiste demonstrează cu pregnanţă justeţea şi caracterul realist-ştiinţific al politicii economice a partidului şi statului nostru, orientată consecvent spre făurirea unei economii moderne, clădită pe o puternică bază industrială, spre dezvoltarea ei ca un complex unitar, armonios şi echilibrat. Pe coordonatele aceleiaşi politici clarvăzătoare animată de grija pentru interesele vitale ale dezvoltării României, se înscriu preocupările partidului pentru accelerarea înaintării noastre pe drumul societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Elaborarea Directivelor privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1976 —1980 orientează direcţiile şi ritmul progresului viitor. Caracteristic pentru această etapă este prioritatea acordată factorilor calitativi ,ai creşterii economice. Aceasta rezultă evident dinpăsurile prevăzute pentru perfecţionarea structurii industriei, sarcină decisivă pentru o economie cu configuraţie modernă. Astfel, au fost prevăzute ritmuri diferenţiate de creştere a producţiei industriale care să ducă la sporirea ponderii ramurilor producătoare de mijloace de producţie, în volumul total al producţiei industriale, urmărindu-se totodată realizarea unui raport judicios între cele două grupe principale ale industriei — grupa Aşi grupa B. Cele mai înalte ritmuri de creştere vor cunoaşte industriile hotărâtoare pentru dezvoltarea şi modernizarea întregii economii : energia electrică, metalurgia, construcţia de maşini şi chimia, iar în cadrul lor, acele subramuri aflate în fruntea progresului tehnic-ştiinţific mondial, în acest sens se prevede ca în cadrul industriei construcţiilor de maşini, producţia în industria electrotehnică să sporească cu un ritm mediu anual de 15—17 la sută, industria electronică să fie în 1975, de 2,2—2,4 ori mai mare decît în 1970, iar producţia de maşini-unelte, de 1,8—2 ori mai mare. Modificările în structura pe ramuri a industriei vor fi însoţite şi de modificări în repartizarea geografică a forţelor de producţie, ca o condiţie a unei economii echilibrate şi dinamice. Pornind de la necesitatea dezvoltării economice şi social-culturale a tuturor judeţelor şi centrelor ţării, documentele de partid prevăd să se urmărească în mai mare măsură amplasarea raţională a obiectivelor productive faţă de sursele de materii prime, de căile de transport, de consumatorii produselor, de resursele de muncă, îmbinîndu-se armonios criteriile de ordin economic cu cele social-politice. Apreciind că agricultura, în condiţiile ţării noastre, reprezintă o ramură de bază a economiei naţionale, partidul a luat măsuri substanţiale pentru perfecţionarea conducerii, organizării şi retribuirii runcii, pentru întărirea bazei sale tehnico-materiale prin extinderea chimizării, mecanizării şi electrificării proceselor agricole, amplificarea lucrărilor de irigaţii, utilizarea mai raţională a fondului funciar şi a resurselor de muncă care vor contribui la creşterea producţiei*.globale agricole în anii 1971—1975 cu 28 —31 la sută, asigurîndu-se un ritm superior celui realizat până acum în agricultura noastră. Dintre factorii dinamizatori ai industriei cît şi ai economiei în general, cel mai important este asigurarea unei rate înalte, optime a acumulării care în viitorul cincinal va reprezenta , circa 30 la sută din venitul naţional. Problema raportului dintre acumulare şi consum a preocupat în mod deosebit conducerea de partid şi de stat deoarece aceasta, îmbină în mod armonios prezentul şi viitorul propăşirii ţării, fiind condiţia esenţială a armonizării ţelurilor imediate şi de perspectivă ale societăţii. în acest scop, în anii 1971 — 1975 se vor investi din fondurile centralizate ale statului 420—435 miliarde lei — aproape tot atît cît s-a investit în deceniul anterior — orientate în primul rînd, spre construirea de obiective cu caracter productiv, care să sporească potenţialul economic al ţării. Dinamismul economiei româneşti oglindeşte nu numai posibilităţile şi eforturile apreciabile ale poporului, ci reprezintă şi o necesitate stringentă a dezvoltării noastre. Un ritm în continuare ridicat va avea drept consecinţă perfecţionarea pe mai departe a structurii industriei şi a economiei naţionale în ansamblu, a repartizării teritoriale a forţelor de producţie, creşterea însemnată a venitului naţional şi pe această bază solidă, ridicarea sistematică a nivelului de trai al poporului nostru. Astfel, programul dezvoltării patriei noastre în următorul deceniu întemeiat pe o industrie dinamică va asigura — aşa cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al X-lea Congres al P.C.R. — „apropierea României de nivelul ţărilor cu economie avansată atît din punct de vedere al producţiei, productivităţii muncii şi venitului naţional pe locuitor, cît şi din punct de vedere al nivelului de trai al populaţiei". DINAMISMUL Nr. 7958 FILMUL ÎN VIAŢA T înărului spectator NU NE POATE MULJUMI MELODRAMA! TEATRU SAU FILM? SUPERPRODUCŢIILE? DA ŞI NU. HOTARITOARE ESTE CALITATEA. Se încearcă tot mai mult o clasificare a filmelor şi, se înţelege, un mod de apreciere pe genuri sau în cadrul lor. Ne zbatem să aflăm valoarea noilor producţii sau să le reevaluăm pe cele vechi. Aducem oricînd argumente pro sau contra, exemplificăm şi, adesea, apelăm la public pentru a ne sprijini afirmaţiile, demonstrînd cît de „needucată" e cutare categorie de spectatori sau cît de mult pozează unii, cît sînt de snobi. Adevărul e că, găsim in sălile de cinematograf şi adoratori ai comediei, ai western-ului, ai filmelor poliţiste şi spectatori sensibil, la melodrame, alţii devotaţi documentarelor sau „noului val". Pe fiecare spectator criticii încearcă să-l introducă, cu orice preţ, într-o anumită categorie etichetată cu un adjectiv. Cînd se sfîrşesc denumirile vechi se apelează la cele noi, cînd se termină și acestea se trece la teste." Dar să-i lăsăm pe critici să-şi continue clasificările... Noi nu încercăm acum decît să stabilim un nou contact direct cu acel „critic" ale cărui judecăţi de valoare sânt şi vor fi întotdeauna decisive : publicul. El face ca un film să cadă după premieră sau, dimpotrivă, să cunoască marele succes de casă, gloria. Şi pentru că tinerii constituie, orice s-ar spune, publicul cel mai constant, mai numeros al sălilor noastre de cinematograf, vom încerca să aflăm opiniile lor. Braşoveanca Elena Pali, studentă la Facultatea de filologie a Universităţii din Bucureşti, e de părere că : „Filmul a ajuns, datorită diversităţii şi accesibilităţii sale, să ocupe un loc important în viaţa fiecăruia dintre noi. Socotesc filmul un mijloc cultural-educativ dintre cele mai eficiente. îmi plac şi comediile sau filmele poliţiste atunci, cînd sînt bine lucrate, mă indispun grozav melodramele depăşite de gustul şi sensibilitatea noastră. Mă atrag ecranizările şi, se înţelege, producţiile „noului val". Cred fie că fiecare film are o filozofie a sa, care este filozofia regizorului, a personalităţii care pune în mişcare un material dat. „Această filozofie, cum spunea Merleau- Party, nu constă în înlăturarea conceptelor, ci în descrierea amestecării conştiinţei cu lumea, coexistenţa ei cu alte conştiinţe, iar acest subiect este prin excelenţă cinematografie". E adevărat, cinematograful se aventurează , în împărăţia fanteziei, atacă orice temă, chiar cea filozofică, abordează cu mult curaj „science-fictionul". Pentru el nici un subiect, nu este imposibil. „Pentru exploatarea sufletului omenesc sunt de-ajuns romanul şi teatrul. Cinematograful e însă dinamismul vieţii fizice în manifestările ei, al mulţimilor şi al frământării acestora", spunea Kracauer în „Theory of film". Dar este oare filmul mai aproape de sensibilitatea spectatorului decît, de exemplu, teatrul? „Eu cred că fiecare gen al artei are punctele sale de mare nobleţe spirituală. Deşi prefer teatrul filmului, fiecare din ele îmi dă mari satisfacţii — ne spune R. Waldemar, muncitor la turnătoria uzinei „Tractorul", elev la liceul seral, în timpul ‘ şcolii văd un film La două-trei luni, acum, în vacanţă, mă duc însă, aproape în fiecare săptămână. Şi pentru că, intr-un fel, trebuie să fac o selecţie, citesc avancronicile din „Drum nou" sau „Cinema". Deşi mă duc uneori la cinematograf numai pentru a mă relaxa, detest superproducţiile pe care le consider un gen perimat, în care" predomină mulţimea şi culoarea, deşi, pînă acum cîţiva ani, alergam după aceste filme". „Merg o dată pe săptămână la cinematograf, atît în timpul şcolii cît şi în vacanţă. De fapt îmi place mai mult teatrul, ne spune şi Monica Faur, elevă la Şcoala generală nr. 4 Braşov. îmi plac mai ales filmele de aventuri, comediile, superproducţiile şi, bineînţeles, filmele de desene animate. Cînd îmi spun colegii că a venit un film frumos, mă duc şi eu. Nu citesc niciodată cronicile şi nici revista „Cinema". Anul acesta mi-a plăcut cel mai mult „Păcatul dragostei", fiindcă juca Sabuita Montiei". Se poate remarca deja de pe acum marea maleabilitate receptivă a tinerilor spectatori, diversitatea de gusturi cît şi faptul că ei caută să-şi formuleze anumite criterii de selecţie sau, dacă nu o fac, recunosc sincer. „Pînă acum un an mergeam laCinematograf de 3—4 ori pe săptămînă. Nu-mi scăpa nimic nou. Curiozitatea mea era de nesăturat. N-aveam propriu-zis, nici un criteriu de selecţie. Acum, am ajuns, se pare, la saturaţie şi prefer muzica — ne mărturiseşte Dan Munteanu, elev în clasa aXII-a, Liceul nr. 2 Braşov. N-am uitat, desigur, nici cinematograful, dar am început să-mi aleg cu multă grijă filmele. Observ că un film nu mă mai satisface decît, în măsura în care mă obligă la meditaţii, reflecţii. De fapt nu m-am dus niciodată la cinematograf pentru a mă relaxa. La vîrsta mea am atîtea întrebări de pus vieţii, oamenilor. Poate de aceea caut mai mult filmele de idei. Melodramele şi superproducţiile nu mă mai satisfac. Acestea din urmă mă atrag cel mult cînd pe lingă fast şi figuraţie evocă adecvat o epocă istorică dintr-o anumită perspectivă. Observ însă că selecţia operată de reţeaua braşoveană nu are" Criterii precise. Ni se serveşte un amalgam de filme. într-o săptămînă sînt multe premiere, iar în următoarele numai reluări sau o premieră proastă". Nu ne vom hazarda să tragem concluzii general valabile pe marginea părerilor unor tineri diferip ca vîrsta și pregătire intelectuala. Putem observa insă din opiniie expuse o încercare de selecţionare obiectiva a spectacolelor cinematografice, de formare a unui „gust", deşi nimeni nu se ocupă, prea sublimat, de formarea acestei laturi a culturii generale a tineretului. Tinerii in general dau dovada de o mare putere de receptivitate, dar in lipsa unei educaţii, aceasta poate aluneca pe un iagaş greşit, spre aprecieri eronate. Pentru tinalul neavizat, elementele de decor, culoarea, fastul, figuraţia impresionanta, ajung să primeze, să constituie criterii in judecarea şi ierarhizarea valorică a filmelor. ■ Aşa se explică uriaşeie cozi din faţa caselor de bilete la filme ca: „Mongolii", „Winnetou", „Comoara din lacul de argint" etc. Reacţia nu este insa generală. „Un bărbat şi o femeie" (film de subtilă poezie şi fină analiză psihologică a relaţiilor interumane), a înregistrat ,un deosebit succes de casă, depăşind cu mult pe cel al filmului „Bătălia pentru Roma", sau al altor superproducţii. Antonioni şi Felini au cunoscut un succes deosebit la noi. Neîndepărtînd comedia, western-ul sau filmul poliţist, atunci cînd ele sînt nişte reuşite ale genului, se remarcă orientarea spre filmul de idei. Dorinţa de a cunoaşte, de a medita, de a pătrunde misterele vieţii, ale ştiinţei, fac ca o mare parte din publicul tînăr să se îndrepte spre cinematograful problematic, fără a respinge nici filmul uşor, relaxant. Dar tocmai pentru că avem un tineret însetat de cunoaştere, trebuie să-l ajutăm să reţină, să asimileze valorile reale ale cinematografiei naţionale şi universale, în multitudinea de curente, şcoli şi stiluri cinematografice, tînărul are nevoie de un ghid orientativ. Şi nu ne gîndim numai la „vizionarea in colectiv", la „prezentarea filmului" de cătreun „specialist" găsit ad-hoc, ci şi la o mai atentă şi responsabilă selectare şi eşalonare a filmelor. Superproducţii, ’drame ,sau melodrame, filme uşoare sau de răscolitoare probleme ? Fiecare poate găsi audienţă la publicul tînăr. Hotărâtoare rămîne însă calitatea şi doza.’ A rula pe ecranul celei mai căutate săli — „Patria" — săptămîni în şir numai superproducţii sau melodrame lacrimogene înseamnă indirect a pleda pentru aceste genuri facile care pervertesc gusturile şi îndepărtează tânărul de filmul de idei dispus să-şi dezvăluie frumuseţile doar în schimbul unui efort intelectual. „Mergem la film să ne relaxăm“, spun unii tineri. Foarte bine. Dar cine ne obligă să deducem de aici că este o opţiune pentru facilitate ? A-ţi cupla mintea şi sufletul la dezbaterea unei mari probleme de viaţă după 8 ore de producţie nu reprezintă oare şi o relaxare/ Adelina FISLARU