Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)
1971-04-08 / nr. 8163
I . I I $ $ $ I Nr. 8163 DRUM NOU Cuplul OM—MAŞINĂ constituie esenţa realităţii industriale contemporane. Utilajele orbit arii de perfecţionare nu pot produce singure şi nici oamenii nu pot obţine rezultate de nivel industrial iară ajutorul instalaţiilor, astfel incit omul şi maşina formează un sistem unitar. Deficienţele existente într-unul din aceste două componente fundamentale tulbură funcţionarea întregului mecanism, repercutîndu-se direct asupra randamentului şi eficacităţii muncii. Din contră, sincronizarea lor perfectă asigură obţinerea unor rezultate excepţionale. Dar, oricât de bine ar acţiona filiera selecţiei, orientării şi pregătirii profesionale, integrarea omului în condiţiile producţiei industriale nu se realizează sută la sută. Cauza se află în limitele fireşti ale „plasticităţii umane". Dacă multă vreme s-a crezut că treptele optimale ale raportului dintre om şi maşină pot fi atinse apelîndu-se numai la resursele fizice, spirituale şi morale ale muncitorului, timpurile moderne au inversat termenii problemei. Şi aceasta pentru motivul că disponibilităţile de perfecţionare ale maşinii sunt, practic, infinite. Capacitatea de adaptare a lui „homo faber" este, desigur, imensă, dar nu nemărginită. Rolul de a compensa aceasta revine fireşte ergonomiei — ştiinţa adaptării maşinii la om. Disciplină complexă, ergonomia cuprinde toate preocupările ştiinţifice legate de muncă indiferent de natura lor : organizatorice, economice, fiziologice, medicale, psihologice, sociologice etc. Această ştiinţă are drept ţel final adaptarea la om nu numai a maşinii ci a tuturor condiţiilor tehnico-materiale specifice activităţii din industrie , a atmosferei din hale şi ateliere, a uneltelor, instalaţiilor, a proceselor de producţie. Rezolvind problema raporturilor dintre maşină şi om în favoarea acestuia din urmă, ergonomia oferă muncitorului un grad mai mare de confort în timpul lucrului, îl scuteşte de eforturi inutile, creîndu-i astfel posibilităţi mai mari de autorealizare. El va lucra mai bine şi mai mult mărindu-şi, prin urmare, veniturile. Va veni şi mai puţin obosit de la uzină şi va putea să dedice mai mult timp lecturii, vizionării spectacolelor, studiului. Iar sporirea volumului şi calităţii cunoştinţelor sale de cultură generală şi de specialitate va continua să producă efecte pozitive asupra felului în care îşi exercită profesiunea. Un asemenea mod de a privi lucrurile se circumscrie perfect profundului umanism al orînduirii noastre, preocupărilor permanente ale partidului pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale clasei muncitoare, preocupări subliniate plenar în ultimele documente de partid. Este limpede că aplicînd principiile ergonomice în organizarea locurilor de muncă, vor avea de cîştigat atît muncitorii cit şi întreprinderea. Rezultatele nu vor apare, bineînţeles, peste noapte şi probabil că nu pot fi imediat calculate în procente, dar privite în perspectivă eficienţa lor este indiscutabilă. Laboratorul psihologic — creaţie a necesităţii Condiţii tot mai bune de muncă la uzinele din cadrul C.I.A.T. Braşov Ing. CONSTANTIN MIHAIESCU, din cadrul serviciului O.S.P.M.—C.I.A.T. Braşov : „Din realizările pe linia ergonomiei de corecţie care au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale muncitorilor din uzinele C.I.A.T., pot fi amintite următoarele : organizarea ergonomică a locurilor de muncă, introducerea transportoarelor suspendate cu lanț sau cablu pe linii tehnologice în circuit închis sau deschis, paletizarea și conteinerizarea transportului, dotarea locurilor de muncă cu sute de macarale pivotante pentru manipularea pieselor grele, introducerea dispozitivelor de folosire a forţei gravitaţiei pentru deplasarea automată a pieselor între locurile de muncă, eliminarea eforturilor fizice prin mecanizarea şi automatizarea operaţiilor grele, asigurarea unei ambianţe cumare măsură resursele, le-a oferit perene şi binemeritate satisfacţii. In loc de concluzie ţin să subliniez că succesele laboratorului de ergonomie n-ar fi fost posibile fără contribuţia celorlalte compartimente ale serviciului de psihologia muncii. Cu alte cuvinte trebuie acţionat pe toate fronturile. Selecţia şi orientarea profesională, integrarea omului în microcolectivul de producţie nu-şi poate atinge scopul fără aportul ergonomiei. Pe de altă parte, adaptarea condiţiilor de muncă la speciDr. LUCIA ŞERBAN, şef al laboratorului de examene psihologice din cadrul Direcţiei regionale C.F.R. : „Introducerea mecanizării şi automatizării a schimbat radical poziţia omului în procesul muncii. Sarcinile de efort fizic fiind preluate de către maşini, a rămas pe primul plan solicitarea neuropsihică. Utilizarea mijloacelor mecanizate pentru îndeplinirea operaţiilor specializate în orice sector determină ca modul de solicitare în interiorul aceleiaşi profesiuni să difere de la firul personalităţii lucrătorului este de neconceput fără o bună cunoaştere a fiecărui om, fără o selecţie şi o orientare profesională adecvată. Pentru realizarea acelei armonii dintre personal şi instalaţii capabile să sporească eficienţa şi productivitatea muncii trebuie să acţionăm asupra întregului angrenaj şi nu numai asupra uneia din cele două componente. Numai astfel vom reuşi să obţinem rezultate durabile. în caz contrar va fi vorba de simple paleativenţiile exterioare ce pot influenţa capacitatea de adaptare şi integrare a omului la dispozitivele noi. Problemele care ne-au preocupat în acest sens au fost : luminozitatea, izolarea tonică, scaunul rotativ confortabil, încălzirea, precum şi contrastul de culori dintre panou şi schema luminoasă la impiegaţii de mişcare, blochîşlî. Un alt studiu efectuat pe ţară pentru operatorii R.C.M. ne-a dusla următoarele concluzii : cele mai multe nevroze cu internări autocamioane, pistoanele normale de nituire au fost înlocuite cu prese pneumatice silenţioase, iar la secţia normalizate strungurile automate au fost prevăzute cu amortizare de sunet. In scopul îmbunătăţirii temperaturii halelor a fost pus în funcţiune un nou cazan de 50 gigacalorii, iar un altul cu o capacitate de două ori mai mare va fi dat în exploatare în cursul anului 1971. Pe lingă faptul că uşurează munca, aplicarea ergonomiei în organizarea proceselor de producţie este foarte rentabilă. In unele locuri s-a obţinut pe baza măsurilor menţionate o creştere a productivităţii muncii de aproximativ 300 la sută". Preocupările privind ergonomia au intrat de cîţiva ani în tradiţia industriei judeţului Braşov. O serie de uzine au elaborat studii valoroase şi aplicîndu-le s-au convins pe viu de eficacitatea acestei ştiinţe. De la amenajarea ergonomică a unor locuri de muncă începe să se treacă la organizarea unor secţii şi ateliere întregi. Pretutindeni ştiinţa adaptării maşinii la om şi a acestuia la munca sa cîştigă teren, captează atenţia conducătorilor proceselor de producţie la toate nivelele ierarhice. Astfel stînd lucrurile era necesară o clipă de meditaţie asupra drumului parcurs, pentru a obţine viziunea clară a căilor care mai sunt de străbătut. O asemenea încercare o reprezintă pagina de faţă, alcătuită pe marginea comunicărilor prezentate şi a discuţiilor purtate în cadrul simpozionului de ergonomie organizat recent de cabinetul județean O.S.P.M. i # Pag. 3 1971 - anul ergonomiei la uzina „Tractorul“ tăţile existente , s-a făcut încă puţin Luînd cuvîntul la lucrările amintitului simpozion, tovarăşul ing. IOAN BORDAŞ, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., a spus, printre altele: „Comunicările prezentate şi discuţiile au evidenţiat o serie de rezultate obţinute în economia judeţului ca urmare a aplicării principiilor şi normelor ergonomiei în organizarea muncii, a utilizării cuceririlor ştiinţelor sociale în industrie. Apreciem ca un început bun realizările obţinute de Combinatul chimic Făgăraş în selecţia, orientarea şi pregătirea profesională a muncitorilor şi a cadrelor tehnico-inginereştî, ergonomizarea unor locuri de muncă la U.A.Bv., „Tractorul", „Rulmentul", Uzina 2, introducerea paletizării şi conteinerizării in transportul pieselor la U.T.B., F.S.R., F.R.C., fabrica „Dezrobirea" etc., soluţiile elaborate de I.C.P.A.T. pentru sporirea siguranţei şi confortului in cabine, aportul consistent adus producţiei de laboratoarele de psihologia muncii în cadrul Direcţiei regionale C.F.R. şi I.T.A. Braşov. S-a vorbit aici despre ergonomizarea unor produse pe care le fabricăm: tractoare, autocamioane etc. Este o sarcină deosebit de stringentă întrucît competitivitatea lor pe piaţa externă depinde în mare măsură de nivelul ergonomie la care sunt realizate. Colectivele care au proiectat şi executat unele hale industriale şi anexe sociale au îmbinat utilul cu principiile esteticii industriale izbutind să creeze condiţii optime de muncă. Evident toată această experienţă pozitivă trebuie preluată şi de alte unităţi economice, aplicată condiţiilor concrete ale muncii, valorifîcate. Comparînd ceea ce s-a realizat pînă acum cu ceea ce este necesar în întreprinderile judeţului şi Ing. VLAD BARZACOVSCHI, şeful colectivului de organizare ştiinţifică de la U.T.Bv. : „Preocupările colectivului de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii de la uzina „Tractorul" sunt complexe, îmbrăţişează o arie mult mai largă de domenii decit a putut înfăţişa Iov. C. Mimuncitorilor în timpul lucrului etc. Intenţionăm ca intr-un viitor apropiat să organizăm linii tehnologice întregi după prescripţiile ergonomiei. Mai mult decit atît, uzina noastră a declarat anul 1971 — anul trecerii în masă la aplicarea principiilor ergonomice în întreaga întreprindere. Primele rezultate ale a începutul e în raport cu bun, dar posibili- Rezultate certe, eficacitate indiscutabilă Experienţa cea mai valoroasă acumulată în domeniul aplicării ergonomiei în organizarea producţiei şi a muncii pe teritoriul judeţului Braşov aparţine, fără discuţie, Combinatului chimic Făgăraş. Aici, problemele umane ale producţiei sunt urmărite stadial şi rezolvate in ceea ce au ele esenţial şi sta- tornic. Se acţionează pornind de la cauzele finale şi nu de la fenomene izolate. Realitatea este privită în evoluţia de ansamblu, iar măsurile depăşesc necesităţile de moment, situîndu-se în durabilitate. Rezultatele obţinute de cele cinci laboratoare profilate pe problemele social-umane care alcătuiesc structura funcţională a Serviciului cercetări de psihologia muncii şi ergonomie, înfiinţat la 1 octombrie 1968, au depăşit deja stadiul speranţelor, situîndu-se în solul consistent al certitudinii. Adaptarea maşinii la om se realizează aici ca o etapă superioară de integrare a omului în producţie după ce a fost supus unor examene complexe de selecţie şi orientare profesională, după ce şi-au spus cuvîntul medicul, psihologul, sociologul şi pedagogul uzinal. Cum despre strategia de ansamblu a serviciului de ştiinţe social-umanistice de la combinatul făgărăşean ziarul nostru a publicat numeroase referiri, am reţinut acum din comunicarea psihologului FELICIA BAHNA doar relatările privind activitatea laboratorului de ergonomie . „Laboratorul de psihologie inginerească sau ergonomie are în principal două misiuni : ergonomia de corecţie şi ergonomia de concepţie. Cercetările şi studiile întreprinse urmăresc restabilirea pe baze ştiinţifice a relaţiilor dintre om şi maşină. Ele contribuie la organizarea optimă a locurilor de muncă prin recomandările cu privire la proiectarea şi reproiectarea instalaţiilor şi clădirilor în funcţie de factorii umani implicaţi în utilizarea lor. Activitatea acestui laborator s-a materializat în efectuarea a 17 monografii profesionale, participarea la îmbunătăţirea ambianţei de lucru (iluminat, vopsit, reducerea noxelor) la grupul azot. Pe baza studiilor întreprinse s-a pus la dispoziţia maiştrilor un arsenal operant de mijloace pentru depistarea persoanelor obosite şi indispuse înainte de începerea lucrului şi a informat pe toţi factorii de decizie în legătură cu trăsăturile caracteristice ale procesului de producţie în cadrul combinatului. Datorită acţiunilor şi măsurilor întreprinse în vederea creării unor condiţii de lucru în concordanţă cu trăsăturile profesionale şi de personalitate ale fiecărui angajat s-a redus fluctuaţia de la 20,65 la sută în 1968 la 5,73 la sută in 1970 in rîndul personalului examinat. Totodată au fost efectuate propuneri privind reducerea factorilor tehnici de accidentabilitate. Coroborate cu depistarea și limitarea cauzelor umane de accidentare (care ocupă 80 la sută din cauzele accidentelor), aceste propuneri au redus considerabil accidentele de muncă. Desigur, la prima vedere aceste rezultate nu par de loc spectaculoase. Nu trebuie uitat, însă, că pretutindeni unde condiţiile de muncă s-au îmbunătăţit ele au permis sporirea considerabilă a randamentului în muncă, s-au repercutat in mod pozitiv asupra cîştigului salariaţilor, asupra nivelului lor de viaţă. Aceasta i-a ataşat mai mult de întreprindere, le-a mobilizat în mai maşină la maşină, iar persoana considerată aptă pentru o anumită operaţie să fie inaptă pentru alta. De aici importanţa selecţiei şi orientării. Ergonomia uşurează munca omului, dar acţiunea ei este întregită cu ajutorul selecţiei şi orientării profesionale. Omul trebuie privit în totalitate. Adaptarea optimă la meseria sa constă în racordarea integrală a personalităţii muncitorului la situaţia lui profesională. Specificul activităţii diverselor sectoare ale producţiei sociale solicită cu intensitate diferită prezenţa ştiinţelor umanistice la rezolvarea unor probleme care nu mai pot fi soluţionate doar cu mijloace strict tehnice. In general se observă o amplificare a preocupărilor de acest gen. în activitatea unităţilor feroviare laboratorul de examene psihologice s-a impus ca una din pîrghiile cele mai importante pentru garantarea siguranţei circulaţiei. Dacă mecanicii de locomotivă, impiegaţii de mişcare, manevranţii ar ajunge să lucreze pe căile feroviare fără să fi trecut în prealabil prin filiera complexă a investigaţiilor psiho-tehnice, pagubele produse de unii dintre ei ar fi fost incalculabile. Laboratorul nostru a efectuat o serie de lucrări care în afară de examenul propriu-zis au ţinut cont şi de condite-am întîlnit la această funcţie. Uzura prematură ne-a dat de asemenea de gîndit şi atît la tura de noapte cit şi la cea de zi am propus unele îmbunătăţiri care probabil vor fi rezolvate pe parcurs. Tehnica superioară în procesul de producţie diminuează riscul şi posibilitatea de accident. La cea de-a 46-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii s-a convenit ca SECURITATEA LUCRATORULUI SA FIE GARANTATA DE ÎNSUŞI ACTUL DE CONCEPERE AL MAŞINII pe care e pus să muncească, ţinîndu-se, evident, cont de aptitudinile persoanei în cauză. Crearea laboratoarelor de psihologie uzinală ar aduce aportul ştiinţei la realizarea concordanţei depline între aptitudinile omului şi condiţiile sale de muncă. Ar fi astfel posibilă accelerarea procesului de integrare, s-ar putea interveni la timp în cazul diminuării potenţialului energetic al persoanei prin îndrumarea corectă potrivit experienţei şi aptitudinilor sale. Toate aceste îmbunătăţiri vor conduce în final la un randament crescut în muncă. Şi asta cu atît mai mult cu cit la „Tractorul” şi U.A.B. au şi existat laboratoare de psihologie industrială bine utilate, încadrate cu personal corespunzător, respunzătoare, iluminare suficienta, temperatură potrivită, înlocuirea uşilor cu perdele de aer, aerisirea continuă cu instalaţii de ventilaţie reglabile, realizarea umidităţii potrivite, a unor culori liniştitoare, combaterea zgomotului şi multe altele. La U.A.Ev. au fost realizate, de pildă, 17 locuri de muncă ergonomice la atelierele de asamblare a frînei de mînă-motor, a discului de ambreiaj, a arborelui cotit, a coroniţei pe arborele motor etc. Tot aici există în prezent o reţea de transportoare de toate tipurile totalizind 15 km. între secţii. In 1971 se vor mai executa la această uzină încă 38 transportoare însumind o lungime de 7 km. Datorită instalaţiilor respective peste 80 la sută din operaţiile de transport sunt complet mecanizate. La „Tractorul" se folosesc pe scară largă electrostivuitoarele şi motostivuitoarele cu furci permiţînd eliminarea încărcării, descărcării şi stivuirii manuale. Celor peste 32.000 de conteinere folosite în prezent li se vor adăuga în acest an încă 8.000. Munca fizică este treptat înlocuită cu munca de supraveghere şi control. La secţia de tratamente termice se efectuează mecanizat şi automatizat procesele de cimentare, carbonitrurare, călire şi recoacere. Efortul muncitorilor este diminuat în secţiile de prelucrare prin utilizarea dispozitivelor pneumatice şi hidraulice de strîngere, fixare, acţionare etc., ceea ce duce la o creştere medie a productivităţii muncii cu peste 15 la sută. Pentru combaterea zgomotului la secţia şasiu de la Uzina de Băiescu în comunicarea sa. Ele se întind de la macroorganizare pînă la concepţia produselor şi agregatelor, stabilirea posturii ergonomice a Dr. ing. NICOLAE PETRESCU, şeful atelierului de proiectări tractoare de la I.C.P.A.T. : „In institutul nostru preocupările privind ergonomia de concepţie s-au axat pe ameliorarea continuă a condiţiilor de lucru ale conducătorilor de autocamioane şi tractoare pentru a realiza produse competitive la export. Pînă acum, institutul nostru a izbutit să rezolve problemele legate de securitatea conducătorului de pe autocamion şi tractor la răsturnare, atenuarea vibraţiilor şi realizarea unui microclimat corespunzător în cabine. Securitatea omului de la volan s-a realizat în principal prin introducerea în fabricaţie a cabinelor de rezistenţă şi protecţie pentru tractoarele de 65 C.P. pe roţi şi pe şenile şi pentru tractoarele de 40 C.P. De la apariţia lor nici o răsturnare nu s-acestei ample acţiuni vor fi înfăţişate cu ocazia aniversării unui sfert de veac de la fabricarea primului tractor românesc", mai soldat cu vreun accident mortal. In ceea ce priveşte atenuarea vibraţiilor, chestiunea este de mare importanţă pentru tractoare şi maşini de construcţie întrucît acestea nu sunt prevăzute încă cu suspensie. După multe studii şi cercetări complexe am reuşit să realizăm o suspensie hidropneumatică a scaunului de la tractor care absoarbe cea mai mare parte din vibraţiile provocate de motor şi de denivelările terenului. Alegerea soluţiei celei mai bune în ceea ce priveşte instalaţiile de încălzire şi ventilaţie pentru camioane şi tractoare a fost realizată în urma studiului experimental pe numeroase variante. In final am reuşit să obţinem o instalaţie de încălzire a tractorului care are o eficienţă de 2,5—3 ori mai mare decit pină acum". ERGONOMIA - un filon insuficient prospectat Redacţia se raliază întru totul punctelor de vedere prezentate mai sus. Stadiul actual de dezvoltare a industriei noastre, perspectivele ei de viitor necesită studierea sistematică a problematicii umane din industrie în succesiunea firească a fenomenelor folosind preţioasele cuceriri dobîndite în acest domeniu de ştiinţele sociale. Trebuie să privim realitatea prospectiv. Asemenea laboratoare reprezintă o investiţie de perspectivă, o investiţie sigură. Lumea contemporană resimte puternic un proces de acceleraţie istorică. lată un fapt care obligă pe orice om înzestrat cu simţul răspunderii să dea curs imperativelor viitorului cel puţin în egală măsură cu preocupările destinate prezentului. Aceasta nu înseamnă că subapreciem iniţiativele care chiar dacă nu dispun întotdeauna de un postament ştiinţific pus la punct pînă în cele mai mici amănunte şi nu izbutesc să rezolve radical şi imediat chestiunea integrării omului în spaţiul industrial, contribuie substanţial la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Iată cîteva din aceste realizări : De la deziderat la acţiune mai ales cu posibilităţile existente, trebuie să recunoaştem că s-a făcut încă destul de puţin. Transporturile interne din întreprinderi sunt insuficient mecanizate, lipsesc mijloacele de ridicat şi conteinerele în secţiile de bază, astfel incit manipularea este încă greoaie, costisitoare, neproductivă. In unele sectoare din cadrul U.A.Bv., „Tractorul", „Hidromecanica", „Electroprecizie", U.M.M.R., U.P.R.U.C. Făgăraş, factorii care provoacă oboseala, bolile profesionale şi accidentele , noxele, zgomotul, vibraţiile, curenţii de aer, solicitările fizice depăşesc limitele admise. Din cauza condiţiilor de muncă mai puţin corespunzătoare din anumite secţii, sectoare sau întreprinderi, fluctuaţia se menţine ridicată şi aceasta mai ales în secţiile primare ale Întreprinderilor constructoare de maşini. Pentru ca aceste neajunsuri să nu mai apară şi în cadrul noilor obiective ce vor fi date în funcţiune, este obligatoriu ca atît proiectarea, cit şi execuţia să corespundă şi din punct de vedere ergonomic, să asigure un microclimat corespunzător din toate punctele de vedere. In prezent datorită carenţelor organizatorice, o serie de muncitori productivi sunt nevoiţi să se deplaseze frecvent după materiale, scule, comenzi, documentaţie, irosind un timp preţios. Prin urmare va trebui să ne ocupăm în mai mare măsură de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru diminuarea, pînă la limitele posibile, a eforturilor fizice. S£ impune ca toţi factorii de conducere din întreprinderi, organele şi organizaţiile de partid, sindicat şi U.T.C., să dovedească o receptivitate sporită faţă de ergonomie, să înţeleagă avantajele evidente pe care le aduce producţiei aplicarea acestei ştiinţe în organizarea activităţii în toate compartimentele ei. In această ordine de idei consider că unităţile noastre vor trebui să colaboreze pe scară largă cu Institutul de igiena muncii din Bucureşti, cu Institutul de psihologie al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, cu Institutul politehnic Braşov, cu cercetătorii de la I.C.P.A.T. etc. In viitor va trebui ca preocupările de ergonomizare a locurilor de muncă să fie extinse şi în cadrul întreprinderilor de industrie uşoară, alimentară, industria lemnului, comerţ şi agricultură. Este necesar să studiem posibilitatea înfiinţării unui laborator judeţean de ergonomie şi a unuia de psihologia muncii. Cabinetul judeţean O.S.P.M., Consiliul judeţean al sindicatelor şi Direcţia muncii se vor ocupa de această problemă. Problemele de ergonomie trebuie să devină o preocupare constantă a comitetelor de direcție, a tuturor celor ce conduc procesul de producție". Simpozionul de ergonomie din cuprinsul căruia am selectat opiniile, ideile şi sugestiile redate mai sus nu s-a mulţumit numai să constate o anumită stare de lucruri ci a elaborat în final un plan concret de acţiune menit să confere acestor preocupări apanajul competenţei, sa asigure studierea complexă a relaţiei OM-MAŞÎNA în totalitatea ei şi nu pe fragmente izolate. Un colectiv format din şefii compartimentelor de organizare ştiinţifică din întreprinderi, şefii serviciilor de protecţia muncii, psihologi, sociologi, medici de medicina muncii, ingineri şi economişti, va coordona lucrările de organizare ergonomică a unor secţii şi linii tehnologice la Uzina de autocamioane, „Tractorul", „Rulmentul", Fabrica de şuruburi, Uzina 2, I.U.S., „Hidromecanica", „Dezrobirea". Colectivul va stabili pînă la 15 aprilie obiectivele şi metodologia de lucru, acestea urmînd a fi completate cu propunerile şi recomandările unei echipe de cercetători din cadrul Institutului de igiena muncii din Bucureşti condus de prof. dr. Iacob Mihaila. S-a mai stabilit ca specialiştii Cabinetului judeţean O.S.P.M., în colaborare cu Inspectoratul judeţean de învăţâmînt, să sprijine şcolile profesionale din judeţ în vederea procurării aparaturii necesare echipării unor laboratoare de selecţie şi orientare a elevilor. Aşadar, preocupările privind aplicarea principiilor ergonomiei în organizarea producţiei au intrat într-o nouă etapă — etapa abordării sistematice. Este de la sine înţeles că rezultatele nu vor întîrzia să se arate, iar noi nu vom întîrzia sa informăm opinia publică asupra noutăţilor care vor surveni în acest important domeniu de activitate din industria braşoveană. Pagină realizată de: Victor-Ştefan POPESCU şi Nicolae ZECHERU, de la Cabinetul judeţean O.S.P.M. S NÍ I i.*