Drum Nou, mai 1972 (Anul 29, nr. 8495-8519)
1972-05-05 / nr. 8497
runt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8497 Vineri, 5 mai 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţivil Pe strada Vulturului din Brașov constructorii de la I.C.I.M. au dat startul în cursa pentru realizarea unei noi performanțe. Rar, foarte rar îşi aduce aminte cite cineva care priveşte o clădire proaspăt înălţată de constructorii săi. Iar atunci o face fără să ştie ce se ascunde în tot acest travaliu, de la săparea fundaţiei, pînă la finisajele care preced predarea „la cheie". Cu acest gînd intram, cu cîteva zile în urmă, în moderna clădire care adăposteşte sediul întreprinderii de construcţii industriale şi montaje, Braşov. Şi cu intenţia, mărturisită, de a-i cunoaşte la ei acasă pe realizatorii unor lucrări, pe care presa braşoveană le consemnase la timpul lor ca pe nişte evenimente de excepţie, blocurile experimentale din elemente spaţiale, noile proiecte de perfecţionare a acestei tehnologii de industrializare a construcţiilor. Nu mi-a trebuit mult timp ca să dau de omul de care aveam nevoie. Şeful de lot, tehnicianul Ioan Cîndea, este foarte cunoscut aici. Părea, de altfel, obişnuit cu gîndul ca va trebui să mă însoţească, să-mi vorbească, să-mi arate, să-mi explice. „Noua noastră lucrare va fi un cămin pentru nefamilişti, pe strada Vulturului, pentru care vom folosi 520 elemente LCI.M, 4 şi 5, a cite 5,5 tone fiecare. Lucrarea a început în 3 mai şi va fi gata pentru recepţie la 1 iunie, deci în mai puţin de o lună. Ritmul de montaj, 20 minute per element, adică 80 elemente montate în prima zi (din 70 cite are parterul), urmînd ca pe măsura ridicării construcţiei, ritmul să scadă proporţional cu înălţimea. Aceasta înseamnă 10 zile, la sfîrşitul cărora construcţia va atinge cota planificată. Pregătirile le-am început în urmă cu două luni. Aici este încă punctul nostru nevralgic. Pentru că descurtarea acestui timp depinde, în bună măsură, eficienţa metodei noastre. Lucrarea impune o organizare extraordinară. E necesară o alegere judicioasă a meseriaşilor, o pregătire specială a oamenilor, fiecare trebuie să ştie cînd şi ce are de făcut. Uite, eu pot să vă spun ziua (ora nu pot) în care va interveni o activitate sau alta". îi sugerez comparaţia cu o numărătoare inversă. E de acord. „Dacă un factor nu corespunde, totul trebuie modificat, totul trebuie luat de la capăt. Succesul nostru stă în organizare1." Aduce apoi un maldăr întreg de planşe, schiţe, grafice de lucru, aşa-zisul „drum critic", după care se coordonează bunul mers ‘al lucrării pe întreaga perioadă. Comentăm performanţele existente pe plan mondial. îmi spune, cu mîndrie, că „Vulturul" sau I.C.I.M. 4—5, poate fi considerat drept o premieră mondială! Standardele ce privesc timpul de ridicare sînt mult sub plafonul existent (o lună faţă de şase luni), iar indicele de cost mai scăzut, faţă de procedeele obişnuite, cu 10 la sută Mai tîrziu, în timpul peregrinărilor noastre pe şantier, Ioan Cîndea m-a oprit în faţa unor fundaţii (am aflat că eram pe „Vulturul") şi îmi spunea aprins : „Aşa arată şantierul astăzi. Miine, parterul va fi gata. Să veniţi să asistaţi, continuă el, e un adevărat spectacol!" Ioan Cîndea vorbeşte telegrafic. E foarte grăbit. Munca pe un şantier creează reflexe obligatorii. Pe Ioan Cîndea îl cunoaşte toată lumea. Am mai amintit o dată acest lucru, dar îl repet, pentru că e un semn distinct, de care te loveşti mereu cînd te afli în preajma sa. între timp, continui să escaladez „relieful" destul de variat al şantierului, însoţit de acest bărbat Adrian TEACA / / PE ŞANTIERUL „VULTURUL A ÎNCEPUT NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ Ideal - vocaţie - profesiune In manca de orientare şcolară şi profesională Repartizarea justă a cadrelor la nivel naţional în aşa fel încît să se asigure forţa de muncă necesară dezvoltării armonioase a tuturor sectoarelor şi a tuturor regiunilor patriei este o problemă aflată permanent în centrul atenţiei politicii partidului şi statului nostru. Pentru traducerea in viaţă a acestui deziderat major este necesară participarea cons,ştientă a tuturor cetăţenilor ţării. Şcoala, ca primă instituţie în acţiunea de educare şi formare a tineretului, alături de familie, trebuie mai mult ca oricînd să se preocupe de orientarea şcolară şi profesională a elevilor, în aşa fel încît cele trei deziderate ale împlinirii ideal, — vocaţie — profesiune să-şi găsească o rezultantă comună. Privită din unghiul de vedere al perspectivei. ..raportată la coordonate naţionale, problema depăşeşte întrebările naiv adresate celor mici. „Ce vrei tu să te faci cînd vei fi mare ?“ Se mai găsesc încă — din păcate — situaţii în care părinţii impun, neţinînd cont de aptitudinile, posibilităţile şi înclinaţiile copiilor, anumite facultăţi, meserii sau specialităţi, sau ierarhizări artificiale, false, stabilite de unii diriginţi după criteriul rezultatelor la învăţătură conform cărora elevii buni sunt rezervaţi pentru liceele teoretice, elevii dirijaţi spre şcolile profesionale şi liceele de specialitate simţindu-se adesea puşi într-o situaţie de inferioritate. Aceste cazuri sunt nu numai anacronice, profund greşite, ci şi periculoase. Rolul familiei şi al educatorului în munca de orientare şcolară şi profesională nu este cel strict, determinativ, ci unul mult mai complex, consultativ-formativ. Elevul, tînărul, trebuie cunoscut şi ajutat să se descopere, să se cunoască el însuşi, să-şi evalueze în mod obiectiv şi epres- Prof. Ioan CIUREA (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) In cuprins Colocviu cetăţenesc (pag. a 2-a) § 154 de ani de la naşterea lui Karl Marx Sport Memento (pag. a 3-a) Vietnamul de sud Forţele patriotice continuă ofensiva în direcţia oraşului Hue, (pag. a 4-a) | I . Vizita primului ministru al Israelului, Calda Heir, în fara noastră Sosirea la Bucureşti Joi dimineaţa a sosit la Bucureşti primul ministru al Israelului, d-na Golda Meir, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, face o vizită oficială în ţara noastră. Premierul Israelului este însoţit de Raphael Benshalom, ambasadorul Israelului în România, Simcha Dinitz, director general al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri şi consilier politic al primului ministru, general de brigadă Lior Israel, secretar militar al primului ministru, Cohen Yohanan, directorul Departamentului Europa de Est din M.A.E., Kaddar Lou, secretară personală a primului ministru. Preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a salutat cordial pe premierul Israelului, d-na Golda Meir, la coborîrea sa din avion. Erau prezenţi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, George Macovescu, prim-adjunct, precum şi Ion Covaci, ambasadorul României în Israel. Pe aeroportul Otopeni, unde erau arborate drapelele de stat ale României şi Israelului, se aflau, de asemenea, Theodor Burghele, ministrul sănătăţii, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, Mircea Maliţa, ministrul educaţiei şi învăţământului, Teodor Vasiliu, ministrul justiţiei, şi alte persoane oficiale române. Erau prezenţi membrii Ambasadei Israelului la Bucureşti. Potrivit ceremoniei rezervate şefilor de guverne, au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Primul ministru al Israelului, Golda Meir, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, au trecut în revistă garda militară de onoare aliniată pe aeroport. Primului ministru al Israelului i-au fost prezentate în continuare persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa. A urmat apoi defilarea gărzii de onoare. Premierului Israelului şi celorlalţi oaspeţi le-au fost oferite buchete de fiori. (Agerpres) ■■■■■RllfiillIBI Dezbatere pe tezelor Uniunii Ieri, la sediul Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, în prezenţa scriitorilor braşoveni, au avut loc dezbateri pe marginea tezelor apropiatei Conferinţe naţionale a scriitorilor din R. S. România La dezbateri a luat parte tovarăşul Mihai Coleff, membru al biroului Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă. în cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul scriitorii Dan Tărchilă, secretarul Asociaţiei scriitorilor, Emil Poenaru, Verona Brateş, George Boitor, Mihai Gavril, Ion Stanciu, Ştefan Stătescu, Mihai Nadin, Nicolae Stoe, Apathy Geza, Horst Schuller, Ion Popes- literare contemporane, marginea scriitorilor cu Topolog, Eva Lendvay, Constantin Cuza şi criticul literar Voicu Bugariu. Vorbitorii au subliniat înalta preţuire pe care partidul şi statul nostru o acordă artei şi literaturii, datoria scriitorilor braşoveni de a oglindi în lucrările lor realitatea dinamică, în continuă transformare şi înnoire, a vieţii noastre socialiste, izvor nesecat de rodnică inspiraţie, în încheierea discuţiilor a luat cuvîntul tovarăşul Mihai Coleff, remarcînd că exprimarea opiniilor scriitorilor braşoveni conturează cu claritate atitudinea acestora faţă de tezele Conferinţei, reprezentînd totodată angajarea lor şi mai plenară în procesul creaţiei de autentice valori Convorbiri oficiale Joi, după-amiază, la Palatul Consiliului de Miniştri au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al Israelului, Golda Meir. La convorbiri, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, au participat: Din partea română — George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Covaci, ambasadorul României în Israel, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior, Emilian Manciur, director in Ministerul Afacerilor Externe. Din partea israeliană — Raphael Benshalom, ambasadorul Israelului în România, Simcha Dinitz, director general al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri şi consilier politic al primului ministru, general de brigadă Lior Israel, secretar militar al primului ministru, Cohen Yohanan, directorul Departamentului Europa de Est din Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul convorbirilor a avut loc un schimb de păreri privind problemele relaţiilor bilaterale şi dezvoltarea lor. în actualitate şi de mare eficienţă economică PLIVITUL CHIMIC Prin aplicarea la timp a unui singur kg de erbicid 2,40 se înlocuieşte munca a 5-10 oameni La cultura cerealelor păioase cît şi la in, buruienile sînt cauza principală care frînează creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor, reducînd simţitor producţia la hectar şi provocînd dificultăţi atît la recoltare cît şi la păstrarea produselor. De aceea, preocuparea principală a lucrătorilor din agricultură trebuie să o constituie în această perioadă combaterea energică şi completă a acestor dijmuitori ai recoltelor, atit pe cale chimică cît şi manual, în condiţiile judeţului nostru, erbicide ca 2,4-D şi Dikotexul şi-au dovedit din plin eficienţa în scopul arătat, însă, pentru a fi folosite economicos şi cu maximum de efect, la aplicarea acestora este necesar să se respecte riguros o serie de cerinţe tehnice binecunoscute de altfel de specialiştii din unităţi. Prima dintre ele se referă la utilizarea unor doze judicioase. Astfel, în cazul erbicidului 2,4-D, cu 60 la sută substanţă activă, la fiecare hectar de grîu de toamnă se vor aplica 2,3 kg. produs comercial. Doza mai mică (2 kg.) se administrează pe solele mai puţin îmburuienite şi la cerealele de primăvară, iar doza mai mare (3 kg/ha) acolo unde gradul de infestare cu buruieni este mai ridicat, ori predomină cele rezistente (pălămida etc.). Cantitatea de produs comercial care se aplică la hectar depinde de conţinutul în substanţă activă a erbicidului folosit în fiecare unitate. Cînd la 2,4-D concentraţia acesteia este, să zicem, de 80 la sută, doza de produs comercial va fi redusă la 1,5— 2,3 kg/ha, folosindu-se astfel aceeaşi cantitate de substanţă activă ca şi în primul caz. Un alt exemplu: dacă se utilizează Dihotexul, cu 80 la sută substanţă activă, se vor aplica 1-1,5 litri produs comercial la hectar; în caz că erbicidul respectiv are concentraţia numai pe jumătate, numărul litrilor folosiţi în tratament va fi, desigur, dublat. Eficienţa erbicidării este condiţionată în foarte mare măsură şi de faza în care se găsesc plantele de cereale. Cercetările au arătat că erbicidele menţionate trebuie să fie aplicate primăvara, în perioada infrăţitului, pînă la înflorire. Momentul optim de aplicare a erbicidelor poate fi determinat şi după faza în care se găsesc buruienile. Cele mai bune rezultate se obţin atunci cînd rapiţa sau muştarul se găsesc în faza d® rozetă, iar temperatura aerului depăşeşte 12—15° C. La temperaturi mai joase efectul erbicidării se diminuează corespunzător. Este binecunoscut faptul că în prima parte a vegetaţiei plantele de in se caracterizează printr-o creştere foarte înceată a părţii aeriene, puţind fi uşor înăbuşit© de buruieni. Dacă acestea nu sunt îndepărtate la timp, producţia scade, iar în unele cazuri pot chiar să o compromită. Cercetările făcute la noi în ţară au arătat că tratamentul nu trebuie să se facă mai înainte ca plantele de in să ajungă la înălţimea de 10 cm., fiindcă în faza premergătoare ele sunt mai sensibile la acţiunile erbicidelor. Totodată, nu este indicat să se aplice nici prea tîrziu, adică cînd plantele au peste 15 cm. Condiţionată de vreme, erbicidarea inului dă cele mai bune rezultate cînd umiditatea relativă a aerului este în jur de 80— 75 la sută, dacă se depăşeşte Ing. N. BIRSAN, cercetător principal la I.C.C.S. Braşov (Continuare in pag. a 3-a) Maşina Salvării traversează în goană oraşul, în timp ce semnalele sirenei fac să se oprească pentru o clipă respiraţia trecătorilor. Viaţa unui om este în pericol şi toţi ne retragem cu un pas înapoi, lăsând să treacă mai repede automobilul Salvării. La secţiile de chirurgie ale Spitalului unificat pentru adulţi din Braşov,fiecare nou pacient este „un caz“. La salonul nr. 109 o peritonită acută. La 105, un traumatism toracic. La 125, o tumoare de colon. Aici, o arsură. Dincolo, calculoză renală. Viteza cu care trebuie lucrat cere concizie maximă. Pentru chirurgul care operează nu este important să ştie dacă omul de pe masa de operaţie este nepotul notarului sau fiul gestionarului de la colţ, dacă este artist emerit sau pensionar C.F.R. Vîrsta, sexul, ocupaţia contează doar în măsura în care pot aduce clarificări de diagnostic şi pot să determine opţiuni în căile de atac ale maladiei. S-ar părea la prima vedere, că orâul de pe masa de operaţie a devenit în aşa de mare măsură ..un caz“ încît a încetat să mai fie om. Medicul primar dr. Florin Stinghe, şeful secţiei nr. 1 chirurgie, îmi spune: — Acum, de curînd, am avut un caz foarte frumos: o leziune toracică cu lezarea cordului... Mă cutremur. Cum poate fi un torace sfirtecat şi o inimă rănită un „caz frumos“? Şi, totuşi medicul are dreptate, îi întreb: — Ce înseamnă, pentru dumneavoastră, un caz frumos? — O biruinţă. A noastră, a ştiinţei, a vieţii. Omul despre care vă vorbesc nu mai avea puls. Pericardul se umpluse cu singe, iar plămînul era şi el comprimat. A trebuit oprită hemoragia, evacuat sîngele din torace şi transfuzat altul în aparatul circulator, reanimată inima şi celelalte funcţii vitale. A fost o luptă intensă şi lungă, care a solicitat colaborarea întregului nostru personal. Cazul părea cu desăvîrşire pierdut. — Cine era pacientul? — lin muncitor. Nu-i reţin numele, dar ne putem uita în condică... Şi ziua cînd am vizitat spitalul, un alt internat avea nevoie de ajutorul chirurgului. Şi fiu numai al lui. Pierduse aproape jumătate din cantitatea de singe. Un apel la uzina în care lucra, şi numeroşi muncitori s-au oferit să-şi ajute tovarăşul de muncă aflat în suferinţă. La „urgenţe“ primul care ia contact cu bolnavul este medicul anestezist-reanimator. Spectaculozitatea chirurgiei, aureola cu care — pe bună dreptate — practica medicală a încoronat pe medicul chirurg au făcut ca anestezistul reanimator (cel care are „în mină“ viaţa pacientului, fiind chemat să-i restabilească şi sa-i asigure continuitatea funcţiilor vitale) să rămînă în umbră. Anestezistul pare sortit a fi mereu „vioara a doua“, un personaj secund, un interpret al partiturii scrise parcă numai pentru omul cu bisturiul. Şi totuşi, există în arta muzicii — iar după cum se va vedea şi în arta chirurgiei — cîte un dublu sau cîte un triplu concert al virtuoşilor. — Am avut recent un caz de compresiune pe duoden, după un pojar cu insuficienţă renală în care medicul anestezist Daniel DRĂGAN (Continuare în pag. a 2-a) Cînd medicul nu se lasă învins ♦ Unde omul devine caz şi cazul devine om. ♦ O inimă bate din nou. ♦ Triplu concert al virtuoșilor. ♦ Elevul Szekely Iosif va răspunde „prezent". Pentru reducerea volumului de muncă La cooperativa agricolă din Sînpetru se acordă o deosebită atenţie erbicidării culturilor. Pînă în prezent, aici s-au aplicat erbicide pe 85 ha. cultivate cu grîu, 14 ha. cu sfeclă de zahăr şi 1,2 ha. cu legume. De îndată ce starea vremii va permite, cooperatorii din Sînpetru vor mai executa această lucrare pe circa 100 ha. cartofi, 5 ha. cu morcovi furajeri şi 14 ha. cu legume. De remarcat este preocuparea ce există aici, atît din partea specialiştilor, cît şi a mecanizatorilor pentru asigurarea unei calităţi ireproşabile a acţiunii. — ROBOŢII, PRIETENI SAU DUŞMANI? (I) Ce-i drept, secolul XX nu este lipsit de epitete : a fost numit secolul atomului şi al spaţiului, secolul electricităţii şi al polimerilor, secolul automobilului şi al avionului şi, în sfîrşit, în ultima vreme, secolul roboţilor. Acesta din urmă este de fapt adevăratul simbol al tehnicii moderne. __________________________________ Sub directa îndrumare a specialiştilor şi în preocupările cooperatorilor şi mecanizatorilor din Codlea stă, în această perioadă, folosirea corectă şi la timp a erbicidelor. Sub directa îndrumare a şefului sectorului vegetal al cooperativei agricole, David Nedeluţ, pînă acum s-au aplicat erbicide pe 100 ha. cu grîu, 20 ha. cu cartofi şi 30 ha. cultivate cu legume rădăcinoase. Intenţia conducerii cooperativei este ca în acest an să se erbicideze încă 80 ha. cu cartofi, 20 ha. cu legume, 280 ha. cu cereale şi 40 ha. cu porumb siloz. —---------------------«w DE LA CAPCANA VANATORULUI LA CREIERUL ELECTRONIC Istoricii afirmă că primul dispozitiv automat a apărut cu mult înaintea primei roţi. In fond ce este un automat ? Definiţia ştiinţifică cea mai generală este următoarea: (Continuare în pag. a 4-a) ------- -