Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)

1970-09-27 / nr. 8000

Proletari dîn toate uniţL-»il­vum nou ORGAN AL COMITE­TUL­UI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8000 Duminică, 27 septembrie 1970 6 PAGINI 30 BANI Cum vă onoraţi angajamentele? Azi, tov. IULIAN CA­ZĂCU, inginer şef cu concepţia la uzina „Tractorul“, răspunde la întrebarea: DE CE AU FOST DEPĂŞITE CONSUMURILE SPECIFICE DE METAL ? Realizînd o producţie marfă suplimentară cu 7,7 la sută pes­te prevederile de plan pe 8 luni, uzina „Tractorul" deţine primul joc între unităţile constructoare de maşini din judeţul nostru. Aproape în aceeaşi perioadă, mai exact la 7 luni, uzina depă­şise însă consumurile specifice ţie metal planificate cu aproape 1.150 tone, situîndu-se pe ultimul Ioc între gospodarii metalului. Cum explicaţi acest contrast ? — Nu sîntem pe ultimul loc. Se judecă greşit cifrele. Noi tre­buie să reducem în acest an con­sumul de metal cu 4.800 tone fa­ţă de nivelul atins în anul tre­cut. Numai în 6 luni trebuia deci să economisim 2.400 tone metal. N-am reuşit să reducem însă con­sumurile decît cu circa jumăta­te, aşa că a rezultat depăşirea­­despre care vorbiţi. — Tocmai aceasta constituie obiectul discuţiei noastre. Să e­­xaminăm, spre edificare, dina­mica efectivă a consumului de laminate, care deţin ponderea principală în consumul total de Inetal. — Datele reflectă, într-adevăr, o evoluţie anormală la acest ca­pitol. O să mă întrebaţi, desigur, în ce constă ea. In primele trei luni ale anului s-au consumat 866 tone laminate peste normele planificate, pentru ca la înche­ierea semestrului I, depăşirea să ajungă la 928 tone.­­ Cu alte cuvinte, în trimes­trul II se conturase o tendinţă de reducere a depăşirilor. După cite ştiu, ea a fost însă răstur­nată într-un mod alarmant în luna iulie cînd consumul de la­minate a fost depăşit cu peste 200 de tone. De ce ? — Sînt o serie de factori la baza acestui fenomen. în primul rînd nu avem cum acţiona împo­triva aprovizionării cu laminate îa dimensiuni necorespunzătoare, întrucât siderurgia nu respectă cotele dimensionale din comen­zile noastre. Excluzînd deci a­­ceastă influenţă, rămîn nişte fac­tori interni care determină un consum neraţional de laminate. Aceştia se referă atît la debită­rile prea lungi, supradimensio­nate, cît­­şi la volumul mare de rebuturi, care „mănîncă" mult din economiile de metal. — Ce măsuri aţi întreprins pentru eliminarea neajunsurilor de la debitare ? — Am dat dispoziţii severe, drastice, pentru încadrarea în toleranţe restrînse la debitare. Necazul este însă că nu se res­pectă totuşi acest lucru. — Ne puteţi explica de ce ? — Factorul negativ principal care acţionează aici este,,. după mine, munca organizatorică. Ea suferă de o serie de deficienţe care ne cr­eează multe necazuri, îndeosebi lipsa de supraveghere în desfăşurarea proceselor tehno­logice. Fenomenul este valabil şi în ceea ce priveşte rebuturile. — Să ne oprim puţin la defi­cienţele de care aţi amintit, mai ales în ceea ce priveşte rebutu- Convorbire realizată de Gh. NOVAC I IN CUPRINSUL ZIARULUI { J-----------|­­ 9 Organizaţia de partid - \ i prezenţă dinamizatoare \ / în comitetul de direcţie \ ? 9 500 de ani de la naşte- \ / rea lui Gheorghe Doja \ / (pag. a 2-a) / Orizonturile viitorului (pag. a L.I . 4-a) | SPORT [ (pag. a 5-a) ) Evoluţia evenimentelor­­ din Iordania­­ (pag. a 6-a) ] (Continuare Planul pe 9 luni­­ realizat pe an­samblul industriei judeţului Sarcinile de plan ce revin industriei judeţului nostru la producţia globală şi marfă pe primele trei trimestre ale a­­nului 1970 au fost îndeplinite cu 5 zile înainte de termen. Succesul este o confirmare grăitoare a eficacităţii muncii politice desfăşurate de orga­nele şi organizaţiile de partid, este o rezultantă palpabilă a măsurilor luate pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, utilizarea tot mai deplină şi valorificarea supe­rioară a materiei prime, a ma­terialelor. In fruntea acestei realizări s-au situat muncitorii, ingine­rii şi tehnicienii de la uzina „Tractorul“, Combinatul chi­mic şi U.P.R.U.C. Făgăraş, Fa­brica de şuruburi, Fabrica de tricotaje, F.A.T.-Codlea, I.P.­­E.C., Fabrica de hîrtie cretată- Ghimbav, fabrica „Răsăritul", întreprinderile de industrie lo­cală din Braşov şi Făgăraş şi alte 1­1 întreprinderi care au raportat printre primele în­deplinirea planului pe 9 luni. Ca urmare există condiţii ca pînă la finele lunii septembrie să se realizeze o producţie marfă suplimentară în valoa­re de peste 460 milioane Iei, cca. 79 la sută din sporul de producţie fiind realizat pe sea­ma creşterii productivităţii muncii. '//////«.'//////OT///Z///WW/////////////A////////////Z///////ZZ///////////////////, S////«//////////////m/////////////////////z////////////////////zz/.W///////i////////A' Deschiderea lucrărilor celei de-a 58-a sesiuni anuale a Federaţiei Dentare Internaţionale SALUTUL ADRESAT CONSILIULUI DE MP: Doamnelor şi domnilor, In numele guvernului Republi­cii Socialiste România adresez un cordial salut reprezentanţi­lor de seamă ai ştiinţei stomato­logice, reuniţi în cea de-a 58-a sesiune anuală a Federaţiei Den­tare Internaţionale. Găzduind această reuniune ştiinţifică, guvernul român ma­nifestă, o dată mai mult, înalta preţuire pe care o acordă ştiin­ţei, dorinţa de a contribui la progresul ei, de a sprijini strin­­gerea legăturilor între oamenii de ştiinţă din diferite ţări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanţa pe care a dobîndit-o ştiinţa în zile­le noastre, ca forţă de impulsie de prim rang a progresului so­cietăţii. Ştiinţa, — este bine ştiut, — sporeşte din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpân natura, îi dă posibilita­tea să valorifice mereu mai bine bogăţiile ei, să-şi îmbunătă­ţească rapid şi considerabil condiţiile materiale de viaţă. In­­suşindu-şi ştiinţa, oamenii îşi ridică, în acelaşi timp, nivelul de cultură, îşi dezvoltă puterea de cunoaştere şi de înţelegere a fe­nomenelor din natură şi socie­tate. Prin toate acestea, ştiinţa ac­ţionează ca un factor de elibe­rare a omului, de promovare a participării sale la deciderea destinelor colectivităţii şi ale lui însuşi ca individ. In măsura în care dezvoltarea ştiinţei şi introducerea în prac­tică a cuceririlor geniului uman sunt degrevate de piedicile pe ca­re le creează tendinţele de ex­ploatare şi asuprire a omului de către om, ştiinţa devine şi un factor de promovare a unor re­laţii noi — între oameni, ca şi între naţiuni — relaţii guver­nate de raţiune, de spiritul drep­tăţii şi al respectului reciproc, de principiile egalităţii, libertăţii şi demnităţii umane şi naţionale. Transformarea din ce în ce mai mult a ştiinţei într-un instru­ment de dezvoltare a înţelegerii şi colaborării internaţionale, este un semn al vremurilor noastre, semn care îi conferă din ce în ce mai mult caracterul de bun universal, determină un interes acut pentru dezvoltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excepţie. Conştientă de întreaga însem­nătate a ştiinţei, România a în­scris dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice ca un obiectiv primor­dial al Construcţiei sale sociale. (Continuare în pag. a 5-a) DE PREŞEDINTELE E Dimensiunile umanismului industrial Orientarea profesională In ultimii ani, orientarea pro­fesională a devenit o preocupare de interes public, pînă la nive­lul unor măsuri de stat. Oricine este deci îndreptăţit să se între­be : despre ce anume este vorba, ce înseamnă această acţiune, din ce nevoi a luat naştere, ce se urmăreşte prin desfăşurarea or­ganizată a ei, ce mijloace se uti­lizează, ce semnificaţii social­­■ umane sînt în joc ? Voi răspun­de foarte pe scurt, dar cît mai clar şi mai precis cu putinţă, la aceste întrebări. In esenţă, a orienta pe cineva profesional înseamnă a-l ajuta prin mijloace corespunzătoare a­­cestui scop să-şi aleagă o pro­fesie şi anume, profesia care i se potriveşte cel mai bine. Atîta timp cit ocupaţiile erau oarecum simple, deci uşor de exercitat, numărul lor era relativ mic, deci lesne de cunoscut, iar îmbrăţişa­rea uneia sau alteia din ele con­stituia mai mult o problemă de origine şi situaţie socială, de moştenire şi avere, — nu de vo­caţie, deci nu de aptitudini — alegerea profesiei nu genera şi nu putea genera o problemă deo­sebită. Lucrurile s-au schimbat abia spre zilele noastre, cu intensifi­carea proceselor de industriali­zare, începută pe la sfîrşitul se­colului trecut, cu numeroasele procese corelative ale acestora, cum sunt specializarea consecu­tivă diviziunii vertiginoase a muncii sociale, care înseamnă în acelaşi timp : — profesionalizare, prin apari­ţia unui număr tot mai mare de meserii ; — şcolarizare, prin exigenţele tehnico-ştiinţifice ale acestor pro­fesii, care nu mai puteau fi în­ Prof. dr. docent Traian HERSENl susite numai pe căile empirice, prin ucenicie şi practică ; — modernizare, prin înnoirea şi­ „schimbarea neîncetată, chiar a acestor profesii, impuse de progresele ştiinţei şi tehnicii, de continua raţionalizare şi rentabi­lizare a vieţii economice ; — urbanizare, prin părăsirea treptată a formelor tradiţionale de viaţă socială şi culturală şi înlocuirea lor cu forme noi, de provenienţă şi factură orăşeneas­că. Dacă ne referim la patria noas­tră, în principiu, azi oricine îşi poate alege orice meserie, dar numărul meseriilor este foarte mare, exigenţele lor sunt foarte diferite, condiţiile de pregătire şi reuşită sunt foarte variate, incit apare tot, mai limpede pentru toată lumea că nu oricine este potrivit pentru orice meserie, cu toate că este tot atît de adevă­rat că fiecare om, chiar bolnav sau infirm, poate desfăşura şi este bine să desfăşoare o muncă pe măsura posibilităţilor de ca­re dispune, în acelaşi timp, in­teresele colective şi cele perso­nale cer, deopotrivă, să se asi­gure toate ocupaţiile necesare pentru funcţionarea şi dezvolta­rea corespunzătoare a societăţii, pentru punerea în valoare şi rea­lizarea fiecărui om activ în par­te, fapt care nu­­ se poate obţine decît prin utilizarea optimă a potenţialului uman, după formu­la binecunoscută: „Omul potrivit la locul potrivit". In ultimă ana­liză, orientarea profesională în­seamnă prima măsură şi deci pri­ma treaptă conştientă şi organi­zată, ştiinţific fundamentată, prin care se urmăreşte înfăptuirea a­­cestui deziderat. Ca la un anumit loc să ajungă un om potrivit sau, ca un om anumit să ajungă la un loc po­trivit, se cer următoarele con­diţii de bază: — oamenii să cunoască din timp, cît mai temeinic cu putin­ţă, profesiile existente şi, bine­înţeles, pe cele de perspectivă, accesibile în decursul vieţii pen­tru ei ; — să-şi cunoască, tot din timp, şi cu egală temeinicie, propriile lor aptitudini, propriile lor po­sibilităţi, nu numai static, la ni­velul de azi, ci şi dinamic, la nivelul dezvoltării şi al formării viitoare, gradul de­ educabilitate; — să se găsească şi să se a­­plice mijloace de maximă certi­tudine posibilă, pentru a se sta­bili pentru fiecare profesie sau grup de profesii ce anume apti­tudini sau posibilităţi de dezvol­tare cer, să se afle şi să se folo­sească mijloace adecvate pentru a constata cu certitudine similară cine are aceste aptitudini şi la ce grad, în comparaţie cu alţii , — de a convinge pe cei care au aceste aptitudini (inclusiv cei de care depind) să se îndrepte spre profesiile care li se potri­vesc şi a determina pe cei care nu le au, să se îndrepte în alte Alături de ţăranii cooperatori, mecanizatorii din judeţul nostru au un rol determinant în desfă­­şurar­ea cu succes a campaniei de însămînţări. Un exemplu bun în această privinţă ni-l oferă secţia de mecanizare de la C.A.P. Şercaia, condusă de Ion Grancea. Vineri, aici primiseră ordin de lucru toate tractoarele, marea lor majoritate fiind angre­nate la eliberarea terenului arat, pregătirea patului germinativ şi semănat. — Am început semănatul or­zului şi secarei încă de săptămâ­­na trecută în toate brigăzile de câmp — ne-a informat şeful sec­ţiei —, însă ploaia căzută între timp nu ne-a permis să însămîn­­ţăm mai mult decît circa 60 ha. Aceasta nu înseamnă că au stat tractoarele. Datorită bunei plani­ficări a muncii, ele au putut fi utilizate la executarea altor lu­crări necesare. Aşa se explică faptul că, în afară de pregătirea în avans a patului germinativ pe 250 ha. şi întreţinerea arăturii de însămînţare pe alte 250 ha., au fost executate şi arături de toam­nă pe 70 ha. în satul Vad. Defecţiuni în ce priveşte nor­mala desfăşurare a lucrărilor pre­tinse de tehnologia de semănat am constatat, în schimb, la coo­perativa din Şercăiţa. „Pînă a­­cum, pe ansamblul unităţii s-au semănat numai 22 ha, cu grîu­­secară, din 300 planificate — ne-a spus vădit nemulţumit ing. şef I. Enescu. în plus mai avem a­­rate 120 ha. Dar nu le putem pre­găti pentru semănat, întrucît ne lipseşte forţa de muncă necesară încărcării şi transportării guno­iului destinat fertilizării". într-adevăr, atît la Şercăiţa cît şi în satul Bucium, se constată o slabă participare a cooperatorilor la muncă. Dacă inginerul şef a ajuns să mobilizeze oamenii în locul şe­filor de echipă şi al brigadierilor Gh. Şerbănuţă, Virgil Cucu şi Gh. Ghircoiaş, nu este de mirare că nici pînă la ora actuală C.A.P. Şercăiţa nu are rezolvate unele probleme hotărâtoare pen­tru bunul mers al însămînţări­lor, cum sunt asigurarea seminţei (cantităţile existente nu cores­pund calitativ) şi necesarul de îngrăşăminte chimice, la care se adaugă slaba preocupare pen­tru eliberarea terenului. L-am rugat pe preşedintele Gh. Itu să ne spună cum explică Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Tractoriştii Mihai Manga şi­ Nicolae Gîlcă, de la C.A.P. Berivoi, muncesc cu pasiune la pregătirea terenului pentru însămînţări, executînd lucrări de bună calitate. Foto : I. BRAGHEȘ I Bogația pădurilor Produsele pădurii sínt tot mai judicios valorificate de către colectivul Inspectoratu­lui silvic Brașov. Fructele de pădure proaspete sínt tot mai mult căutate și peste hotare. Zmeura, afinele, murele sínt livrate în Olanda, R. F. a Ger­maniei, Austria, Suedia ; la fel sunt căutate peste hotare şi ciupercile proaspete. Pe anul acesta, planul la export a fost cu mult depăşit, livrîndu-se 137 tone fructe şi 45 tone ciu­perci. Pentru­ prima dată au fost expediate pe adresa be­neficiarilor externi şi alune pentru sămînţă. (Continuare în pag. a 2-a) Sesiunea popular Ieri a avut loc cea de-a VIII-a sesiune a Consiliului popular judeţean Braşov. La lucrări au luat parte deputaţi în circum­scripţiile electorale ale M.A.N. de pe raza judeţului, reprezen­tanţi ai unor întreprinderi şi in­stituţii judeţene, primarii comu­nelor, alţi invitaţi. In cadrul primului punct al or­dinii de zi au fost supuse dez­baterii referatul comitetului exe­cutiv al consiliului popular jude­ţean privind aplicarea prevede­rilor Legii nr. 12/1968, pentru executarea de lucrări de asanări, îndiguiri, combaterea eroziunii, fertilizarea terenurilor agricole şi folosirea raţională a acestora în scopul sporirii producţiei vege­tale şi animale, precum şi infor­marea privind asigurarea fondu­lui centralizat al statului cu pro­duse agricole. In încheierea discuţiilor pe marginea acestor probleme — la care au participat numeroşi, de­putaţi şi invitaţi -- a luat cuvîn­­tul tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Braşov al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular ju­deţean. In cuvîntul său, vorbito­rul s-a oprit pe larg asupra în­datoririlor ce revin comitetului executiv judeţean, organelor a­­gricole şi de specialitate, depu­taţilor, consiliilor populare cu­ Consiliului judeţean munale şi orăşeneşti, tuturor oa­menilor muncii din agricultură pe linia folosirii judicioase a fondului funciar, redării în cir­cuitul agricol a unor suprafeţe însemnate de teren, iniţierii unor acţiuni de masă în scopul reali­zării de îndiguiri şi defrişări, creşterii răspunderii, la toate ni­velele, în vederea asigurării cu produse a fondului centralizat al statului. In continuarea lucrărilor, se­siunea a adoptat hotărâri privind numirea tov. Voicu Mihăilă ca judecător la Judecătoria Brașov, ratificarea deciziilor emise de co­mitetul executiv în intervalul dintre sesiunea actuală și cea precedentă. De asemenea, au fost adoptate hotărîri prin care se aprobă reorganizarea Oficiului de fond funciar şi gospodărirea apelor în Oficiul pentru cadas­tru, proiectare şi gospodărirea apelor Braşov; înfiinţarea Cen­trului judeţean coordonator de protecţia plantelor, cu centre te­ritoriale în Braşov, Făgăraş şi Rupea şi cu trei subcentre la Bran, Buneşti şi Drăguş; înfiin­ţarea Laboratorului de agro-chi­­mie Braşov, precum şi reorga­nizarea I.C.S. Textile-încălţămin­­te, sub denumirea O.C.L. Textile­­încălţăminte, care rămîne numai cu sarcina desfacerii cu amă­nuntul a acestor mărfuri în Bra­şov, Codlea şi Predeal. Nu avem pretenţia de a formula in cele ce urmează ju­decăţi cu valoare de postulat, dar rezultatul investigaţiilor noastre — efectuate pe parcursul unei perioade lungi de timp — ne îndreptăţeşte să credem că obişnuinţa aplatizează în cele mai multe cazuri spiritul de observaţie, că familiariza­rea cu peisajul înconjurător duce, in mod paradoxal, la ig­norarea detaliilor, deci la o cunoaştere superficială a lui. Uneori, prinşi de ritmul acaparator al existenţei noastre cotidiene, uităm să mai privim în jurul nostru cu ochi proaspăt, uităm să mai redescoperim lucruri despre care avem doar sentimentul vag de a le fi cunoscut cîndva; în­registrăm numai stricta noutate şi trecem lipsiţi de curiozi­tate pe lingă autentice tezaure spirituale. Spunem toate Fiecare locuitor al Bra­şovului va răspunde afir­mativ atunci cînd este în­trebat dacă este mîndru de oraşul lui ; dacă in­sişti însă, vrînd să afli concret de ce este mîn­dru, răspunsurile vor fi destul de vagi ; atunci îţi dai seama că afirmaţia anterioară nu se fonda pe nici un argument con­vingător : — Mă mindresc cu Bra­şovul pentru că este un ora­ş foarte frumos ! (D.N. — elev). — Pentru că vin mulţi turişti (un şofer de taxi­metru). — Pentru că se organi­zează aici concursul „Cer­bul de aur". (A.M. — stu­dentă). — Aici m-am născut. Din patriotism local ! (I.G. — strungar). — Că are o echipă de fotbal în divizia A. (S.I. — muncitor U.A.B.). — Mîndria faţă de ora­şul tău este un sentiment ce nu­ se poate exprima în cuvinte... (B.E. — ele­vă). ★ Urmărind această temă, m-am adresat­­în diverse ocazii mai multor braşo­veni cu următoarea între­bare : „Dacă v-ar veni un prieten, care nu cunoaşte oraşul, ce i-aţi recomanda să viziteze in Braşov ?" Recomandările, care coincid cu preferinţele fie­căruia, se pot grupa în cîteva categorii de răs­punsuri : — Poiana Braşov (40 la sută). — L-aş duce pe Tîmpa, cu telefericul (20 la sută). — Biserica Neagră (20 la sută). — Tot oraşul (10 la su­tă). — Restaurantul „Cerbul carpatin" (10 la sută). ★ Iată-m­ă, într-o după­­amiază, la barul de zi al restaurantului „Cerbul carpatin". La masă se a­­şază şi un grup zgomo­tos alcătuit din trei bă­ieţi şi două fete. După un timp, intru în vorbă cu ei şi aflu că sunt toţi bra­şoveni. îi întreb dacă ştiu că acea clădire­­ în ca­re astăzi este amplasat restaurantul - este de fapt un monument istoric. - Habar n-am ! recu­noaşte unul. - Aiurea ?... se miră altul. - Ce zice ? Parcă nu-i vine să creadă unei fete. - Zice că clădirea asta în care-i ba­ru, a fost mo­nument istoric ! Ridi, cu toţii, ca de o glumă bună. ★ „Spuneţi-mi, vă rog, cum pot ajunge la Bastio­nul ţesătorilor ?“ — cu în­trebarea aceasta „încu­ietoare" m-am adresat u­­nui număr de zece trecă­tori, nu înainte însă de a primi din partea lor con­firmarea că sunt localnici. Dintre toţi, numai doi ce- C. MERLAU (Continuare în pag. a 5-a) acestea gindindu-ne la faptul că destul de mulţi braşoveni nu cunosc îndeajuns de bine Braşovul, nu în sensul de „orientare", ci din punct de vedere al cunoştinţelor de isto­rie a oraşului. A-ţi cunoaşte trecutul, a-ţi cunoaşte monu­mentele care atestă acest trecut, este un act de cultură; este - dacă vreţi - o îndatorire a fiecăruia în parte, faţă de sine in primul rînd, căci nimic nu este mai definitoriu pen­tru spiritualitatea unei colectivităţi (afirmaţia aparţine lui Călinescu) decît concretizarea acesteia în materie. Monu­mentele poartă în fiinţa lor, peste timp, semnul acestei spiritualităţi. Ce ştim despre ele? Mulţi dintre noi - foarte puţine lucruri! Aceasta este de fapt şi concluzia anchetei de faţă, concluzie formulată dintru început, urmînd ca afir­maţia să ne-o justificăm prin rîndurile de faţă. Cunoaşteţi monumentele Braşovului ? MERIDIANE In pragul erei staţiilor cosmice In timp ce un nou mesager terestru, conceput, construit şi dirijat de specialişti sovietici, îşi continuă maratonul cosmic spre strălucitoarea planetă Venus, şi în timp ce „Luna­ 16" s-a intors victorioasă după voiajul selenar, conti­nuă experienţele care vor permite omului să se stabilească pentru lungi perioade în spaţiul infinit şi de pe bazele pe care le va construi, să pătrundă în propriul sistem solar şi în re­giuni încă neexplorate ale universului. (Continuare in pag. a 6-a)

Next