Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)

1970-10-25 / nr. 8024

Pag 2 Stoica Ion, comuna Harman. Cele sesizate de dv. corespund adevărului. Magazinul de produse metalo-chimice a fost închis din lipsă de gestionar. In prezent, Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum a angajat un gestionar care a şi luat magazinul în primire. Gheorghe Ciungu, Oraşul Victoria. Aveţi dreptate. La magazinele din Oraşul Victoria, nu întotdeauna s-au găsit ape minerale. Direcţia comercială judeţeană a dat dispoziţii şi a luat măsuri pentru aprovizionarea permanentă cu ape minerale, (în sortimente ce există în depozite) a tuturor unităţilor din Oraşul Victoria. Serviciul comercial va urmări şi controla mai îndeaproape felul cum se îndeplinesc măsurile stabilite. Riţi Florica — Braşov. Umezeala din camera în care locuiţi va fi înlăturată. Sectorul II reparaţii şi întreţinere al I.G.L. va efectua In cursul acestei luni toate remedierile şi reparaţiile la instalaţia sanitară. Răspundem cititorilor astfel ca apa să nu mai curgă pe pereţi. In ceea ce priveşte neînţelegerile ce le aveţi cu Comoş Pompiliu, să vă adresaţi comisiei de judecată de pe lingă consiliul popular al municipiului. Un grup de tineri — Fabrica de şuruburi: Blocul pentru nefamilişti a fost predat cu trei luni înainte de termen. Din această cauză, nu a fost asigurat tot confortul din primele zile. Conducerea fabricii de șuruburi, împreună cu constructorul, a luat măsuri pentru impulsionarea lucrărilor la centrala termică. O dată cu terminarea lucrărilor de montaj și punerea în funcţiune, se va asigura apă caldă atît pentru încălzire cit şi menajeră. In continuare se depun eforturi pentru asigurarea unor condiţii citi■mai bune şi de gătit în bucătării. Munteanu Gheorghe, comuna Vulcan. Pentru a veni în sprijinul navetiştilor, s-a dat aviz favorabil ca pe traseul Tohan- Vulcan, uzina „6 Martie“ să transporte angajaţii cu mijloacele proprii. In felul acesta se asigură plecarea şi sosirea la timp a autobuzelor. De asemenea, conducerea întreprinderii de transporturi ne asigură că la plecarea în cursă se va efectua o minuţioasă verificare tehnică, pentru a se înlătura defecţiunile pe parcurs ale autobuzelor. Titu Cazan — Braşov: In cel mai scurt timp, întreprinderea de reparaţii şi construcţii va ridica materialele de construcţii : varul, cimentul şi nisipul de la imobilul din str. Gheorghe Lazăr nr. 9. Totodată, va restitui beneficiarilor diferenţa de 5.159 lei ,pentru lucrările pe care nu le-a efectuat. Un grup de tehnicieni — Uzina de tractoare. Amplasamentul noului spital din Braşov, la intersecţia străzii Calea Bucureştiului cu strada Carpaţi, prezintă multiple avantaje. Va fi construit într-o zonă a municipiului mai puţin dotatăcu unităţi sanitare, în imediata apropiere a cartierului Steagul roşu, intens populat şi în curs de dezvoltare. Noul spital, împreună cu oficiul P.T. T.R. şi un grup şcolar sanitar sunt trei obiective noi de mare însemnătate care se vor înălţa pe un teren viran, nefolosit. Suprafaţa terenului liber permite şi construirea unei policlinici, care va fi cuplată cu viitorul spital. Cum predăm literatura ? De la bun început trebuie să ne situăm pe poziţia — realmente cea mai logică — că studiul literaturii trebuie înscris unei arii de metode cu totul deosebite decit metodele uzitate în studiul ştiinţelor mai mult sau mai puţin exacte. Scopul, în mare, este oarecum acelaşi şi în studiul — să zicem — al fizicii şi în studiul literaturii, şi anume acela al satisfacerii necesităţii umane de cunoaştere. Dar, în timp ce fizica operează cu noţiuni stricte, cu legi ori cu demonstraţii, literatura îndeplineşte aceeaşi misiune adresîndu-se sensibilităţii specific umane, imaginaţiei, prin figuri de stil, versificaţie sau — mai ales — prin folosirea la maximum a sensurilor figurative ale cuvintelor. Puţine opere artistice utilizează materia lexicală în sens restrîns, şi se citează în această direcţie opera lui Liviu Rebreanu (deşi se exagerează şi aici) ca model de precizie a stilului. Tocmai multitudinea de sensuri figurate ale cuvintelor dă studiului literaturii un caracter aparte. Analiza amănunţită a metaforei s-ar părea că este scopul de căpetenie al ştiinţei literaturii, deşi, personal, consider că este mai important a stabili efectul la care se ajunge în urma „consumării" operei artistice. Un număr foarte interesant al revistei „Cahiers pedagogiques" (decembrie 1969), dedicat acestei spinoase și delicate probleme a studiului literaturii, însumează opinii variate şi profunde, multe din ele contradictorii ale unor specialişti de recunoscută reputaţie. Una din opiniile forţe, exprimată aici şi împărtăşită aproape unanim de participanţii la dezbateri, este aceea a necesităţii presante de recunoaştere a primatului operei, opinie susţinută cu vervă şi suculenţă polemică de Philippe Lecarne, înainte de a face filiaţia creator — operă, sau de a stabili identitatea personajului literar (preocupări de altfel periferice), ori de a cataloga şi enumera cu rigiditate „academică" (în sensul peiorativ) figurile de stil, mijloacele artistice etc., este absolut necesar să asigurăm înţelegerea operei, şi nu ne referim la înţelegerea textuală, care este — de cele mai multe ori — destul de lesne de realizat, ci la cealaltă înţelegere, afectivă, care ţine de asimilarea organică a metaforei. Important este deci, în primul rînd, să ştii să citeşti o carte, şi, mai ales, să ştii să vezi mai departe ceea ce scriitorul n-a mai aşternut pe hîrtie, lăsîndu-ne liberă imaginaţia şi „biciuindu-ne" de fapt propria posibilitate de creaţie. A studia literatura, înseamnă deci a dezvolta atît aptitudinile de interpretare, cît şi cele de creaţie, chiar dacă marea majoritate a lectorilor vor rămîne pentru totdeauna doar excelenţi cititori de literatură (sau nici măcar excelenţi), fără a se afirma ca scriitori. De fapt aceasta este cea mai nobilă misiune a ştiinţei literaturii, de a ne crea posibilitatea să privim o operă literară din interiorul ei, de a-i putea continua mesajul şi împlinirea în imaginaţie. într-o altă intervenţie, Daniel Briolet, ca de altfel şi alţi opinenţi, precizează că în procesul de predare a literaturii în şcoală, trebuie să se urmărească cu precădere două lucruri : elevul trebuie să înveţe să citească o carte (interpretînd-o cu propriile forţe), pentru ca apoi, cînd acumulările cantitative s-au produs, să aibă loc saltul calitativ, cel care-i dă posibilitatea de a-şi aşterne pe hîrtie propriile gînduri. Ar fi o absurditate să pretindem ca la sfîrşitul perioadei de studiu toţi elevii să fie scriitori, căci creaţia artistică proprie necesită talent şi aptitudini creatoare. Dascălul de literatură trebuie să fie fericit dacă reuşeşte să formeze cît mai mulţi cititori care să vibreze în contact cu opera literară, căci a preda literatura înseamnă mai puţin furnizarea de „date tehnice" despre operă, şi mai mult formarea sensibilităţii artistice. Numai un dascăl ca domnul Busuioc a putut modela un scriitor ca Sadoveanu. Numai un dascăl ca Vasile Drăgoșescu i-a putut incita talentul nativ al lui I. L. Caragiale. Prof. Teodor LADEA Nr. 8?24 . . . Undeva, în munţi. Subunitatea ofiţerului H. Gheorghe execută o aplicaţie tactică. Ajunsă în raionul ordonat, comandantul stabileşte misiunea de „luptă“. Apoi se fac ultimele pregătiri pentru escaladarea unui masiv ce solicită din partea vînătorilor de munte o bună pregătire, cunoştinţe şi deprinderi desăvîrşite, pentru că terenul lor de instrucţie nu e netezimea cîmpului, ci ameţitoarele înălţimi ale crestelor. Pe calea undelor se dă comanda de începere. Primii care intră în acţiune sunt artileriştii. Se calculează cu precizie elementele de tragere. Sunt momente de încordare, de muncă febrilă, de concentrare. Răsună comanda : — Salvă, foc ! Şi ţevile greoaie, opintindu-se într-un recul scurt, îşi trimit încărcătura peste creste. Văile Hohotesc prelung de explozia obuzelor şi cei din poziţie încearcă o nouă bucurie în viaţa lor de ostaşi, bucuria şî satisfacţia izbînzii , salva a lovit ţinta. In punctul de observare, observatorul nu-şi dezlipeşte fruntea de ocularul lunetei. Obiectivul afost neutralizat, dar el vrea să-şi prelungească satisfacţia privind efectul loviturilor aşezate parcă cu mina pe stîncile abrupte voite de comandant. Sub sprijinul focului artileriştilor, pornesc spre înălţime şi vînătorii de munte. Se avîntă mai întîi la atac soldaţii din grupa sergentului A. Lazeu, un destoinic gradat, cel care a purtat cu mîndrie drapelul de luptă la parada militară din Braşov, la 23 August. Soldaţii săi acţionează cu îndrăzneală. Nimicesc pe rind obiectivele „inamice“ din prima linie, apoi pătrund impetuos în adîncime, urmaţi de soldaţii din celelalte grupe. Terenul muntos, accidentat, ridică destule greutăţi pentru militari, în şir indian, ei pornesc să escaladeze un perete abrupt. Urcă într-una. Ageri şi vînjoşi, se caţără fără contenire pe poteci , necunoscute, pe hornuri cu grohotiş, pe muchia colţuroasă a versantului. Par una cu stîncile şi cu brazii din jur, una cu natura, fiindcă natura este elementul lor. Comandantul coordonează, prin comenzi scurte, acţiunile subordonaţilor, înălţimea ce parea de netrecut, este cucerită pas cu pas de vînătorii de munte. Broboanele de sudoare lasă dîre pe feţele lor îmbujorate. Dar „lupta" creează noi surprize. O subunitate a întîlnit pe direcţia de acţiune obstacole ce trebuie învinse. în calea vînătorilor s-a deschis, ca o imensă gură de tunel, o prăpastie. într-o asemenea situaţie s-a impus folosirea materialelor de alpinism din dotare. Altfel, nu se mai putea continua. Sergentul I. Bogdan, de prin partea Făgăraşului, este primul care se lansează în rapel pe un perete de peste 180 m., purtînd asupra sa frînghia necesară întinderii funicularului. Iscusinţa, îndemînarea şi tăria sergentului îi îndeamnă pe ceilalţi ostaşi. Dacă unul dintre subordonaţi, doar unul, ar fi observat, chiar şi pentru un moment, nesiguranţă, lipsă de curaj, poate că ezita. Aşa însă, avînd exemplul comandantului, nimeni n-a tresărit la vederea uriaşului obstacol ce-i sfida. După ce s-a întins podul de frînghie, comandantul este urmat, rînd pe rind, de toţi soldaţii care, asiguraţi, trec pe funicular pecelălalt versant, rămînînd pentru cîteva minute în singurătatea dintre cer şi pămînt, apoi îşi continuă anevoios urcuşul pînă sus, unde „inamicul" este luat prin surprindere şi atacat din flanc şi spate. O acţiune îndrăzneaţă, pentru care s-a cheltuit mult efort din partea ostaşilor. Ajunşi insă acolo, pe creastă, în aerul tare al înălţimilor, în tovărăşia norilor plumburii, unde de jos ai impresia că se întîlnesc munţii cu cerul, ei raportează că misiunea a fost îndeplinită.Secvenţele de „luptă* se succed una după altoi „Inamicul" este nevoit să se retragă, începe urmărirea... Spre seară, în amurg, vînătorii încolonaţi se întorc în tabăra lor de munte, obosiţi dar mulţumiţi că în peisajul montan, înbrăcat în mantia ruginie a toamnei, au făcut noi paşi pe drumul măiestriei militare şi, ca ostaşi ai înălţimilor, îşi oţelesc continuu trupurile, se formează ca ostaşi iscusiţi, dîrji şi curajoşi, învăţînd să escaladeze creste, să folosească cu pricepere terenul, să mînuiască fără greş armamentul modern din dotare, desăvîrşindu-se ca luptători capabili să îndeplinească în condiţii optime misiunile încredinţate. După ceasuri în şir de efort neîntrerupt, fiind nevoiţi să pună în valoare toate calităţile dobândite în pregătirea de fiecare zi, un vînător a dat tonul la cîntec. Cîntau vînătorii de răsunau văile , un cîntec ce izvora din simţămîntul datoriei împlinite ca ostaşi ai ţării dragi pentru care se instruiesc să o apere cu străşnicie. Calificativul de „foarte bine" obţinut la această aplicaţie in munţi este adăugat la şirul mare de succese obţinute de militari în cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Lt. colonel Gheorghe IONESCU Vînătorii de munte pe creste Temerarii Vânători de munte. Consfătuire pe teme de protecţie a muncii La Consiliul judeţean Braşov al sindicatelor, a fost organizată o consfătuire pe tema prevenirii accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale. Au participat reprezentanţi ai Direcţiei muncii, Inspectoratului de control al cazanelor şi al instalaţiilor de ridicat, Inspecţiei energetice, gaz metan, Direcţiei teritoriale de control şi revizie, Inspectoratului şcolar, Procuraturii. S-au purtat discuţii pe marginea noilor acte normative, adoptîndu-se un plan de control detaliat pe 1971, la care să fie antrenate toate organele de specialitate. „Săptămîna economiei (Urmată din pag. I) cinilor planificate. Toate aceste minunate realizări au condus şi la dezvoltarea acţiunii de economisire la C.E.C. Astfel, în judeţul Braşov soldul general al economiilor băneşti ale populaţiei depuse la C.E.C. era la 30 septembrie a.c. cu 6 la sută mai mare faţă de cel înregistrat la sfîrşitul anului trecut şi de peste două ori mai mare faţă de cel înregistrat la începutul anului 1966. Peste 266.000 de locuitori din judeţul nostru sunt în prezent depunători la C.E.C., ceea ce înseamnă un libret la mai puţin de doi locuitori. Populaţia din judeţul nostru este deservită în prezent de 268 unităţi C.E.C. proprii şi mandatare, amplasate la oraşe şi sate, în întreprinderi, instituţii, şcoli etc. Pentru o cît mai bună deservire a depunătorilor, recent două agenţii C.E.C. proprii din municipiul Braşov şi-au prelungit programul pentru public, iar în comuna Tărlungeni cu ocazia „Săptămînii economiei" va lua fiinţă o agenţie proprie C.E.C. Depunătorilor la C.E.C. care au economisit prin unităţile din judeţul nostru 15 s-au atribuit la tragerile la sorţi ce au avut loc în acest an cîştiguri în valoare de 3,8 milioane lei. La valoarea acestor cîştiguri se mai adaugă anual zeci de milioane de lei dobîndă care se înscrie în libretele noastre în fiecare an începînd din a doua jumătate a trimestrului I. Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi-a dezvoltat activitatea an de an, punând la dispoziţia populaţiei noi instrumente şi forme de economisire. Cu începere din acest an, Casa de Economii şi Consemnaţiuni efectuează o nouă operaţiune de deservire a populaţiei, şi anume acordarea de credite pentru construirea de locuinţe proprietate personală. In condiții statornicite prin lege, C.E.C.-ul acordă salariaţilor împrumuturi pentru constituirea avansurilor minime sau pentru completarea avansului constituit din mijloace proprii în vederea încheierii de contracte cu întreprinderile care construiesc asemenea locuinţe. Această deservire bancară a populaţiei care a început din acest an este o formă de activitate complet nouă în istoria C.E.C.-ului şi ea răspunde întru totul cerinţelor cetăţenilor ţării noastre. Dezvoltarea continuă a economiei noastre naţionale, îmbunătăţirea condiţiilor de trai reflectă spiritul de prevedere, de bună gospodărire şi totodată spiritul de independenţă al poporului nostru. Concomitent cu mersul înainte în toate domeniile vieţii economice şi sociale, CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAŢIUNI va cunoaşte şi ea o continuă dezvoltare în vederea satisfacerii din ce în ce mai complexe a cerinţelor populaţiei. în acest scop, Comisia judeţeană pentru sprijinirea acţiunii de economisire va acorda şi în viitor C.E.C.-ului o atenţie sporită pentru rezolvarea problemelor ce se ridică în dezvoltarea acţiunii de economisire, precum şi pentru continua îmbunătăţire a deservirii populaţiei din judeţul nostru. (Urmare din pag. 1) mitru Berbecariu, responsabilul magazinului „Tîmpa". Iar dacă o asemenea colaborare utilă atît pentru întreprindere cît şi pentru comerţ nu e cunoscută de conducerea întreprinderii, modestia unora nu scuză ignoranţa celorlalţi. Se întîmplă adesea ca factorii de răspundere din comerț să dea imediat vina pe industrie atunci când li se cere socoteală asupra absenței nejustificate din magazine a anumitor produse. Uneori au într-adevăr dreptate, alteori trecerea răspunderii în sarcina altora e un simplu subterfugiu. Extrem de semnificative sunt, în acest sens, cele relatate de Marin Stănescu, directorul comercial al întreprinderii „Metalochim" Braşov . „Din nefericire, relaţiile noastre cu publicul se stabilesc adesea doar prin intermediul merceologilor din comerţ. Unii dintre ei sunt foarte refractari la produsele noi. In urma consultării unor cataloage ale M.C.I. şi a unor investigaţii proprii am realizat prototipurile multor articole de uz casnic extrem de necesare în fiecare gospodărie, articole adaptate spaţiilor de locuit din blocuri. De pildă, etajerele simple şi triple, cărora li se pot da multiple întrebuinţări, sunt aspectuoase şi ieftine. Din nefericire, au fost contractate pentru judeţul Braşov doar un număr de patru şi respectiv trei sute de bucăţi. Şi să nu uităm că forurile comerciale locale sunt partenerul nostru cel mai înţelegător. Adesea consumăm fonduri însemnate pentru reclamă şi ne trezim că produsele respective sunt aruncate undeva într-un ungher, unde nu le vede nimeni. Sortimente noi pentru asimilarea cărora s-au făcut denoşări în străinătate zac prin cir. I ştie ce sertare. Lipsesc demonstraţiile practice, explicaţiile detaliate, strădania vînzătorilor de a convinge cumpărătorul de utilitatea unui obiect sau altul. Sperăm să eliminăm multe neajunsuri prin deschiderea într-un viitor apropiat a unui magazin propriu". Expoziţiile, parăzile modei, demonstraţiile practice, difuzarea pliantelor, a mostrelor etc., au un rol bine definit în „strategia cuceririi cumpărătorului", care nu se rezumă la atît. Necesitatea tot mai stringentă a previziunii tinde să transforme comerţul din artă în ştiinţă. Activităţile menţionate îşi găsesc finalitate doar dacă sunt corelate cu studii şi investigaţii de anvergură, cu sondaje ample şi profunde asupra unor eşantioane depopulaţie în stare să permită generalizarea concluziilor cu privire la locuitorii din zona respectivă. La rîndul lor, aceste anchete conduc la adevăr în măsura în care datele sunt prelucrate riguros şi interpretate cu supleţe. S-au întreprins asemenea investigaţii în perimetrul judeţului Braşov ? Iată ce răspunde la această întrebare tov. Petre Teodorescu, directorul Direcţiei comerciale judeţene : „Cu cîtva timp în urmă, o echipă de specialişti ai Institutului de cercetări comerciale Bucureşti a distribuit în Braşov şi în alte localităţi din judeţ vreo 3 000 de chestionare, prin intermediul cărora urmăreau să studieze cererea de mobilier şi alte bunuri de folosinţă îndelungată. După ce au fost completate de populaţie le-am strîns şi le-am trimis la institut. Nici pînă astăzi n-am primit concluziile. Un alt sondaj privind bunurile de uz casnic şi gospodăresc a avut aceeaşi soartă. Nu ni s-au comunicat rezultatele. Acum aşteptăm un cercetător al aceluiaşi institut care vrea să studie consumul de vinuri şi încălţăminte (în treacăt fie spus asocierea celor două tipuri de articole este bizară). De data aceasta, vom încheia un act în baza căruia institutul va fi obligat să ne prezinte şi nouă lucrarea". Prin urmare, chiar dacă unii au făcut ceva mai mult decît să încerce marea cu degetul, chiar dacă au îndrăznit să , „plonjeze" în adîncul fenomenului, nu s-au mai „întors“ la suprafață. Cercetările de felul celor amintite nu pot oferi concluzii operante decit în același cadru demografic în care au fost efectuate. In continuare, vom enumera cîteva elemente specifice publicului cumpărător din Braşov, aşa cum au fost prezentate de tovarăşul Radu Georgescu, specialist în Ministerul Comerţului Interior, care a întreprins un studiu legat de amplasarea viitorului magazin universal. „Comerţul tinde tot mai mult să dobîndească o funcţie de confort social. In studiul acestui fenomen intervin mai mulţi parametri esenţiali : structura socioprofesională, volumul veniturilor populaţiei devenite disponibile pentru comerţ şi bineînţeles comportamentul spaţial al cumpărătorilor, el fiind determinat de organizarea teritorială, de tradiţii, obiceiuri etc. Am remarcat că în oraşul Braşov populaţia, care rezervă pentru comerţ o parte considerabilă din venit, solicită cu predilecţie bunuri de folosinţă îndelungată : mobilier, televizoare, frigidere. Faptul se datoreşte construcţiei masive de locuinţe. Pe de altă parte, cererea de ţesături scade, lumea căutînd tricotaje şi confecţii. Este firesc. Populaţia este ocupată, nu-şi poate pierde timpul la croitori. De asemenea este specifică aici afluenţa populaţiei spre magazinele din centru. Cu excepţia articolelor alimentare sau de menaj, cetăţenii preferă să cumpere aproape totul din centru. Mulţi au predilecţie pentru anumite zone sau unităţi comerciale. Esenţialul este să se practice un comerţ modern, urmărindu-se în principal două laturi : prezentarea optimă a mărfurilor și scurtarea timpului afectat vinzării. lată cîteva elemente care favorizează considerabil îndeplinirea prognozelor". Revenind la procedeul calculelor comparative utilizat în introducere, s-ar putea afirma cu destulă exactitate că jumătate din suma imobilizată în produsele nevandabile din unităţile comerciale ale judeţului ar fi fost suficientă pentru plătirea salariilor la 17 cercetători pe timp de 10 ani. Bineînţeles, atâţia oameni ar fi mult prea mulţi pentru o singură direcţie comercială. Dar chiar şi aşa s-ar fi economisit, cel puţin, cîteva milioane.. Comerţul braşovean DE STRAJA PATRIEI (Urmată din pag. 1) Răspunzînd intereselor supreme ale naţiunii, dînd curs chemării P.C.R., armata a luat parte nemijlocit , — împreună cu forţele democratice — la doborîrea dictaturii antoneseiene, la eliberarea patriei de sub jugul fascist, care au deschis României drumul profundelor transformări democratice, revoluţionare şi au schimbat din temelii înfăţişarea şi dimensiunile social-economice ale scumpei noastre patrii. După victoria insurecţiei armate din august 1944, armata română, umăr la umăr cu glorioasa armată sovietică, a luptat cu vitejie pentru eliberarea totală a teritoriului românesc şi, mai departe, pentru izgonirea hitleriştilor de pe teritoriul Ungariei şi Cehoslovaciei, pînă la victoria finală asupra fascismului german. De la 23 August 1944 pînă la capitularea Germaniei naziste, efectivele militare româneşti participante la războiul antihitlerist s-au ridicat la aproape 540.000 de oameni. Circa 170.000 de militari români au căzut morţi sau răniţi în bătăliile purtate împotriva cotropitorilor fascişti. Din august 1944 şi pînă la 12 mai 1945, armata română a scos din luptă peste 14 divizii hitleriste şi hortiste. Peste 300.000 de soldaţi subofiţeri şi ofiţeri români au fost distinşi cu ordine şi medalii româneşti, sovietice şi cehoslovace. La chemarea Partidului Comunist Român „Totul pentru, front, totul pentru victorie !", întreaga economie naţională a fost mobilizată pentru nevoile frontului. Sprijinirea războiului antihitlerist a cerut poporului român mari eforturi şi sacrificii, legate de pierderile suferite de economia naţională, de cheltuielile necesare pentru susţinerea frontului , care împreună au depăşit de 3,5 ori venitul naţional al României anului 1938. Reprezentanţii oficiali din diferite ţări ai Naţiunilor Unite au recunoscut la timpul cuvenit eforturile considerabile făcute de România şi armata ei în acest război. Ministrul de externe şi şeful delegaţiei Uniunii Sovietice la Conferinţa de pace de la Paris arătau, printre altele, că „România a făcut sacrificii considerabile în această luptă şi noi toţi recunoaştem serviciile aduse de poporul român acestei cauze". La rîndul său, generalul francez Cochet, într-un articol intitulat „România alături de Naţiunile Unite“, arăta că „România a dat tot ce a avut mai bun, pentru cauza aliaţilor". De altfel, meritele României sunt consemnate pretutindeni în istoria tuturor popoarelor care au avut de suferit de pe urma fascismului. După terminarea războiului, sub conducerea P.C.R., a continuat să se desfăşoare cu succes revoluţia populară, care a produs schimbări profunde în toate compartimentele vieţii materiale şi spirituale. România a păşit larg pe calea edificării socialiste. Printre marile creaţii ale revoluţiei şi construcţiei socialiste, la loc de frunte se înscrie şi făurirea noii armate. Formarea şi dezvoltarea armatei noastre sunt legate de întreaga perioadă istorică a luptei poporului nostru pentru libertate, pentru transformarea democratică a ţării, răsturnarea claselor exploatatoare şi instaurarea puterii muncitoreşti-ţărăneşti, pentru făurirea noii orînduiri sociale pe pămîntul României. Făurită şi condusă de Partidul Comunist Român, continuatoare vrednică a tot ceea ce zbuciumata noastră istorie ne-a lăsat moştenire ca virtute şi dragoste de ţară, dotată cu armament şi tehnică de luptă modernă,, armata de astăzi este conştientă de menirea sa în societatea noastră, profund devotată cauzei partidului şi poporului, capabilă să apere prezentul şi viitorul luminos al naţiunii noastre socialiste, înaltei aprecieri pe care conducerea partidului şi statului nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al armatei noastre, o dau nivelului de pregătire, , capacităţii de luptă a unităţilor şi marilor unităţi din toate genurile de armă, disciplinei şi spiritului de răspundere cu care efectivele îşi îndeplinesc sarcinile, militarii de toate gradele îi răspund printr-o deplină responsabilitate în activitatea ce o desfăşoară. Factorul care asigură ca armata să acţioneze în cea mai deplină concordanţă cu interesele vitale ale poporului nostru îl constituie conducerea ei de către Partidul Comunist Român, factor care potenţează în celmai înalt grad energiile militarilor, conferind siguranţă şi perspectivă întregii munci şi activităţi în forţele armate, înfăptuind cu hotărîre sarcinile puse de partid în faţa forţelor armate, comandanţii, organele şi organizaţiile de partid şi de tineret imprimă în toate compartimentele vieţii ostăşeşti spiritul novator şi dinamismul caracteristic activităţii partidului nostru, militează pentru calitatea procesului instructiv-educativ în, pas cu dezvoltarea militară contemporană, pentru ,ridicarea necontenită a capacităţii combative a forţelor noastre armate, asigură creşterea neîncetată a rolului de conducător al partidului în toate domeniile de activitate din armată. Una din calităţile fundamentale ale armatei Republicii Socialiste România este legătura strînsă, indisolubilă, realizată prin toate fibrele fiinţei sale, cu poporul nostru, cu viaţa şi aspiraţiile lui. Parte integrantă a societăţii noastre, armata trăieşte din plin — printr-o participare activă — climatul de muncă creatoare a poporului, efervescenţa imprimată de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român întregii vieţi social-economice a ţării. împreună cu întregul popor, militarii armatei noastre îşi aduc o contribuţie sporită la înfăptuirea cu succes a marilor sarcini puse de partid în etapa actuală. Participînd cot la cot cu muncitorii şi ţăranii la realizarea unor importante lucrări şi obiective din industrie, construcţii, transporturi, agricultură, militarii aduc un aport de seamă la dezvoltarea economică şi socială a ţării, la propăşirea continuă a naţiunii noastre socialiste. Partidul şi guvernul ţării noastre acordă în permanenţă o atenţie deosebită procesului de instruire şi educare a militarilor forţelor armate. Actuala conjunctură internaţională este din toate punctele de vedere favorabilă forţelor păcii şi socialismului. Dar, aşa cum a dovedit-o şi ne-o confirmă viaţa, nu trebuie să uităm nici un moment că atît timp cît există imperialismul, trebuie să avem o armată puternică, capabilă în orice moment să-şi facă datoria faţă de cauza socialismului, faţă de popor. Preocupîndu-se cu consecvenţă de creşterea potenţialului de luptă al armatei noastre, Partidul Comunist Român consideră că ne achităm nu numai de una din cele mai sacre îndatoriri faţă de poporul român, dar în acelaşi timp ne îndeplinim o înaltă obligaţie internaţionalistă faţă de ţările socialiste, de interesele generale ale socialismului, ale securităţii şi păcii în lume. „România — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — îşi îndeplineşte şi îşi va îndeplini întotdeauna cu sfinţenie obligaţiile ce-i revin în cadrul alianţelor sale militare cu ţările socialiste". La sărbătoarea ei, armata vine cu sufletul plin de îzbînzi şi de lumină Poporul nostru poate fi sigur că armata sa, strîns unită în jurul partidului, a cărui politică o urmează cu neabătută fermitate, este gata oricînd să-şi îndeplinească nobila misiune cu care a fost investită. Pătrunşi de un fierbinte patriotism, de înaltă răspundere pentru apărarea patriei, militarii forţelor noastre armate stau neclintit de strajă pămîntului strămoşesc, cuceririlor revoluţionare ale poporului, libertăţii şi independenţei României socialiste.