Drum Nou, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8130)
1971-02-27 / nr. 8129
Proletari die toate ţlffla, unîţi-»Hrum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 5* AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8129 Sîmbătă, 27 februarie 1971 4 pagini 30 bani CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, participanţilor la această consfătuire de lucru, precum şi tuturor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, prelungite). De asemenea, doresc să adresez calde felicitări tuturor celor distinși astăzi cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. (Aplauze). După cum aţi văzut, începînd de astăzi mai avem în întreprinderile agricole de stat 7 Eroi ai Muncii Socialiste şi sperăm că aceasta se va simţi pozitiv în activitatea unităţilor respective. (Aplauze puternice). Acordarea acestor distincţii reprezintă o înaltă apreciere pe care conducerea de partid şi de stat o dă atît activităţii celor distinşi cit şi, în general, întreprinderilor agricole de stat, contribuţiei pe care acestea au adus-o la dezvoltarea agriculturii, la asigurarea cu produse agroalimentare a patriei noastre. (Aplauze puternice). Consfătuirea a dezbătut pe larg rezultatele dobîndite de întreprinderile agricole de stat în cincinalul care a trecut și sarcinile pe actualul plan cincinal 1971— 1975. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg realizările obţinute în creşterea producţiei vegetale şi animale, contribuţia unităţilor agricole de stat la progresul agriculturii socialiste, la dezvoltarea şi întărirea întregii economii naţionale. Intr-adevăr, putem spune că întreprinderile de stat şi-au dovedit pe deplin rolul important pe care il au în cadrul agriculturii noastre socialiste. In acelaşi timp au fost formulate unele critici îndreptăţite cu privire la lipsurile serioase care mai persistă în activitatea unor unităţi agricole de stat. Este adevărat că în cadrul consfătuirii poziţia autocritică, analiza neajunsurilor din activitatea întreprinderilor agricole a fost ceva mai slabă, dar aceasta se compensează prin caracterul discuţiilor purtată în secţiuni. Face totuşi excepţie în cadrul plenarei cuvîntul ultimului vorbitor, şeful Departamentului întreprinderilor agricole de stat, care parcă a vrut să sublinieze tocmai ceea ce nu au făcut ceilalţi tovarăşi, şi anume că este necesar să vedem şi lipsurile proprii, pentru că numai aşa vom înţelege mai bine ceea ce avem de făcut. (Vii aplauze). Doresc să menționez în mod deosebit propunerile valoroase făcute în timpul consfătuirii în vederea lichidării lipsurilor și îmbunătăţirii activităţii întreprinderilor agricole de stat, în scopul creşterii mai rapide a producţiei agricole, al participării într-o măsură tot mai însemnată a acestor unităţi la constituirea fondului central de produse agroalimentare, la mai buna aprovizionare a întregului popor. Se poate spune deci că discuţiile au reliefat creşterea spiritului de răspundere, a competenţei profesionale şi a preocupării cadrelor şi lucrătorilor din unităţile agricole de stat pentru bunul mers al activităţii în acest important sector. Reunind aproape 3 010 de lucrători din întreprinderile agricole de stat şi din ministere, conducători de ferme, directori de întreprinderi, ingineri agronomi, medici veterinari, ingineri zootehnişti, muncitori, mecanizatori şi lucrători din minister — consfătuirea reprezintă, am putea spune, un larg forum democratic chemat să stabilească în colectiv măsurile pentru folosirea cit mai raţională a fondului funciar, a mijloacelor mecanice şi, îndeosebi, să asigure utilizarea mai judicioasă a forţei de muncă în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor trasate agriculturii socialiste de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). Iată de ce putem aprecia că lucrările consfătuirii au fost rodnice, că ele vor exercita o puternică influenţă pozitivă asupra muncii din acest sector şi vor duce la îmbunătăţirea generală a activităţii întreprinderilor agricole de stat — ceea ce se va răsfrînge cu bune rezultate asupra întregii noastre agriculturi socialiste. (Aplauze puternice). Stimaţi tovarăşi, Consfătuirea dumneavoastră are loc la încheierea cincinalului 1966—1970 şi la începutul muncii pentru înfăptuirea noului cincinal, 1971—1975. Cunoaşteţi din comunicată! publicat recent rezultatele remarcabile obţinute în dezvoltarea economiei naţionale în ultimii 5 ani. După cum aţi putut vedea, industria noastră socialistă a cunoscut în această perioadă o nouă şi puternică dezvoltare ; ea joacă un rol tot mai important în dezvoltarea întregii economii, în înzestrarea ei cu mijloace de producţie, în producerea bunurilor de consum necesare oamenilor muncii. Pe întreg întinsul patriei se văd roadele politicii de industrializare socialistă, de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării. După cum cunoaşteţi, în aceşti 5 ani producţia agricolă a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare satisfăcătoare; ea a fost cu 24 la sută mai mare decit în perioada 1961—1965, asigurînd aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi creînd şi unele disponibilităţi pentru export, în raportul prezentat şi în cuvîntul tovarăşilor care au vorbit în cadrul consfătuirii, s-a arătat pe larg contribuţia adusă de unităţile agricole de stat la sporirea producţiei agricole. De aceea eu nu voi insista prea mult asupra acestor probleme întreprinderile agricole de stat deţin astăzi o suprafaţă agricolă de peste 2 091 000 hectare, din care 1 670 000 hectare suprafaţă arabilă. In sectorul zootehnic ele dispun de 630 900 capete taurine, 2 200 000 porci, peste 1 600 000 ovine, 8 600 000 păsări. De asemenea, aceste întreprinderi au în dotare 29 700 tractoare, 10 870 combine şi alte mii şi mii de maşini agricole. Am putea deci spune că în cei 22 de ani de activitate ele au reuşit să-şi creeze o puternică bază tehnico-materială care să le permită să realizeze în bune condiţiuni sarcinile importante ce le au , de a da producţii tot mai mari şi a participa tot mai intens la aprovizionarea oamenilor muncii cu produse agroalimentare. Cantităţile de îngrăşăminte chimice primite de întreprinderile agricole de stat au crescut an de an, însumînd, pe întregul cincinal, 875 000 tone substanţă activă. Ca urmare, în 1970 au revenit circa 100 kg substanţă activă pe hectarul de teren agricol. De asemenea, ele au primit importante cantităţi de erbicide şi alte produse chimice. In unităţile agricole de stat lucrează un puternic corp de cadre cu studii superioare şi medii — circa 6 000 de ingineri agronomi, mecanici, zootehnişti şi medici veterinari, precum şi peste 9 500 de cadre cu pregătire medie. Progresele obţinute în dezvoltarea pro- ducției vegetale şi animale au dat posibilitate întreprinderilor agricole de stat să livreze cantităţi însemnate de cereale, legume, carne, lapte, ouă, lină, struguri şi fructe la fondul central de produse agroalimentare. Doresc să arăt aici că în aceşti cinci ani, unităţile agricole au avut o pondere însemnată în formarea fondului central : la grîu — de peste 25 la sută, la legume — 17 la sută, la struguri şi fructe — 29 la sută, la carne — 35 la sută, la lapte — 37 la sută, la ouă — 52 la sută, la lună — 19 la sută. După cum se vede, în raport cu suprafeţele pe care Ie au, întreprinderile agricole de stat au o contribuţie destul de însemnată la fondul central. Ţin să menţionez că, în decursul anilor, încă de la crearea lor, contribuţia unităţilor agricole de stat în constituirea fondului central a fost deosebit de însemnată. în prezent această pondere s-a micşorat într-o anumită măsură datorită faptului că în ultimii ani s-au dezvoltat puternic şi cooperativele agricole de producţie — celălalt sector socialist al agriculturii noastre, care se ia din ce în ce mai mult la întrecere cu întreprinderile agricole de stat şi se afirmă ca un partener de care trebuie să vă temeţi, tovarăşi din I.A.S.-uri ! Pentru că vă poate întrece ! (Aplauze puternice; animaţie în sală). Fireşte, spun „să vă temeţi" în sensul că trebuie să vă gîndiţi cum să acţionaţi ca întreprinderile de stat să continue să fie fruntaşe în obţinerea de producţii superioare, cu atît mai mult cu cît dotarea tehnică, substanţele chimice şi îngrăşămintele pe care le primesc actualmente sunt mult superioare celor de care dispun cooperativele agricole de producţie. (Vii aplauze). In cincinalul trecut, unităţile agricole de stat au primit din partea statului investiţii de 17 miliarde lei, în afara celor pentru irigaţii şi altor lucrări de îmbunătăţiri funciare, care au fost finanţate prin fonduri alocate departamentului de îmbunătăţiri funciare. Astfel, fondurile fixe au crescut cu circa 70 la sută în 1970 faţă de 1965, dotarea cu maşini şi tractoare a sporit, de la 5 800 000 000 lei în 1965, la 7 390 000 000 lei în 1970. Astăzi în întreprinderile agricole de stat pe un tractor revin mai puţin de 60 de ha arabile, livezi şi vii, ceea ce demonstrează că avem o dotare bună şi chiar foarte bună. După cum s-a menţionat în consfătuire avem un mare număr de ferme şi întreprinderi agricole care au obţinut rezultate bune, unele foarte bune. S-au dat aici nenumărate exemple şi nu doresc să mă opresc asupra nici unuia. Aceste rezultate demonstrează atît superioritatea agriculturii socialiste in general, şi a agriculturii de stat în special, cît şi marile rezerve ce le avem în fiecare fermă şi întreprindere agricolă pentru creşterea rapidă a producţiei. Este de înţeles că dacă ne-am propune cel puţin să egalăm producţiile obţinute în aceeaşi zonă de unităţile fruntaşe, am depăşi cu mult, în 1975, prevederile planului pe acest cincinal. Şi, dacă sunt sute de ferme şi zeci de întreprinderi agricole de stat care au putut obţine asemenea rezultate bune, de ce oare celelalte ferme şi întreprinderi din zona respectivă, avînd condiţii asemănătoare, dotare şi mijloace similare şi aproximativ acelaşi număr de cadre, nu pot obţine rezultate la fel de bune ? Deci, existînd din toate punctele de vedere o deplină egalitate, factorul care hotărăşte în cele din urmă rezultatele este omul ; el poate face ca toate întreprinderile noastre de stat să se ridice la nivelul celor fruntaşe astăzi ! Şi, fireşte, cele fruntaşe să meargă şi ele mai înainte! (Aplauze puternice, prelungite). Doresc să menţionez şi la această consfătuire că rezultatele obţinute de unităţile agricole de stat, contribuţia lor însemnată la formarea fondului central de produse agroalimentare, demonstrează justeţea politicii partidului şi statului nostru privind dezvoltarea agriculturii socialiste de stat. întreprinderile agricole de stat au avut şi au un rol important în dezvoltarea agriculturii din ţara noastră ; ele au jucat un rol de seamă în transformarea socialistă a întregii agriculturi, în trecerea dela agricultura fărâmiţată, pe baze particulare, la marea agricultură cooperatistă, socialistă, cu un înalt nivel de dezvoltare, întreprinderile agricole de stat au acordat şi acordă un preţios ajutor cooperativelor agricole de producţie.— şi tocmai de aceea cooperativele au putut să se consolideze şi să se dezvolte. Unele din ele au ajuns chiar să întreacă unităţile care le-au ajutat. Pentru aceasta nu putem decît să felicităm atît întreprinderile care au acordat ajutor, cît şi de cooperatorii care au ştiut să folosească cum trebuie acest sprijin. (Vii aplauze). Cred că tovarăşii care lucrează în unităţile de stat vor fi de acord că trebuie să evidenţiem şi în cadrul acestei consfătuiri rolul important al cooperativelor agricole de producţie, faptul că toate succesele obţinute în agricultură sunt indisolubil legate, atît de existenţa sectorului de stat, cît şi a celui cooperatist, care, constituie împreună un tot unitar ce ne dă garanţia dezvoltării cu succes a întregii agriculturi din patria noastră. (Aplauze puternice). Viaţa, faptele demonstrează justeţea liniei politice marxist-leniniste a partidului nostru în domeniul organizării şi conducerii agriculturii, dovedind că numai pe calea agriculturii socialiste, a unirii tuturor forţelor ţărănimii noastre în unităţi mari de producţie este posibilă lichidarea rapidă a înapoierii moştenite din trecut, făurirea unei agriculturi avansate, cu înaltă productivitate. (Vii aplauze). Rezultatele obţinute în agricultura noastră de stat se datoresc muncii pline de abnegaţie a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreprinderile agricole, tuturor lucrătorilor şi activiştilor de partid şi de stat care lucrează în acest sector de activitate. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez tuturor oamenilor muncii din fermele şi întreprinderile agricole de stat, cît şi din minister, calde felicitări din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, Apreciind rezultatele bune obţinute de unităţile agricole de stat, nu putem să trecem cu vederea lipsurile care s-au manifestat şi care au făcut să nu realizăm producţii pe măsura posibilităţilor existente. în raportul prezentat şi în cuvîntul multor tovarăşi s-au arătat o serie de fapte concrete care atestă că nu în toate fermele şi I.A.S.-urile se folosesc judicios fondul funciar, mijloacele mecanice şi chimice. Mă voi referi la un singur exemplu care mi se pare foarte semnificativ. In timp ce în anii 1966—1970 fondurile fixe ale întreprinderilor agricole de stat au crescut cu circa 70 la sută, producţia a sporit numai cu circa 24,5 la sută. In aceeaşi perioadă au crescut mult cheltuielile materiale pentru realizarea producţiei, ceea ce a diminuat posibilităţile de creştere ale venitului naţional, micşorînd eficienţa economică a activităţii unităţilor agricole de stat. , Trebuie să spunem deschis că producţiile obţinute în aceşti ani sunt cu mult sub posibilităţile de care dispun întreprinderile agricole în ce priveşte mijloacele tehnice, cadrele şi, în general, forţa de muncă. Nu pot să nu apreciez că, atît în sectorul vegetal, cît şi în cel zootehnic producţiile obţinute nu ne pot mulţumi. Este adevărat că în unii ani, mai cu seamă în 1970, au exercitat o oarecare influenţă şi Condiţiile climatice, îndeosebi inundaţiile care au avut loc, dar ele nu pot justifica nici pe departe rezultatele slabe pe care le-au avut multe întreprinderi de stat în producţia agricolă. Nici în domeniul creşterii animalelor, cu toate investiţiile mari făcute, nu am obţinut rezultatele aşteptate ; dimpotrivă, după cum aţi reţinut din raportul prezentat, producţia la lapte din unele ferme moderne, industriale, este mai mică şi se realizează cu consumuri mai mari decît în fermele vechi, de tip aşa-zis gospodăresc. A crescut foarte mult consumul de furaje, îndeosebi de furaje concentrate, pe kilogramul de carne, de lapte şi alte produse animaliere. O apreciere cu totul generală a depăşirii acestor consumuri în 1970 ne duce la o cifră destul de importantă : aproape 200 000 tone de cereale consumuri în plus. în acelaşi timp, consider că este bine să reamintesc şi cu acest prilej că se construieşte încă scump, că nu au fost încă lichidate tendinţele spre grandomanie, spre „lucruri unice“ în Europa sau în lume — şi aceasta ne costă foarte scump din toate punctele de vedere.De asemenea, trebuie să menţionez şi faptul că în organizarea muncii persistă lipsuri serioase, că nu este asigurată o bună repartizare şi folosire a cadrelor, a forţei de (Continuare In pag. a 2-a) chimice ci crescutele atode.Avca .■■■1965 1 PRODUCȚIA INDUSTRIEI Expunere pe tema „Căile de promovare a progresului termico-ştiiific la economia Republicii Democrate Germane” Tovarăşul Heintz Wahowitz, şef de catedră la Şcoala superioară de partid, lector al C.C. al P.S.U.G., care face o vizită în ţara noastră, a fost în zilele de joi şi vineri, oaspete al Braşovului. Cu acest prilej, a fost primit de tovarăşul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., şi a ţinut expuneri pe tema „Căile de promovare a progresului tehnico-ştiinţific în economia Republicii Democrate Germane“, în faţa lectorilor comitetului judeţean de partid, a unor cadre din economia judeţului, corpului didactic şi elevilor Şcolii interjudeţene de partid. Expunerile s-au bucurat de mult interes. în creşterea productivităţii muncii la U. M. M. R. Din cauza „copacului greutăţilor din afară“ nu se vede „pădurea rezervelor interne“ în articolul „Osiile şi saboţii cîntăresc prea puţin în balanţa nerealizării productivităţii muncii“, apărut în ziarul nostru din 19 septembrie 1970, se releva faptul că Uzina mecanică de material rulant îndeplinise sarcinile de plan pe luna august 1970 la productivitatea muncii numai în proporţie de 97,03 la sută. După alte cinci luni, în ianuarie 1971, productivitatea muncii nu atingea decît cota de 99 la sută din nivelul planificat. Am căutat să aflăm care sunt cauzele unor astfel de oscilaţii ale acestui indicator principal al eficienţei economice. Investigaţiile întreprinse la U.M.M.R. conduc la concluzia că nerealizările la productivitatea muncii se datoresc unor orientări greşite, subiective şi grevate de comoditate ale factorilor de decizie din uzină în privinţa realizării programului de fabricaţie pe sortimente. Anul trecut, specialiştii din uzină au prezentat drept cauză principală a restanţelor la productivitate faptul că nu s-au primit un anumit număr de osii pentru vagoane de la fabrica de osii şi boghiuri din Balş. E adevărat că de astă dată ing. Ioan Stanomir, directorul uzinei, a evitat să susţină deschis acest lucru. Au făcut-o insă ing. Constantin Mija, şeful serviciului plan, şi ing. Marcel Caleş, şeful secţiei mecanice, secţia cu cele mai mari nerealizări la productivitatea muncii — 88,5 la sută din nivelul planificat. Arătăm acum, ca şi anul trecut, că argumentul nu stă în picioare şi nu înţelegem cînd îşi va reconsidera conducerea uzinei concepţiile în această privinţă. Pentru că aici există o concepţie care sună cam aşa : „dacă primim osiile ne realizăm productivitatea, dacă nu ..Exprimînd lucrurile cu deplină sinceritate, ar trebui însă spus: „dacă se primesc osii productivitatea muncii se realizează în modul cel mai uşor, fără „dureri de cap" dacă nu . .. va trebui să se ia o serie de măsuri tehnice şi organizatorice pentru realizarea integrală a planului sortimental, pentru devansarea fabricaţiei unor produse care să suplinească lipsa osiilor de la Balş. Dar acest lucru reclamă un oarecare efort şi fireşte că e mai uşor să faci ceva fără prea mult efort“. Fiindcă iată cum se petrec de fapt lucrurile cu osiile de la Balş. După o cursă maraton de întrebări şi răspunsuri, ing. M. Cales a recunoscut în mod deschis: — Am aşteptat osiile de la Balş. Dacă ne veneau, realizam planul la productivitatea muncii. Nu ne-au sosit însă şi ne-a prins descoperiţi (cu realizarea planului pe sortimente — n.n.). în această situaţie am trecut la executarea unei producţii suplimentare din alte sortimente, ca şi la devansarea unora ce trebuiau realizate în lunile următoare. A fost însă prea tîrziu, nu am mai avut timp să acoperim întreaga restanţă ... Această „criză de timp" a făcut ca planul sortimentului pe secţie să nu se realizeze. Numeroase produse au înregistrat restanţe. Cu alte cuvinte, exista posibilitatea ca atît în cadrul secţiilor de producţie, cît şi la nivelul uzinei să se intervină în mod responsabil, cu măsuri concrete și eficace, pentru îndeplinirea integrală a planului, la fiecare produs, la fiecare sortiment, pentru devansarea fabricației unor produse, astfel încît să fie atins nivelul planificat al productiei- Gh. NOVAC (Continuare in pag. a 4 a) V ----------------------------------------------------------- XI/3 5 33 Cfll•1 to is. USB 33 c/î áfa E Xx . a SC c/î *1 psi Of) SC Kfa-t t/3 zsi fa x Xfl sfaja Xvi TS S3 CC sfa fa IS K+H XC fil 5 faja 33 ci ■ Xin -2 33 33 cn sfaja 33 . sfaja ■ IS . «■H ■ flash ■ FLASH ■ flash Probleme economice în dezbaterea sindicatelor Ieri după-amiază, la Consiliul Judeţean al sindicatelor a avut loc o interesantă dezbatere pe tema reparariii întreţinerii maşinilor şi utilajelor. Au participat mecanici şefi, maiştri de întreţinere şi responsabilii cu probleme economice din cadrul comitetelor sindicatelor din întreprinderile constructoare de maşini din judeţ. (Fost). Pescărească In aceasta perioada, la ferma de animale mici a I.A.S. Prejmer se execută reproducţia artificiala a păstrăvilor din crescătorie, o veritabilă premieră tehnică în piscicultură. Ieri, spre exemplu, din icrele recoltate şi fecundate s-a pus la incubat o cantitate din care, peste circa 100 zile, vor rezulta mai bine de 70.000 păstrăvi, livrabili pentru consum în toamna anului viitor. (Iliescu). Cargoul „Braşov" la Londra După ce a descărcat în portul de la gurile Tamisei un transport de cherestea, miine cargoul care poartă numele oraşului Braşov va ridica ancora pentru Manchester. Acolo, nava încarcă mărfuri cu care se va întoarce în ţară în cursul lunii martie. (Rujan). Şezătoare literară la Teliu Aseară, in cadrul Lunii cărţii la sate, cetăţenii din comuna Teliu, români şi maghiari, au participat la o plăcută şezătoare literară, având ca oaspeţi pe scriitorii braşoveni Lendvay Éva, Apáthy Géza şi Socaciu Attila, care au citit din creaţiile proprii. (Balázs). Două luni de la punerea lacătului Oraşul Codrea dispune de un singur magazin cu articole de menaj. Ieri, gospodinele din Codrea au „comemorat" împlinirea a două luni de la închiderea magazinului, pe motiv de boală a gestionarului. (Sâceleanu) Electricitatea nu mai dă lumină In sfirşit, senzaţionala reclamă luminoasă din str. Republicii, care ne informa că „energia electrică oferă lumină şi căldură" a fost înlocuită cu emblema Festivalului de muzică uşoară „Cerbul de aur". N-avem însă motive de prea mare bucurie, fiindcă umblă deja zvonul că după festival, stupida reclamă va reintra în drepturi. (Haidan). Concurs la „Agrosem" Aseară, la depozitul AGROSEM din Braşov a avut loc un original concurs, cu tema „Cine nu vrea să ridice sămînţa, cîştiga o. . . sancţiune". Pe locul 1, s-au situat preşedinţii C.A.P. din Halchiu, Feldioara, Pârâu, Voivodeni (la ovăz), Berivoi, Drăguţ, Hîrşeni, Simbota de Sus (la mazăre furajeră), Caţa şi Codrea (la sparcetă), Rupea, Felmer, Mîndra şi Voila (la gulii furajere). Ciştigurile în sancţiuni vor fi înmînate cu sau fără voia „concurenţilor”. (Tocanie). Expoziţie de artă populară intimpinînd „Cerbul de aur” şi marele aflux de vizitatori ai oraşului nostru din această perioadă, Muzeul judeţean Braşov deschide astăzi (la ora 11) în sala „Arta”, o expoziţie reprezentativă de artă populară şi pictură pe sticlă. Sunt prezentate exponate privind portul popular din Ţara Birsei, Şcheii Braşovului, Făgăraş etc., piese care reflectă cultura materială a populaţiei din judeţ, din zonele etnografice specifice (Sâcele, Bran etc.). Picturile pe sticlă existente în expoziţie atestă vechi şi puternice centre de cultură ale acestor locuri. (Merlou). Glob-trotter-ul Lloyd Morrison din nou la Braşov Glob-trotter-ul Lloyd Morrison a sosit din nou la Braşov, unde va rămîne o săptămînă. De 10 ani el colindă neobosit lumea; in lungul său periplu a cunoscut mari personalităţi ca preşedintele I. B. Tito, John, Robert şi Edward Kennedy, cosmonauţii I. Gagarin, F. Borman... Pentru cititorii noştri, din partea acestui „trubadur al păcii", cum a fost supranumit, citeva cuvinte: „Tuturor cititorilor ziarului „Drum nou" cele mai bune salutări cu ocazia „Cerbului de aur". ^ertcre* s op "'Prum /Vot*." rw/9ny bes~f~ $ ree~hnjs 0*7 f/e oc/?r ss/o*j oP c/e /?t/R' pWoP Sală de sport cu 2000 de locuri La institutul „Proiect” - Brașov au început lucrările de proiectare a sălii de sport cu o capacitate de 2000 locuri ce urmează să fie construită in Zona gării. Sala va fi prevăzută cu instalaţii pentru transmiterea competiţiilor prin radio şi televiziune. în jurul ei se prevede amenajarea unor terenuri de sport pentru jocuri şî antrenamente. (Popescu). 16.872 răspunsuri la concursul nostru „Ce ştiţi despre Cerbul de aur?“ (In pagina a 4-a)