Drum Nou, martie 1971 (Anul 28, nr. 8131-8156)
1971-03-28 / nr. 8154
Pag. 2 DRUM NOU Comitetul Executiv al Uniunii Generale a Sindicatelor Ion Alexandru, preşedinte al Consiliului judeţean Prahova al sindicatelor; Marin Avram, şef de echipă la uzina „Electroputere" Craiova; Paraschiv Benescu, preşedinte al Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor ; Gheorghe Borş, preşedinte al Consiliului municipal Bucureşti al sindicatelor; Iosif Burian, preşedinte al Consiliului judeţean Harghita al sindicatelor; Floarea Bucur, preşedinta comitetului sindicatului de la întreprinderea textilă Pucioasa; Constantin Buzatu, preşedintele comitetului sindicatului de la uzina utilaj chimic „Griviţa Roşie" Bucureşti; Florea Chiţu, şef secţie la Consiliul Central al U.G.S.R.; Iacob Coţoveanu, activist al Consiliului municipal Bucureşti al sindicatelor; Petru Despot, şef de secţie la Consiliul Central al U.G.S.R.; Constantin Dinculescu, preşedinte al Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor; Zoltán Faluvegi, preşedintele Comitetului sindicatului de la întreprinderea de utilaj pentru Industria Uşoară — Tîrgu Mureş; Margareta Filipaş, director al întreprinderii „Crinul" — Bucureşti; Nicolae Gavrilescu, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R. ; Ion Găleteanu, redactor-şef al ziarului „Munca"; Mircea Georgescu, preşedintele Uniunii Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii; Maria Giligor, preşedinta Comitetului sindicatului de la Fabrica de antibiotice — Iaşi; Ioana Grozea, secretar al Consiliului orăşenesc al sindicatelor Feteşti; Constantin Herescu, preşedinte al Uniunii Sindicatelor din agricultură, industria alimentară şi silvicultură; Marin Ioan, preşedintele Comitetului sindicatului de la Uzina de aluminiu — Slatina; Gheorghe Ion, preşedintele Comitetului sindicatului de la întreprinderea agricolă de stat — Murfatlar; Francisc Kronaweter, maistru principal la Uzina de construcţii de maşini — Reşiţa; Vasile Lupşe, şef de echipă la uzina „înfrăţirea" — Oradea; Viorica Maxim, preşedinta Comitetului sindicatului de la fabrica „Mondiala" — Satu Mare; Nicolae Moraru, preşedinte al Comitetului Uniunii Sindicatelor din întreprinderile Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini; Larisa Munteanu ; Paul Nagy, membru supleant al C.C. al P.C.R. ; Elena Nae, preşedinta Comitetului sindicatului de la Combinatul de confecţii şi tricotaje — Bucureşti ; Constantin Năstase, preşedinte al Comitetului sindicatului de la Exploatarea minieră — Lupeni ; Aurelian Nistor, preşedintele Comitetului sindicatului de la uzina de autocamioane „Steagul roşu" — Braşov; Lidia Orădean, preşedinta Comitetului Uniunii Sindicatelor din Unităţile Sanitare; Árpád Orbán, preşedintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din Industria Lemnului; Ştefan Pavel, membru al Comitetului Central al P.C.R.; Gheorghe Petrescu, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R.; Ileana Peter, tehniciană la fabrica de încălţăminte — „Clujana" ; Roman Pircea, preşedinte al Consiliului judeţean Timiş, al sindicatelor; Teodor Prunea, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R., activist al Consiliului Central al U.G.S.R.; Ion Radu, preşedinte al Consiliului judeţean Mehedinţi al sindicatelor; Oliviu Rusu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor ; Maria Stănescu, preşedinta Comitetului Uniunii Sindicatelor din Instituţiile de învăţămînt şi Cultură; Gheorghe Stuparu, preşedintele Comitetului sindicatului de la uzina „23 August" — Bucureşti ; Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al P.C.R. ; Ioana Tutor, preşedinta Comitetului sindicatului de la fabrica de stofe „Argeşana" — Piteşti; Traian Vasiliu, preşedintele Comitetului sindicatului de la Complexul de celuloză şi hîrtie Suceava ; Matei Wiserner, inginer la uzina „Balanţa" — Sibiu, membru al Biroului executiv al Consiliului municipal al sindicatelor. Biroul Executiv al Uniunii Generale a Sindicatelor PREŞEDINTE: VIRGIL TROFIN, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al P.C.R. VICEPREŞEDINŢI: Gheorghe Petrescu, membru supleant al C.C. al P.C.R.; Nicolae Gavrilescu, membru supleant al C.C. al P.C.R.; Maria Giligor, preşedinta Comitetului sindicatului de la Fabrica de antibiotice — Iaşi; Francisc Kronaweter, maistru principal la Uzinele de construcţii de maşini - Reşiţa; Peter Ileana, tehniciană la fabrica de încălţăminte „Clujana"; Oliviu Rusu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor; Gheorghe Stuparu, preşedintele Comitetului sindicatului de la Uzinele ,,23 August" - Bucureşti. SECRETARI: Ştefan Pavel, membru al Comitetului Central al P.C.R.; Nagy Paul, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R., Larisa Munteanu. CUVÎNTUL DE ÎNCHIDERE, ROSTIT DE TOVARĂŞUL VIRGIL TROFIN Lucrările Congresului nostru, înalt forum al reprezentanţilor oamenilor muncii, al sindicatelor din ţara noastră se apropie de sfîrşit. In cele cinci zile de lucrări rodnice, participanţii la Congres au făcut bilanţul activităţii desfăşurate de organizaţiile sindicale în ultimii cinci ani. Evidenţiind activitatea rodnică a sindicatelor, congresul a analizat cu exigenţă, în spirit critic şi autocritic, activitatea desfăşurată pînă în prezent, stabilind rolul şi locul sindicatelor în etapa actuală de dezvoltare a ţării, sarcinile ce revin sindicatelor pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român pentru construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor a relevat uriaşa activitate creatoare desfăşurată sub conducerea Partidului Comunist Român, de eroica noastră clasă muncitoare, de masele largi ale oamenilor muncii, în care se află încorporată şi contribuţia adusă de sindicate la construcţia economică şi social-culturală, la munca de conducere a ţării, la remarcabilele realizări obţinute în opera de edificare a noii orînduiri sociale, de ridicare a bunăstării întregului popor. Congresul nostru şi-a desfăşurat lucrările în spiritul unei largi democraţii muncitoreşti, sindicale, generată de acţiunea înnoitoare, iniţiată şi promovată de Partidul Comunist Român pentru continua perfecţionare a vieţii economice şi social-politice, pentru dezvoltarea societăţii noastre socialiste. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră, al tuturor, să apreciem valoarea deosebită a dezbaterilor care au avut loc în cadrul Congresului — atît în şedinţele plenare, cît şi în comisiile pe probleme — dezbateri caracterizate printr-o înaltă ţinută politică, combativitate şi iniţiativă, responsabilitate, care demonstrează creşterea maturităţii politice şi competenţa clasei muncitoare — clasă conducătoare a societăţii —, şi a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, proprietari ai mijloacelor de producţie, principali făuritori ai bunurilor materiale şi spirituale, care au devenit în anii socialismului, pentru prima oară şi pentru totdeauna, sub conducerea partidului nostru comunist, stăpîni ai patriei lor. Dezbaterile în cadrul Congresului reprezintă o manifestare grăitoare a democraţiei noastre muncitoreşti, a democraţiei socialiste, o expresie a participării largi a oamenilor muncii la conducerea vieţii economice, sociale şi politice în Republica Socialistă România. Vă rog să-mi permiteţi ca exprimînd gîndurile noastre, ale celor prezenţi şi ale tuturor celor pe care-i reprezentăm la acest Congres, să adresez încă o dată un cald şi tovărăşesc cuvînt de sinceră mulţumire Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija manifestată faţă de activitatea sindicatelor, pentru îndrumările deosebit de preţioase date cu privire la locul, rolul şi atribuţiile sindicatelor în societatea noastră socialistă. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră să asigurăm Comitetul Central al Partidului că sindicatele — care reunesc în rîndurile lor clasa muncitoare, masele de oameni ai muncii din ţara noastră — vor munci cu perseverenţă şi devotament pentru a aplica în viaţa şi activitatea organizaţiilor sindicale suflul ■ înnoitor recomandat de partid pentru îmbunătăţirea întregii noastre activităţi, pentru: creşterea aportului sindicatelor la înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor, care a demonstrat încă o dată coeziunea şi unitatea naţiunii noastre socialiste, a fost în acelaşi timp o puternică manifestare a unităţii de granit a întregului nostru popor în jurul partidului, al Comitetului său Central, în frunte cu secretarul general al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sindicatele din România, toţi oamenii muncii văd în Partidul Comunist Român centrul vital al vieţii întregului popor, văd în conducerea politică de către partid principiul fundamental şi chezăşia îndeplinirii cu succes a sarcinilor mari şi de răspundere ce revin sindicatelor. Congresul nostru a aprobat, în unanimitate, Raportul de activitate al Consiliului Central, Statutul-cadru al sindicatului, Statutulcadru al Uniunii sindicatelor pe ramură de activitate, Statutul Uniunii Generale a Sindicatelor din Republica Socialistă România şi Statutul organelor teritoriale ale sindicatelor. Au fost adoptate, de asemenea, în unanimitate, Rezoluţia Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor şi un număr de moţiuni în care este exprimată poziţia sindicatelor din ţara noastră faţă de principalele probleme internaţionale care confruntă astăzi omenirea. Considerăm toate aceste documente ca fiind de o valoare deosebită pentru activitatea de viitor a sindicatelor din ţara noastră. Aplicarea cu consecvenţă în viaţă a hotărîrilor adoptate va duce, fără îndoială, la înlăturarea lipsurilor, la întărirea şi dezvoltarea democraţiei muncitoreşti, a autonomiei sindicale, la participarea şi mai efectivă a sindicatelor la întreaga viaţă economică şi politică a ţării. Apreciem că modul cum a fost pregătit Congresul, larga dezbatere a documentelor în organizaţiile sindicale şi în presă, spiritul de înaltă exigenţă, combativitate şi responsabilitate în care s-au desfăşurat lucrările Congresului, constituie primii paşi pe calea înfăptuirii liniei înnoitoare menite să asigure înfăptuirea atribuţiilor de mare responsabilitate care revin sindicatelor în societatea noastră socialistă. Este necesar ca Uniunea Generală a Sindicatelor, uniunile pe ramuri de activitate, sindicatele din întreprinderi şi instituţii, organele teritoriale ale sindicatelor să treacă de îndată la înfăptuirea hotărîrilor adoptate de Congres, să-şi organizeze şi să-şi desfăşoare întreaga activitate în spiritul şi pentru înfăptuirea hotărîrilor adoptate de Congresul nostru, în întreprinderi, instituţii, în toate sectoarele vieţii economice şi spirituale să muncim în aşa fel încît să obţinem succese cît mai însemnate în înfăptuirea planului de stat pe acest an, să întîmpinăm glorioasa aniversare a semicentenarului Partidului Comunist Român cu noi realizări în toate domeniile de activitate. In plenul Congresului şi în lucrările pe comisii s-au făcut numeroase observaţii critice şi propuneri. Ne exprimăm convingerea că toate conducerile unităţilor economice şi social-culturale, ministerele şi instituţiile centrale, nu numai că vor studia cu atenţie aceste propuneri, dar, conform legilor ţării şi pe baza practicii iniţiate şi promovate de partid, vor trece de îndată la rezolvarea lor concretă. Şi dacă noi am adoptat şi în scris în hotărârile Congresului practica de a informa oamenii muncii asupra modului cum se rezolvă propunerile făcute în adunările generale ale salariaţilor, credem că este necesar ca organele colective de conducere ale Uniunii Generale a Sindicatelor, împreună cu ministerele, să informeze colectivele de oameni ai muncii şi opinia publică asupra rezolvării problemelor ridicate în acest înalt forum al oamenilor muncii, ai sindicatelor din România. Compoziţia noului Consiliu Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, ales azi de Congres, compoziţia organelor executive ale Consiliului Central , din care fac parte mulţi tovarăşi care lucrează nemijlocit în producţie — ne dau certitudinea să afirmăm în faţa dumneavoastră că avem toate condiţiile pentru ca în viitor, ţinînd seama de criticile aduse în Congres, să îmbunătăţim substanţial activitatea Consiliului Central şi să justificăm pe deplin încrederea care ne-aţi acordat-o. Stimaţi tovarăşi, Am avut bucuria de a primi ca oaspeţi la Congresul nostru un mare număr de delegaţii sindicale de peste hotare, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale din toate ţările socialiste frăţeşti, precum şi ai organizaţiilor sindicale prietene din majoritatea ţărilor Europei, Africii, Asiei şi Americii Latine. Permiteţi-mi, dragi tovarăşi, ca în numele dumneavoastră, în numele tuturor oamenilor muncii din România organizaţi in sindicate, să exprim calde mulţumiri oaspeţilor noştri pentru participarea la lucrările Congresului şi pentru cuvintele de salut şi apreciere rostite la adresa oamenilor muncii din patria noastră, la adresa sindicatelor din România. Vă asigurăm, dragi oaspeţi de peste hotare, că sindicatele din România vor milita în continuare cu energie, pentru promovarea relaţiilor de strînsă prietenie cu sindicatele şi oamenii muncii din toate ţările socialiste frăţeşti, din toate statele lumii, indiferent de orînduirea lor economică şi social-politică, pe baza respectării principiilor neamestecului în treburile interne, întrajutorării tovărăşeşti şi solidarităţii de clasă internaţională. Congresul nostru a demonstrat în mod elocvent cât de necesar este ca organizaţiile sindicale din întreaga lume — indiferent de afiliere — să acţioneze în comun pentru promovarea şi rezolvarea intereselor clasei muncitoare, a progresului social, pentru întărirea solidarităţii internaţionale, pentru apărarea suveranităţii şi independenţei naţionale a popoarelor care luptă împotriva exploatării capitaliste, a imperialismului şi colonialismului, pentru menţinerea şi apărarea păcii în lume. Participarea unui număr atît de mare de delegaţi ai organizaţiilor sindicale la Congresul nostru şi diversitatea orientărilor lor ilustrează că această unitate de acţiune este posibilă, este pe deplin realizabilă, şi de aceea Uniunea Generală a Sindicatelor va milita în continuare pentru realizarea acestui deziderat major al mişcării sindicale mondiale. Vă rugăm, stimaţi tovarăşi, ca o dată înapoiaţi în patrie, să transmiteţi oamenilor muncii din ţările dumneavoastră, sindicatelor şi conducătorilor lor un călduros şi frăţesc salut din partea oamenilor muncii din România, însoţit de urarea de noi succese în lupta pentru construirea socialismului şi comunismului, de asigurarea deplinei noastre solidarităţi în lupta pentru cucerirea unor condiţii de viaţă şi de muncă mai bune, în lupta împotriva exploatării capitaliste şi a agresiunii imperialiste. Stimaţi tovarăşi delegaţi şi invitaţi, Cu experienţa acumulată pînă acum, conştienţi de măreţia obiectivelor pe care le avem de înfăptuit în opera de edificare a societăţii noastre socialiste multilateral dezvoltate, încrezători în capacitatea şi priceperea de care dispune poporul nostru, oamenii muncii din patria noastră au pornit cu nestăvilit entuziasm la îndeplinirea noului cincinal. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră, al tuturor delegaţilor şi invitaţilor, al milioanelor de oameni ai muncii organizaţi în sindicate pe care îi reprezentăm în acest Congres, să ne luăm încă o dată angajamentul solemn în faţa întregului nostru popor, în faţa partidului comunist şi a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că vom depune toate eforturile, întreaga noastră capacitate de muncă şi pricepere în slujba clasei muncitoare, a poporului român, pentru consolidarea şi apărarea cuceririlor obţinute, pentru dezvoltarea multilaterală a economiei noastre naţionale, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, pentru înflorirea continuă a ţării, pentru triumful socialismului şi comunismului în scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România. DIN VIATA CULTURALA OPINII DESPRE Calitatea concertului Nu am auzit pe nimeni numind Braşovul „oraş al teatrului" sau „oraş al literelor", dar ,,oraş al muzicii", „oraş al cîntecului", da. Poate şi pentru că, pe acest din urmă tărîm, Braşovul are o mai bogată tradiţie, poate şi pentru ca Festivalul internaţional de muzică uşoară sau, de anul trecut, Festivalul muzicii de cameră au oferit un cadru mai larg de afirmare a muzicii. Poate. Totuşi, în intervalul dintre festivaluri, gustul pentru arta de cea mai rafinată expresie — cu care ne obişnuieşte orice mare competiţie - trebuie întreţinut prin producţiile unor formaţii locale. Din păcate, la capitolul „muzică uşoară", Braşovul nu se poate mîndri decit cu faptul că este o gazdă exemplară a „Cerbului de aur", pentru că, de ce să n-o spunem, formaţii redutabile de acest gen, solişti cu care să te poţi prezenta la o confruntare naţională, nu avem. Cu „Primul ghiocel" se încearcă ceva, dar concursul, lansat cu atîtea nădejdi şi pregătit de oameni inimoşi, bine intenţionaţi, nu şi-au căpătat strălucirea necesară. Avem în schimb, o filarmonică, ce ne oferă, de la săptămînă la săptămină, concerte simfonice de o tot mai bună calitate, două formaţii camerale, o facultate de muzică (al cărui cor, laureat anul trecut la Festivalul studenţesc, rămîne, totuşi, intr-un inexplicabil anonimat... local), un liceu de muzică (producţiile periodice, în cadrul cărora evoluează elevii şcolii, sunt urmărite cu real interes de melomani), iar, de curînd, a luat fiinţă şi un cor al profesorilor de muzică, formaţie ce se anunţă a fi de bună calitate. In practica gazetărească, testarea gustului, a opţiunilor publicului, a fost şi este o modalitate sigură de conturare a rezonanţei, largi sau restrînse, a faptului de artă. Am ales, deci, de data aceasta, în locul unei analize exhaustive a calităţii şi repertoriului fllarmonicii noastre, tocmai această modalitate a anchetei de opinie, lată şi cîteva din părerile celor care, cu mai multă sau mai puţină consecvenţă, urmăresc activitatea orchestrei simfonice din oraşul nostru. Cîteva „voci din public". Wilhelm Schuster, muncitor, uzina „Tractorul". Lucrînd în schimburi, sigur că nu pot merge săptămînă de săptămină la concertele simfonice. Merg, mai bine-zis, cam o dată pe lună. Așa incit nu am o imagine absolută asupra repertoriului stagiunii. Pentru mine, muzica simfonică reprezintă cea mai pasionantă „carte", pe care îmi place să o deschid mai ales în momentele de mare ardere sufletească. Mi-am adunat, în timp, cîteva discuri bune, totuşi, audiţia de sală îţi dă parcă putinţa unei mai mari concentrări. Nu m-am gîndit să-mi însemn undeva ce anume mi-a plăcut mai mult din concertele filarmonicii noastre. îmi place, în orice caz, că se aduc, pe lingă lucrări cunoscute, şi PRIME AUDIŢII, deşi, ce-i drept, numărul lor este destul de mic. Am rămas adine mişcat de frumuseţea acelui „Peisaj reşiţean" de P. Klepper, iată, mi-am spus, şi despre munca noastră, a muncitorilor, se pot scrie lucrări minunate, pline de forţă, şi aş zice, de întreaga grandoare a faptului cotidian. Panait Munteanu, student : Preferam, pînă nu de mult, muzicii simfonice, muzica uşoară. Dar s-a întîmplat să-i aud cîntînd pe Memphis Slim, Barbara, Juliette Greco și să meditez ceva mai mult la rosturile muzicii. Am început să caut tot maimult, la radio, emisiunile în care se includ piese de jaz sau şansonete, să-mi procur benzi sau discuri cu astfel de cîntece. Şi, puţin cite puţin, într-o bună zi, m-am hotărît să merg şi la un concert simfonic. Să-mi analizez reacţiile. Din păcate, la concertul educativ la care m-am dus, — cu speranţa că mi se va da „un prim ajutor" pentru descifrarea unor lucrări de care nu ştiam nimic, — nu s-au făcut decit nişte lapidare referiri la anul şi titlul pieselor ce urmau a fi cîntate. Nu am pretenţia, bineînţeles, ca aceste concerte educative să fie nişte LECŢII, să se explice fiecărui nou venit, componenta orchestrei simfonice etc., totuşi dacă tot ne intitulăm „educative", apoi să oferim măcar două, trei JALOANE CĂLĂUZITOARE pentru cei care nu cunosc încă tot alfabetul muzicii simfonice ! Emilia Lufaş, medic primar : Ceea ce apreciez eu în mod deosebit la concertele simfonice date de Filarmonica din Braşov este faptul că pune pe primul plan formarea unui public deopotrivă receptiv la valorile clasice cît şi la cele moderne şi contemporane. Fireşte, niciodată nu va fi toată lumea la fel de mulţumită; cînd e programat un Mozart cineva va dori Gershwin, şi tot aşa. Am audiat lucrări interpretate fără cusur şi cred că ar trebui să reţinem nu atît rateurile, — pe undeva inevitabile la cantitatea de piese ce trebuie pregătite săptămină! — cît reuşitele, efortul acestei instituţii de a ne oferi lucruri tot mai bune. Mi se pare că compartimentul cel mai bun al orchestrei este cel al corzilor. Şi, totuşi, o nedumerire: de ce nu-şi găseşte joc în programul săptămină şi CREAŢIA SIMFONICA BRAŞOVEANĂ? Bănuiesc că din moment ce există un cenaclu al compozitorilor, o filială braşoveană a Uniunii Compozitorilor, există şi creatori interesanţi, care merită încurajaţi şi cunoscuţi. Cu cîtva timp în urmă, întimplător, am ascultat la radio, in primă audiţie, nişte „Nocturne" de Norbert Petri. De ce trebuia însă ca această primă audiţie să se consume la radio şi nu la Braşov, intr-un concert simfonic? Iată doar cîteva propuneri şi întrebări care-şi aşteaptă rezolvarea şi răspunsul în însăşi activitatea muzicală de viitor a Braşovului. . . Carmen KEHIAIAN nni. Nr. 8154 Seară literarartistică la Racoş Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiara, în colaborare cu ziarul „Brassói Lapok", a organizat aseară la căminul cultural din comuna Racoş o seară literar-artistică, dedicată semicentenarului Partidului Comunist Român. La această reuşită manifestare culturală, care a reunit sute de cetăţeni ai Racoşului, tovarăşul Albert Sándor, preşedintele Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, redactor şef al ziarului „Brassói Lapok", a prezentat o expunere, avînd ca subiect „Politica naţională, marxist-leninistă a P.C.R." Apoi, participanţii au audiat un buchet de versuri şi lucrări in proză, în lectura scriitorilor de limbă maghiară Lendvay Éva, Apathy Géza, Szenyei Sándor şi a altor scriitori şi ziarişti braşoveni. In partea a doua a programului, Csortán Márton, student la Institutul pedagogic din Braşov, a interpretat o suită de cîntece maghiare, iar cunoscuta formaţie de jocuri populare din Racoş a evoluat în dansuri secuieşti tradiţionale. Manifestarea, în întregul ei, s-a bucurat de un succes deosebit. AGENDĂ CINEMATOGRAFICĂ Cinematografia sovietică — constantă, prin tot ce a creat pînă acum, în a propaga ideea binelui, a păcii şi a umanismului — e reprezentată în săptămînă de la 29 martie la 4 aprilie de producţia studiourilor din Sverdlovsk intitulată „Ultimul drum" — programată la cinematograful „Cosmos". Pe un fundal de flăcări şi bătălii între roşii şi albi, ies în relief chipuri luminoase sau mai puţin luminoase de oameni, cai dintre cei mai superbi, galopînd speriaţi prin stepa chirchiză... In ideea că băştinaşii stepelor chirchize nu pot trăi fără cai — ei însemnînd puterea şi bogăţia feudalilor reacţionari, dar şi condiţia umană elementară a celor mulţi şi năpăstuiţi, ca, de pildă, în „El Zorab" al lui George Coşbuc — regizorul A. Stolper a ştiut să ne convingă cu un subiect de epopee inedit prin peisaj fizic şi psihic. Apropiată de rigorile filmului de aventuri, această creaţie va reuşi cu siguranţă să captiveze. Protagonişti: Baras Halzanov, Asambek Umuraliev, L. Egorova. In completare, scurt-metrajul: PinguiA doua premieră a săptămînii poartă titlul „Cinci pentru infern". Producţie a studiourilor italiene, în culori, cinemascop, va fi programată la cinematograful „Patria". Cine sînt cele cinci personaje ce se apropie de o vilă păzită de santinele şi înconjurată de un gard de sîrmă ghimpată prin care circulă un curent de înaltă tensiune ? După uniforme, par a fi militari germani. Dar, nu, sînt mai degrabă agenţi ai contraspionajului american, întrucît ei vor deschide un seif minat, vor fotografia documente dintre cele mai preţioase, vor înfrunta primejdii peste primejdii spre a ajunge la ţintă, adică la salvarea unui corp al armatei americane încercuit de inamic. Dar, cei cinci se comportă şi ca nişte eroi de serial poliţist. Mînuiesc arme surprinzătoare prin formă şi cu un efect nescontat... in distribuţie: John Garko, Margaret Lee, Klaus Kinski. In reluare, vom putea viziona filmele : „Magazinul de pe Strada Mare" — producţie a studiourilor cehoslovace, cu Ida Kaminska, Josef Kroner — de la 29 martie la 1 aprilie la cinematograful „Arta". In completare, scurt-metrajul: Perpetuum amor. La acelaşi cinematograf, de la 2 la 4 aprilie va figura filmul maghiar „Tata", cu Miklós Gábor şi Klári Tolnay. In completare, scurt-metrajul: Contrapunct, „Degetul de fier" - producţie a studiourilor japoneze, în culori, cinemascop — la cinematograful „Popular". In completare, scurt-metrajul: Cîntec despre cioburi. „Ultima vacanţă" — producţie a studiourilor sovietice — la cinematograful „Tineretului". In completare, scurt-metrajul: O zi cu Nikolai Ghiaurov la Salzburg. COLOCVII CINEMATOGRAFICE Comitetul municipal U.T.C., în colaborare cu cinematograful „Arta" din Braşov, organizează în fiecare marţi, ora 15, începînd cu ziua de 30 martie a.c., Colocvii cinematografice. In cadrul acestora vor fi prezentate scurte materiale şi purtate discuţii cu spectatorii în legătura cu istoria cinematografului românesc şi mondial, vor fi formulate criterii în aprecierea unui film de artă, se vor schiţa portrete ale unor actori români şi de peste hotare etc. Colocviile vor fi conduse de profesorul Vladimir Bîrsan, de la studioul cinematografic studenţesc „Dacia Felix". L. EMILIAN Secvenţa din filmul „Cinci pentru infern". (Urmare din pag. 1) lor respective, discuţiile a căror temă derivă din raporturile femeilor de la sate cu producţia materială a comunei sau satului respectiv ? Inginerele noastre (fiindcă la cluburile femeilor pînă şi lectorii sau invitaţii se cer a fi femei) ar putea purta discuţii, ar putea lămuri foarte multe chestiuni legate de noile forme de retribuire în agricultură, de acordul global, de organizarea muncii etc. — în strînsă legătură cu realităţile locale. De ce să lăsăm aceste probleme de interes major, să se lămurească pe alte căi, cînd avem un club anume al femeilor, care oferă un cadru ideal de limpezire a lor ? Doar clubul nu a fost conceput ca ceva în sine, ci tocmai ca un mic sfat al femeilor, în care să se dezbată, antrenant, viu, deschis, tot ceea ce interesează la modul cel mai acut femeile. Şi apartenenţa la cooperativa agricolă de producţie, cu toate implicaţiile ei de natură politică şi socială, constituie cea mai importantă problemă, cel puţin pentru cei ce frecventează aceste cluburi. Nu ne declarăm împotriva unor cursuri de eroi, unor manifestări distractive, artistice, literare, dar ele să fie acţiuni colaterale, care să dea diversitate programului, nu pondere tematică. în ultimă instanţă esenţialul în viaţa unui club rămîne totuşi eficienţa manifestărilor sale care dezbat probleme de conştiinţă, de idei, de comportament. Tot pe linia împlinirilor se înscrie apoi şi organizarea câtorva muzee şi puncte muzeale săteşti — ca focare de educaţie cetăţenească şi patriotică. Dorim ca ele să se dezvolte şi în acelaşi timp să sporească în toate localităţile unde sunt posibilităţi reale. Dar şi în chestiunea acestor muzee se ridică o observaţie de fond. Adesea, factorii de conducere dintr-o aşezare îşi consideră încheiată munca de îndată ce au inaugurat un asemenea aşezămînt. Or, muzeul sătesc nu poate fi redus la rolul unui simplu depozit de piese rare, de curiozităţi. El are, înainte de toate, o funcţie educativă. S-a mai spus şi în revistele de specialitate că muzeul sătesc oferă un cadru minunat pentru desfăşurarea unor ore de istorie cu elevii, unor vizite organizate, unor seri de ştiinţă popularizată. Cîte lucruri preţioase n-ar avea de învăţat tineretul din Bogata, Dopca, Racoş, vizitînd muzeul sătesc cu profil istoric, etnografic şi arheologic din satul Mateiaş ? Dar chiar şi intelectualii de aici ar afla o sumedenie de chestiuni inedite, legate de modul de organizare a unui astfel de muzeu, fiindcă fondatorul muzeului din Mateiaş, învăţătorul emerit Ion Tosif, e dispus oricînd s-o facă. . Am dori apoi ca muzeele din Cuciulata, Palaş, Comăna să îmbrăţişeze modul de funcţionare a muzeului din satul turistic Şirnea, să procedeze, cum s-ar spune, la un schimb de experienţă, care să aibă ca rezultat punerea în valoare a colecţiilor muzeale. A deschide muzeul dom- cînd mai avem de pus în raft o piesă proaspăt achiziţionată, înseamnă să nu cunoaştem rostul unui aşezămînt de cultură. Aşadar, în tot ceea ce întreprindem pe linia modernizării activităţilor culturale la sate, să avem în vedere, în primul rînd, criteriul eficienţei. Nimic din ceea ce prezentăm drept noutate, oricît de spectaculos l-am lansa, oricîte superlative am risipi, nu va rezista timpului, dacă acţiunea ca atare nu se va înscrie pe traiectoria eficienţei. Actul cultural