Drum Nou, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8130)

1971-02-27 / nr. 8129

Proletari die toate ţlffla, unîţi-»H­rum nou ORGAN AL COMITETUL­UI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 5* AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8129 Sîmbătă, 27 februarie 1971 4 pagini 30 bani CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adre­sa dumneavoastră, participanţilor la această consfătuire de lucru, precum şi tuturor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, un salut călduros din partea Co­mitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guver­nului Republicii Socialiste Româ­nia. (Aplauze puternice, prelungi­te). De asemenea, doresc să adresez calde felicitări tuturor celor dis­tinși astăzi cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. (Aplauze). După cum aţi văzut, începînd de astăzi mai avem în întreprinderile agricole de stat 7 Eroi ai Muncii Socialiste şi sperăm că aceasta se va simţi pozitiv în activitatea unităţi­lor respective. (Aplauze puter­nice). Acordarea acestor distincţii reprezintă o înaltă apreciere pe care conducerea de partid şi de stat o dă atît activităţii celor dis­tinşi cit şi, în general, întreprin­derilor agricole de stat, contribu­ţiei pe care acestea au adus-o la dezvoltarea agriculturii, la asigu­rarea cu produse agroalimentare a patriei noastre. (Aplauz­e puter­nice). Consfătuirea a dezbătut pe larg rezultatele dobîndite de întreprin­derile agricole de stat în cincina­lul care a trecut și sarcinile pe actualul plan cincinal 1971— 1975. In timpul lucrărilor consfă­tuirii s-au subliniat pe larg rea­lizările obţinute în creşterea pro­ducţiei vegetale şi animale, con­tribuţia unităţilor agricole de stat la progresul agriculturii socialis­te, la dezvoltarea şi întărirea în­tregii economii naţionale. Intr-a­devăr, putem spune că întreprin­derile de stat şi-au dovedit pe deplin rolul important pe care il au în cadrul agriculturii noastre socialiste. In acelaşi timp au fost formu­late unele critici îndreptăţite cu privire la lipsurile serioase care mai persistă în activitatea unor unităţi agricole de stat. Este ade­vărat că în cadrul consfătuirii po­ziţia autocritică, analiza neajun­surilor din activitatea întreprin­derilor agricole a fost ceva mai slabă, dar aceasta se compen­sează prin caracterul discuţiilor purtată în secţiuni. Face totuşi excepţie în cadrul plenarei cu­­vîntul ultimului vorbitor, şeful Departamentului întreprinderilor agricole de stat, care parcă a vrut să sublinieze tocmai ceea ce nu au făcut ceilalţi tovarăşi, şi anume că este necesar să vedem şi lipsurile proprii, pentru că nu­mai aşa vom înţelege mai bine ceea ce avem de făcut. (Vii aplau­ze). Doresc să menționez în mod deosebit propunerile valoroase fă­cute în timpul consfătuirii în ve­derea lichidării lipsurilor și îm­bunătăţirii activităţii întreprinde­rilor agricole de stat, în scopul creşterii mai rapide a producţiei agricole, al participării într-o mă­sură tot mai însemnată a acestor unităţi la constituirea fondului central de produse agroalimenta­re, la mai buna aprovizionare a întregului popor. Se poate spune deci că discuţiile au reliefat creş­terea spiritului de răspundere, a competenţei profesionale şi a preocupării cadrelor şi lucrători­lor din unităţile agricole de stat pentru bunul mers al activităţii în acest important sector. Reunind aproape 3 0­10 de lu­crători din întreprinderile agrico­le de stat şi din ministere,­­ con­ducători de ferme, directori de întreprinderi, ingineri agronomi, medici veterinari, ingineri zooteh­­nişti, muncitori, mecanizatori şi lucrători din minister — consfă­tuirea reprezintă, am putea spu­ne, un larg forum democratic chemat să stabilească în colectiv măsurile pentru folosirea cit mai raţională a fondului funciar, a mijloacelor mecanice şi, îndeo­sebi, să asigure utilizarea mai ju­dicioasă a forţei de muncă în ve­derea îndeplinirii în cele mai bu­ne condiţiuni a sarcinilor trasate agriculturii socialiste de Congre­sul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). Iată de ce putem aprecia că lucrările consfătuirii au fost rod­nice, că ele vor exercita o puter­nică influenţă pozitivă asupra muncii din acest sector şi vor du­ce la îmbunătăţirea generală a activităţii întreprinderilor agrico­le de stat — ceea ce se va răs­­frînge cu bune rezultate asupra întregii noastre agriculturi socia­liste. (Aplauze puternice). Stimaţi tovarăşi, Consfătuirea dumneavoastră a­­re loc la încheierea cincinalului 1966—1970 şi la începutul muncii pentru înfăptuirea noului cinci­nal, 1971—1975. Cunoaşteţi din comunicată! publicat recent re­zultatele remarcabile obţinute în dezvoltarea economiei naţionale în ultimii 5 ani. După cum aţi putut vedea, industria noastră so­cialistă a cunoscut în această pe­rioadă o nouă şi puternică dez­voltare ; ea joacă un rol tot mai important în dezvoltarea întregii economii, în înzestrarea ei cu mijloace de producţie, în produ­cerea bunurilor de consum nece­sare oamenilor muncii. Pe întreg întinsul patriei se văd roadele po­liticii de industrializare socialistă, de repartizare judicioasă a forţe­lor de producţie pe teritoriul ţării. După cum cunoaşteţi, în aceşti 5 ani producţia agricolă a cunos­cut, de asemenea, o dezvoltare satisfăcătoare; ea a fost cu 24 la sută mai mare decit în perioa­da 1961—1965, asigurînd aprovi­zionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi creînd şi unele disponibilităţi pentru export, în raportul prezentat şi în cu­­vîntul tovarăşilor care au vorbit în cadrul consfătuirii, s-a arătat pe larg contribuţia adusă de uni­tăţile agricole de stat la sporirea producţiei agricole. De aceea eu nu voi insista prea mult asupra acestor probleme întreprinderile agricole de stat deţin astăzi o suprafaţă agricolă de peste 2 09­1 000 hectare, din ca­re 1 670 000 hectare suprafaţă ara­bilă. In sectorul zootehnic ele dis­pun de 630 900 capete taurine, 2 200 000 porci, peste 1 600 000 o­­vine, 8 600 000 păsări. De aseme­nea, aceste întreprinderi au în dotare 29 700 tractoare, 10 870 combine şi alte mii şi mii de maşini agricole. Am putea deci spune că în cei 22 de ani de acti­vitate ele au reuşit să-şi creeze o puternică bază tehnico-materială care să le permită să realizeze în bune condiţiuni sarcinile impor­tante ce le au , de a da pro­ducţii tot mai mari şi a participa tot mai intens la aprovizionarea oamenilor muncii cu produse a­­groalimentare. Cantităţile de îngrăşăminte chi­mice primite de întreprinderile agricole de stat au crescut an de an, însumînd, pe întregul cinci­nal, 875 000 tone substanţă activă. Ca urmare, în 1970 au revenit cir­ca 100 kg substanţă activă pe hec­tarul de teren agricol. De aseme­nea, ele au primit importante can­tităţi de erbicide şi alte produse chimice. In unităţile agricole de stat lu­crează un puternic corp de cadre cu studii superioare şi medii — circa 6 000 de ingineri agronomi, mecanici, zootehnişti şi medici ve­terinari, precum şi peste 9 500 de cadre cu pregătire medie. Progre­sele obţinute în dezvoltarea pro-­ ducției vegetale şi animale au dat posibilitate întreprinderilor agri­cole de stat să livreze cantităţi însemnate de cereale, legume, car­ne, lapte, ouă, lină, struguri şi fructe la fondul central de pro­duse agroalimentare. Doresc să arăt aici că în aceşti cinci ani, unităţile agricole au avut o pon­dere însemnată în formarea fon­dului central : la grîu — de peste 25 la sută, la legume — 17 la su­tă, la struguri şi fructe — 29 la sută, la carne — 35 la sută, la lap­te — 37 la sută, la ouă — 52 la sută, la lună — 19 la sută. După cum se vede, în raport cu supra­feţele pe care Ie au, întreprin­derile agricole de stat au o con­tribuţie destul de însemnată la fondul central. Ţin să menţionez că, în decursul anilor, încă de la crearea lor, contribuţia unităţilor agricole de stat în constituirea fondului central a fost deosebit de însemnată. în prezent această pondere s-a micşorat într-o a­­numită­ măsură datorită fap­tului că în ultimii ani s-au dezvoltat puternic şi coopera­tivele agricole de producţie — celălalt sector socialist al agri­culturii noastre, care se ia din ce în ce mai mult la întrecere cu întreprinderile agricole de stat şi se afirmă ca un partener de care trebuie să vă temeţi, tovarăşi din I.A.S.-uri ! Pentru că vă poate în­trece ! (Aplauze puternice; ani­maţie în sală). Fireşte, spun „să vă temeţi" în sensul că trebuie să vă gîndiţi cum să acţionaţi ca întreprinderile de stat să continue să fie fruntaşe în obţinerea de producţii superioare, cu atît mai mult cu cît dotarea tehnică, sub­stanţele chimice şi îngrăşăminte­­le pe care le primesc actualmente sunt mult superioare celor de care dispun cooperativele agricole de producţie. (Vii aplauze). In cincinalul trecut, unită­ţile agricole de stat au pri­mit din partea statului investiţii de 17 miliarde lei, în afara celor pentru irigaţii şi altor lucrări de îmbunătăţiri funciare, care au fost finanţate prin fonduri alo­cate departamentului de îmbună­tăţiri funciare. Astfel, fondurile fixe au crescut cu circa 70 la sută în 1970 faţă de 1965, dotarea cu maşini şi tractoare a sporit, de la 5 800 000 000 lei în 1965, la 7 390 000 000 lei în 1970. Astăzi în întreprinderile agricole de stat pe un tractor revin mai puţin de 60 de ha arabile, livezi şi vii,­­ ceea ce demonstrează că avem o dotare bună şi chiar foarte bună. După cum s-a menţionat în consfătuire avem un mare număr de ferme şi întreprinderi agricole care au obţinut rezultate bune, unele foarte bune. S-au dat aici nenumărate exemple şi nu doresc să mă opresc asupra nici unuia. Aceste rezultate demonstrează a­­tît superioritatea agriculturii so­cialiste in general, şi a agricul­turii de stat în special, cît şi ma­rile rezerve ce le avem în fiecare fermă şi întreprindere agricolă pentru creşterea rapidă a produc­ţiei. Este de înţeles că dacă ne-am propune cel puţin să egalăm producţiile obţinute în aceeaşi zo­nă de unităţile fruntaşe, am de­păşi cu mult, în 1975, prevederile planului pe acest cincinal. Şi, da­că sunt sute de ferme şi zeci de întreprinderi agricole de stat ca­re au putut obţine asemenea re­zultate bune, de ce oare celelalte ferme şi întreprinderi din zona respectivă, avînd condiţii asemă­nătoare, dotare şi mijloace simi­lare şi aproximativ acelaşi număr de cadre, nu pot obţine rezultate la fel de bune ? Deci, existînd din toate punctele de vedere o depli­nă egalitate, factorul care hotă­răşte în cele din urmă rezultatele este omul ; el poate face ca toate întreprinderile noastre de stat să se ridice la nivelul celor fruntaşe astăzi ! Şi, fireşte, cele fruntaşe să meargă şi ele mai înainte! (Aplauze puternice, prelungite). Doresc să menţionez şi la a­­ceastă consfătuire că rezultatele obţinute de unităţile agricole de stat, contribuţia lor însemnată la formarea fondului central de pro­duse agroalimentare, demonstrea­ză justeţea politicii partidului şi statului nostru privind dezvolta­rea agriculturii socialiste de stat. întreprinderile agricole de stat au avut şi au un rol im­portant în dezvoltarea agricul­turii din ţara noastră ; ele au jucat un rol de seamă în transformarea socialistă a între­gii agriculturi, în trecerea de­­la agricultura fărâmiţată, pe baze particulare, la marea agricultură cooperatistă, socialistă, cu un înalt nivel de dezvoltare, întreprinde­rile agricole de stat au acordat şi acordă un preţios ajutor coopera­tivelor agricole de producţie.— şi tocmai de aceea cooperativele au putut să se consolideze şi să se dezvolte. Unele din ele au a­­juns chiar să întreacă unităţile care le-au ajutat. Pentru aceasta nu putem decît să felicităm atît întreprinderile care au acordat a­­jutor, cît şi de cooperatorii care au ştiut să folosească cum trebuie acest sprijin. (Vii aplauze). Cred că tovarăşii care lucrează în unităţile de stat vor fi de acord că trebuie să evidenţiem şi în ca­drul acestei consfătuiri rolul im­portant al cooperativelor agrico­le de producţie, faptul că toate succesele obţinute în agricultură sunt indisolubil legate, atît de e­­xistenţa sectorului de stat, cît şi a celui cooperatist, care, consti­tuie împreună un tot unitar ce ne dă garanţia dezvoltării cu succes a întregii agriculturi din patria noastră. (Aplauze puternice). Viaţa, faptele demonstrează jus­teţea liniei politice marxist-leni­­niste a partidului nostru în do­meniul organizării şi conducerii agriculturii, dovedind că numai pe calea agriculturii socialiste, a unirii tuturor forţelor ţărănimii noastre în unităţi mari de pro­ducţie este posibilă lichidarea ra­pidă a înapoierii moştenite din trecut, făurirea unei agriculturi avansate, cu înaltă productivitate. (Vii aplauze). Rezultatele obţinute în agricul­tura noastră de stat se datoresc muncii pline de abnegaţie a mun­citorilor, tehnicienilor şi ingineri­lor din întreprinderile agricole, tuturor lucrătorilor şi activiştilor de partid şi de stat care lucrea­ză în acest sector de activitate. Pentru toate aceste rezultate do­resc să adresez tuturor oamenilor muncii din fermele şi întreprinde­rile agricole de stat, cît şi din mi­nister, calde felicitări din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guver­nului Republicii Socialiste Româ­nia. (Aplauze puternice, prelun­gite). Stimaţi tovarăşi, Apreciind rezultatele bune ob­ţinute de unităţile agricole de stat, nu putem să trecem cu ve­derea lipsurile care s-au mani­festat şi care au făcut să nu rea­lizăm producţii pe măsura posi­bilităţilor existente. în raportul prezentat şi în cu­­vîntul multor tovarăşi s-au ară­tat o serie de fapte concrete care atestă că nu în toate fermele şi I.A.S.-urile se folosesc judicios fondul funciar, mijloacele meca­nice şi chimice. Mă voi referi la un singur exemplu care mi se pare foarte semnificativ. In timp ce în anii 1966—1970 fondurile fi­xe ale întreprinderilor agricole de stat au crescut cu circa 70 la sută, producţia a sporit numai cu circa 24,5 la sută. In aceeaşi pe­rioadă au crescut mult cheltuieli­le materiale pentru realizarea producţiei, ceea ce a diminuat posibilităţile de creştere ale veni­tului naţional, micşorînd eficien­ţa economică a activităţii unită­ţilor agricole de stat. , Trebuie să spunem deschis că producţiile obţinute în aceşti ani sunt cu mult sub posibilităţile de care dispun întreprinderile agri­cole în ce priveşte mijloacele teh­nice, cadrele şi, în general, for­ţa de muncă. Nu pot să nu apre­ciez că, atît în sectorul vegetal, cît şi în cel zootehnic producţiile obţinute nu ne pot mulţumi. Este adevărat că în unii ani, mai cu seamă în 1970, au exercitat o oa­recare influenţă şi Condiţiile cli­matice, îndeosebi inundaţiile care au avut loc, dar ele nu pot justi­fica nici pe departe rezultatele slabe pe care le-au avut multe întreprinderi de stat în producţia agricolă. Nici în domeniul creşterii ani­malelor, cu toate investiţiile mari făcute, nu am obţinut rezultatele aşteptate ; dimpotrivă, după cum aţi reţinut din raportul prezen­tat, producţia la lapte din unele ferme moderne, industriale, este mai mică şi se realizează cu con­sumuri mai mari decît în ferme­le vechi, de tip aşa-zis gospodă­resc. A crescut foarte mult consumul de furaje, îndeosebi de furaje con­centrate, pe kilogramul de carne, de lapte şi alte produse anima­liere. O apreciere cu totul gene­rală a depăşirii acestor consumuri în 1970 ne duce la o cifră destul de importantă : aproape 200 000 tone de cereale consumuri în plus. în acelaşi timp, consider că es­te bine să reamintesc şi cu acest prilej că se construieşte încă scump, că nu au fost încă lichi­date tendinţele spre grandomanie, spre „lucruri unice“ în Europa sau în lume — şi aceasta ne costă foarte scump din toate punctele de vedere.­­De asemenea, trebuie să men­ţionez şi faptul că în organizarea muncii persistă lipsuri serioase, că nu este asigurată o bună repartiza­re şi folosire a cadrelor, a forţei de (Continuare In pag. a 2-a) c­himice ci crescutele atode.Avc­a .■■■1965 1 PRODUCȚIA INDUSTRIEI Expunere pe tema „Căile de promovare a progresului termico-ştiiific la economia Republicii Democrate Germane” Tovarăşul Heintz Wahowitz, şef de catedră la Şcoala superioară de partid, lector al C.C. al P.S.U.G., care face o vizită în ţara noastră, a fost în zilele de joi şi vineri, oaspete al Braşovu­lui. Cu acest prilej, a fost primit de tovarăşul Ştefan Antoniu, se­cretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., şi a ţinut expu­neri pe tema „Căile de promo­vare a progresului tehnico-ştiin­­ţific în economia Republicii De­mocrate Germane“, în faţa lec­torilor comitetului judeţean de partid, a unor cadre din econo­mia judeţului, corpului didactic şi elevilor Şcolii interjudeţene de partid. Expunerile s-au bucurat de mult interes. în creşterea productivităţii muncii la U. M. M. R. Din cauza „copacului greutăţilor din afară“ nu se vede „pădurea rezervelor interne“ în articolul „Osiile şi saboţii cîntăresc prea puţin în balanţa­­ nerealizării productivităţii mun­­­cii“, apărut în ziarul nostru din 19 septembrie 1970, se releva fap­tul că Uzina mecanică de mate­rial rulant îndeplinise sarcini­le de plan pe luna august 1970 la productivitatea muncii numai în proporţie de 97,03 la sută. După alte cinci luni, în ianua­rie 1971, productivitatea muncii nu atingea decît cota de 99 la sută din nivelul planificat. Am căutat să aflăm care sunt cau­zele unor astfel de oscilaţii ale acestui indicator principal al efi­cienţei economice. Investigaţiile întreprinse la U.M.M.R. conduc la concluzia că nerealizările la productivita­tea muncii se datoresc unor o­­rientări greşite, subiective şi gre­vate de comoditate ale factorilor de decizie din uzină în privinţa realizării programului de fabri­caţie pe sortimente. Anul trecut, specialiştii din uzină au prezen­tat drept cauză principală a res­tanţelor la productivitate fap­tul că nu s-au primit un anumit număr de osii pentru vagoane de la fabrica de osii şi boghiuri din Balş. E adevărat că de astă­ dată ing. Ioan Stanomir, directorul uzi­nei, a evitat să susţină deschis acest lucru. Au făcut-o insă ing. Con­stantin Mija, şeful serviciului plan, şi ing. Marcel Caleş, şeful secţiei mecanice, secţia cu cele mai mari nerealizări la productivitatea muncii — 88,5 la sută din nive­lul planificat. Arătăm acum, ca şi anul trecut, că argumentul nu stă în picioare şi nu înţelegem cînd îşi va reconsidera conduce­rea uzinei concepţiile în această privinţă. Pentru că aici există o concepţie care sună cam aşa : „dacă primim osiile ne realizăm productivitatea, dacă nu ..Ex­­primînd lucrurile cu deplină sin­ceritate, ar trebui însă spus: „da­că se primesc osii productivita­tea muncii se realizează în mo­dul cel mai uşor, fără „dureri de cap" dacă nu . .. va trebui­­ să se ia o serie de măsuri tehnice şi organizatorice pentru realiza­rea integrală a planului sorti­mental, pentru devansarea fabri­caţiei unor produse care să su­plinească lipsa osiilor de la Balş. Dar acest lucru reclamă un oa­recare efort şi fireşte că e mai uşor să faci ceva fără prea mult efort“. Fiindcă iată cum se pe­trec de fapt lucrurile cu osiile de la Balş. După o­­ cursă ma­raton de întrebări şi răspunsuri, ing. M. Cales a recunoscut în mod deschis: — Am aşteptat osiile de la Balş. Dacă ne veneau, realizam planul la productivitatea muncii. Nu ne-au sosit însă şi ne-a prins des­coperiţi (cu realizarea planului pe sortimente — n.n.). în această si­tuaţie am trecut la executarea unei producţii suplimentare din alte sortimente, ca şi la devan­sarea unora ce trebuiau realiza­te în lunile următoare. A fost însă prea tîrziu, nu am mai a­­vut timp să acoperim întreaga restanţă ... Această „criză de timp" a făcut ca planul sortimentului pe sec­ţie să nu se realizeze. Numeroa­se produse au înregistrat restan­ţe. Cu alte cuvinte, exista posi­bilitatea ca atît în cadrul secţii­­lor de producţie, cît şi la nivelul uzinei să se intervină în mod responsabil, cu măsuri concrete și eficace, pentru îndeplinirea integrală a planului, la fiecare produs, la fiecare sortiment, pen­tru devansarea fabricației unor produse, astfel încît să fie atins nivelul planificat al productiei- Gh. NOVAC (Continuare in pag. a 4 a) V -----------------------------------------------------------­ XI/3 ­5 33 Cfl­l•1 to­ is. U­SB 33 c/î áfa E Xx . a SC c/î *1 psi Of) SC Kfa-t t/3 zsi fa x Xfl sfaja Xvi TS S3 CC sfa fa IS K+H XC fi­l 5 faja 33 c­i ■ Xin -2 33 33 cn sfaja 33 . sfaja ■ IS . «■H ■ flash ■ FLASH ■ flash Probleme economice în dezbaterea sindicatelor Ieri după-amiază, la Consiliul Ju­deţean al sindicatelor a avut­ loc o interesantă dezbatere pe tema repa­­rarii­­i întreţinerii maşinilor şi utila­jelor. Au participat mecanici şefi, maiştri de întreţinere şi responsabilii cu probleme economice din cadrul comitetelor sindicatelor din întreprin­derile constructoare de maşini din judeţ. (Fost). Pescărească In aceasta perioada, la ferma de animale mici a I.A.S. Prejmer se exe­cută reproducţia artificiala a păstră­vilor din crescătorie, o veritabilă pre­mieră tehnică în piscicultură. Ieri, spre exemplu, din icrele recoltate şi fecundate s-a pus la incubat o can­titate din care, peste circa 100 zile, vor rezulta mai bine de 70.000 păs­trăvi, livrabili pentru consum în toam­na anului viitor. (Iliescu). Cargoul „Braşov" la Londra După ce a descărcat în portul de la gurile Tamisei un transport de che­restea, miine cargoul care poartă nu­mele oraşului Braşov va ridica ancora pentru Manchester. Acolo, nava în­carcă mărfuri cu care se va întoarce în ţară în cursul lunii martie. (Rujan). Şezătoare literară la Teliu Aseară, in cadrul Lunii cărţii la sate, cetăţenii din comuna Teliu, ro­mâni şi maghiari, au participat la o plăcută şezătoare literară, având ca oaspeţi pe scriitorii braşoveni Lendvay Éva, Apáthy Géza şi Socaciu Attila, care au citit din creaţiile proprii. (Balázs). Două luni de la punerea lacătului Oraşul Codr­ea dispune de un sin­gur magazin cu articole de menaj. Ieri, gospodinele din Codrea au „co­memorat" împlinirea a două luni de la închiderea magazinului, pe motiv de boală a gestionarului. (Sâcel­eanu) Electricitatea nu mai dă lumină In sfirşit, senzaţionala reclamă lumi­noasă din str. Republicii, care ne infor­ma că „energia electrică oferă lumină şi căldură" a fost înlocuită cu emblema Festivalului de muzică uşoară „Cerbul de aur". N-avem însă motive de prea mare bucurie, fiindcă umblă deja zvo­nul că după festival, stupida reclamă va reintra în drepturi. (Haidan). Concurs la „Agrosem" Aseară, la depozitul AGROSEM din Braşov a avut loc un original concurs, cu tema „Cine nu vrea să ridice să­­mînţa, cîştiga o. . . sancţiune". Pe locul 1, s-au situat preşedinţii C.A.P. din Halchiu, Feldioara, Pârâu, Voivodeni (la ovăz), Berivoi, Drăguţ, Hîrşeni, Simbota de Sus (la mazăre furajeră), Caţa şi Codrea (la sparce­­tă), Rupea, Felmer, Mîndra şi Voila (la gulii furajere). Ciştigurile în sanc­ţiuni vor fi înmînate cu sau fără voia „concurenţilor”. (Tocanie). Expoziţie de artă populară intimpinînd „Cerbul de aur” şi ma­rele aflux de vizitatori ai oraşului nostru din această perioadă, Muzeul judeţean Braşov deschide astăzi (la ora 11) în sala „Arta”, o expoziţie reprezentativă de artă populară şi pic­tură pe sticlă. Sunt prezentate expo­nate privind portul popular din Ţara Birsei, Şcheii Braşovului, Făgăraş etc., piese care reflectă cultura materială a populaţiei din judeţ, din zonele et­nografice specifice (Sâcele, Bran etc.). Picturile pe sticlă existente în expo­ziţie atestă vechi şi puternice centre de cultură ale acestor locuri. (Merlou). Glob-trotter-ul Lloyd Morrison din nou la Braşov Glob-trotter-ul Lloyd Morrison a so­sit din nou la Braşov, unde va rămîne o săptămînă. De 10 ani el colindă ne­obosit lumea; in lungul său periplu a cunoscut mari personalităţi ca pre­şedintele I. B. Tito, John, Robert şi Edward Kennedy, cosmonauţii I. Ga­garin, F. Borman... Pentru cititorii noştri, din partea acestui „trubadur al păcii", cum a fost supranumit, ci­­teva cuvinte: „Tuturor cititorilor zia­rului „Drum nou" cele mai bune sa­lutări cu ocazia „Cerbului de aur". ^ertcre* s op "'Prum /Vot*." rw/9ny bes~f~ $ ree~hnjs 0*7 f/e oc/?r ss/o*j oP c/e /?t/R' pWoP Sală de sport cu 2000 de locuri La institutul „Proiect” - Brașov au început lucrările de proiectare a să­lii de sport cu o capacitate de 2000 locuri ce urmează să fie construită in Zona gării. Sala va fi prevăzută cu instalaţii pentru transmiterea compe­tiţiilor prin radio şi televiziune. în jurul ei se prevede amenajarea unor terenuri de sport pentru jocuri şî an­trenamente. (Popescu). 16.872 răspunsuri la concursul nostru „Ce ştiţi despre Cerbul de aur?“ (In pagina a 4-a)

Next