Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)

1971-04-08 / nr. 8163

I . I I $ $ $ I Nr. 8163 DRUM NOU Cuplul OM—MAŞINĂ constituie esenţa realităţii industriale contemporane. Utilajele orb­it ar­ii de perfecţionare nu pot produce singure şi nici oamenii nu pot obţine rezultate de nivel industrial iară aju­torul instalaţiilor, astfel incit omul şi maşina for­mează un sistem unitar. Deficienţele existente în­­tr-unul din aceste două componente fundamentale tulbură funcţionarea întregului mecanism, repercu­­tîndu-se direct asupra randamentului şi eficacităţii muncii. Din contră, sincronizarea lor perfectă asi­gură obţinerea unor rezultate excepţionale. Dar, ori­cât de bine ar acţiona filiera selecţiei, orientării şi pregătirii profesionale, integrarea omului în condi­ţiile producţiei industriale nu se realizează sută la sută. Cauza se află în limitele fireşti ale „plastici­tăţii umane". Dacă multă vreme s-a crezut că trep­tele optimale ale raportului dintre om şi maşină pot fi atinse apelîndu-se numai la resursele fizice, spirituale şi morale ale muncitorului, timpurile mo­derne au inversat termenii problemei. Şi aceasta pentru motivul că disponibilităţile de perfecţionare ale maşinii sunt, practic, infinite. Capacitatea de a­­daptare a lui „homo faber" este, desigur, imensă, dar nu nemărginită. Rolul de a compensa aceas­ta revine fireşte ergonomiei — ştiinţa adaptării maşinii la om. Disciplină complexă, ergonomia cu­prinde toate preocupările ştiinţifice legate de mun­că indiferent de natura lor : organizatorice, econo­mice, fiziologice, medicale, psihologice, sociologice etc. Această ştiinţă are drept ţel final adaptarea la om nu numai a maşinii ci a tuturor condiţiilor teh­­nico-materiale specifice activităţii din industrie , a atmosferei din hale şi ateliere, a uneltelor, instalaţii­lor, a proceselor de producţie. Rezolvind problema raporturilor dintre maşină şi om în favoarea acestuia din urmă, ergonomia oferă muncitorului un grad mai mare de confort în timpul lucrului, îl scuteşte de eforturi inutile, creîndu-i ast­fel posibilităţi mai mari de autorealizare. El va lucra mai bine şi mai mult mărindu-şi, prin urmare, venitu­rile. Va veni şi mai puţin obosit de la uzină şi va putea să dedice mai mult timp lecturii, vizionării spectacolelor, studiului. Iar sporirea volumului şi ca­lităţii cunoştinţelor sale de cultură generală şi de specialitate va continua să producă efecte pozitive asupra felului în care îşi exercită profesiunea. Un a­­semenea mod de a privi lucrurile se circumscrie per­fect profundului umanism al orînduirii noastre, pre­ocupărilor permanente ale partidului pentru îmbu­nătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale clasei muncitoare, preocupări subliniate plenar în ultimele documente de partid. Este limpede că aplicînd principiile ergonomice în organizarea locurilor de muncă, vor avea de cîşti­­gat atît muncitorii cit şi întreprinderea. Rezultatele nu vor apare, bineînţeles, peste noapte şi probabil că nu pot fi imediat calculate în procente, dar pri­vite în perspectivă eficienţa lor este indiscutabilă. Laboratorul psihologic — creaţie a necesităţii Condiţii tot mai bune­­ de muncă la uzinele din cadrul C.I.A.T. Braşov Ing. CONSTANTIN MI­­HAIESCU, din cadrul ser­viciului O.S.P.M.—C.I.A.T. Braşov : „Din realiză­rile pe linia ergonomiei de corecţie care au con­tribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale muncitorilor din uzinele C.I.A.T., pot fi amintite următoarele : organiza­rea ergonomică a locu­rilor de muncă, introdu­cerea transportoarelor suspendate cu lanț sau cablu pe linii tehnolo­gice în circuit închis sau deschis, paletizarea și conteinerizarea transpor­tului, dotarea locurilor de muncă cu sute de macarale pivotante pen­tru manipularea pieselor grele, introducerea dis­pozitivelor de folosire a forţei gravitaţiei pentru deplasarea automată a pieselor între locurile de muncă, eliminarea efor­turilor fizice prin meca­nizarea şi automatizarea operaţiilor grele, asigu­rarea unei ambianţe cu­mare măsură resursele, le-a oferit perene şi binemeritate satisfacţii. In loc de concluzie ţin să subliniez că succesele laboratorului de ergono­mie n-ar fi fost posibile fără contribuţia celor­lalte compartimente ale serviciului de psihologia muncii. Cu alte cuvinte trebuie acţionat pe toate fronturile. Selecţia şi o­­rientarea profesională, integrarea omului în mi­­crocolectivul de pro­ducţie nu-şi poate atinge scopul fără aportul er­gonomiei. Pe de altă parte, adaptarea condi­ţiilor de muncă la speci­Dr. LUCIA ŞERBAN, şef al laboratorului de examene psihologice din cadrul Direcţiei regio­nale C.F.R. : „Introduce­rea mecanizării şi auto­matizării a schimbat ra­dical poziţia omului în procesul muncii. Sarci­nile de efort fizic fiind preluate de către ma­şini, a rămas pe primul plan solicitarea neuro­­psihică. Utilizarea mij­loacelor mecanizate pen­tru îndeplinirea opera­ţiilor specializate în o­­rice sector determină ca modul de solicitare în interiorul aceleiaşi pro­fesiuni să difere de la firul personalităţii lu­crătorului este de necon­ceput fără o bună cu­noaştere a fiecărui om, fără o selecţie şi o o­­rientare profesională a­­decvată. Pentru realiza­rea acelei armonii din­tre personal şi insta­laţii capabile să spo­rească eficienţa şi pro­ductivitatea muncii tre­buie să acţionăm asu­pra întregului angrenaj şi nu numai asupra u­­neia din cele două com­ponente. Numai astfel vom reuşi să obţinem rezultate durabile. în caz contrar va fi vorba de simple paleativen­­ţiile exterioare ce pot influenţa capacitatea de adaptare şi integrare a omului la dispozitivele noi. Problemele care ne-au preocupat în a­­cest sens au fost : lumi­nozitatea, izolarea to­nică, scaunul rotativ confortabil, încălzirea, precum şi contrastul de culori dintre panou şi schema luminoasă la impiegaţii de mişcare, blochîşlî. Un alt studiu efectuat pe ţară pentru operatorii R.C.M. ne-a dus­­la următoarele con­cluzii : cele mai multe nevroze cu internări autocamioane, pistoa­nele normale de nituire au fost înlocuite cu prese pneumatice silen­ţioase, iar la secţia nor­malizate strungurile au­tomate au fost prevă­zute cu amortizare de sunet. In scopul îmbună­tăţirii temperaturii hale­lor a fost pus în func­ţiune un nou cazan de 50 gigacalorii, iar un al­tul cu o capacitate de două ori mai mare va fi dat în exploatare în cursul anului 1971. Pe lingă faptul că u­­şurează munca, aplica­rea ergonomiei în orga­nizarea proceselor de producţie este foarte rentabilă. In unele locuri s-a obţinut pe baza mă­surilor menţionate o creştere a productivită­ţii muncii de aproxima­tiv 300 la sută". Preocupările privind ergonomia au intrat de cîţiva ani în tradiţia in­dustriei judeţului Braşov. O serie de uzine au ela­borat studii valoroase şi aplicîndu-le s-au con­vins pe viu de eficacita­tea acestei ştiinţe. De la amenajarea er­­gonomică a unor locuri de muncă începe să se treacă la organizarea u­­nor secţii şi ateliere în­tregi. Pretutindeni ştiinţa a­­daptării maşinii la om şi a acestuia la mun­ca sa cîştigă teren, cap­tează atenţia conducăto­rilor proceselor de pro­ducţie la toate nivelele ierarhice. Astfel stînd lu­crurile era necesară o clipă de meditaţie asu­pra drumului parcurs, pentru a obţine viziunea clară a căilor care mai sunt de străbătut. O a­­semenea încercare o re­prezintă pagina de faţă, alcătuită pe marginea comunicărilor prezenta­te şi a discuţiilor purta­te în cadrul simpozionu­lui de ergonomie orga­nizat recent de cabinetul județean O.S.P.M. i # Pag. 3 1971 - anul ergono­miei la uzina „Tractorul“ tăţile existente , s-a făcut încă puţin Luînd cuvîntul la lucrările amintitului simpozion, tovarăşul ing. IOAN BORDAŞ, secretar al Comitetu­lui judeţean Braşov al P.C.R., a spus, printre altele: „Comunicările prezentate şi discuţiile au evidenţiat o serie de rezultate obţinute în economia judeţului ca urmare a aplicării principiilor şi normelor ergonomiei în organizarea muncii, a utilizării cuceririlor ştiin­ţelor sociale în industrie. Apreciem ca un început bun realizările obţinute de Combinatul chimic Fă­găraş în selecţia, orientarea şi pregătirea profesio­nală a muncitorilor şi a cadrelor tehnico-inginereştî, ergonomizarea unor locuri de muncă la U.A.Bv., „Tractorul", „Rulmentul", Uzina 2, introducerea pa­­letizării şi conteinerizării in transportul pieselor la U.T.B., F.S.R., F.R.C., fabrica „Dezrobirea" etc., so­luţiile elaborate de I.C.P.A.T. pentru sporirea sigu­ranţei şi confortului in cabine, aportul consistent adus producţiei de laboratoarele de psihologia muncii în cadrul Direcţiei regionale C.F.R. şi I.T.A. Braşov. S-a vorbit aici despre ergonomizarea unor produse pe care le fabricăm: tractoare, autocami­oane etc. Este o sarcină deosebit de stringentă în­­trucît competitivitatea lor pe piaţa externă depinde în mare măsură de nivelul ergonomie la care sunt realizate. Colectivele care au proiectat şi executat unele hale industriale şi anexe sociale au îmbinat utilul cu principiile esteticii industriale izbutind să creeze condiţii optime de muncă. Evident toată această experienţă pozitivă trebuie preluată şi de alte uni­tăţi economice, aplicată condiţiilor concrete ale muncii, valorifîcate. Comparînd ceea ce s-a realizat pînă acum cu ceea ce este necesar în întreprinderile judeţului şi Ing. VLAD BARZA­­COVSCHI, şeful colecti­vului de organizare ştiinţifică de la U.T.Bv. : „Preocupările colecti­vului de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii de la u­­zina „Tractorul" sunt complexe, îmbrăţişează o arie mult mai largă de domenii decit a pu­tut înfăţişa Iov. C. Mi­muncitorilor în timpul lu­crului etc. Intenţionăm ca intr-un viitor apro­piat să organizăm linii tehnologice întregi după prescripţiile ergonomiei. Mai mult decit atît, u­­zina noastră a declarat anul 1971 — anul trece­rii în masă la aplicarea principiilor ergonomice în întreaga întreprindere. Primele rezultate ale a­ începutul e în raport cu bun, dar posibili- Rezultate certe, eficacitate indiscutabilă Experienţa cea mai valoroasă acumulată în domeniul aplicării ergo­nomiei în organizarea producţiei şi a muncii pe teritoriul judeţului Bra­şov aparţine, fără discu­ţie, Combinatului chimic Făgăraş. Aici, proble­mele umane ale produc­ţiei sunt urmărite stadial şi rezolvate in ceea ce au ele esenţial şi sta-­­ tornic. Se acţionează pornind de la cauzele fi­nale şi nu de la feno­mene izolate. Realitatea este privită în evoluţia de ansamblu, iar măsu­rile depăşesc necesităţi­le de moment, situîn­­du-se în durabilitate. Re­zultatele obţinute de ce­le cinci laboratoare pro­filate pe problemele so­­cial-umane care alcătu­iesc structura funcţiona­lă a Serviciului cerce­tări de psihologia mun­cii şi ergonomie, înfiin­ţat la 1 octombrie 1968, au depăşit deja stadiul speranţelor, situîndu-se în solul consistent al cer­titudinii. Adaptarea ma­şinii la om se realizează aici ca o etapă superi­oară de integrare a o­­mului în producţie după ce a fost supus unor e­­xamene complexe de se­lecţie şi orientare pro­fesională, după ce şi-au spus cuvîntul medicul, psihologul, sociologul şi pedagogul uzinal. Cum despre strategia de an­samblu a serviciului de ştiinţe social-umanistice de la­ combinatul făgără­­şean ziarul nostru a pu­blicat numeroase refe­riri, am reţinut acum din comunicarea psihologu­lui FELICIA BAHNA doar relatările privind activi­tatea laboratorului de ergonomie . „Laboratorul de psiho­logie inginerească sau ergonomie are în princi­pal două misiuni : ergo­nomia de corecţie şi er­gonomia de concepţie. Cercetările şi studiile întreprinse urmăresc res­tabilirea pe baze ştiin­ţifice a relaţiilor dintre om şi maşină. Ele con­tribuie la organizarea optimă a locurilor de muncă prin recomandă­rile cu privire la proiec­tarea şi reproiectarea in­stalaţiilor şi clădirilor în funcţie de factorii umani implicaţi în utilizarea lor. Activitatea acestui laborator s-a materiali­zat în efectuarea a 17 monografii profesionale, participarea la îmbună­tăţirea ambianţei de lu­cru (iluminat, vopsit, re­ducerea noxelor) la grupul azot. Pe baza stu­diilor întreprinse s-a pus la dispoziţia maiştrilor un arsenal operant de mijloace pentru depista­rea persoanelor obosite şi indispuse înainte de începerea lucrului şi a informat pe toţi factorii de decizie în legătură cu trăsăturile caracteristice ale procesului de pro­ducţie în cadrul combi­natului. Datorită acţiunilor şi măsurilor întreprinse în vederea creării unor condiţii de lucru în con­cordanţă cu trăsăturile profesionale şi de perso­nalitate ale fiecărui an­gajat s-a redus fluctuaţia de la 20,65 la sută în 1968 la 5,73 la sută in 1970 in rîndul persona­lului examinat. Totodată au fost efectuate propu­neri privind reducerea factorilor tehnici de ac­­cidentabilitate. Corobo­rate cu depistarea și li­mitarea cauzelor umane de accidentare (care ocupă 80 la sută din cauzele accidentelor), a­­ceste propuneri au redus considerabil accidentele de muncă. Desigur, la prima vedere aceste re­zultate nu par de loc spectaculoase. Nu tre­buie uitat, însă, că pre­tutindeni unde condiţiile de muncă s-au îmbună­tăţit ele au permis spo­rirea considerabilă a randamentului în muncă, s-au repercutat in mod pozitiv asupra cîştigului salariaţilor, asupra ni­velului lor de viaţă. Aceasta i-a ataşat mai mult de întreprindere, le-a mobilizat în mai maşină la maşină, iar persoana considerată aptă pentru o anumită operaţie să fie inaptă pentru alta. De aici im­portanţa selecţiei şi o­­rientării. Ergonomia uşu­rează munca omului, dar acţiunea ei este întregită cu ajutorul selecţiei şi orientării profesionale. Omul trebuie privit în totalitate. Adaptarea op­timă la meseria sa con­stă în racordarea inte­grală a personalităţii muncitorului la situaţia lui profesională. Specifi­cul activităţii diverselor sectoare ale producţiei sociale solicită cu inten­sitate diferită prezenţa ştiinţelor umanistice la rezolvarea unor proble­me care nu mai pot fi soluţionate doar cu mij­loace strict tehnice. In general se ob­servă o amplificare a preocupărilor de acest gen. în activitatea unită­ţilor feroviare laborato­rul de examene psiholo­gice s-a impus ca una din pîrghiile cele mai importante pentru garan­tarea siguranţei circu­laţiei. Dacă mecanicii de locomotivă, impiegaţii de mişcare, manevran­­ţii ar ajunge să lucreze pe căile feroviare fără să fi trecut în prealabil prin filiera complexă a investigaţiilor psiho-teh­­nice, pagubele produse de unii dintre ei ar fi fost incalculabile. Laboratorul nostru a efectuat o serie de lu­crări care în afară de examenul propriu-zis au ţinut cont şi de condi­te-am întîlnit la această funcţie. Uzura prema­tură ne-a dat de aseme­nea de gîndit şi atît la tura de noapte cit şi la cea de zi am propus u­­nele îmbunătăţiri care probabil vor fi rezolvate pe parcurs. Tehnica superioară în procesul de producţie diminuează riscul şi po­sibilitatea de accident. La cea de-a 46-a se­siune a Conferinţei In­ternaţionale a Muncii s-a convenit ca SECU­RITATEA LUCRATORU­LUI SA FIE GARANTATA DE ÎNSUŞI ACTUL DE CONCEPERE AL MAŞI­NII pe care e pus să muncească, ţinîndu-se, evident, cont de aptitudi­nile persoanei în cauză. Crearea laboratoarelor de psihologie uzinală ar aduce aportul ştiinţei la realizarea concordanţei depline între aptitudinile omului şi condiţiile sale de muncă. Ar fi astfel posibilă accelerarea procesului de integrare, s-ar putea interveni la timp în cazul diminuării potenţialului energetic al persoanei prin îndru­marea corectă potrivit experienţei şi aptitudini­lor sale. Toate aceste îmbunătăţiri vor con­duce în final la un ran­dament crescut în mun­că. Şi asta cu atît mai mult cu cit la „Tracto­rul” şi U.A.B. au şi exis­tat laboratoare de psihologie industrială bine utilate, încadrate cu personal corespunză­tor, respunzătoare, iluminare suficienta, temperatură potrivită, înlocuirea uşi­lor cu perdele de aer, aerisirea continuă cu instalaţii de ventilaţie reglabile, realizarea umi­dităţii potrivite, a unor culori liniştitoare, com­baterea zgomotului şi multe altele. La U.A.Ev. au fost realizate, de pildă, 17 locuri de muncă ergono­mice la atelierele de a­­samblare a frînei de mînă-motor, a discului de ambreiaj, a arbore­lui cotit, a coroniţei pe arborele motor etc. Tot aici există în prezent o reţea de transportoare de toate tipurile totalizind 15 km. între secţii. In 1971 se vor mai executa la această uzină încă 38 transportoare însu­­mind o lungime de 7 km. Datorită instalaţiilor respective peste 80 la sută din operaţiile de transport sunt complet mecanizate. La „Tracto­rul" se folosesc pe scară largă electrostivuitoarele şi motostivuitoarele cu furci permiţînd elimina­rea încărcării, descărcă­rii şi stivuirii manuale. Celor peste 32.000 de conteinere folosite în prezent li se vor adăuga în acest an încă 8.000. Munca fizică este trep­tat înlocuită cu munca de supraveghere şi con­trol. La secţia de trata­mente termice se efec­tuează mecanizat şi au­tomatizat procesele de cimentare, carbonitru­­rare, călire şi recoacere. Efortul muncitorilor este diminuat în secţiile de prelucrare prin utilizarea dispozitivelor pneuma­tice şi hidraulice de strîngere, fixare, acţio­nare etc., ceea ce duce la o creştere medie a productivităţii muncii cu peste 15 la sută. Pentru combaterea zgomotului la secţia şasiu de la Uzina de Băiescu în comunicarea sa. Ele se întind de la macroorganizare pînă la concepţia produselor şi agregatelor, stabilirea posturii ergonomice a Dr. ing. NICOLAE PE­­TRESCU, şeful atelieru­lui de proiectări trac­toare de la I.C.P.A.T. : „In institutul nostru pre­ocupările privind ergo­nomia de concepţie s-au axat pe ameliorarea continuă a condiţiilor de lucru ale conducătorilor de autocamioane şi trac­toare pentru a realiza produse competitive la export. Pînă acum, institu­tul nostru a izbutit să rezolve problemele le­gate de securitatea con­ducătorului de pe auto­camion şi tractor la răs­turnare, atenuarea vi­braţiilor şi realizarea u­­nui microclimat cores­punzător în cabine. Se­curitatea omului de la volan s-a realizat în principal prin introduce­rea în fabricaţie a cabi­nelor de rezistenţă şi protecţie pentru trac­toarele de 65 C.P. pe roţi şi pe şenile şi pen­tru tractoarele de 40 C.P. De la apariţia lor nici o răsturnare nu s-a­cestei ample acţiuni vor fi înfăţişate cu ocazia a­­niversării unui sfert de veac de la fabricarea primului tractor româ­nesc", mai soldat cu vreun ac­cident mortal. In ceea ce priveşte atenuarea vibraţiilor, chestiunea este de mare importanţă pentru trac­toare şi maşini de con­strucţie întrucît acestea nu sunt prevăzute încă cu suspensie. După multe studii şi cercetări com­plexe am reuşit să rea­lizăm o suspensie hidro­­pneumatică a scaunului de la tractor care ab­soarbe cea mai mare parte din vibraţiile pro­vocate de motor şi de denivelările terenului. Alegerea soluţiei celei mai bune în ceea ce priveşte instalaţiile de încălzire şi ventilaţie pentru camioane şi trac­toare a fost realizată în urma studiului experi­mental pe numeroase variante. In final am reu­şit să obţinem o instala­ţie de încălzire a trac­torului care are o efi­cienţă de 2,5—3 ori mai mare decit pină acum". ERGONOMIA - un filon insuficient prospectat Redacţia se raliază întru totul punctelor de ve­dere prezentate mai sus. Stadiul actual de dezvol­tare a industriei noastre, perspectivele ei de vii­tor necesită studierea sistematică a problematicii umane din industrie în succesiunea firească a feno­menelor folosind preţioasele cuceriri dobîndite în acest domeniu de ştiinţele sociale. Trebuie să pri­vim realitatea prospectiv. Asemenea laboratoare reprezintă o investiţie de perspectivă, o investiţie sigură. Lumea contemporană resimte puternic un proces de acceleraţie istorică. lată un fapt care o­­bligă pe orice om înzestrat cu simţul răspunderii să dea curs imperativelor viitorului cel puţin în e­­gală măsură cu preocupările destinate prezentului. Aceasta nu înseamnă că subapreciem iniţiativele care chiar dacă nu dispun întotdeauna de un posta­ment ştiinţific pus la punct pînă în cele mai mici amănunte şi nu izbutesc să rezolve radical şi ime­diat chestiunea integrării omului în spaţiul indus­trial, contribuie substanţial la îmbunătăţirea condi­ţiilor de muncă. Iată cîteva din aceste realizări : De la deziderat la acţiune mai ales cu posibilităţile existente, trebuie să recu­noaştem că s-a făcut încă destul de puţin. Transporturile interne din întreprinderi sunt insufi­cient mecanizate, lipsesc mijloacele de ridicat şi conteinerele în secţiile de bază, astfel incit manipu­larea este încă greoaie, costisitoare, neproductivă. In unele sectoare din cadrul U.A.Bv., „Tractorul", „Hidromecanica", „Electroprecizie", U.M.M.R., U.P.R.U.C. Făgăraş, factorii care provoacă oboseala, bolile profesionale şi accidentele , noxele, zgomo­tul, vibraţiile, curenţii de aer, solicitările fizice de­păşesc limitele admise. Din cauza condiţiilor de muncă mai puţin corespunzătoare din anumite sec­ţii, sectoare sau întreprinderi, fluctuaţia se menţine ridicată şi aceasta mai ales în secţiile primare ale Întreprinderilor constructoare de maşini. Pentru ca aceste neajunsuri să nu mai apară şi în cadrul noilor obiective ce vor fi date în func­ţiune, este obligatoriu ca atît proiectarea, cit şi execuţia să corespundă şi din punct de vedere ergo­nomic, să asigure un microclimat corespunzător din toate punctele de vedere. In prezent datorită caren­ţelor organizatorice, o serie de muncitori productivi sunt nevoiţi să se deplaseze frecvent după materiale, scule, comenzi, documentaţie, irosind un timp preţios. Prin urmare va trebui să ne ocupăm în mai mare măsură de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pen­tru diminuarea, pînă la limitele posibile, a eforturi­lor fizice. S£ impune ca toţi factorii de conducere din întreprin­deri, organele şi organizaţiile de partid, sindicat şi U.T.C., să dovedească o receptivitate sporită faţă de ergonomie, să înţeleagă avantajele evidente pe care le aduce producţiei aplicarea acestei ştiinţe în organizarea activităţii în toate compartimentele ei. In această ordine de idei consider că unităţile noas­tre vor trebui să colaboreze pe scară largă cu In­stitutul de igiena muncii din Bucureşti, cu Institutul de psihologie al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, cu Institutul politehnic Braşov, cu cercetă­torii de la I.C.P.A.T. etc. In viitor va trebui ca preocupările de ergonomi­­zare a locurilor de muncă să fie extinse şi în ca­drul întreprinderilor de industrie uşoară, alimen­tară, industria lemnului, comerţ şi agricultură. Este necesar să studiem posibilitatea înfiinţării unui laborator judeţean de ergonomie şi a unuia de psihologia muncii. Cabinetul judeţean O.S.P.M., Consiliul judeţean al sindicatelor şi Direcţia muncii se vor ocupa de această problemă. Problemele de ergonomie trebuie să devină o pre­ocupare constantă a comitetelor de direcție, a tu­turor celor ce conduc procesul de producție". Simpozionul de ergonomie din cuprinsul căruia am selectat opiniile, ideile şi sugestiile redate mai sus nu s-a mulţumit numai să constate o a­­numită stare de lucruri ci a elaborat în final un plan concret de acţiune menit să confere aces­tor preocupări apanajul competenţei, sa asigure studierea complexă a relaţiei OM-MAŞÎNA în totalitatea ei şi nu pe fragmente izolate. Un co­lectiv format din şefii compartimentelor de or­ganizare ştiinţifică din întreprinderi, şefii ser­viciilor de protecţia muncii, psihologi, sociologi, medici de medicina muncii, ingineri şi econo­mişti, va coordona lucrările de organizare ergo­nomică a unor secţii şi linii tehnologice la Uzina de autocamioane, „Tractorul", „Rulmentul", Fa­brica de şuruburi, Uzina 2, I.U.S., „Hidromecani­ca", „Dezrobirea". Colectivul va stabili pînă la 15 aprilie obiectivele şi metodologia de lucru, acestea urmînd a fi completate cu propunerile şi recomandările unei echipe de cercetători din cadrul Institutului de igiena muncii din Bucureşti condus de prof. dr. Iacob Mihaila. S-a mai sta­bilit ca specialiştii Cabinetului judeţean O.S.P.M., în colaborare cu Inspectoratul judeţean de învă­­ţâmînt, să sprijine şcolile profesionale din judeţ în vederea procurării aparaturii necesare echipă­rii unor laboratoare de selecţie şi orientare a elevilor. Aşadar, preocupările privind aplicarea princi­piilor ergonomiei în organizarea producţiei au intrat într-o nouă etapă — etapa abordării sis­tematice. Este de la sine înţeles că rezultatele nu vor întîrzia să se arate, iar noi nu vom întîr­­zia sa informăm opinia publică asupra noutăţi­lor care vor surveni în acest important domeniu de activitate din industria braşoveană. Pagină realizată de: Victor-Ştefan POPESCU şi Nicolae ZECHERU, de la Cabinetul judeţean O.S.P.M. S N­­­Í I i.*

Next