Drum Nou, martie 1971 (Anul 28, nr. 8131-8156)

1971-03-28 / nr. 8154

Pag. 2 DRUM NOU Comitetul Executiv al Uniunii Generale a Sindicatelor Ion Alexandru, preşedinte al Consiliului judeţean Prahova al sindicatelor; Marin Avram, şef de echipă la uzina „Electroputere" Craiova; Paraschiv Benescu, pre­şedinte al Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor ; Gheorghe Borş, preşedinte al Consiliului municipal Bucureşti al sindicate­lor; Iosif Burian, preşedinte al Consiliului judeţean Harghita al sindicatelor; Floarea Bucur, pre­şedinta comitetului sindicatului de la întreprinderea textilă Pu­cioasa; Constantin Buzatu, pre­şedintele comitetului sindicatului de la uzina utilaj chimic „Grivi­­ţa Roşie" Bucureşti; Florea Chiţu, şef secţie la Consiliul Central al U.G.S.R.; Iacob Coţoveanu, acti­vist al Consiliului municipal Bucureşti al sindicatelor; Petru Despot, şef de secţie la Consiliul Central al U.G.S.R.; Constantin Dinculescu, preşedinte al Consi­liului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor; Zoltán Faluvegi, preşedintele Comitetului sindica­tului de la întreprinderea de utilaj pentru Industria Uşoară — Tîrgu Mureş; Margareta Filipaş, direc­tor al întreprinderii „Crinul" — Bucureşti; Nicolae Gavrilescu, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R. ; Ion Găletea­­nu, redactor-şef al ziarului „Mun­ca"; Mircea Georgescu, preşedin­tele Uniunii Sindicatelor din Con­strucţii şi Industria Materialelor de Construcţii; Maria Giligor, preşedinta Comitetului sindicatu­lui de la Fabrica de antibiotice — Iaşi; Ioana Grozea, secretar al Consiliului orăşenesc al sindi­catelor Feteşti; Constantin Heres­­cu, preşedinte al Uniunii Sindica­telor din agricultură, industria a­­limentară şi silvicultură; Marin Ioan, preşedintele Comitetului sindicatului de la Uzina de alu­miniu — Slatina; Gheorghe Ion, preşedintele Comitetului sindica­tului de la întreprinderea agrico­lă de stat — Murfatlar; Francisc Kronaweter, maistru principal la Uzina de construcţii de maşini — Reşiţa; Vasile Lupşe, şef de e­­chipă la uzina „înfrăţirea" — O­­radea; Viorica Maxim, preşedin­ta Comitetului sindicatului de la fabrica „Mondiala" — Satu Mare; Nicolae Moraru, preşedinte al Comitetului Uniunii Sindicatelor din întreprinderile Industriei Me­talurgice şi Construcţiilor de Maşini; Larisa Munteanu ; Paul Nagy, membru supleant al C.C. al P.C.R. ; Elena Nae, pre­şedinta Comitetului sindicatului de la Combinatul de confec­ţii şi tricotaje — Bucureşti ; Constantin Năstase, preşedinte al Comitetului sindicatului de la Exploatarea minieră — Lupeni ; Aurelian Nistor, preşedintele Co­mitetului sindicatului de la uzina de autocamioane „Steagul roşu" — Braşov; Lidia Orădean, preşe­dinta Comitetului Uniunii Sindi­catelor din Unităţile Sanitare; Ár­pád Orbán, preşedintele Comite­tului Uniunii Sindicatelor din In­dustria Lemnului; Ştefan Pavel, membru al Comitetului Central al P.C.R.; Gheorghe Petrescu, mem­bru supleant al Comitetului Cen­tral al P.C.R.; Ileana Peter, teh­niciană la fabrica de încălţămin­te — „Clujana" ; Roman Pircea, preşedinte al Consiliului judeţean Timiş, al sindicatelor; Teodor Prunea, membru supleant al Co­mitetului Central al P.C.R., acti­vist al Consiliului Central al U.G.S.R.; Ion Radu, preşedinte al Consiliului judeţean Mehedinţi al sindicatelor; Oliviu Rusu, vice­preşedinte al Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor ; Maria Stănescu, preşedinta Co­mitetului Uniunii Sindicatelor din Instituţiile de învăţămînt şi Cul­tură; Gheorghe Stuparu, preşedin­tele Comitetului sindicatului de la uzina „23 August" — Bucureşti ; Virgil Trofin, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Per­manent al Comitetului Central al P.C.R. ; Ioana Tutor, preşedinta Comitetului sindicatului de la fa­brica de stofe „Argeşana" — Pi­teşti; Traian Vasiliu, preşedintele Comitetului sindicatului de la Complexul de celuloză şi hîrtie Suceava ; Matei Wiserner, inginer la uzina „Balanţa" — Sibiu, mem­bru al Biroului executiv al Con­siliului municipal al sindicatelor. Biroul Executiv al Uniunii Generale a Sindicatelor PREŞEDINTE: VIRGIL TROFIN, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al P.C.R. VICEPREŞEDINŢI: Gheorghe Petrescu, membru suple­ant al C.C. al P.C.R.; Nicolae Gavrilescu, membru supleant al C.C. al P.C.R.; Maria Giligor, preşedinta Comitetului sin­dicatului de la Fabrica de antibiotice — Iaşi; Francisc Kro­naweter, maistru principal la Uzinele de construcţii de ma­şini - Reşiţa; Peter Ileana, tehniciană la fabrica de încăl­ţăminte „Clujana"; Oliviu Rusu, vicepreşedinte al Consi­liului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor; Gheorghe Stuparu, preşedintele Comitetului sindicatului de la Uzinele ,,23 August" - Bucureşti. SECRETARI: Ştefan Pavel, membru al Comitetului Cen­tral al P.C.R.; Nagy Paul, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R., Larisa Munteanu. CUVÎNTUL DE ÎNCHIDERE, ROSTIT DE TOVARĂŞUL VIRGIL TROFIN Lucrările Congresului nostru, înalt forum al reprezentanţilor oamenilor muncii, al sindicatelor din ţara noastră se apropie de sfîrşit. In cele cinci zile de lucrări rodnice, participanţii la Congres au făcut bilanţul activităţii des­făşurate de organizaţiile sindicale în ultimii cinci ani. Evidenţiind activitatea rodnică a sindicate­lor, congresul a analizat cu exi­genţă, în spirit critic şi autocritic, activitatea desfăşurată pînă în prezent, stabilind rolul şi locul sindicatelor în etapa actuală de dezvoltare a ţării, sarcinile ce re­vin sindicatelor pentru înfăptuirea programului elaborat de Con­gresul al X-lea al Partidului Co­munist Român pentru construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Con­gresul Uniunii Generale a Sindi­catelor a relevat uriaşa activitate creatoare desfăşurată sub condu­cerea Partidului Comunist Român, de eroica noastră clasă munci­toare, de masele largi ale oame­nilor muncii, în care se află în­corporată şi contribuţia adusă de sindicate la construcţia economică şi social-culturală, la munca de conducere a ţării, la remarcabi­lele realizări obţinute în opera de edificare a noii orînduiri sociale, de ridicare a bunăstării întregu­lui popor. Congresul nostru şi-a desfăşu­rat lucrările în spiritul unei largi democraţii muncitoreşti, sindicale, generată de acţiunea înnoitoare, iniţiată şi promovată de Partidul Comunist Român pentru continua perfecţionare a vieţii economice şi social-politice, pentru dezvoltarea societăţii noastre socialiste. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră, al tuturor, să a­­preciem valoarea deosebită a dez­baterilor care au avut loc în ca­drul Congresului — atît în şedin­ţele plenare, cît şi în comisiile pe probleme — dezbateri caracte­rizate printr-o înaltă ţinută poli­tică, combativitate şi iniţiativă, responsabilitate, care demons­trează creşterea maturităţii poli­tice şi competenţa clasei munci­toare — clasă conducătoare a so­cietăţii —, şi a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, proprie­tari ai mijloacelor­­ de producţie, principali făuritori ai bunurilor materiale şi spirituale, care au devenit în anii socialismului, pen­tru prima oară şi pentru totdea­una, sub conducerea partidului nostru comunist, stăpîni ai pa­triei lor. Dezbaterile în cadrul Congresu­lui reprezintă o manifestare grăitoare a democraţiei noastre muncitoreşti, a democraţiei socia­liste, o expresie a participării largi a oamenilor muncii la con­ducerea vieţii economice, sociale şi politice în Republica Socialistă România. Vă rog să-mi permiteţi ca expri­­mînd gîndurile noastre, ale celor prezenţi şi ale tuturor celor pe care-i reprezentăm la acest Con­gres, să adresez încă o dată un cald şi tovărăşesc cuvînt de sin­ceră mulţumire Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija manifes­tată faţă de activitatea sindicate­lor, pentru îndrumările deosebit de preţioase date cu privire la lo­cul, rolul şi atribuţiile sindicate­lor în societatea noastră socia­listă. Cred că sunt în asentimen­tul dumneavoastră să asigurăm Comitetul Central al Partidului că sindicatele — care reunesc în rîn­­durile lor clasa muncitoare, ma­sele de oameni ai muncii din ţara noastră — vor munci cu perseve­renţă şi devotament pentru a a­­plica în viaţa şi activitatea or­ganizaţiilor sindicale suflul ■ în­noitor recomandat de partid pen­tru îmbunătăţirea întregii noastre activităţi, pentru: creşterea apor­tului sindicatelor la înfăptuirea politicii interne şi externe a par­tidului şi statului nostru. Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor, care a demonstrat încă o dată coeziunea şi unitatea naţiunii noastre socialiste, a fost în acelaşi timp o puternică mani­festare a unităţii de granit a în­tregului nostru popor în jurul partidului, al Comitetului său Central, în frunte cu secretarul general al P.C.R., tovarăşul Ni­colae Ceauşescu. Sindicatele din România, toţi oamenii muncii văd în Partidul Comunist Român centrul vital al vieţii întregului popor, văd în con­ducerea politică de către partid principiul fundamental şi cheză­şia îndeplinirii cu succes a sarci­nilor mari şi de răspundere ce revin sindicatelor. Congresul nostru a aprobat, în unanimitate, Raportul de activi­tate al Consiliului Central, Statu­­tul-cadru al sindicatului, Statutul­­cadru al Uniunii sindicatelor pe ramură de activitate, Statutul U­­niunii Generale a Sindicatelor din Republica Socialistă România şi Statutul organelor teritoriale ale sindicatelor. Au fost adoptate, de asemenea, în unanimitate, Rezo­luţia Congresului Uniunii Gene­rale a Sindicatelor şi un număr de moţiuni în care este expri­mată poziţia sindicatelor din ţara noastră faţă de principalele probleme internaţionale care con­fruntă astăzi omenirea. Considerăm toate aceste docu­mente ca fiind de o valoare deo­sebită pentru activitatea de vii­tor a sindicatelor din ţara noas­tră. Aplicarea cu consecvenţă în viaţă a hotărîrilor adoptate va duce, fără îndoială, la înlătura­rea lipsurilor, la întărirea şi dezvoltarea democraţiei mun­citoreşti, a autonomiei sindi­cale, la participarea şi mai efectivă a sindicatelor la în­treaga viaţă economică şi poli­tică a ţării. Apreciem că modul cum a fost pregătit Congresul, larga dezbatere a documentelor în organizaţiile sindicale şi în presă, spiritul de înaltă exigenţă, combativitate şi responsabilitate în care s-au desfăşurat lucrările Congresului, constituie primii paşi pe calea înfăptuirii liniei înnoi­toare menite să asigure înfăptui­rea atribuţiilor de mare respon­sabilitate care revin sindicatelor în societatea noastră socialistă. Este necesar ca Uniunea Gene­rală a Sindicatelor, uniunile pe ramuri de activitate, sindicatele din întreprinderi şi instituţii, or­ganele teritoriale ale sindicatelor să treacă de îndată la înfăptuirea hotărîrilor adoptate de Congres, să-şi organizeze şi să-şi desfă­şoare întreaga activitate în spiri­tul şi pentru înfăptuirea hotărîri­lor adoptate de Congresul nostru, în întreprinderi, instituţii, în toate sectoarele vieţii economice şi spirituale să muncim în aşa fel încît să obţinem succese cît mai însemnate în înfăptuirea planu­lui de stat pe acest an, să întîm­­pinăm glorioasa aniversare a semicentenarului Partidului Co­munist Român cu noi realizări în toate domeniile de activitate. In plenul Congresului şi în lu­crările pe comisii s-au făcut nu­meroase observaţii critice şi pro­puneri. Ne exprimăm convinge­rea că toate conducerile unităţilor economice şi social-culturale, mi­nisterele şi instituţiile centrale, nu numai că vor studia cu aten­ţie aceste propuneri, dar, conform legilor ţării şi pe baza practicii iniţiate şi promovate de partid, vor trece de îndată la rezolvarea lor concretă. Şi dacă noi am a­­doptat şi în scris în hotărârile Con­gresului practica de a informa oamenii muncii asupra modului cum se rezolvă propunerile fă­cute în adunările generale ale salariaţilor, credem că este ne­cesar ca organele colective de con­ducere ale Uniunii Generale a Sindicatelor, împreună cu minis­terele, să informeze colectivele de oameni ai muncii şi opinia publică asupra rezolvării problemelor ri­dicate în acest înalt forum al oa­menilor muncii, ai sindicatelor din România. Compoziţia noului Consiliu Cen­tral al Uniunii Generale a Sindi­catelor, ales azi de Congres, com­poziţia organelor executive ale Consiliului Central , din care fac parte mulţi tovarăşi care lu­crează nemijlocit în producţie — ne dau certitudinea să afirmăm în faţa dumneavoastră că avem toate condiţiile pentru ca în vii­tor, ţinînd seama de criticile a­­duse în Congres, să îmbunătăţim substanţial activitatea Consiliului Central şi să justificăm pe de­plin încrederea care ne-aţi acor­dat-o. Stimaţi tovarăşi, Am avut bucuria de a primi ca oaspeţi la Congresul nostru un mare număr de delegaţii sindi­cale de peste hotare, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale din toate ţările socialiste frăţeşti, pre­cum şi ai organizaţiilor sindicale prietene din majoritatea ţărilor Europei, Africii, Asiei şi Americii Latine. Permiteţi-mi, dragi tova­răşi, ca în numele dumneavoastră, în numele tuturor oamenilor mun­cii din România organizaţi in sindicate, să exprim calde mulţu­miri oaspeţilor noştri pentru par­ticiparea la lucrările Congresului şi pentru cuvintele de salut şi a­­preciere rostite la adresa oameni­lor muncii din patria noastră, la adresa sindicatelor din România. Vă asigurăm, dragi oaspeţi de peste hotare, că sindicatele din România vor milita în continuare cu energie, pentru promovarea relaţiilor de strînsă prietenie cu sindicatele şi oamenii muncii din toate ţările socialiste frăţeşti, din toate statele lumii, indiferent de orînduirea lor economică şi so­­cial-politică, pe baza respectării principiilor neamestecului în tre­burile interne, întrajutorării tovă­răşeşti şi solidarităţii de clasă in­ternaţională. Congresul nostru a demonstrat în mod elocvent cât de necesar este ca organizaţiile sin­dicale din întreaga lume — indi­ferent de afiliere — să acţioneze în comun pentru promovarea şi rezolvarea intereselor clasei mun­citoare, a progresului social, pen­tru întărirea solidarităţii interna­ţionale, pentru apărarea suvera­nităţii şi independenţei naţionale a popoarelor care luptă împotriva exploatării capitaliste, a imperia­lismului şi colonialismului, pen­tru menţinerea şi apărarea păcii în lume. Participarea unui număr atît de mare de delegaţi ai organizaţiilor sindicale la Congresul nostru şi diversitatea orientărilor lor ilus­trează că această unitate de ac­ţiune este posibilă, este pe deplin realizabilă, şi de aceea Uniunea Generală a Sindicatelor va milita în continuare pentru realizarea acestui deziderat major al miş­cării sindicale mondiale. Vă rugăm, stimaţi tovarăşi, ca o dată înapoiaţi în patrie, să transmiteţi oamenilor muncii din ţările dumneavoastră, sindicatelor şi conducătorilor lor un călduros şi frăţesc salut din partea oame­nilor muncii din România, înso­ţit de urarea de noi succese în lupta pentru construirea socialis­mului şi comunismului, de asigu­rarea deplinei noastre solidarităţi în lupta pentru­ cucerirea unor condiţii de viaţă şi de muncă mai bune, în lupta împotriva exploa­tării capitaliste şi a agresiunii im­perialiste. Stimaţi tovarăşi delegaţi şi invitaţi, Cu experienţa acumulată pînă acum, conştienţi de măreţia obiec­tivelor pe care le avem de înfăp­tuit în opera de edificare a so­cietăţii noastre socialiste multila­teral dezvoltate, încrezători în ca­pacitatea şi priceperea de care dispune poporul nostru, oamenii muncii din patria noastră au por­nit cu nestăvilit entuziasm la în­deplinirea noului cincinal. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră, al tuturor dele­gaţilor şi invitaţilor, al milioane­lor de oameni ai muncii organi­zaţi în sindicate pe care îi repre­zentăm în acest Congres, să ne luăm încă o dată angajamentul solemn în faţa întregului nostru popor, în faţa partidului comunist şi a secretarului său general, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, că vom depune toate eforturile, întreaga noastră capacitate de muncă şi pricepere în slujba clasei munci­toare, a poporului român, pentru consolidarea şi apărarea cuceri­rilor obţinute, pentru dezvoltarea multilaterală a economiei noastre naţionale, pentru ridicarea con­tinuă a nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, pentru înflorirea continuă a ţării, pentru triumful socialismului şi comunismului în scumpa noastră patrie — Republica Socialistă Ro­mânia. DIN VIATA CULTURALA OPINII DESPRE C­alitatea c­oncertului Nu am auzit pe nimeni numind Braşovul „oraş al teatrului" sau „oraş al li­terelor", dar ,,oraş al muzicii", „oraş al cîntecului", da. Poate şi pentru că, pe acest din urmă tărîm, Braşovul are o mai bogată tradiţie, poate şi pentru ca Festivalul internaţional de muzică uşoară sau, de anul trecut, Festivalul muzicii de cameră au oferit un cadru mai larg de afirmare a muzicii. Poate. Totuşi, în intervalul dintre festivaluri, gustul pentru arta de cea mai rafinată expresie — cu care ne obişnuieşte orice mare competiţie - trebuie întreţinut prin producţiile unor formaţii locale. Din păcate, la capitolul „muzică uşoară", Bra­şovul nu se poate mîndri decit cu faptul că este o gazdă exemplară a „Cerbului de aur", pentru că, de ce să n-o spunem, formaţii redutabile de acest gen, solişti cu care să te poţi prezenta la o confruntare naţională, nu avem. Cu „Primul ghiocel" se încearcă ceva, dar concursul, lansat cu atîtea nădejdi şi pregătit de oameni ini­moşi, bine intenţionaţi, nu şi-au căpătat strălucirea necesară. Avem în schimb, o filarmonică, ce ne oferă, de la săptămînă la săptămină, concerte simfonice de o tot mai bună calitate, două formaţii camerale, o facultate de muzică (al cărui cor, laureat anul trecut la Festivalul studenţesc, rămîne, totuşi, intr-un inexplicabil anonimat... local), un liceu de muzică (producţiile periodice, în cadrul cărora evoluează elevii şcolii, sunt urmărite cu real interes de melomani), iar, de curînd, a luat fiinţă şi un cor al profesorilor de muzică, formaţie ce se anunţă a fi de bună calitate. In practica gazetărească, testarea gustului, a opţiunilor pu­blicului, a fost şi este o modalitate sigură de conturare a rezonanţei, largi sau restrînse, a faptului de artă. Am ales, deci, de data aceasta, în locul unei analize exhaustive a calităţii şi repertoriului fllarmonicii noastre, tocmai această modali­tate a anchetei de opinie, lată şi cîteva din părerile celor care, cu mai multă sau mai puţină consecvenţă, urmăresc activitatea orchestrei simfonice din oraşul nostru. Cîteva „voci din public". Wilhelm Schuster, muncitor, uzina „Trac­torul". Lucrînd în schimburi, sigur că nu pot merge săptămînă de săptămină la concertele simfonice. Merg, mai bine-zis, cam o dată pe lună. Așa incit nu am o imagine absolută asupra repertoriului sta­giunii. Pentru mine, muzica simfonică re­prezintă cea mai pasionantă „carte", pe care îmi place să o deschid mai ales în momentele de mare ardere sufletească. Mi-am adunat, în timp, cîteva discuri bu­ne, totuşi, audiţia de sală îţi dă parcă putinţa unei mai mari concentrări. Nu m-am gîndit să-mi însemn undeva ce anu­me mi-a plăcut mai mult din concertele filarmonicii noastre. îmi place, în orice caz, că se aduc, pe lingă lucrări cunoscute, şi PRIME AUDIŢII, deşi, ce-i drept, numă­rul lor este destul de mic. Am rămas adine mişcat de frumuseţea acelui „Peisaj reşiţean" de P. Klepper, iată, mi-am spus, şi despre munca noastră, a muncitorilor, se pot scrie lucrări minunate, pline de forţă, şi aş zice, de întreaga grandoare a faptului cotidian. Panait Munteanu, student : Preferam, pînă nu de mult, muzicii simfonice, mu­zica uşoară. Dar s-a întîmplat să-i aud cîntînd pe Memphis Slim, Barbara, Juliet­te Greco și să meditez ceva mai mult la rosturile muzicii. Am început să caut tot mai­­mult, la radio, emisiunile în care se includ piese de jaz sau şansonete, să-mi procur benzi sau discuri cu astfel de cîn­­tece. Şi, puţin cite puţin, într-o bună zi, m-am hotărît să merg şi la un concert simfonic. Să-mi analizez reacţiile. Din păcate, la concertul educativ la care m-am dus, — cu speranţa că mi se va da „un prim ajutor" pentru descifrarea unor lu­crări de care nu ştiam nimic, — nu s-au făcut decit nişte lapidare referiri la anul şi titlul pieselor ce urmau a fi cîntate. Nu am pretenţia, bineînţeles, ca aceste concerte educative să fie nişte LECŢII, să se explice fiecărui nou venit, componenta orchestrei simfonice etc., totuşi dacă tot ne intitulăm „educative", apoi să oferim măcar două, trei JALOANE CĂLĂUZITOA­RE pentru cei care nu cunosc încă tot alfabetul muzicii simfonice ! Emilia Lufaş, medic primar : Ceea ce apreciez eu în mod deosebit la concertele simfonice date de Filarmonica din Bra­şov este faptul că pune pe primul plan formarea unui public deopotrivă receptiv la valorile clasice cît şi la cele moderne şi contemporane. Fireşte, niciodată nu va fi toată lumea la fel de mulţumită; cînd e programat un Mozart cineva va dori Gershwin, şi tot aşa. Am audiat lucrări interpretate fără cusur şi cred că ar tre­bui să reţinem nu atît rateurile, — pe un­deva inevitabile la cantitatea de piese ce trebuie pregătite săptămină! — cît reuşitele, efortul acestei instituţii de a ne oferi lucruri tot mai bune. Mi se pare că compartimentul cel mai bun al orchestrei este cel al corzilor. Şi, totuşi, o nedume­rire: de ce nu-şi găseşte joc în programul săptămină­ şi CREAŢIA SIMFONICA BRA­­ŞOVEANĂ? Bănuiesc că din moment ce există un cenaclu al compozitorilor, o filială braşoveană a Uniunii Compozito­rilor, există şi creatori interesanţi, care merită încurajaţi şi cunoscuţi. Cu cîtva timp în urmă, întimplător, am ascultat la radio, in primă audiţie, nişte „Noc­turne" de Norbert Petri. De ce trebuia însă ca această primă audiţie să se consume la radio şi nu la Braşov, intr-un concert simfonic? Iată doar cîteva propuneri şi întrebări care-şi aşteaptă rezolvarea şi răspunsul în însăşi activitatea muzicală de viitor a Braşovului. . . Carmen KEHIAIAN nni. Nr. 8154 Seară litera­r­­artistică la Racoş Consiliul judeţean al oameni­lor muncii de naţionalitate ma­ghiara, în colaborare cu ziarul „Brassói Lapok", a organizat a­­seară la căminul cultural din comuna Racoş o seară literar-ar­­tistică, dedicată semicentenaru­lui Partidului Comunist Român. La această reuşită manifestare culturală, care a reunit sute de cetăţeni ai Racoşului, tovarăşul Albert Sándor, preşedintele Con­siliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghia­ră, redactor şef al ziarului „Bras­sói Lapok", a prezentat o expu­nere, avînd ca subiect „Politica naţională, marxist-leninistă a P.C.R." Apoi, participanţii au audiat un buchet de versuri şi lucrări in proză, în lectura scriitorilor de limbă maghiară Lendvay Éva, Apathy Géza, Szenyei Sándor şi a altor scriitori şi ziarişti braşo­veni. In partea a doua a programu­lui, Csortán Márton, student la Institutul pedagogic din Braşov, a interpretat o suită de cîntece maghiare, iar cunoscuta forma­ţie de jocuri populare din Racoş a evoluat în dansuri secuieşti tradiţionale. Manifestarea, în întregul ei, s-a bucurat de un succes deo­sebit. AGENDĂ CINEMATOGRAFICĂ Cinematografia sovietică — constantă, prin tot ce a creat pînă acum, în a pro­paga ideea binelui, a păcii şi a umanis­mului — e reprezentată în săptămînă de la 29 martie la 4 aprilie de producţia stu­diourilor din Sverdlovsk intitulată „Ultimul drum" — programată la cinematograful „Cosmos". Pe un fundal de flăcări şi bă­tălii între roşii şi albi, ies în relief chi­puri luminoase sau mai puţin luminoase de oameni, cai dintre cei mai superbi, ga­­lopînd speriaţi prin stepa chirchiză... In ideea că băştinaşii stepelor chirchize nu pot trăi fără cai — ei însemnînd puterea şi bogăţia feudalilor reacţionari, dar şi condiţia umană elementară a celor mulţi şi năpăstuiţi, ca, de pildă, în „El Zorab" al lui George Coşbuc — regizorul A. Stol­per a ştiut să ne convingă cu un subiect de epopee inedit prin peisaj fizic şi psi­hic. Apropiată de rigorile filmului de a­­venturi, această creaţie va reuşi cu si­guranţă să captiveze. Protagonişti: Baras Halzanov, Asambek Umuraliev, L. Egoro­va. In completare, scurt-metrajul: Pingui­A doua premieră a săptămînii poartă titlul „Cinci pentru infern". Producţie a studiourilor italiene, în culori, cinema­scop, va fi programată la cinematogra­ful „Patria". Cine sînt cele cinci perso­naje ce se apropie de o vilă păzită de santinele şi înconjurată de un gard de sîrmă ghimpată prin care circulă un cu­rent de înaltă tensiune ? După uniforme, par a fi militari germani. Dar, nu,­ sînt mai degrabă agenţi ai contraspionajului american, întrucît ei vor deschide un seif minat, vor fotografia documente din­tre cele mai preţioase, vor înfrunta pri­mejdii peste primejdii spre a ajunge la ţintă, adică la salvarea unui corp al ar­matei americane încercuit de inamic. Dar, cei cinci se comportă şi ca nişte eroi de serial poliţist. Mînuiesc arme surprinză­toare prin formă şi cu un efect nescon­tat... in distribuţie: John Garko, Margaret Lee, Klaus Kinski. In reluare, vom putea viziona filmele : „Magazinul de pe Strada Mare" — pro­ducţie a studiourilor cehoslovace, cu Ida Kaminska, Josef Kroner — de la 29 martie la 1 aprilie la cinematograful „Arta". In completare, scurt-metrajul: Perpetuum a­­mor. La acelaşi cinematograf, de la 2 la 4 aprilie va figura filmul maghiar „Tata", cu Miklós Gábor şi Klári Tolnay. In com­pletare, scurt-metrajul: Contrapunct, „Degetul de fier" - producţie a studiou­rilor japoneze, în culori, cinemascop — la cinematograful „Popular". In completare, scurt-metrajul: Cîntec despre cioburi. „Ultima vacanţă" — producţie a stu­diourilor sovietice — la cinematograful „Tineretului". In completare, scurt-metra­jul: O zi cu Nikolai Ghiaurov la Salzburg. COLOCVII CINEMATOGRAFICE Comitetul municipal U.T.C., în colabo­rare cu cinematograful „Arta" din Braşov, organizează în fiecare marţi, ora 15, în­­cepînd cu ziua de 30 martie a.c., Colocvii cinematografice. In cadrul acestora vor fi prezentate scurte materiale şi purtate discuţii cu spectatorii în legătura cu is­toria cinematografului românesc şi mon­dial, vor fi formulate criterii în aprecie­rea unui film de artă, se vor schiţa por­trete ale unor actori români şi de peste hotare etc. Colocviile vor fi conduse de profesorul Vladimir Bîrsan, de la studioul cinematografic studenţesc „Dacia Felix". L. EMILIAN Secvenţa din filmul „Cinci pentru infern". (Urmare din pag. 1) lor respective, discuţiile a căror temă derivă din raporturile fe­meilor de la sate cu producţia ma­terială a comunei sau satului res­pectiv ? Inginerele noastre (fiind­că la cluburile femeilor pînă şi lectorii sau invitaţii se cer a fi femei) ar putea purta discuţii, ar putea lămuri foarte multe chesti­uni legate de noile forme de re­tribuire în agricultură, de acordul global, de organizarea muncii etc. — în strînsă legătură cu realită­ţile locale. De ce să lăsăm aceste probleme de interes major, să se lămurească pe alte căi, cînd avem un club anume al femeilor, care oferă un cadru ideal de limpezi­re a lor ? Doar clubul nu a fost conceput ca ceva în sine, ci toc­mai ca un mic sfat al femeilor, în care să se dezbată, antrenant, viu, deschis, tot ceea ce interesează la modul cel mai acut femeile. Şi a­­partenenţa la cooperativa agrico­lă de producţie, cu toate impli­caţiile ei de natură politică şi so­cială, constituie cea mai importan­tă problemă, cel puţin pentru cei ce frecventează aceste cluburi. Nu ne declarăm împotriva unor cursuri de eroi, unor manifestări distractive, artistice, literare, dar ele să fie acţiuni colaterale, care să dea diversitate programului, nu pondere tematică. în ultimă in­stanţă esenţialul în viaţa unui club rămîne totuşi eficienţa ma­nifestărilor sale care dezbat pro­bleme de conştiinţă, de idei, de comportament. Tot pe linia împlinirilor se în­scrie apoi şi organizarea câtorva muzee şi puncte muzeale săteşti — ca focare de educaţie cetăţe­nească şi patriotică. Dorim ca ele să se dezvolte şi în acelaşi timp să sporească în toate localităţile unde sunt posibilităţi reale. Dar şi în chestiunea acestor muzee se ridică o observaţie de fond. Ade­sea, factorii de conducere dintr-o aşezare îşi consideră încheiată munca de îndată ce au inaugurat un asemenea aşezămînt. Or, muzeul sătesc nu poate fi redus la rolul unui simplu depozit de piese rare, de curiozităţi. El are, înainte de toate, o funcţie educativă. S-a mai spus şi în revistele de specia­litate că muzeul sătesc oferă un cadru minunat pentru desfăşura­rea unor ore de istorie cu elevii, unor vizite organizate, unor seri de ştiinţă popularizată. Cîte lu­cruri preţioase n-ar avea de în­văţat tineretul din Bogata, Dopca, Racoş, vizitînd muzeul sătesc cu profil istoric, etnografic şi arheo­logic din satul Mateiaş ? Dar chiar şi intelectualii de aici ar afla o sumedenie de chestiuni inedite, legate de modul de organizare a unui astfel de muzeu, fiindcă fon­datorul muzeului din Mateiaş, în­văţătorul emerit Ion Tosif, e dis­pus oricînd s-o facă. . Am dori apoi ca muzeele din Cuciulata, Palaş, Comăna să îm­brăţişeze modul de funcţionare a muzeului din satul turistic Şirnea, să procedeze, cum s-ar spune, la un schimb de experienţă, care să aibă ca rezultat punerea în va­loare a colecţiilor muzeale. A des­chide muzeul dom- cînd mai avem de pus în raft o piesă proaspăt achiziţionată, înseamnă să nu cu­noaştem rostul unui aşezămînt de cultură. Aşadar, în tot ceea ce întreprin­dem pe linia modernizării activi­tăţilor culturale la sate, să avem în vedere, în primul rînd, criteriul eficienţei. Nimic din ceea ce pre­zentăm drept noutate, oricît de spectaculos l-am lansa, oricîte su­perlative am risipi, nu va rezista timpului, dacă acţiunea ca atare nu se va înscrie pe traiectoria e­­ficienţei. Actul cultural

Next