Drum Nou, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8130)
1971-02-26 / nr. 8128
/ Irum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8128 Vineri, 26 februarie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate târ'Pte, unîtHrii O flash ■ FLASH *O flashl Cu planul pe doua luni realizat Ieri, la ora 7 dimineaţa, o dată cu înregistrarea rezultatelor de producţie obţinute în schimbul de noapte, colectivul Fabricii de zahăr Bod a realizat prevederile de plan pe primele două luni ale anului. Succesul se datoreşte, printre altele, folosirii mai depline a instalaţiilor şi utilajelor, a timpului de muncă, valorificării la parametrii superiori a materiei prime. Aceşti factori au creat, de altfel, condiţii pentru obţinerea, pînă la finele lunii, a unei producţii suplimentare în valoare de circa 400.000 lei. CONSFĂTUIREA PE ŢARĂ A LUCRATORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT Joi, în sala Palatului Republish, s-au desfăşurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naţionale. în prima zi de lucru, consfătuirea s-a ţinut pe secţii de specialitate — culturi de cîmp; legume şi cartofi; pomicultură; viticultură ; taurine pentru lapte; taurine pentru carne; ovine; porcine; păsări şi animale mici , prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a activităţii în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniţi în plen, participanţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate în acest sector al economiei naţionale. Luînd cuvîntul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, în scopul analizării temeinice a activităţii desfăşurate în diferite compartimente ale economiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorificare a rezervelor de creştere continuă a eficienţei muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfăşurate în lumina preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa şi în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile de industrie alimentară, astfel incit fermele şi întreprinderile agricole de stat să-şi îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere tranşate de partid. Tot în şedinţa plenară de joi, tovarăşul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile dezbaterilor şi propunerile din secţiile de specialitate, în şedinţele pe secţii şi în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegaţi şi invitaţi care, pe fundalul realizărilor obţinute în unităţile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic şi autocritic a deficienţelor care mai există pe linie tehnică, economică şi organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activităţi pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii şi nivelul ridicat al discuţiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanţilor sunt mărturii grăitoare ale competenţei profesionale şi experienţei bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecţionare a muncii şi folosire mai judicioasă a capacităţilor de producţie, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid şi de stat, în cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul“, precum şi de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, în încheierea dezbaterilor, primit cu vii şi îndelungi aclamaţii, a luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes şi subliniată în repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. în numele tuturor participanţilor la consfătuire, tovarăşul Iosif Bane a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai calde mulţumiri, exprimînd sentimente de recunoştinţă pentru aprecierea pozitivă, pentru criticile îndreptăţite, pentru indicaţiile deosebit de preţioase pe care le-a dat. Vom depune tovarăşe secretar general — a spus vorbitorul — toate eforturile, străduinţa şi priceperea de care dispunem pentru a traduce în viaţă aceste valoroase indicaţii şi a ridica agricultura de stat la nivelul condiţiilor ce au fost create prin grija partidului şi statului nostru, prin grija permanentă a dumneavoastră. Indicaţiile date de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vor constitui o călăuză permanentă şi de mare preţ pentru noi, pentru toate întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pentru toţi lucrătorii din unităţile agricole de stat, pentru toţi lucrătorii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agri- culturii noastre. Avem posibilitatea şi sîntem ferm hotărîţi să îndeplinim înainte de termen sarcinile trasate agriculturii de stat prin Directivele Congresului al X-lea al partidului, de a spori producţia şi productivitatea muncii la nivelul celor mai bune realizări obţinute de statele cu agricultură dezvoltată. Conducerea ministerului, participanţii la consfătuire, toţi lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului şi a celorlalte mijloace de producţie, prin aplicarea creatoare la condiţiile ţării noastre a tot ceea ce este mai nou şi înaintat ia ştinţa şi practica agricolă să obţinem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cereale, 100.000 tone legume, 50.000 tone struguri şi fructe, 120.000 tone carne, 500.000 hectolitri lapte şi 300 milioane touă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producţie globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate cultură cu cultură şi produs cu produs, astfel ca să găsim şi să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile agricole de stat. Pe deplin conştienţi de rolul şi de răspunderea ce revine întreprinderilor agricole de stat pentru dezvoltarea întregii agriculturi, vom produce cantităţi sporite de seminţe, în ferme specializate, vom generaliza încă din acest an cooperarea cu unităţile cooperatiste în producţia cărnii de pasăre şi o vom extinde la porcine, la taurine şi ovine, şi în alte domenii în care trebuie să acordăm sprijinul necesar cooperativelor agricole de producţie. (Continuare in pag. a 4-a) SOLEMNITATEA ÎNMÎNĂRII UNOR ÎNALTE DISTINCŢII ALE R. S. ROMÂNIA In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste, pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea unităţilor agricole în care lucrează, precum şi pentru obţinerea an de an a unor producţii sporite, ridicarea continuă a productivităţii muncii şi a rentabilităţii unităţilor, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul" tovarăşilor : Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, judeţul Ialomiţa, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova, judeţul Constanţa, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iaşi, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, judeţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, judeţul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, Ioan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I tovarăşilor: Iosif Banc — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor. Angelo I. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Giosan — preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producţie şi economico-financiară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I tovarăşilor: Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, judeţul Dolj, Gheorghe St. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, judeţul Prahova, Iacob D. Deneş — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, judeţul Braşov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, şef de fermă la I.A.S. Popeşti— Sere, municipiul Bucureşti, Ana C. Fîşcu — mulgătoare la I.A.S. Variaş, judeţul Timiş, Adolf Mihai Kristoff — maistru,viticol, şef de fermă la I.A.S. Mediaş, judeţul Sibiu, Valerian Negoiţă — inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la I.A.S. Medgidia, judeţul Constanţa, Stan M. Ţîrlea — inginer zootehnist, director general la Trustul pentru producţia avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. însurăţei, judeţul Brăila. „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarăşilor : Urania Stela Alexandrescu — medic veterinar, şef de fermă la I.A.S. Buzău, judeţul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la I.A.S. Mihăileşti, judeţul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, judeţul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, judeţul Timiş, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, Alexandru M. Cocoşilă — inginer agronom, director general la Î.A.S. Urziceni, judeţul Ilfov, Vasile Cosmuţa — inginer zootehnist, director general al Trustului pentru îngrăşarea porcilor, Ştefan Demeny — inginer zootehnist, director la I.A.S. Avicola Mureş, judeţul Mureş, Constantin I. Gip — inginer agronom, director la I.A.S. Ograda, judeţul Ialomiţa, Gheorghe N. Heluţa mulgător la I.A.S. Bîrlad, judeţul Vaslui, Mihail T. Kantzameca- (Continuare în pag. a 4-a) ______ L în pagina a 4-a Raportul tovarășului Aogetomiculescu Întîlniri prieteneşti ale tineretului Clubul Uzinei de tractoare din Braşov a fost gazda unei întîlniri prieteneşti a tineretului din acest centru industrial cu delegaţii ale organizaţiilor de tineret din 40 de ţări, care au luat parte la Congresul U.T.C. Oaspeţii străini au fost salutaţi de Dumitru Calancea, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al U.T.C. A luat apoi cuvîntul Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean U.T.C., care a relevat preocuparea continuă a organizaţiei de tineret din ţara noastră pentru dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare frăţească cu organizaţiile de tineret din ţările socialiste, cu toate organizaţiile progresiste, revoluţionare şi democratice de tineret din întreaga lume. El a exprimat, totodată, sentimentele profunde de simpatie şi solidaritate cu lupta eroică a popoarelor şi tineretului din Vietnam, Laos şi Cambodgia împotriva agresiunii imperialiste, cu lupta ţărilor arabe pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, cu toţi cei ce luptă împotriva regimurilor dictatoriale, a represiunii, discriminărilor rasiale, pentru o viaţă demnă, pentru pace, democraţie şi progres social, în continuare au vorbit reprezentanţi ai tineretului din diferite ţări socialiste şi din ţara noastră. Reprezentanţii organizaţiilor comuniste de tineret din Italia, Portugalia, Danemarca, Belgia şi Grecia, ai Federaţiei de tineret a Partidului Muncii din Olanda, Federaţiei Tineretului Partidului Socialist Italian al Unităţii Proletare, Federaţiei Tineretului Socialist din Elveţia, precum şi ai F.DJ, din Berlinul Occidental care au participat la cel de-al IX- lea Congres al U.T.C. s-au întîlnit, la Casa de cultură a studenţilor din Braşov, cu tineri muncitori şi tehnicieni, elevi şi studenţi din localitate. Delegaţiile străine au fost salutate de Stelian Solon, secretar al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C., care a exprimat solidaritatea tineretului şi studenţilor noştri cu lupta tinerei generaţii de pretutindeni pentru apărarea drepturilor şi satisfacerea revendicărilor sale legitime. Au luat apoi cuvîntul reprezentanţi ai unor organizaţii de tineret din diferite ţări occidentale. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, sub semnul idealurilor comune de pace, libertate, democraţie şi progres social, care animă generaţia tînără. In luna noiembrie a anului trecut ziarul nostru a publicat, la interval de 12 zile, două anchete consacrate unei probleme de stringentă actualitate în comerţul braşovean : desfacerea precimbalată a produselor. Criticam atunci faptul că ponderea mare continuă s-o deţină desfacerea mărfurilor în vrac, vărsate, care solicită consum mare de timp, aglomeraţie, angrenarea în sfera deservirii a unui număr sporit de salariaţi, ca să nu mai vorbim de lipsa de mobilitate a comerţului, de eficienţă economică, funcţionalitate şi operativitate. Ce s-a făcut în acest interval de timp, ce măsuri au luat întreprinderile atunci criticate, cum au răspuns reprezentanţii industriei dezideratelor fireşti reclamate de masa largă de consumatori, iată întrebări cărora le-am căutat din nou răspuns în ancheta de faţă. — S-a mai schimbat cîte ceva, mărturiseşte Senke Géza, director la O.C L. „Alimentara". Industria cărnii ne livrează preambalat întreaga cantitate de produse, au apărut pentru scurt timp brinzeturi şi mezeluri ambalate în toi de polietilenă, parcă şi la mălai s-a mai mişcat ceva. Dar între deziderate şi realitate distanţa rămîne încă mare... Deci punctul de vedere al reprezentanţilor comerţului cu amănuntul nu este, şi pe bună dreptate, deosebit de optimist. De ce ? La întreprinderea de morărit şi panificaţie (unicul furnizor al mălaiului în tot judeţul) directorul Ion Popa se plînge de lipsa pungilor de 1 kg, pe care întreprinderea nu le-a contractat anul trecut. S-a mai obţinut cîte ceva de la Fabrica de hîrtie şi celuloză din Zărneşti, se fac demersuri pe la Suceava, într-un cuvînt „la noi există preocupări mari, tovarăşi, dar...“. „Dar" ... se referă la faptul că, aşa cum ar fi fost de aşteptat, conducerea întreprinderii trebuia să se ocupe de obţinerea repartiţiilor penttru pungi, să-şi asigure un stoc suficient pentru trecerea la ambalarea mălaiului în 3 schimburi, să găsească şi alte posibilităţi şi mijloace de rezolvare. De ce atunci preocupările conducerii întreprinderii bat pasul pe loc, comerţul cu amănuntul fiind obligat să primească în continuare mălaiul tot în saci de ... 75 kg ? O veste bună ne comunică Leon Naiberg, inginer şef la Industria laptelui. Faimoasa instalaţie de ambalare în foi de polietilenă („faimoasă" pentru că a stat nefolosită 2 ani, lipsind banda de adeziv pentru. .. etichete) va fi, in sfîrşit, utilizată din plin. De sîmbătă, pe piaţa Braşovului cumpărătorii vor putea găsi brinzeturi în plicuri care asigură conservabilitatea în vid. Tot la Industria D. RUJAN (Continuare in pag a 3-a) ANCHETĂ IN COMERŢ ■ INTRE DEZIDERATE ŞI REALITATE DISTANŢA ESTE ÎNCĂ MARE ■ ÎNTREPRINDEREA DE MORARIT ŞI PANIFICAŢIE N-A SOLUŢIONAT AMBALAREA MĂLAIULUI ÎN PUNGI ■ LA INDUSTRIA LAPTELUI, NOTA 10 PENTRU MĂSURILE LUATE ■ CIT MAI MULTE MĂRFURI PREAMBALATE PE PIAŢĂ ! Tribuna ideilor VALENŢE NOI ALE OPINIEI PUBLICE A MASELOR Socialismul a devenit în România un mare şi elocvent adevăr viu, operînd continuu, in ofensiva sa, profunde mişcări in toate straturile vieţii sociale şi spirituale ale societăţii. Sub acţiunea reflectorie a existenţei sociale, conştiinţa socialistă se îmbogăţeşte cu noi valori, dobîndeşte noi funcţiuni sociale. Pe fondul acestor transformări spirituale şi ca o expresie a acestora are loc geneza unui tip superior de opinie publică, unitară şi omogenă, respirînd aerul tonifiant al unei autentice şi largi democraţii, în care socialismul descoperă inepuizabile resurse de permanent progres. Trăim în etapa istorică a ideilor novatoare şi fertilizatoare ale Congresului al X-lea al partidului. Directivele Congresului jalonează în perspectiva anului 1975 şi mai departe, a anului 1980, obiective cardinale în faţa societăţii, a întregului popor: construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, făurirea omului cu o personalitate spirituală multilateral dezvoltată. Noua etapă istorică reclamă activizarea într-o măsură şi mai mare a maselor in sferele producţiei materiale şi spirituale. Este o legitate exprimată convingător de Marx, în celebra formulă : „O dată cu profunzimea acţiunii istorice, va creşte şi amploarea masei ce o înfăptuieşte". Spiritul acesta animă ca un ferment întreaga politică a partidului şi îl găsim reflectat pregnant şi în noile măsuri adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., care ridică democraţia socialistă pe un lan superior. Ele nu au nimic senaţional, sunt fireşti, dictate de viaţă expresia unor cerinţe logice, întruchipate în ideea ca socialismul este realizarea conştientă a maselor, creaţia lor istorică. In virtutea acestui principiu istoric, opinia publică a maselor este investită cu noi atribute majore, în procesul complex de organizare şi conducere a statului, a treburilor obşteşti, în rezolvarea problemelor multiple ale construcţiei economice şi social-culturale. Cimpul cel mai larg de acţiune îl oferă opiniei publice a maselor democraţia economică. Măsurile adoptate de plenară afectează in principal această sferă a democraţiei socialiste, punind in drepturile fireşti rolul sindicatelor în organizarea şi activizarea opiniei salariaţilor faţă de problemele majore ale producţiei, stabilindu-se ca sarcini centrale ale acestora : dezvoltarea continuă a forţelor de producţie, făurirea societăţii socialiste multi- lateral dezvoltate. Reconsiderarea rolului sindicatelor corespunde unei necesităţi obiective, imperativului prezent şi de viitor al dezvoltării vieţii social-economice. Nu este vorba de un rol formal, ci de unul activ, menit să fertilizeze noi energii creatoare. Adunările generale ale salariaţilor, forul suprem de conducere a întreprinderii, sunt adevărate instituţii ale opiniei publice. Ele capătă noi valenţe in condiţiile creşterii răspunderii sindicatelor în pregătirea şi desfăşurarea lor. In raport cu statul şi instituţiile sale, adunările salariaţilor posedă caracteristici cu totul noi, au o structură proprie, se definesc ca un corolar al statului, fac pereche cu el, completînd şi extinzînd activitatea acestuia peste hotarul său propriu , sînt complementul şi continuatorul său istoric. Opinia maselor exprimată în aceste adunări, dezbrăcată de formalismul de pînă acum, dobîndeşte o pondere şi mai mare în dezbaterea şi elaborarea planului de dezvoltare a intreprinderii, a planului de producţie, în rezolvarea problemelor sociale ale oamenilor muncii. Pe această linie se dezvăluie în mod deosebit identitatea dintre conţinutul activităţii statale şi cel al opiniei publice a maselor. Răspunderea colectivă a salariaţilor pentru soarta producţiei, a întreprinderii, în dubla calitate de proprietar şi producător, atrage în mod firesc dreptul acestora de a dezavua activitatea nesatisfăcătoare Petre DRĂGULEA « (Continuare in pag. a 2-a) Naţionalul ieşean la Braşov Astăzi, la orele 15 şi 19,30, iar mâine, la orele 11,30, colectivul Teatrului Naţional „V. Alecsandri" din Iaşi va prezenta, pe scena Palatului culturii comedia lui G. B. Shaw, „Paquito cel negru", (premierei pe ţară). Regia: Marietta Sadova (Kehidian). Concursul „Primul ghiocel" Ieri, în sala Palatului culturii din Braşov a început ediţia a III-a a tradiţionalului concurs judeţean de muzică uşoară ,,Primul ghiocel". Participă concurenţi din judeţul Braşov, selecţionaţi în urma unor vizionări anterioare. Concursul, dotat cu premii în abonamente şi bilete la Festivalul ,,Cerbul de aur", se încheie sîmbătă, 27 februarie. (Haidan). Fruntaşi în gospodărirea oraşului Ieri după-amiază, in sala Palatului culturii din Braşov a avut loc o adunare festivă. Cu acest prilej, la aproape două sute de braşoveni - deputaţi, femei, tineri, pionieri - le-a fost înmînată insigna de fruntaş în gospodărirea oraşului, pe anul gospodăresc 1969—1970. (Munteanu). Deservire la domiciliu incepînd de ieri, în cadrul cooperativelor de consum din Cristian, Şercaia şi Făgăraş, funcţionează cîte un magazin de mobilă. Pentru buna deservire a consumatorilor, unitățile respective au fost dotate cu mijloace de transport adecvate. (Barbu). Florile Codlei în metropolele Europei Ieri, pe calea aerului, a părăsit ţara un important transport de flori produse la I.A.S. - Codlea Sere. La Frankfurt au fost expediate 12.000 garoafe, 2000 frezia, şi 200 trandafiri, în Elveţia 6.400 garoafe, iar la Viena 3.500 garoafe şi 400 trandafiri (Tocanie). Al 800-lea nou-născut Ieri, la Spitalul de obstetrică şi ginecologie din Braşov a fost înregistrată cea de-a 800-a naştere din acest an. Cel de-al 800-lea nou născut este o fetiţă, se numeşte Cornelia Negoiu Opreanu. Parinfii săi locuiesc în Braşov, strada Dobrogeana Gherea nr. 24. (Popescu). Campionate naţionale de schi De azi, pîrtille din Poiana Ruia şi trambulina din Poiana Braşov vor găzdui campionatele naţionale pe anul 1971. Astăzi în Poiana Ruia, se va disputa proba de fond a seniorilor pe 30 km. şi a senioarelor pe 10 km. Sîmbătă, seniorii se vor întrece în Poiana Braşov in proba de sărituri, urmînd ca duminică juniorii să se întreacă pe aceeaşi trambulină. Duminică, fondiştii seniori şi senioare se vor întrece în Poiana Ruia. (Secăreanu). „Carpaţi“... la înălţime ! Pe stadionul Tractorul s-a consumat ieri finala din ,,Cupa Silviu Ploieşteanu" între echipele Chimia Făgăraş şi Carpaţi Braşov. Fotbaliştii de la Carpaţi şi-au adjudecat victoria cu scorul de 3-1 (0-0). Aşadar, prima ediţie a acestei competiţii a revenit unui „outsider", care a ţinut să fie în ton cu denumirea, adică la înălţime. (Pervulescu). Epilog la „Săptămîna filmului pentru tineret" Vrind parcă să infirme stereotipia în care se mai complac unele seri distractive, Comitetul municipal U.T.C., în colaborare cu întreprinderea cinematografică interjudeţeană Braşov, a organizat ieri, la clubul „Tractorul", o acţiune ce a purtat pecetea deosebitului, o seară distractivă în genericul căreia au figurat microconcursuri pe teme de film, filme documentare şi de desen animat, comentarii pe marginea unei anchete sociologice privind opţiunea tineretului pentru film, şi, bineînţeles, dans. Un inspirat şi binevenit epilog la „Săptămîna filmului pentru tineret" (Kehiaian). „Nu-s nici în depozit!" Baterii pătrate (de 4,5 V) n-au existat ieri în magazinele specializate din Braşov, să dai... cu tunul. „Nici să nu mai căutaţi - ne-au liniştit vînzătoarele - că nu avem de o sâptâmînă. Ce să-i faci dacă nici depozitul n-are...". Oare se tinde spre un record al proastei aprovizionări în materie, lipsind magazinele de acest articol o... lună sau... un an? (Mitrea). Fasole fără văcuţă Ieri seară la bufetul „Postăvarul" din Braşov, se servea văcuţă cu fasole. Fasolea, de bine de rău, era vizibilă. Văcuţa era doar în. . . preţ. (Socaciu). mit un murs. 11. Timp de două săptămîni, un număr de 30 de mecanici ai secţiilor de mecanizare a agriculturii din judeţul nostru participă la o instruire pe ţară în domeniul cunoaşterii tractorului de 40 C.P. Cu acest prilej, se prezintă expuneri ale unor specialişti de înaltă calificare, se vizitează uzina „Tractorul" din Braşov şi uzina „Electroprecizie" din Săcele, pentru a cunoaşte în amănunţime procesul de fabricaţie, caracteristicile şi modul de exploatare cu eficienţă maximă a acestor tractoare cu care vor fi dotate secţiile de mecanizare ale S.M.A.