Drum Nou, ianuarie 1971 (Anul 28, nr. 8082-8106)

1971-01-13 / nr. 8090

T Pag 2 Experienţă valoroasă în creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin • O nouă tehnologie îşi croieşte drum • Prin modernizare, spaţiul de cazare al vechilor adăposturi creşte de aproape trei ori, iar productivitatea muncii de mai multe ori • Spo­ruri substanţiale de creştere zilnică in greutate. Creşterea animalelor constituie activitatea de bază a C.A.P. Zăr­neşti. Suprafeţele mari de păşuni şi fineţe de care dispune unitatea, precum şi experienţa valoroasă cîştigată în decursul anilor, au de­terminat ca, în cadrul acţiunii de profilare şi specializare a produc­ţiei agricole ce se întreprinde pe plan judeţean, cooperativa noas­tră să-şi dezvolte creşterea tau­rinelor şi a ovinelor. În vara a­­nului 1968, cu sprijinul organelor agricole judeţene, s-a înfiinţat aici o îngrăşătorie de tineret tau­rin, care ulterior a devenit fer­mă specializată. Desfăşurînd o vie şi susţinută activitate, acea­stă fermă a reuşit ca în anul 1970 să-şi depăşească sarcinile de plan cu 6 tone de carne (planul pre­vedea livrarea unei cantităţi de 420 tone). Avînd în vedere posibilităţile existente şi condiţiile nou create, pentru acest an am stabilit să creştem şi să îngrăşăm un număr mult mai mare de animale şi a­­nume 2.580 capete tineret taurin, în greutate totală de cel puţin 765 tone. Creşterea substanţială a vo­lumului producţiei se bazează în bună parte pe efectuarea unor lucrări de modernizare şi de ge­neralizare a unor tehnologii a­­vansate. Despre ce lucrări este vorba ? In primul rînd se poate relata despre modernizarea com­pletă a grajdului nr. 1, lucrare efectuată în vara anului 1970 cu­ sprijinul şi sub îndrumarea Di­recţiei agricole judeţene, în ve­chiul sistem de cazare cu iesle pe ambele părţi, capacitatea graj­dului respectiv era de numai 160 capete tineret. Pentru utilizarea mai completă a spaţiului, s-au construit două şiruri de boxe, cite 9 pe o parte, capacitatea acelu­iaşi adăpost crescînd la 360 de capete. în noile condiţii, cînd­ ali-­ mentarea, adăparea şi curăţenia se fac în bună parte mecanizat şi automatizat, un om poate în­griji 180 şi chiar 200 de viţei fa­ţă de 35—40 în trecut. Cum se explică acest lucru ? Acum viţeii nu mai sînt legaţi unul lingă al­tul la iesle, ci sînt ţinuţi liberi cite 18—25 (după vîrstă şi greu­tate) în boxe cu pereţii de beton. Furajarea lor se face cu ajutorul unei remorci tehnologice. înainte de a fi administrate în hrana a­­nimalelor, nutreţurile sunt prepa­rate, organizîndu-se în acest scop o bucătărie furajeră specială. în acest fel operaţiunea de alimen­tare a celor 360 de viţei ce se găsesc în grajdul modernizat nu durează mai mult de o jumătate de oră. Adăpatul se face auto­mat cu ajutorul unei instalaţii ce la C.A.P. Zărneşti funcţionează pe principiul vase­lor comunicante. O altă proble­mă care a fost rezolvată ingenios este aceea a evacuării dejecţiilor, în noua amenajare, duşumeaua pe care stau viţeii nu mai este confecţionată din scînduri sau că­rămizi, ci din grătare rezistente. Sub acestea se află două canale betonate cu o pînză permanentă de apă care antrenează dejecţiile într-un canal colector şi apoi in­tr-un bazin construit în afara grajdului. Din două în două zile, cu ajutorul unei cisterne a secţiei de mecanizare care deserveşte cooperativa, bazinul este golit, îngrăşămîntul natural fiind trans­portat pentru fertilizarea trifolie­­nelor şi a fîneţelor naturale. Deşi noul sistem de creştere şi îngrăşare a tineretului taurin a fost introdus numai la 19 noiem­brie 1970 (dată cînd s-a termi­nat modernizarea grajdului amin­tit), pe lingă avantajele mari e­­nunţate mai sus se desprinde în­că unul deosebit de important. Cu acelaşi număr de unităţi nu­tritive sporul mediu­­zilnic de creştere în greutate a fiecărui vi­ţel dintr-un lot a sporit de la 0,650 kg. la 0,800 kg. Acest fapt dă posibilitatea ca în noul sistem, cu aceleaşi cantităţi de furaje, să obţinem cantităţi mult mai mari de carne, într-un timp mai scurt şi cu un preţ de cost mai redus. Ferma amintită dispune de 6 grajduri. Pînă la data de 30 iu­nie 1971 vrem să modernizăm toate aceste adăposturi. Acum se lucrează din plin la grajdul nr. 2. Organele agricole judeţene a­­cordă tot sprijinul pentru rezol­varea pozitivă a acestui dezide­rat. Prin modernizarea celor 6 construcţii zootehnice existente, capacitatea lor de cazare creşte de la 900 la 2.200 de capete, iar numărul personalului de deser­vire în aceleaşi grajduri se re­duce la numai 12 îngrijitori. Cei­lalţi oameni vor fi repartizaţi la alte lucrări în cadrul coopera­tivei. Popularea fermei se face cu viţei procuraţi din mai multe cooperative agricole din judeţ. A­­ceştia sunt aduşi la vîrsta de 4—5 luni în greutate de 120­—150 kg. şi sínt livraţi la 11—12 luni cu o greutate de circa 300 kg. fiecare. După fiecare ciclu de producţie, grajdurile sunt curăţate, dezinfec­tate şi văruite. In vederea evi­tării unor neajunsuri datorate stării de sănătate a animalelor, s-a preconizat înfiinţarea unui grajd de carantină unde animale­le primite pentru populare vor fi supuse unor probe speciale în vederea depistării anumitor boli, precum şi a tratării lor preventi­ve împotriva bolilor parazitare. Recepţionarea tineretului taurin procurat pentru populare se face în unităţile furnizoare direct de către medicul veterinar Alexan­dru Necula, şeful fermei zooteh­nice, doi delegaţi din partea coo­perativei din Zărneşti şi în pre­zenţa personalului sanitar-veteri­­nar de la circumscripţia care de­serveşte unitatea furnizoare. Important mai este de arătat că aproape întreaga cantitate de furaje necesară fermei (cu excep­ţia concentratelor) se asigură pe plan local, în acest scop pe cele 1.862 hectare de fineţe naturale se aplică un complex de lucrări de îmbunătăţire, iar o bună par­te din terenul arabil s-a reparti­zat pentru culturi furajere: 210 hectare pentru trifoi şi ierburi perene, 70 hectare pentru po­­rumb-siloz, 40 hectare pentru sfeclă furajeră, 43 hectare pen­tru ovăz etc. * ) Experienţa pozitivă acumulată de cooperativa noastră şi de mul­te alte unităţi agricole în ceea ce priveşte concentrarea şi speciali-,­zarea producţiei este o dovadă elocventă a justeţei indicaţiilor date de conducerea partidului în această direcţie, indicaţii menite să ducă la obţinerea unor pro­ducţii agricole tot mai mari, de calitate superioară şi la un preţ de cost cit mai mic. Desigur, acesta este un înce­put bun în activitatea fermei zoo­tehnice din Zărneşti. Cooperato­rii de aici însă sunt ferm hotărîţi să nu precupeţească nici un efort pentru amplificarea rapidă a re­zultatelor obţinute pînă acum, astfel incit cooperativa lor să-şi a­­ducă o contribuţie tot mai mare la buna aprovizionare a popu­laţiei cu produse agroalimentare. Ing. Adrian CREANGĂ, preşedintele C.A.P. Zărneşti Schimb de experienţă la ferma de creştere şi îngrăşare a tinere­tului taurin de la C.A.P. Zărneşti. Foto: I. BRAGHEfI I DRUM NOU DIN VIATA CULTURALA Scenă din piesa „O noapte furtunoasă", în interpretarea actorilor de la Teatrul dramatic din Braşov. Foto: GH. BĂNUŢĂ La Casa agronomului Ieri, la Casa agro­nomului din Hălchiu a început instruirea brigadierilor şi şefi­lor de echipă din cadrul fermelor le­gumicole şi pomicole din C.A.P. La acest curs, care va dura timp de o săptămînă, vor fi predate lecţii de către specialişti de la Direcţia agri­colă judeţeană, I.A.S. şi I.L.F. Paralel cu expunerile se vor face lucrări practice şi vizite la unităţi a­­gricole fruntaşe din judeţ. De ce sînt neglijate cerinţele publicului ? - CRONICA DE CONCERT - în peisajul vieţii cultural-artistice a unui oraş ca Braşovul, activitatea unei orches­tre simfonice trebuie să fie în centrul aten­ţiei, muzica simfonică, prin conţinut ca şi prin forma de prezentare constituind un element de elevaţie sufletească, un plus de intelectualitate. Nu trebuie să fii ne­apărat un meloman pasionat pentru a pu­tea petrece două ore, luni seara, în com­pania filarmonicii braşovene. Şi se pare că tot mai mulţi tineri îşi rezervă timpul ne­cesar pentru această plăcută ambianţă. Pentru a fi însă la înălţimea aşteptări­lor celor care păşesc cu mai multă sau mai puţina încredere pragul foaierului Teatrului dramatic - locul unde se ţin concertele simfonice - trebuie ca institu­ţia de concerte să acord­e înaximă grijă şi formei, nu numai fondului manifestărilor muzicale. Şi vorbind despre formă, este oare atît de costisitor să se pună la dis­poziţia publicului, dacă nu un program de sală cu expunerea conţinutului, cel puţin o pagină cu lucrările ce se execu­tă, eventual cu denumirea părţilor care poartă un titlu? După concepţia celor care se ocupă de problema aceasta, publicul este obligat să reţină de pe afişul din strada ceea ce se cîntă în sală. Consider că aceasta nu corespunde cu cerinţele publicului. Lucrurile se schimbă insă, în bună mă­sură, cînd vorbim despre fondul activi­tăţii de concert. Aici se constată o mai mare grijă, majoritatea programelor fiind interesante şi atractive. În ce piveşte ca­litatea execuţiei, aceasta variază foarte mult de la un concert la altul, în funcţie de mulţi factori, care intervin în manifes­tare şi despre care vom vorbi cu alt prilej. Concertul simfonic din 11 ianuarie, de exemplu, deşi bine gîndit ca program — cu toată schimbarea de ordin obiectiv in­tervenită în ultimul moment - poate sus­cita multe discuţii pe marginea execuţiei. Cele două schiţe simfonice de Theodor Rogalski „Inmormîntare la Pătrunjel“ şi „Paparudele” au fost tratate diferenţiat de către dirijorul Mircea Lucescu. Prima schi­ţă ni s-a părut executată cu mult simţ ar­tistic, elementele tematice contradictorii fiind bine prezentate, iar efectul timbral - scontat de compozitor - bine pus în evi­denţă. Execuţia celei de a doua schiţe, în schimb, a fost inexpresivă, fără culoarea solicitată de partitură, lăsînd o impresie ştearsă, cenuşie. „Concertul nr. 1 in Mi bemol major pen­tru pian şi orchestră" de Fr. Liszt a avut ca solist pe tînărul pianist Constantin Ilies­cu. Deşi introducerea în program, în ul­timul moment, a acestei lucrări ar fi putut, solicita circumstanţe atenuante, interpre­tul nu a avut nevoie de ele, reuşind să se achite surprinzător de bine de sarcina asu­mată. Cu un ton amplu, pe alocuri stră­lucitor, solistul a reuşit să se ridice la nivelul partiturii în cea mai mare parte a execuţiei. Încă din „Allegro maestuoso", a­­tacînd cu multă siguranţă cunoscutele oc­tave duble, pianistul a pus stâpînire pe sală, reuşind să se menţină la un nivel ridicat pînă la sfîrşit. Nici părţile mai pu­ţin ample nu au fost neglijate, reţinînd în acest sens execuţia plăcută a motivului din partea a lll-a „Allegretto vivace” reluat din pizzicato-ul corzilor. Simfonia a lll-a de Johannes Brahms a fost ultima piesă executată în concertul de luni seara. Ca în multe din lucrările diri­jate de Mircea Lucescu, şi în aceasta am întîlnit lucruri bune, dar şi părţi execu­tate inexpresiv. Ceea ce ni s-a părut reu­şit din felul în care a fost concepută pre­zentarea Simfoniei a lll-a a fost acea o­­prire la marginea tragediei, specifică în creaţia lui Brahms­­ şi pe care dirijorul se pare că a sesizat-o foarte bine. „Alle­­gro-ul" din finalul lucrării l-aş fi vrut însă mai furtunos, mai expresiv, mai tu­multuos, nu atît în mişcare cit în expre­sie, în încleştarea dintre forţele contrarii. Se pare că aici nici orchestra nu a putut face suficient faţă cerinţelor, din care cauză la corzi s-au auzit destule sunete stridente, căutînd să ajungă la nivelul ală­murilor care uneori au sunat fără calitate timbrală. Ion CHIRILA (Uimpie din pag. 1) aduce o economie de 13 kg. pe tractor, de reproiectarea parbri­zului cabinei, economia fiind de 5,4 kg., de reproiectarea podele­lor cu o economie de 12 kg., de reproiectarea capacului la puntea din spate — 9 kg., de redimensio­­narea apărătorii la tractorul S- 1500, de unde va rezulta o redu­cere a consumului de metal de 75 kg. pe tractor, de extinderea procedeului de confecţionare a miezurilor in cutii calde, la care economia se va cifra la 1.400 tone etc. Toate acestea vor completa studiile şi măsurile aplicate anul trecut prin mijlocirea cărora noi am obţinut rezultate, după păre­rea mea, meritorii. S-a realizat o creştere a producţiei globale de peste 108.000.000 lei, a productivi­tăţii muncii de 4.639 lei pe sa­lariat . Am făcut pînă acum cunoş­tinţă cu o serie de măsuri de natură tehnică şi tehnologică. Doar pe acestea le aveţi în ve­dere pentru micşorarea cheltuieli­lor materiale pe fiecare produs ? — Nu. Un capitol de preocu­pări — ne spune irig. Ion Savu — este trecerea în masă la organi­zarea locurilor de muncă pe baze ergonomice. D­e altfel anul 1971 va fi declarat la noi anul reorgani­zării locurilor de muncă, ca o nouă etapă a organizării ştiinţi­fice. — Şi prima etapă care a fost ? — Mecanizarea transporturilor la nivel macrouzinal. Trebuia să facem întîi acest lucru, deoarece existau multe imperfecţiuni, şi, oricît de bine am fi organizat noi un loc de muncă, nu rezolvam mai nimic dacă deservirea lui mergea defectuos. O dată pus la punct transportul uzinal (inter­secţii, inter-ateliere, inter-linii tehnologice), e limpede că se poate aborda reorganizarea pro­­priu-zisă a locurilor de muncă . Care sunt coordonatele aces­tei reor­ganizări ? — Acţiunea a fost declanşată pe baza unor premise organizato­rice riguros fundamentate. Grupa de organizare ştiinţifică, spre e­­xemplu, a şcolarizat 30 de meto­dişti din rîndul normatorilor. A­­ceştia au fost instruiţi cu obiecti­vele urmărite pentru organizarea ergonomică a locurilor de muncă. Metodiştii vor merge în sectoare şi ateliere. Acolo vor forma micro­­colective de studiu. Sarcina aces­tor microcolective este să pro­pună locurile de muncă care ne­cesită într-o primă urgenţă re­organizarea. Pentru toate aceste locuri de muncă grupa de orga­nizare ştiinţifică, bineînţeles cu contribuţia acestor microcolective, va elabora algoritmul de orga­nizare ergonomică. — în ce constă această organi­zare ergonomică ? — în esenţă este vorba de a crea asemenea locuri de muncă la care cheltuiala de energie să fie minimă, iar randamentul ma­xim. In anul 1971 ne-am propus ca sarcină să realizăm în fiecare secţie cel puţin 10 locuri de muncă organizate ergonomic. A­­ceste locuri vor avea sisteme de deservire optime, condiţii de lu­cru la fel. Să nu vă mire dacă vă spunem că la toate aceste locuri de muncă vom crea astfel de condiţii ca muncitorul să lu­creze stînd pe scaun. Vi se pare poate o excentricitate. V-aţi gîn­­dit vreodată ce înseamnă pentru un muncitor chiar şi simplul fapt de a-şi ţine greutatea proprie pe picioare timp de 7—8 ore zilnic? E un consum de energie de loc neglijabil, şi noi vrem să trans­ferăm acest consum pe orbita creşterii randamentului muncii. — Este, fireşte, plin de interes ceea ce ne spuneţi. Vă rugăm să vă referiţi la modul în care se va rambursa această organizare ergonomică a locurilor de muncă în balanţa reducerii cheltuielilor materiale. — Desigur, în unele privinţe rambursarea este directă. Gîndi­ţi-vă că un loc de muncă orga­nizat ergonomic reduce multe din cauzele rebutului, din activitatea auxiliară de deservire. Există a­­poi rambursarea indirectă, prin creşterea productivităţii muncii. Apreciem că prin organizarea er­gonomică a locurilor de muncă se va obţine o sporire cu cel puţin 10 la sută peste nivelul planificat a productivităţii mun­cii la nivel de uzină. Este o cifră care merită desigur toată chel­tuiala de energie la care ne-am angajat. Am ales dintre multele colec­tive de organizare ştiinţifică ce fiinţează în industria braşoveană activitatea celui de la uzina „Tractorul" pentru motive ce nu sunt greu de înţeles. Faptele arată că s-a acumulat o bună expe­rienţă în crearea cadrului propice pentru soluţionarea oricărei pro­bleme de organizare ştiinţifică, au abordat cu competenţă sarci­nile economice majore din etapa actuală, între activitatea lor şi programul concret de­ producţie al uzinei există o bună corela­ţie. Meritoriu este apoi spiritul nou, modern, bazat pe mijloacele ştiinţei în care grupa de organi­zare abordează şi rezolvă proble­mele ce i le aşază în faţă rea­litatea din uzină. Ne gîndim că experienţa acestui colectiv ar pu­tea fi foarte bine studiată de toate acele colective de organi­zatori ştiinţifici ai producţiei ale căror studii stau, din păcate, pră­fuite prin sertare, sau a căror muncă plutește la periferia sar­cinilor pe care acest nou început de cincinal le pi,n® i­. fa^a colec­tivelor de muncă. REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE DE PRODUCȚIE v y//w///////«///////////////////////////////////////w//////////////«//ff//ffw/»«ţ I //;/////////////////////////*7/////////////«W////W//////////////Z//«///////////^ i Nr. 8090 COMBATIVITATEA criteriul esenţial al programului de brigadă începind cu 17 ianuarie, bri­găzile artistice de la oraşe şi sate se vor afla într-o mare competi­ţie — Concursul republican al brigăzilor — amplă manifestare artistică dedicată semicentenaru­lui Partidului Comunist Român, în cele mai multe din­ aşeză­­mintele de cultură de la sate se fac pregătiri febrile pentru parti­ciparea în concurs, accentul pu­­nîndu-se pe calitatea programe­lor, pe asigurarea conţinutului educativ al textelor literare. Cei mai mulţi dintre directorii de că­mine sunt conştienţi că, în trecu­tele întreceri, brigăzile artistice săteşti din judeţul nostru nu s-au putut impune în faţa unor for­maţii de frunte din alte regiuni ale ţării, tocmai pentru că textie­rii şi instructorii noştri de bri­găzi puneau accentul pe chestiu­nile de suprafaţă, neglijînd toc­mai criteriul esenţial al spectaco­lului de brigadă — adică facto­rul educativ, substanţa de idei, conţinutul mobilizator al progra­mului. Se rezerva în texte un spaţiu întins cîntecelor şi versu­rilor fără încărcătură educaţiona­lă, momentelor fără adresă pre­cisă, incit ascultătorii din sală se îndoiau adesea că în program e vorba de realităţi legate de colec­tivitatea lor. Brigăzile operau cu generalităţi, cu aluzii, cu eroi imaginari, ceea ce diminua pres­tigiul formaţiilor, plasîndu-le în zona unei pseudo-estrade, fără priză la auditoriu. Din pricina programelor festiviste, siropoase, neangajante, n-am putut să ur­căm brigăzile noastre săteşti la înălţimile fazelor finale ale con­cursurilor precedente. Iată că ni se iveşte acum un prilej de reabilitare. Avem în fa­ţă un concurs de mare prestigiu, în care trebu­ie să depăşim evo­luţiile mediocre de odinioară. Am lecturat cîteva din textele cu care intră în concurs brigăzile, artistice din mediul sătesc , şi, spre satis­facţia generală, sîntem bucuroşi să consemnăm un spor net în ma­terie de combativitate. Nu inten­ţionăm să procedăm la reprodu­ceri din unele programe, fiindcă ele intră într-un concurs, şi prin asta am fura din ineditul, din far­mecul lor. Reproducerile ar pu­tea avea și un alt efect negativ : cei surprinşi în vizorul criticii n-ar mai veni la spectacol... Ne limităm deci a consemna că noile programe cu care brigă­zile artistice din Teliu, Vulcan, Hoghiz, Tărlungeni etc. vor de­lecta localnicii veniţi la centrul de concurs, înmănunchează în cîntece, versuri, momente vesele, monologuri, scheciuri, parodii etc., fapte de viaţă din localită­ţile respective, probleme majore privind dezvoltarea unităţilor a­­gricole locale, meritele unor oa­meni, năravurile altora, defecţiu­nile în sistemul de organizare a muncii, în aprovizionare, în con­strucţiile de interes obştesc şi e­­d­­li­tar, fapte semnificative din viaţa tineretului sătesc, fenomene de birocraţie, de parazitism, apă­rarea avutului obştesc etc. în tex­tele acestor formaţii nu mai avem de-a face cu o critică aluzivă. Totul se rosteşte în legătură cu numele celor care primesc felici­tările sau admonestările brigăzii. Programele etalează apoi, în ace­eaşi măsură, virtuţi sub raportul realizării artistice, al distribuţiei, ceea ce cu siguranţă va da un plus de atractivitate şi originali­tate spectacolelor în definitivarea unui program de brigadă (care, în general, du­rează 15—20 de minute), în pu­nerea la punct a tuturor detalii­lor privind apariţia în scenă, o săptămînă reprezintă un fond de timp valoros. Să folosim deci zi­lele rămase pînă la primul gong cu cea mai mare grijă şi răspun­dere, căci orele de repetiţii de a­­cum sînt hotărîtoare pentru evo­luţia ulterioară a tuturor brigă­zilor artistice. A. VAIDA CU Ziarul nostru organizează un concurs premii tema: pe CE DESPRE CERBUL DE AUR ? începind cu a doua jumătate a lunii ianuarie, vom pu­blica zilnic o întrebare însoţită de cuponul de participare. La concurs pot lua parte cei care vor trimite toate răs­punsurile însoţite de acest cupon, pînă în ziua de 20 februa­rie, data poştei. Se vor acorda două premii constînd din cite un abona­ment la toate concertele Festivalului „Cerbul de aur", ediţia a IV-a, şi 3 menţiuni constînd din albume cu fotografii auto­­grafiate ale vedetelor şi concurenţilor. Spre deosebire de concursurile anterioare, unele între­bări se vor referi chiar la ediţia 1971 a festivalului. Biblio­­grafia : articolele publicate de ziarul nostru pe această temă. In cazul în care mai mulţi concurenţi întrunesc numă­rul maxim de răspunsuri exacte, cele două premii vor fi a­­cordate prin tragere la sorţi. Participanţii vor trimite în plic toate răspunsurile cu specificaţia : „Pentru concurs". Cei care nu posedă toate cupoanele nu vor intra în concurs, ştiţi ^£r&ul DESCHIDEREA CENACLULUI LITER­AR Bogată şi complexă, viaţa cul­turală a Braşovului reclama ca absolut necesară şi existenţa per­manentă a unui cenaclu literar. Acest deziderat este pe cale de a se realiza datorită iniţiativei pe care a luat-o Asociaţia scriitori­lor din Braşov. Mîine, 14 ianua­rie, la orele 18, sediul Comitetului judeţean pentru cultură şi artă va găzdui prima şedinţă de lucru a cenaclului. Avînd un caracter mai mult organizatoric, de con­stituire, acestei întruniri scriito­riceşti nu-i vor lipsi nici momen­tele­ specifice : primele lecturi şi discuţiile pe marginea lor. SPECTACOL MUZICAL In sala Teatrului dramatic din Braşov a avut loc aseară un spec­tacol al Teatrului muzical — „Maxi-revista­­71". Partitura mu­zicală este semnată de compozi­torul Vasile Veselovschi, iar tex­tul şi regia de Mihai Maximilian. Spectacolul s-a bucurat de suc­ces. LA UNIVERSITATEA POPULARĂ în cadrul cursului de istoria României, Universitatea populară Braşov programează astăzi, înce­­pînd de la orele 18 — la Muzeul de istorie din Piaţa 23 August — două interesante expuneri, susţi­nute de prof. dr. Vasile Netea („Ideea de independenţă în gîn­­direa politică românească"), şi Dan Berindei, director adjunct al in­stitutului de istorie „Nicolae Ior­­ga" al Academiei R. S. România, care va vorbi despre „Idealurile generaţiei paşoptiste, conştiinţă şi unitate naţională“ CLUBUL „FEMINA“ Căminul cultural din Vulcan, în colaborare cu organizaţiile de masă locale, a iniţiat de curînd un club destinat în exclusivitate femeilor din comună. Pînă în pre­zent, au avut deja loc 4 întîlniri între cele peste 40 de participan­te permanente şi specialişti din diferite domenii de activitate : medicină, pedagogie, artă culina­ră, modă. De menţionat un lucru: toţi conferenţiarii sunt — în mod obligatoriu — femei. Se preconi­zează ca în primăvara acestui an să fie ţigani/^aă — de către clubul „Femina“, în colaborare cu Casa de mode Braşov — o para­dă a modei, la care vor asista toate locuitoarele din comuna Vulcan. CURSURI AGRICOLE LA TELEVIZIUNE Televiziunea română a iniţiat, începind de astăzi, un ciclu de emisiuni-lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Asigurînd parti­ciparea celor mai buni specialişti în materie, popularizînd cele mai noi și mai eficiente metode de lucru, emisiunea se prezintă deo­sebit de interesantă și instructi­vă. Cursurile televizate au loc dimineaţa, între orele 10—11,30.

Next